FAM.

POXVIRIDAE

 ag. care infecteaza insecte , pasari si mamifere clasificare : - gen orthopoxvirus : v. variolic , v. vaccinal

Virusul Variolic

Virus variolic

 agent cauzal al variolei, boala care a determinat epidemii devastatoare (nr. mare de cazuri, mortalitate >) primul vaccin folosit (Jenner 1796) boala eradicata in 1980 posibila arma bioterorista

1. Morfologie structura virioni mari (300- 450 nm) cu aspect de caramida sau ovoidali invelis : - dublu strat lipoproteic - complex de structuri tubulare nucleoid central dens: cu ADN aspect de haltera invelit cu membrana dubla lipoproteica. ADN d.c (o mol.) flancat de corpi laterali ,cu 100 proteine si enzime (ADN transcriptaza dep. ADN, polimeraza ARN ADN dep.) 2. Structura antigenica: atg. din tubulii de suprafata si din invelis induc: atc. neutralizanti, omologi de subgrup atg. comun din nucleotid evidentiata prin RFC atg HA atc HAI neprotectori atg. specifici: Va - variolic, Vc vaccinal

3. Rezistenta la ag. fizici si chimici rezistent la dezinfectanti uzuali si temperaturi obisnuite (n luni) 700C infectiv perioade indelungate 4. Multiplicare: atasare , patrundere prin endocitoza, enz. cel. lizeaza invelisul v. si elibereaza nucleoidul apoi ADN v. ARN polimeraza ADN dep. transcrie ARN m precoce si sint. proteine precoce (enzime), apoi sint. ARNm timpuriu si proteine timpurii. Se replica ADN progen si se sint. ARNm tardiv si proteine tardive . ansamblare in citoplasma eliberare prin liza sau exocitoza 5. Relatii virus- celula gazda - cultivare: culturi cel.: primare (umane si simiene), linii cel. Hela . Efect citopatic: degenerativ in 24-48 ore oua embrionare: se dezvolta pe m.c.a prin aparitia de pocks-uri zone albicioase circulare de 1mm animale: iepure inoc intra-dermic/scarificare apar zone de necroza

6. Patogeneza: poarta de intrare: respiratorie, multiplicare locala si in ggl. regionali diseminare sanguina: viremie primara in toate organele si tesuturile; viremie secundara in tegumente si mucoase forme clinice: - variola major: febra >, prostatie, stare toxica, rash, eruptie veziculo pustuloasa generalizata (exantem, enantem) , +/hemoragii; mortalitate = 30% - variola minor (alastrim): manifestari usoare, mortalitate 1% leziuni caracteristice: incluzii eosinofile in citopl. cel . = corpusculi Guarnieri 7. Imunitate: la 4-5 zile apar atc. neutralizanti protectori dupa vaccinare atc. apar la 8 zile rezistenta dupa boala: toata viata

8. Epidemiologie: pina la eradicare , variola det. epidemii explozive pe tot globul sursa: omul bolnav transmisie: directa (picaturi Pflugge) sau indirecta (materiale contaminate cu secretii conjunctivale/ nazale, sange, cruste, lichid pustula). Lenjeria/hainele contaminate infectante cca 18 luni incubatia: 12-18 zile susceptibilitate: universala 9. Profilaxie: vaccin viu preparat din tulpina de virus vaccinal (raspuns imun incrucisat) v. vaccinal = virus cultivat indelungat in laboratore derivat initial din v. variolei bovine (Cowpox)

10. Diagnosticul de laborator: produse patologice: lichide pustule/vezicule (raclare), cruste examen direct : - M.E. lez. teg. virioni diferiti de v. herpetice izolare identificare : - oua embrionate (11-13 zile): inoc. pe m.c.a. apar pocks-uri (ingrosari a mem. de 1-4mm, albe/rosii hemoragice, necroze si ulceratii). Pocks-urile mari (v. vaccinal), pocks-uri mici (v. variolic) - culturi celulare : primare (umane, simiene) sau linii continui (Vero, BSC); efect citopatic focare de celule rotunde cu desprindere totala. - animale: nu se folosesc - identificare: analiza ADN (endonucleaza de restrictie si electroforeza) serologie: probe duble de ser - HAI, SN, ELISA, RIA, IF

FAM. HERPESVIRIDAE
ag. etiologici (100 v.) - boli: om, primate, mamifere (cai, vite, porci), pasari (gaini, curcani)

Herpes virus

Herpes virus

I. Clasificare (morfologie, prop. biologice si antigenice) 1. Subfam. Alpha herpesvirinae: genuri - simplexvirus, varicellavirus Subfam. Betaherpesvirinae: gen - cytomegalovirus Subfam. Gammaherpesvirinae: gen - lymphocryptovirus

2.
3.

II. Caractere generale comune: a. morfologie structura dimensiuni: 180-200 nm, sferice constitutie: - invelis trilaminar lipid (fosfolipide din mem. cel.) cu spiculi scurti (5-6 glicoproteine) - tegument: formatiune amorfa, granulara (proteine globulare imbraca capsida) - capsida: sim. icosaedrica; 162 capsomere (prisme cu centru gol); 150 = hexamere (6 subunitati), iar 12 (pentamere) - centru dens, aspect mosor (proteic), ac. nucleic infasurat genom: ADN d.c., liniar (96x 106 da), codifica 50-70 proteine, catenele au crestaturi (leg. fosfodiesterice), 4 tipuri izomerice (domeniu L si S) - proteine codificate: de invelis (gpD, gpB legate de infectivitate, gpC legare de complement, gpE atasabila de Fc a IgG/specifica tip, gpH si gpI), capsidale (VP5 din capsomere; VP21si VP22 interne; VP19, VP23, VP24), proteine tegument

b. Caractere biologice: v. dermo si neurotrope det. infectii acute, persistente/recurente maj. potential oncogen spectru larg de gazde au n. enzime pentru multiplicare c. Rezistenta la agenti fizici si chimici: conservate 6 luni (tesuturi nervoase in 50% glicerol) la 4-80C liofilizate: ani instabile: + 220C; v.varicelos la 400C (-700C) inactivate solventi organici sensibile la acyclovir (inhib. sinteza ADN)

d. Multiplicare: - initierea infectiei: atasarea proteinelor de suprafata (gpC, gpB, gpH) si declansarea fuziunii cu mem. cel . (gpB si gpD) capsidele migreaza - intra nc. (por), ADN liber circularizat polimeraza II cel - transcrie ARNm (timpuriu) sint. prot de replicare ADN in nc. transcriere ARN timpuriu sinteza beta proteine nestructurale (cromatina. nc. si membrana deplasate periferic) replicare ADNv. prin: alfa si beta proteine; ADN polimeraza mecanism inel rotativ ARN m tardiv sinteza gamma proteine structurale majore = capsida goala ansamblare capsida = in nc. cu invelire mem. nc. , migrare (reticul endoplasmatic) la mem. cel invelire + inserare proteine de suprafata eliberare lenta virus alterare cel.: inhibarea metab. cel., fragmentare cromozomiala, incluzii nc. , sincitii si cel gigante

Gen Herpes Simplex

determina la om infectie localizata primara cu evolutie persistenta si recurente

Herpes simplex virus

1. Tipuri: Herpes simlex hominis I (HSV I) Herpes simplex hominis II (HSV II)

2. Relatii virus gazda - cultivare: culturi celulare: primare (umane, iepure); fibroblaste embrion gaina, linii (HeLa) Formeaza plaje ou embrionat: formeaza pocks-uri pe m.ca animale: soarece nou-nascuti, adult inoculati i. cerebral si i. peritoneal = infectie letala; iepure = keratoconjunctivita (scarificare); cobai i. plantar = eruptie veziculara

3.Patogeneza:
3.1.Primoinfectia: a. HSV I: poarta de intrare: sol. continuitate (tegumente, mucoasa bucala/conjunctivala) multiplicare: poarta intrare si ggl limf. regionali diseminare: viremie cu +/- localiz ,viscere (gazde i. compromise = evolutie grava/diseminare masiva) evolutie: frecvent inaparenta forme localizari: - gingivostomatita herpetica acuta: incubatie = 3-8 zile; eruptie veziculo-ulceroasa, febra moderata, evolutie favorabila - keratoconjunctivita: ulceratii - herpes generalizat: eczema cronica (eruptie variceliforma Kaposi) a copiilor evolutie +/- fatala - meningita/meningo encefalita: invazie nervoasa (trigemen, olfactiv). Letalitate 70%. Sechele +/b. HSV II: poarta intrare: contact sexual (leziuni mucoasa genitala); congenital (mama-fat) diseminare: ca la HSV I forme localizar : - vulvovaginita (herpes progenitalis): vezicule/ulceratii pe mucoasa genitala - herpes fulminant (visceral): eruptie veziculoasa mucoase, tegumente; pneumonie, hepatita, colaps, moarte

3.2.Herpesul recurent: dupa primoinfectie v. se transporta la nervii senzoriali (v= 10mm/ora) replicare si persistenta ca episom, fara eliminare recaderi: scaderea rezistentei imune (stress; UV; infectii: bacteriene/virale pneumococ, meningococ, v. gripal; ciclu menstrual) multiplicare/diseminare centrifuga nervoasa la dif. locatii (nazal, labial, cornee/HSV I, genital/HSVII)

4. Imunitate a. umorala: pasiva : transplacentar primoinfectia : 90% de la 7 luni la 5ani; 13 sapt. apar atc SN(+/- C), FC, HAI (P) b. mediata celular: la 2 sapt. de la debut; scaderea i.m.c. apare in recurenta

5. Diagnostic de laborator:
Produse patologice: lichide (vezicule, ulceratii), fragmente organe (biopsie, etc.) a. examen direct: M.E. (coloratie negativa) IF (atc . monoclonali) ELISA evid. cel. gigante sincitiale cu incluzii i.nc. coloratie hematoxilina eozina b. izolare identificare culturi primare (umane, simiene), fibroblaste embrion gaina, rinichi iepure; e.c.p: sincitii cu celule gigante identificare: - HSV II creste mai bine pe fibroblaste emb. gaina - serologic: SN, IF, ELISA, RIA cu seruri policlonale sau monoclonale - ADN v. prin hibridizare sau PCR c. diagnostic serologic: reactii: SN, FC, HAPI, ELISA probe duble de ser (0-3 saptamini); cresteri x 4 a atc (titruri)

6.Epidemiologie : - Raspindire universala sursa: om; 90% adulti au atc anti HSV I si 20% anti HSV II transmisie: directa (saliva, contact sexual: vaginal, oral/anal) indirecta (transplant organe) incubatie: 3-12 zile contagiozitate: stomatita (7 saptamini), herpes genital (1 sapt.) susceptibilitate: generala 7. Tratament: inhibitori ADN polimeraza virala: Iduviran, Aciclovir, Vidarabina

GENUL VARICELA VIRUS Virusul varicela zoster

agent etiologic al varicelei in primoinfectie si al zonei zoster in reactivare

Virusul Varicella-Zoster

1. Relatii virus celula gazda cultivare: culturi: primare (umane, simiene), diploide umane (rinichi si pulmon embrionar); infectie prin contiguitate (lichidul nu are v. infectant) animale: maimuta i. testicular (leziuni locale)

2. Patogeneza
a. primoinfectia: patrundere: orofaringe/rar conjunctiva incubatie: 12-20 zile replicare locala cu diseminare prin contiguitate , apoi limfatica si sanguina (viremie primara); viremie maxima la 10-11 zile cu invazia ectoderm clinic: febra si eruptii succesive: - exantem maculopapular, vezicule (lichid clar, apoi purulent), cruste; pusee eruptive (2-4 zile) de la cap la trunchi - enantem mucoase: orofaringe, respiratorii, gastrointestinale, vaginale - retrocedare la aparitia atc. neutralizanti evolutie benigna; la deficiente imunitare: eruptii hemoragice, +/- encefalite si sindrom Reye, foarte rar varicela diseminata letala b. reactivarea infectiei: in primoinfectie v. disemineaza centripet la ggl senzoriali, apoi invazie nervoasa sau hematogena. In ggl senzoriali - infectie latenta (ADNv in cel). In conditii de scaderea imunitatii (stres, senescenta, traume, medicamentoasa), v .se multiplica, migreaza pe nervii senzoriali la terminatiile tegumentare si produc eruptia veziculara (locala = zona zoster) . Uneori: meningoencefalite, paralizii. c. veziculele contin virus

3. Imunitate: umorala : atc. IgM si IgG la 2-5 zile de la debut. IgM dispar la 1 luna, IgG persista toata viata evid. Atc.: RSN, RFC in recurenta sunt prezenti Atc Ig G celulara: limfocitele T citotoxice apar la 3 zile de la eruptie defeficientele de i. celulara: varicela severa

4. Diagnosticul de laborator
produse patologice: lichide (+ celule ) din leziuni, exsudate r-faringiene, sange, fragmente organe a. examen direct: - detectare celule gigante multinucleare (incluzii) coloratii frotiuri (Giemsa, hematoxilina - eozina) din leziuni - M.E. : diferentiere doar cu poxv. IF ELISA CIEF (lichid vezicular) b. izolare identificare culturi diploide umane (rinichi/pulmon embrionar); foarte rar culturi primare rinichi maimuta e.f.c. = sincitii, cel. gigante cu incluzii i.nc. eosinofile, balonizare identificare: IF (celule infectate), RFC, RSN c. diagnostic serologic: infectia acuta: RFC, RSN, ELISA; probe duble de ser cresteri de 4 ori infectie in antecedente: ELISA, ACIF (anticomplement imunofluorescenta)

5. Epidemiologie raspindire universala epidemii iarna si primavara boala a copilariei; adulti: zona zoster sursa: omul transmisie: aerogena secretii nazo-faringiene, contact lichid vezicular/obiecte contaminate) contagiozitate: foarte mare; cu 1-2 zile inaintea eruptiei si o saptamana dupa eruptie susceptibilitate: generala 6. Tratament: general: vidarabina, aciclovir (oral, perfuzii) local: aciclovir 7. Profilaxie: vaccin viu atenuat

GENUL CITOMEGALOVIRUS
virusuri care infecteaza omul si animalele; specifice de specie

Virusul Citomegalic
majoritatea infectiilor inaparente; nounascuti si sugari: severe, fatale

Virusul Citomegalic

1. Relatii virus gazda - cultivare: culturi de celule: fibroblaste umane, cel. din miometru; transmisie prin contiguitate; lichid cultura fara virus animale: infecteaza doar omul

2. Patogeneza :
a. primoinfectia: asimptomatica, viremie, urmata de infectie persistenta in gl. salivare si limfocite B. Adultii (10-20%) excreta indelungat virus prin: saliva, urina, secretii genitale. b. infectia congenitala si neonatala: gravidele: infectate primar transmisie la fat =50% ; cu inf. persistenta transmisie la fat = 10-20% transmisia se realizeaza prin viremie (transplacentar) urmata de invazia tesut. embrionare la n.n.: boala cu incluzii citomegalice (alterari celulare patognomonice = nuclei mari, incluzii bazofile mari, vacuolizari; clinic = microcefalie, hepatosplenomegalie, pneumopatie interstitiala prin leziuni hematopoetice si sistemul nervos. Evolutie fatala. Infectia primara a copilului si adolescentului : - incubatie: 30 zile - diseminare: +/- febra, hepatosplenomegalie, adenopatii superficiale, sindrom mononucleozic (neutropenie, limfocitoza, bazofilie). Vindecare. infectie posttransfuzionala infectii la imunodepresati: SIDA, corticoizi la grefe; evolutie cu pneumopatii interstitiale si hepatita (fatale)

3. Imunitate:
umorala: atc. SN (atg de suprafata) +/- C celulara: limfocite Ts > si < T h (limiteaza persistenta); CMV are efect supresor legat de beta 2 microglobulina

4. Diagnosticul de laborator:
produse patologice: urina, sange (leucocite), spalaturi bronsice, secretii cervicale, fragmente organ (pulmon, creier, ficat) a. izolare-identificare diploide umane; e.f.c. = cel. mari, ovale, cu incluzii mari (nc., eosinofile); focare cu evolutie lenta (6-8 saptamini) identificare: IF directa, ELISA, hibridizare ADN- ADN b. examen citologic si histologic: - coloratie Papanicolau/hematoxilina eozina = cel. mari cu incluzii in : sedimente urina, spalaturi bronsice, frotiuri secretii vaginale, preparate tesut pulmonar c. diagnostic serologic : RFC, IF, RSN, ELISA infectia recenta (gravide, nou-nascuti, transplant): sinteza IgM prelungita si reapare la reactivare prin imunosupresie; necesar detectie IgG pe 2 probe de ser (crestere de 4 ori)

5. Epidemiologie: raspindire : universala atc. prezenti la 40-100% din adulti transmisie: contact direct cu secretii si excretii de la persoane cu infectie acuta sau persistenta; infectie intrauterina ; postnatal prin alaptare; transfuzii si transplanturi ; urina si saliva (n. luni); nou-nascutii transmit v. 5-6 ani susceptibilitate: generala

GENUL LYMPHOCRYPTOVIRUS

- caractere virusuri: tropism pentru limfocitele B ale primatelor induc infectiile acute/latente a limfocitelor B cu proliferare continua (vivo/vitro) potential oncogen

Virusul EPSTEIN BARR

agent etiologic al mononucleozei infectioase, limfomului Burkitt si carcinomului nazofaringian (limfotrop/epiteliotrop)

1. Relatii virus celula gazda - cultivare: culturi de cel. B din sange (cordon ombilical) la inf. cu VEB sufera transformare (proliferare continua = imortalizarea limfocitelor). Faze: activare; blastogeneza permanenta (persistenta genom VEB) animale: inoc. de cel. limfoblastoide (heterotransplantare) la: sobolani nounascuti, soareci, hamsteri apar tumori (transplantabile) secretoare de IgM si Ig G

2. Patogeneza:
poarta intrare: orofaringe, multiplicare epitelii glandulare (parotida, alte gl salivare) cu inf. cr. si eliminare v. in saliva (det. atg.) , inf. limfocite B si diseminare sanguina in toate tes. limfoide clinic: angina, astenie, poliadenopatie, spleno si hepatomegalie complicatii: anemie hemolitica acuta, purpura trombopenica, meningite infect limfocit B pe receptor C3 d al complement faza acuta: 5-20% limf. B au atg v. (nucleare, de suprafata) modificari hematologice: limfocite mari anormale (15-90%) cu citoplasma vacuolizata si nuclei fragmentati; leucopenie (initiala) urmata de hiperleucocitoza (5 saptamini) persistenta: evolutie spre limfom Burkitt si carcinom nazofaringian cu asociere de atg EBNA in ser (atg nc.) si LYDMA (atg. de mem.) pe suprafata limfocite T reactivare endogena a VEB (imunodepresie : mononucleoza cr. cu febra, astenie, producereanormala de Ig

3. Imunitate:
umorala : atc. SN, FC infectie recenta: atc IgM anti atg capsidale infectie persistenta: atc anti atg nucleare celulara: depresia hipersensibilitatii intirzizte si a stim limfocite T cu fitohemaglutinina la 2 sapt. cresc LT 8 cu inversare raport T4/T8 timp de 8 saptamini pe suprafata LB apar neoantigene: Paul Bunell care induc la 50-90% bolnavi atc heterofili (anti hematii oaie) care stim. reactii tip grefa contra gazda limitarea proliferarii LB dat. atc SN , LK , LT citotoxice

4. Diagnostic de laborator:
produse patologice: saliva, spalatura nazo-fariengiene, sange (limfocite), tesuturi/organe (ggl., splina), tumori a. examen direct: preparate de tesut: hibridizare ADN, ACIF (atc monocl. fata de EBNA) b. izolare-identificare: culturi LB (sange cordon ombilical) identificare : test ACIF (atg . EBNA) c. examen citologic: frotiuri = limfocite mari anormale cu citoplasma bazofila si nc. fenestrati d. examen serologic: infectie primara: r. PaulBunell = atc anti hematii oaie pe proba unica probe duble de ser : - IgM si IgG fata de atg. capsidale/atg timpurii scad in convalescenta si persista toata viata - inf. reactivata/neoplazii: titruri mari IgG anti EAD si EAR si atc anti EBNA e. epidemiologie: raspindire universala sursa: omul bolnav transmisie: saliva, transfuzii eliminare virus: secretii faringiene timp de 1 an (15-20% adulti) susceptibilitate: generala

VIRUS HERPETIC UMAN 6 (HHV6)

 ag etiologic al exantemului subit (roseola infantum) la copiii 6 luni - 4 ani evid.: izolarea v. din monocite, seroconversie (IFI, ACIF)

1. Relatii virus celula gazda:

- cultivare: limfocite (cordon ombilical) limfocite sanguine culturi continui LT

2. Patogeneza:
multiplicare orofaringe apoi LT (CD2, CD4, CD5, CD7, CD8) faza preeruptiva (durata 3 zile): febra mare (>390C), adenopatie cervicala faza eruptiva (1-2 zile): exantem rubeoliform (ceafa, trunchi), limfo si neutropenie

FAM. CORONAVIRIDAE
infecteaza animale (feline, canine, bovine, porcine, rozatoare) si om infectii: persistente (nervoase si hepatice) la soarece infectii respiratorii superioare si gastroenterite la om

SARS

1. Clasificare:
7 specii: 2 om si 5 animale

2. Morfologie structura:
- virioni pleomorfi (sferici sau ovoidali), 75-160 nm, inveliti - constituenti: invelis : dublu strat lipidic cu spiculi (peduncule de 20nm) cu aspect de coroana; contine proteinele glicosilate E1 (rol matrix) si E2 (proteina majora de atasare); serotipuri cu activ. hemaglutinanta (sobolan, soarece , gaina); clivarea proteolitica induce fuz. de mem. capsida: simetrie helicoidala; contine fosfoproteina N genom: ARN m.c. sens + , complex ci prot. N - structura antigenica: a. atg de suprafata: glicoproteina E2 induce atc neutralizanti si hemaglutinoinhibanti glicoproteina E1 induce atc N, activi in prezenta C b. atg intern: proteina N da reactii incrucisate cu v. animale c. serogrupe: grup VE299 - cultivabil pe culturi celulare grup VOC 43/VOC38 cultivabile pe culturi de organ

3. Multiplicare: patrundere: endocitoza/fuziune transcriere ARN sens + (polimerazaARN dep. ARN) apar catene sens negativ (matrita ARN progen sens +) sinteza proteine determinata de ARN genomic + 7 ARNm subgenomici cu translatie independenta ansamblare in citoplasma eliberare prin exocitoza (fuz. veziculelor citoplasmatice continind nucleocapside cu mem. cel.)

4. Relatii virus celula gazda: cultivare : a. culturi celulare: v229E : in culturi primare (rinichi embrion uman), diploide umane (intestin, pulmon) = MA177 VOC 43 si VOC38: culturi de organe (epiteliu nazal/ traheal) linii continui (RD = rhabdomiosarcom) : ambele grupe e.f.c: caracteristic (vacuolizare si sincitii) HAD: hematii (sobolan, soarece, om) b. animale: VOC 45 si VOC38 adaptate la creier soarece nou-nascut

5. Patogeneza:
distrug epiteliile respiratorii si intestinale (jejun) clinic manif moderate: tuse, cefalee, frison, febra; foarte rar enterocolita necrozanta la coplilul mic; durata 18 zile; excretie v.: 1-4 zile
r.i umoral seric evid prin: RFC si HAI rata de reinfectie mare

6. Imunitate:

7. Diagnostic de laborator:
Produse patologice = secretii nazo-faringiene (tampoane, spalaturi) fecale a. examen direct: fecale : ME , IME secretii respiratorii : IF , ELISA b. izolare: nu este folosita c. diagnostic serologic: - seruri pereche: HAI (VOC43 si VOC38), ELISA, foarte rar SN

8. Epidemiologie:
40% din infectiile respiratorii acute superioare (guturai) = infectie cu coronavirus evolutie: iarna-primavara sursa: om bolnav transmisie: aerogena susceptibilitate generala