Sunteți pe pagina 1din 15

Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica

Asistenta manageriala si secretariat











STATISTICA





















Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
Metode de culegere a datelor statistice:
Particularitati si domenii de aplicare


Cunoasterea realitatii si stapanirea fenomenelor social-economice de
masa,studiate de statistica,depind de informatiile de care dispunem.
Informatia corespunzatoare ajuta la fundamentarea deciziilor managerilor n
orice domeniu de activitate.
Datele si informatiile statistice se realizeaza n cadrul Sistemului Informational
Statistic (S.I.S.).Partea principala a S.I.S.-ului o formeaza ansamblul datelor statistice
obtinute din surse ca:
subsistemul rapoartelor statistice(dri de seam);
subsistemul cercetarilor statistice special organizate;
publicatii statistice;
bnci de date statistice etc.
n Tara noastra,S.I.S.-ul este organizat n cadrul Institutului National de Statistica
(I.N.S.), care se ocupa de perfectionarea acestuia.n cadrul S.I.S.,un rol important l
joaca bancile de date,care,cu ajutorul unui sistem de gestiune al bazei de date,poate
furniza datele necesare oricarui studiu statistic.
La scara nationala,de modul de functionare a S.I.S. depinde cunoasterea
fenomenelor social-economice,ce se realizeaza n cadrul cercetarii
statistice.Cercetarea statistica,ca orice cercetare stiintific, cuprinde totalitatea
operatiilor de culegere, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si interpretare a
informatiilor si se realizeaza n trei etape distincte.
Cercetarea statistica,parte a S.I.S., presupune parcurgerea unor etape:
1.Observarea statistica,reprezentand culegerea datelor primare,a informatiilor,dup
o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii.
2.Prelucrarea statistica:
- sistematizarea datelor,prin gruparea statistica;
- calculul indicatorilor statistici;
- prezentarea datelor:tabele statistice,serii statistice,grafice statistice.
3.Analiza si interpretarea statistica:
- confruntarea,compararea datelor;
- verificarea ipotezelor;

Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
- formularea concluziilor asupra cercetarilor;
- fundamentarea calculelor de prognoza.
Planul de observare trebuie sa cuprinda toate problemele ridicate de o cercetare
statistica.
Scopul observarii. Obiectivele stabilite prin cercetarea statistica,concretizate n
obtinerea de noi informatii,fixeaza scopul.Scopul observarii este subordonat scopului
general al cercetarii,iar stabilirea lui corecta este importanta pentru delimitarea
colectivitatii cercetate,a unittilor de observatie etc.
Colectivitatea statistica trebuie delimitata ca volum, n timp,n spatiu,n functie de
scopul cercetrii statistice.
Unittile de observare trebuie sa fie definite clar,ca sa permit ntelegerea unitara
a notiunii respective.Unitatile pot fi simple sau complexe n functie de colectivitatile
statistice investigate.
Caracteristicile statistice exprima trasaturile,aspectele unitatilor colectivitatii,care
vor fi cuprinse n cercetare conform scopului urmrit.
Timpul observarii vizeaza doua probleme esentiale:
timpul la care se refera datele;
timpul n care se face culegerea datelor.
Timpul la care se refera datele se numeste moment critic si difera de intervalul de
timp (perioada) de culegere a datelor.
Locul observarii se precizeaza prin program si de obicei este acela n care
evolueaza fenomenul cercetat.
Masuri organizatorice sunt necesare pentru organizarea observarii statistice si
vizeaza urmatoarele aspecte: recrutarea si pregatirea personalului pentru efectuarea
nregistrarilor, tiparirea si transmiterea formularelor,elaborarea hartilor
localitatilor,realizarea publicitatii.
Observarea statistica,ca prima etapa a demersului statistic,consta n
operatia de culegere a datelor,informatiilor,dupa o metodologie unitara,pentru toate
unitatile statistice si caracteristicile lor.Informatiile nregistrate trebuie s respecte
doua conditii:
sa fie n volum complet,ceea ce permite manifestarea legii numerelor mari si
descoperirea legitatilor obiective;
s aiba calitatea corespunzatoare,adica sa reflecte realitatea,pentru ca n caz
contrar duce la erori de observare.


Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
Observarea statistica se poate realiza,n practica,prin metode diferite n functie
de natura fenomenelor observate,de posibilitatile tehnice de prelucrare de care se
dispune de modul de organizare alactivitatii agentilor economici etc.
n functie de metodele de culegere folosite,putem avea:
Observarea directa se face prin contactul direct cu unitatile de observat.
Observarea indirecta se face pe baza prelucrarii datelor obtinute din diverse
documente de evidenta contabila,statistica etc.
Observari totale,prin care se culeg date de la toate unitatile care compun
colectivitatea finit,supusa cercetarii (recensmnt,rapoarte statistice).
Observari partiale,prin care se nregistreaza numai o parte a unitatilor din
colectivitatea generala,dupa anumite criterii(sondajul,ancheta).
Observarea curenta se face pe masura producerii evenimentului respectiv prin
nregistrarea permanenta a unitatilor colectivitatii si a caracteristicilor lor(fapte
demografice,decese,nasteri).
Observarea periodica este o nregistrare a unitatilor colectivitatii cercetate la
intervale (momente)de timp precis stabilite(recensmntul populatiei,animalelor).
Observri unice sunt efectuate ocazional pentru evenimente nerepetabile.
Datele statistice sunt obtinute n statistica prin procesul de observare si
prelucrare, reprezentand marimile concrete numerice ale unitatilor colectivitatii.
Data statistica contine urmatoarele elemente:
notiunea, care precizeaza continutul calitativ al fenomenului studiat;
elemente de identificare(de timp,de spatiu etc.);
valoarea numerica.
Mesajul datelor l reprezinta informatia statistic. Aceasta este obtinuta continu prin
organul de statistica publica si introdusa ntr-o banc de date sub form de date
primare (stocat),de unde poate fi consultata spre prelucrare sau se poate publica.
Astfel,in procesul de cercetare statistica se obtin:
date primare (observate);
date derivate (prelucrate).
Datele statistice pot proveni din surse oficiale, cum sunt institutele naionale
de statistica sau organizaiile internaionale si atunci se refer de obicei la un
ansamblu complet de obiecte,indivizi sau fenomene sau pot proveni din aa-zise
sondaje statistice. n primul caz, dei culegerea datelor este de obicei
laborioas,tiinific justificarea utilizrii lor nu pune probleme deosebite pentru

Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
statistician.Pe de alt parte,tehnica sondajului este una mult mai pretenioas i
matematic mai complicat. Cu att mai mult cu cat unii care fac sondaje i majoritatea
celor ce le citesc uit de principalele probleme implicate n validitatea lor.
Principalele metode de culegere a datelor:
- Recensamantul este cea mai veche metoda de observare statistica,fiind o
observare totala prin care se nregistreaza toate unitaile colectivitatii,cu caracter
periodic,de obicei la nivel national.
Efectuarea unui recensamant,necesita mari cheltuieli materiale si de timp,de
aceea el are un caracter periodic (exemplu: la 10 ani pentru populatie,anual doar
pentru populatia scolara etc.).
Fiind una din cele mai ample observari statistice,trebuie pregatit minutios pentru ca
sa rezolve probleme ca:sectorizarea teritoriului,popularizarea evenimentului,
instruirea personalului,timpul la care se refer datele,sfera de cuprindere,elaborarea
si tiparirea documentelor de nregistrare etc.
-Sondaje statistice sunt observari partiale ale unitatilor colectivitatii
generale(esantioane), obtinute cu economie de timp si de bani. Acestea presupun
reprezentativitatea esantionului utilizat. Acesta se bazeaz pe o serie de teoreme
matematice care permit, n condiii foarte binespecificate, care n realitate nu snt
niciodat perfect ndeplinite, generalizarea rezultatelor de la nivelul eantionului,
adica a mulimii celor chestionai la nivelul populaiei, adica a mulimii care reprezint
inta cercetrii.
- Ancheta statistica este o observare statistica partiala,care ntamplator respect
conditia de reprezentativitate ce se realizeaza pe baza chestionarului completat
direct sau prin posta (exemplu:trguri,expozitii).Rezultatele obtinute prin ancheta sunt
doar orientative(se foloseste n sondajele de opinie publica),unde opinia,atitudinea
sunt elemente concrete ale existentei sociale.
-Observarea partii principiale este o metoda de observare partiala,special
organizata,pentru obtinerea operativa a informatiilor despre o colectivitate,impartita
pe grupe calitative diferite. Se scot date pentru grupele cele mai
semnificative,neglijand pe cele cu importanta redus si se pot estima destul de corect
indicatorii necesari caracterizarii ntregii colectivitati analizate.
- Monografia este o metoda statistica ce studiaza n mod aprofundat elementele noi
ce au aparut n activitatea societatilor economice analizate.


Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
Metode de reprezentare grafica a seriilor de distributie
de frecvente cronologice si teritoriale

O persoan pentru a exprima o aciune trebuie s aeze ntr-o form
logic cuvintele n propoziii sau fraze. n mod analog, datele referitoare la
indicatorii societilor comerciale dintr-un departament, la preurile i
cantitile de mrfuri desfurate pe o pia etc. pentru a evidenia esena,
regularitatea, din forma de manifestare a fenomenelor cercetate trebuie
prelucrate, sistematizate, centralizate i grupate.
Valorile individuale ale caracteristicilor nregistrate, n funcie de scopul
analizei, prezint variaii mari de la o unitate la alta crend n mod aparent
impresia c ele ar fi independente ntre ele. Din aceast cauz ansamblul
datelor nregistrate nu permite cunoaterea esenei din forma de manifestare a
fenomenelor investigate.
Datele statistice nregistrate, printr-o modalitate de observare total sau
parial, sunt utile n procesul de cunoatere i pregtire a deciziilor numai dac
sunt supuse unor operaiuni de prelucrare. Prelucrarea, ca etap a cercetrii
statistice, cuprinde operaii (de rafinare sau transformare) cu ajutorul crora se
realizeaz trecerea de la datele individuale la indicatorii derivai, sintetici,
care reflect esena din manifestarea fenomenelor.
Pentru desprinderea aspectelor eseniale i stabile din manifestarea
fenomenelor analizate datele statistice sistematizate trebuie s fie supuse unor
operaii
de prelucrare. Prelucrarea datelor statistice nregistrate poate fi primar sau
secundar.
Prelucrarea primar cuprinde operaii de clasificri,de grupri,decomparri,de
prezentare sub form de tabele, grafice sau serii statistice.
Grafica statistic se utilizeaz n scopul vizualizrii marimii i variaiei
independente i/sau interdependente a datelor, n scopul popularizrii acestora
sau pentru a facilita desfaurarea unor operaii de prelucrare,previziune i
planificare. Elementele de grafic statistica se aleg n funcie de specificul
fenomenelor analizate,de relaiile dintre datele care pot fi vizualizate.Deci,prin grafica
statistica nu se ilustreaza atat datele n sine cat proporiile i rapoartele dintre
date. Din aceast cauza se apeleaza la lungimi,suprafee i volume.

Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
Reprezentarile grafice ale datelor statistice fac apel la figuri geometrice,
sisteme de coordonate, hri, desene figurale etc.
Trasarea corect a graficelor statistice se efectueaz pe baza unor reguli care se
refer att la coninut ct i la form.O parte din regulile de elaborare a graficelor
statistice sunt comune cu cele ale tabelelor, iar altele sunt specifice. Astfel, pentru
interpretarea complet i corect a mesajului transmis de grafic este necesar ca
acesta s aib: legend; reea i
scar de reprezentare; axele de coordonate explicite.
O structurare a graficelor statistice (frecvent utilizate n practic),dup natura
caracteristicilor (variabilelor) analizate, permit identificarea urmtoarelor categorii:
1. Reprezentri grafice ale seriilor de distribuie unidimensionale. Ele
se elaboreaz n coresponden cu natura variabilei atributive:
In cazul variabilelor calitative sau cantitativ discrete se pot elabora distribuii
empirice de variante elaborate prin:
- diagrama prin bare (batoane);
- diagrama frecvenelor cumulate cresctor sau descresctor dup variaia
pdinelor de mrime ale variantelor din serie.
n cazul variabilelor continue, generndu-se serii de distribuie(repartiie) de
frecvene pe intervale, acestea pot fi vizualizate prin:
-histogram: n cazul intervalelor egale, ambele fiind identice, nlimile
dreptunghiurilor adiacente corespunztoare sunt proporionale cu frecvenele
absolute sau relative; n cazul repartiiilor cu intervale inegale, nlimile
dreptunghiurilor sunt proporionale cu frecvenele reduse calculate ca raport ntre
frecvenele absolute i mrimile intervalelor formate.
- poligonul frecvenelor. Acesta, ca i histograma,vizualizeaz densitile
repartiiilor.
- curba cumulativ (cresctoare sau descresctoare) a frecvenelor. Aceasta
vizualizeaz funcia de repartiie analizat.
- n demografie, prin piramida vrstelor (pe sexe) se vizualizeaz distribuia
populaiei dup vrst.
2. Reprezentarea grafic a seriilor de distribuie (repartiie) bidimensionale.
Constituite pe baza tabelelor de contingen, acestea vizualizeaz densitatea
distribuiei simultan a frecvenelor dup variabilele numerice luate n studiu.



Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
3. Reprezentri grafice ale mrimilor relative de structur (ponderilor sau
greutilor specifice). Acestea sunt vizualizate prin diagrama de structur trasat
cu ajutorul unor figuri geometrice: cercul,dreptunghiul, ptratul, paralelipipedul etc.
4. Reprezentri grafice ale seriilor cronologice. Acestea se pot realiza:
- n coordonate rectangulare: cronograma (histograma);
.diagrama prin coloane;
.diagrama prin coloane n aflux;
.diagrama prin benzi.
- n coordonate polare (pentru vizualizarea oscilaiilor periodice): diagrama
sectorial; .diagrama radial;
.diagrama n spiral.
5. Reprezentri grafice ale seriilor teritoriale prin mijloace specifice cum ar fi
cartograma i cartodiagramele.n prezent, programele informatice de tip
STATGRAF ofer
mijloace eficiente de vizualizare a datelor statistice. Grija esenial care
trebuie avut n vedere este aceea a vizualizrii reale a proporiilor din
date.

















Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
Reprezentarea grafica a datelor prin diagrame

Cele mai utilizate diagrame statistice sunt histogramele i poligoanele frecvene.

Fie P o populaie i notm cu f o caracteristic a sa. Caracteristica f asociaz
fiecrei uniti statistice x din populaia P o valoare ) (x f , determinat n general
prin msurtori.
Definiie. Mulimea } )), ( , {( P x x f x e ordonat dup valorile lui x , se numete
repartiie empiric a caracteristicii f pe populaia P sau serie statistic.
Definiie. Numrul k reprezentnd unitile statistice (indivizii) din mulimea
} ) ( , { k x f P x x = e se numete frecven absolut a lui k i se noteaz cu
k
f .
Cu alte cuvinte, numrul indivizilor (unitilor statistice)dintro populaie pentru care
caracteristica ia o aceeai valoare se numete frecven absolut a valorii respective.
Dac valorile distincte ale caracteristicii sunt
m
x x x ,...., ,
2 1
, atunci frecvenele absolute
se noteaz cu
m
f f f ,...., ,
2 1
i reprezint numrul unitilor statistice care corespund
acelor valori.
Fie n numrul unitilor statistice ale unei populaii P i
m
f f f ,..., ,
2 1
frecvene
absolute, atunci n f
m
k
k
=

=1
.
Exemplu. ntr-o pdure sunt 12 specii de animale slbatice. Numrul femelelor din
fiecare specie este de 5, 12, 25, 5, 12, 25, 18, 12, 14, 7, 25,18.
n acest caz, populaia statistic este reprezentat de cele 12 specii din pdurea
respectiv, iar caracteristica de numrul femelelor, ca n tabelul urmtor:







k
x 5 7 12 14 18 25

k
f 2 1 3 1 2 3
Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
Mulimea perechilor ), , (
k k
f x constituie o serie statistic:
)} 3 , 25 ( ), 2 , 18 ( ), 1 , 14 ( ), 3 , 12 ( ), 1 , 7 ( ), 2 , 5 {( , iar 12
6
1
=

= k
k
f .
Observaie. Ca regul general, valorile
p
x x x ,...., ,
2 1
ale caracteristicii respective se
scriu n tabel n ordine cresctoare.
Definiie. Se numete frecven relativ a valorii m k x
k
,..., 2 , 1 , = numrul
m k
n
f
p
k
k
,...., 2 , 1 , = = .
Pentru exemplul de mai sus, frecvenele relative se scriu astfel:




Observaiile (discrete sau continue) efectuate asupra unei caracteristici a unei
populaii statistice se repartizeaz n subintervale ale intervalului maxim de variaie,
numite clase de valori.
Clasele de valori sunt utile atunci cnd volumul de date este mare. Clasele de valori
au aceeai lungime, eventual cu excepia ultimei clase.
Repartiiile de frecven se reprezint grafic prin histograme sau poligoane de
frecven
Histograma se construiete astfel:
-pe axa absciselor se trec intervalele de valori, respectndu-se principiul c
intervalele egale s fie reprezentate prin distane egale;
-pe axa ordonatelor se construiete scara frecvenelor, respectndu-se principiul
proporionalitii ntre frecvene;



k
x 5 7 12 14 18 25

k
f 2/10 1/10 3/10 1/10 2/10 3/10
Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
-din limitele fiecrui interval se ridic apoi cte o perpendicular pe axa absciselor,
ale crei extremiti se unesc printr-o linie, formnd mai multe dreptunghiuri ale
cror suprafee sunt proporionale cu frecvenele corespunztoare intervalului
respectiv.

Exemplu. Considerm seria statistic de mai sus:
(5,2);(7,1),(12,3);(14,1);(18,2);(25,3) i o vom reprezenta prin clase de valori i apoi
printr-o histogram.

Clasa de valori Frecvena
5 - 10 3
10 - 15 4
15 - 20 2
20 - 25 3












4
3

2
1
5 10 15 20 25
Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat



Poligonul frecvenelor se construiete astfel:
pe axa absciselor se trec intervalele de valori, respectndu-se principiul c
intervalele egale s fie reprezentate prin distane egale;
n mijlocul fiecrui interval se ridic segmente verticale proporionale cu
frcvenele absolute sau relative ale claselor corespunztoare;
extremitile acestor segmente se unesc printr-o linie poligonal;

Valori caracteristice ale unei serii statistice
Definiie. Se numete valoare central a unei clase, media aritmetic a extremitilor
acelei clase.

Presupunnd c o clas are extremitile
i
x i
1 + i
x , valoareacentral este dat de
. 2 / ) (
1 +
+
i i
x x
Fie X o caracteristic avnd seria statistic m k f x
k k
,..., 2 , 1 )}, , {( = .
Definiie. Media aritmetic a variabilei X este dat de numrul:

n
f x
f f f
f x f x f x
x
m
k
k k
m
m m

=
=
+ + +
+ + +
=
1
2 1
2 2 1 1
...
...

unde

=
=
m
k
k
f n
1
reprezint numrul unitilor statistice ale populaiei.
Observaie.
1. Numrul x reprezint media ponderat a valorilor variabilei X .
2. Dac n formula mediei utilizm frecvenele relative m k p
k
,..., 2 , 1 , = seobine:

k
m
k
k
m
k
k
p x
n
f
x

= =
= =
1 1

Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat
ceea ce nseamn c media aritmetic a caracteristicii X coincide cu valoarea medie
a variabilei

|
|
.
|

\
|
m
m
p p p
x x x
.......
........
2 1
2 1

Observaie.Tabloul de mai sus reprezint repartiia unei variabile statistice.
Exemplu.
Definiie. Se numete amplitudinea unei serii statistice, diferena ntre cea mai mare
i cea mai mic valoare a caracteristicii.
Fie } ,...., , max{
2 1 max m
x x x x = i } ,....., , min{
2 1 min m
x x x x = , amplitudinea este dat de
numrul
min max
x x a = i reprezint limea benzii n care se afl valorile
m
x x x ,....., ,
2 1
.
Definiie. Se numete abatere a unei valori
i
x , m i ,..., 2 , 1 = a caracteristicii, numrul
x x d
i i
= .

Definiie. Se numete dispersie a unei variabile statistice, numrul

k
m
k
k
p x x
2
1
2
) ( =

=
o
Dispersia caracterizeaz gradul de mprtiere a valorilor n jurul mediei.
Definiie. Se numete modul al unei serii statistice valoarea caracteristicii creia i
corespunde cea ami mare frecven.
Definiie. Se numete mediana unei serii statistice valoarea caracteristicii care
mparte volumul populaiei n dou pri egale.
Exemplu. Se verific greutatea pentru 50 pachete de zahr de 1000 g fiecare,
numerotate de la 1 la 50. Cmpul de toleran admis pentru fiecare este de 995
1005 grame. Repartiia empiric pentru o singur caracteristic este dat n tabelul
urmtor:


Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat





















Bibliografie:
Cursul pentru invatamant la distanta-Conf.univ.dr.Elisabeta R.Rosca
www.scribd.ro

Greutatea Nr. pachete
992 1
993 2
994 1
995 3
996 2
997 4
998 7
999 8
1000 12
1001 4
1002 2
1003 1
1004 2
1005 1
Facultatea de Stiinte economice si Administratie publica
Asistenta manageriala si secretariat