Sunteți pe pagina 1din 26

Drept comunitar Curs 1 Cap.

. I Evolutia integrarii europene - istoric al ideii de integrare europeana - evolutia prin documentele adoptate pe parcursul perioadei de la constituirea comunitatii europene si pana la Tratatul de la Lisabona - extinderea UE Cap. II Institutiile UE - Consiliul European - Consiliul de ministrii - Comisia Europeana - Parlamentul European * mediatorul european - Banca Centrala Europeana - Banca de Investitii Europeana - Consiliul Economic si Social si Comitetul Regiunilor - Curtea de Conturi Cap. III Izvoarele si principiile dreptului UE - Izvoarele derivate - Principiile dreptului UE Cap. IV Sistemul jurisdictional al UE - Instantele jurisdictionale (Curtea de la Luxembourg, Tribunalul pentru functia publica si Tribunalul pentru brevete) - Actiunile care pot sa fie formulate in fata acestor instante (actiunea in anulare, actiunea in carenta, actiunea impotriva statelor care nusi indeplinesc obligatiile fata de UE, actiunea in interpretare, actiuni pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de institutiile si functionarii europeni) Drept comunitar Curs 2 CECO Tratatul de la Paris (intrat in vigoare 1952) Este vorba de o adunare care este precursoarea Parlamentului European de astazi. Membrii erau alesi din statele membre. Este o institutie de tip clasic care reprezinta tocmai spiritul democratic al viitoarei UE, ceea ce da viata legaturii dintre cetatenii sau popoarelor statelor membre si UE. Consiliul Ministrilor

In care erau prezenti ministrii CECO. Avem de aface cu Franta, Germania, Italia, BE-NE-LUX, acestea fiind statele fondatoare (tratatele de la Paris si Roma). Fiecare dintre reprezentanti urmaresc sa apere interesele statelor pe care le reprezinta. Comisia Europeana (Inalta Autoritate pentru Carbune si Otel prima denumire) Este institutia revolutionara care apare in peisajul international pentru ca ea reprezinta un principiu de baza al viitoarei UE si anume abandonul de suveranitate. Statele fondatoare au fost de acord ca anumite atribute ale suveranitatii de stat sa fie conferite unei institutii supranationale. Reprezentantii statelor trimisi trebuie sa uite nationalitate pe care o au si sa urmareasca interesul al CECO mai presus chiar decat interesul statului din care ei vin. Acesta a fost lucrul nou pe care l-a adus in peisajul institutional CECO. Curtea de Justitie de la Luxembourg Aparuta din dorinta de a arata ca aceasta comunitate este una de drept bazata pe norme juridice proprii. Aceasta era menita sa vegheze la respectarea si aplicarea normelor juridice prevazute in Tratatul de la Paris. UE este cladita pe jurisprudenta de la Luxembourg. Prin hotararile prin care le-au pronuntat au clarificat normele juridice stabilite de catre statele membre. Tratatul de la Paris este un tratat sectorial. El are in vedere numai productia de carbune si otel. Este singurul dintre cele 3 tratate fondatoare care a fost instituita pentru un termen bine stabilit (50 ani). El a luat sfarsit in iulie 2002 atunci cand atat atributiile, cat si bugetul CECO au fost preluate de catre CE (Comunitatea Europeana). In 1954 istoria integrarii europene este marcata de esecul Comunitatii Europene a Apararii. La initiativa Frantei s-au pus bazele unui tratat prin care statele fondatoare ar fi pus in comun armatele lor si ar fi facut o strategie de aparare comuna, urmand sa constituie Comunitatea Europeana a Apararii. Proiectul a fost dezbatut si dat spre aprobare bstatelor membre (celor 6) insa chiar Parlamentul Frantei, tara care a initiat proiectul l-a respins. Parlamentarii francezi au considerat ca este prea riscant ca Franta sa-si alinieze sau sa-si supuna problemele legate de aparare la indemana altor state. Tratatele de la Roma - Ambele comunitati au fost create pentru o perioada nedeterminata - Unul din tratate este unul sectoarial energia atomica

- Celalalt tratat este cu un spectru mult mai larg probleme de economie Aceste tratate merg pe structura institutionala creata prin Tratatul de la Paris. Inca de la inceput, doua dintre institutiile mentionate anterior (Curtea de la Luxembourg si Adunarea devenita ulterior Parlamentul European au fost comune pentru toate cele 3 comunitati). Daca fiecare dintre aceste comunitati aveau cate o CE sau Consiliul Ministrilor, toate 3 insa aveau aceeasi instanta de judecata. De abea in 1962 prin semnarea Tratatului de la Bruxelles numit Tratatul de Fuziune, cele 3 comunitati dobandesc o singura comisie, un singur Consiliu al Ministrilor, un singur Parlament si o singura Curte sistem institutional unic. Extinderea comunitatilor la alte noi state membre Prima extindere are loc incepand cu ianuarie 1973. Dupa ce UK nu a vrut sa faca parte din comunitati, atunci cand si-a depus candidatura si si-a dorit acest lucru a fost respinsa de 2 ori la rand de catre Franta prin veto si a trebuit sa astepte momentul in care Jorge P. si-a dat acceptul. Ulterior in ianuarie 1973 au aderat UK, Irlanda si Danemarca. Norvegia desi acceptata pe baza cererii care au formulat-o, prin refferendumul norvegienilor a ramas in afara UE. In 1981, dupa 20 ani cat a fost stat asociat la comunitatile europene, a fost primita Grecia, fiind inceputul la ce s-a numit extinderea meridionala a UE. In 1986 Spania si Portugalia dupa 9 ani de negocieri cu UE, au intregit partea meridionala a extinderii facand ca UE sa ajunga la 12 state membre. Si aici am avut regimuri dictatoriale. La 1 ianuarie 1995 se produce o noua extindere prin intrarea Suediei, Austriei si Finlandiei. La 1 mai 2004 a fost un prim val al extinderii prin care in UE au devenit state membre cu drepturi depline Letonia, Lituania si Estonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru si Malta. La 1 ianuarie 2007 se intregeste aceasta comunitate cu Romania si Bulgaria, ajungand la 27 de state.

Drept comunitar Curs 3 Actul Unic European Semnat in 2 transe in 1986, intrat in vigoare in 1987. S-a pus problema de a se crea o piata unica (marea piata / piata comuna) ce trebuia desavarsita pana in 1992. Tot prin acest document se da si definitia pietei comune (acel spatiu fara frontiere interne in care actioneaza cele 4 libertati libera circulatie a marfurilor,

libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a capitalurilor si libera circulatie a serviciilor) Actul din punct de vedere institutional este cel care legalizeaza (institutionalizeaza) Consiliul European. A devenit institutie cu drepturi depline prin acest act, care l-a si definit, a fixat si scopurile acestui Consiliu European si frecventa reuniunilor la nivel inalt. Actul face trecerea de la votul in unanimitate, care constituia regula, la votul cu majoritate calificata, care va fi atribuit unor inca aproximativ 20 de noi domenii. Prin Actul Unic European s-au avut in vedere si aspecte legate de politica monetara a comunitatilor europene si de o politica externa. Tratatul asupra Uniunii Europene (Maastricht) A fost semnat in 1992 februarie si a intrat in vigoare in noiembrie 1993. Denumirea provine de la localitatea olandeza Maastricht. Se face trecerea de la integrarea economica la integrarea politica. Nu mai vorbim de comunitatile europene dupa acest tratat, ci despre UE. Institutii europene au devenit institutii ale UE, prin decizie a Comisiei Europene. Prin acest act se realizeaza o impartire a competentelor UE pe 3 mari piloni : 1. Cele 3 comunitati europene (CECO, CEEA si CEE) - comunitarizare 2. PESC (Politica Externa si de Securitate Comuna) politica comuna 3. JAI (Justitie si Afaceri Interne) cooperare in materie de JAI Cu ocazia acestui tratat s-au pus bazele procesului de trecere la o moneda unica, euro. S-a discutat despre infiintarea Institutului Monetar European si criteriile de convergenta. A fost institutionalizata Curtea de Conturi (fost organ consultativ al comunitatilor) prin TUE. Apare prin acest tratat o noua forma de adoptare a legislatiei comunitare (procedura de codecizie prin care legislatie europeana este adoptata impreuna de Consiliul Ministrilor si de Parlamentul European, actele normative astfel adoptate purtand semnatura presedintele Consiliului Ministrilor si a presedintelui Parlamentului European). Ca urmare a TUE apare cetatenia europeana. Cetatenia Europeana - aceasta apartine oricarui cetatean al unui stat membru - nu inlatura cetatenia statului membru, ci vine doar s-o completeze - acordarea cetateniei fiecarui stat membru ramane atributul statelor membre ale UE

Dreptul la libera circulatie dreptul de a intra si de a iesi din propria tara. Inseamna un drept de sejur (pana la 3 luni) dar si un drept de stabilire. Dreptul de alege si de a fi ales (de vot) sunt 2 aspecte : pe deoparte, la alegerile locale si alegerile pentru Parlamentul European. Cetatenii europeni rezidenti intr-un alt stat decat statul al caror resortisanti sunt au dreptul de alege si de a fi alesi la alegerile locale in statul in care isi au resedinta. Dreptul la protectia diplomatica comuna nu toate statele membre UE au reprezentante diplomatice in toate celelalte state terte ale lumii. Pentru probleme consulare, cetatenii din statele membre UE pot cere protectie, asistenta diplomatica de la autoritatile oricarui alt stat. Dreptul de petitionare au dreptul sa se adreseze institutiilor UE, drept caruia ii corespunde si obligatia corelativa de a primi raspuns. Dreptul de informare cetatenii europeni pot sa solicite sa fie informati despre activitatea institutiilor europene Drept comunitar Curs 4 Tratatul de la Amsterdam Semnat in 1997 si intrat in vigoare in 1999. A condus la modificarea unor constitutii ale unor state membre. Prin acest tratat se comunitarizeaza acordurile de la Schengen (1985 si despre conventia de punere in aplicare acestuia, semnata in 1995). Prin el, creste rolul Parlamentului European, se continua integrarea in domeniul politicii externe si de securitate comuna, se adopta masuri in ceea ce priveste imigratia, combaterea imigratiei clandestine si acordarea dreptului de azil si se stabilesc masuri in domeniul protectiei sociale, statele membre ale UE incercand sa gaseasca o politica si in acest domeniu referitoare la crearea de locuri de munca si la combaterea somajului. Tratatul de la Nisa Semnat in decembrie 2000, intrat in vigoare in 2003. Este recunoscut a fi cel mai lung summit din istoria constructiei comunitare, durand 4 zile, ceea ce inseamna dublul unei reuniuni normale. S-a vrut a fi o intalnire reformatoare, insa este considerat un semi-esec. Statele membre au abordat o problematica complexa, deoarece si-au dat seama ca nu numai statele care doreau sa intre in UE nu erau pregatite, ci UE insasi nu mai facea fata cooptarii unui numar atat de mare state membre. S-a vorbit de asa numitul fenomen de gripare a motoarelor , de faptul ca procedural institutiile europene nu mai puteau sa faca fata sistemului de adoptare al

deciziilor de catre un numar atat de mare de state, ceea ce impunea o reforma institutionala. Asa s-a nascut tratatul de la Nisa, prin care a capatat forta juridica aceasta schimbare in institutiile europene pe baza careia UE a functionat pana la intrare in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Tratatul de la Nisa prevede infiintarea functiei de presedinte a UE, prevede unificarea activitatilor in domeniul politicii externe si aparitia unui post de ministru de externe si realizeaza modificare in sistemul ponderatiei de vot in cadrul Consiliului de Ministrii al UE. La Nisa a fost prezentata Charta Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului. Aceste document care nu trebuie confundat cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului a fost elaborat in perioada 1999-2000 de catre o conventie formata din specialisti in drepturile omului, un document la timpul respectiv cu valoare pur declarativa. In cadrul summitului de la Nisa s-a stabilita convocarea unei conventii care sa lucreze la un document pentru viitorul UE. Summitul de Laeken (casa regala belgiana) Prin aceasta declaratie s-a stabilit pe deoparte formarea acestei conventii pentru viitorul Europei (o institutie) formata din 105 conventionari si tot atatia supleanti care sa lucreze timp de 1 an dupa modelul conventiei care a elaborat Chart Europeana si care la randul ei sa elaboreze un document pentru viitorul Europei. Extinderea UE va continua in 2 transe si anume, prin integrarea a 10 state si in valul 2 prin primirea Romaniei si Bulgariei si tot atunci s-a decis calendarul negocierilor cu Turcia. Conventia pentru viitorul Europei O institutie formata din 105 conventionari, condusa de un fost presedinte al Frantei (Valerie Jiscar dEstain) si ca a avut ca vice-presedinti de Jean Luc Deane si Juliano Amato. Aceasta conventie a lucrat timp de 1 an elaborand un document care a fost denumit Proiect de Constitutie pentru Europa. Nu de la inceput s-a gandit realizarea unei constitutii, ci pe parcursul lucrarilor a aparut aceasta idee a posibilitatii de a realiza o constitutie. S-a intitulat proiect de constituie pentru Europa, ce ar beneficia mai multor state decat doar celor a UE. In proiectul de constitutie erau trecute de o maniera expresa simbolurile UE (imnul, drapelul, moneda, ziua, steagul si deviza : Uniti in diversitate). Ea urmareste sa respecte valorile crestine. S-a scos aceasta idee, deoarece avem de a face cu multe alte religii care ar fi facut caz de o asemenea discriminare,

desi la inceputurile constructiei europene am avut de a face cu un club crestin si catolic pana sa apara si statele ortodoxe in aceasta familie. Titlul II al Constitutiei pentru Europa era prevazut a fi tocmai Chart Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale. In proiectul de constitutie erau inscrie si obiectivele si idealurile UE precum si aspecte procedurale legate de functionare institutiilor europene. Acest proiect a fost prezentat in 2003 si a fost preluat de conferinta interguvernamentala care s-a deschis la Roma fiind semnat proiectul in 2004 sub presedintia lui Berlusconi. Ideile, continutul, esenta acestei constitutii au fost preluate si transpuse in Tratatul de la Lisabona. Institutiile Europene UE are un sistem institutional unic, o uniune de drept cladita pe norme juridice care au pornit de la tratatul de baza (Roma) care formeaza achiul comunitar. Consiliul European al sefilor de state si guverne Aceasta formatiune s-a reunit prima data la Paris in 1974, fara a avea definite nici competentele si nici procedurile. A fost institutionalizat Consiliul European prin actul unic care i-a definit competenta si componenta aratand ca de drept din Consiliul European fac parte sefii de state si de guverne, precum si Presedintele Comisiei Europene. Consiliul European se intruneste de cel putin 2 ori pe an atunci cand se face schimbarea presedintiei semestriala rotatative, cand se preda stafeta de la statul care detine presedinitia UE. Acum presedintia UE o detine Ungaria. Potrivit Tratatului de la Maastricht, aceste reuniuni au loc numai la Bruxelles si in mod exceptional pot fi convocate in alte orase. Competenta Consiliului European este aceea de a stabili strategia integrarii europene si de a da impulsurile politice necesare continuarii constructiei UE. Consiliul European este considerat a fi o instanta de apel, adica locul in care se rezolva acele dosare care n-au putut sa fie rezolvate la nivelele inferioare (ministrii, prim-ministrii, consiliul,etc). Este un loc privilegiat pentru discutiile bilaterale sau numai intre cativa sefi de state si guverne, ceea ce s-a denumit convorbiri la gura sobei. Franta este singura care participa in mod traditional si inexplicabil si cu Presedintele si cu primul-ministru la aceste lucrari. Exista o naveta a documentelor, pe masura ce lucrarile avanseaza si se adopta anumite documente, ele sunt revelate din camera unde are loc summitul, scoase la iveala celor care asteapta afara de catre un grup de functionari care se

numesc antici (de la Nicolo Masssimo Antici care a fost primul conducator al acestor functionari). La sfarsitul acestor reuniuni la nivel inalt se adopta declaratii care nu au forta juridica obligatorie. Consiliul European, cea mai importanta dintre institutii prin rolul ei, nu adopta legi europene, regulamente, decizii sau directive, ci se elaboreaza doar declaratii care sunt prezentate, fie de unul (cel care detine presedintia), fie de catre mai multi sefi de state si guverne. De aici si faptul ca in literatura de specialitate foarte multi au contestat calitatea de institutie a acestei reuniuni de sefi de state si guverne. Unii au spus chiar ca este o varianta a Consiliului Ministrilor, fiind vorba de prim-ministrii si sefi de state, insa inclinam sa dam crezare acelor opinii potrivit carora acest consiliul este o institutie, cea mai importanta a UE, deoarece aici se iau hotararile cele mai importante. Criza scaunului gol Este vorba de perioada celui de-al 2lea semestru al anului 1965 cand datorita divergentelor legate de trecerea la votul cu majoritate calificata si abandonarea votului cu unanimitate in materia stabilirii preturilor la produsele agricole, Franta si-a retras reprezentantii din toate reuniunile comunitatilor europene. Timp de 6 luni FRA nu a participat la niciuna dintre lucrari, locul ramanand gol unde trebuiau sa fie reprezentantii Frantei, de aici avand si denumirea criza scaunului gol. Aceasta criza s-a solutionat pe baza unui compromis, Compromisul de la Luxembourg (ianurarie 1966), acceptandu-se de catre Franta trecere la votul cu majoritate calificata, dar cu amendamentul ca atunci cand ar fi in joc o problema care vizeaza interesul national al unui stat membru votul sa fie facut cu unanimitate, respectiv tara in cauza sa aiba dreptul de veto
Drept comunitar Curs 5 Prin hotarare, Consiliul European poate sa suspende temporar dreptul de vot al unuia dintre statele membre, ca o sanctiune impotriva statului respectiv pentru incalcarea legislatiei comunitare. Consiliul UE Este o institutie treditionala, aparuta odata cu comunitatile europene si in cadrul careia reprezentantii statelor membre urmaresc interesul tarilor din care provin. Este format din reprezentanti cu rang de ministru si care pot sa angajeze raspunderea statului respectiv.

Desi este o institutie unica, el se reuneste in diferite formatiuni. Pe parcursul integrarii europene, au existat multipple forme ale Consiliului, iar in prezent, cele mai importante in care Consiliul se reuneste sunt urmatoarele: - Consiliul afaceri generale in care regasim ministri de externe ai statelor membre - Consiliul economic si financiar(ECOFIN) - Consiliul justitiei si afaceri interne(JAI) ministri ai justitiei si afacerilor interne - Consiliul concurentei si pentru piata interna - Consiliul ministrilor agriculturii si pescuitului (PAC) - Consiliul ministrilor pentru transport si telecomunicatii - Consiliul ministrilor pentru mediu - Consiliul pentru munca si probleme sociale - Consiliul pentru tineret, sport, cultura Atributii si modul de luare al deciziilor Consiliul ministrilor este principalul legislator al UE. El a detinut monopolul emiterii actelor normative in UE, pana in momentul in care, alaturi de el a aparut ca si co-legislator Parlamentul European. Consiliul ministrilor isi desfasoara activitatea la Bruxelles si lucrarile sunt pregatite de COREPER. (Comitetul Reprezentantilor Permanenti) COREPER-ul este de o maniera formala, impartit in 2, fara sa existe o adevarata ierarhie intre COREPER I si COREPER II. COREPER I este formatiunea mai tehnica, fiind formata din ambasadorii adjuncti ai statelor membre, sunt specialistii care pregatesc sedintele consiliului dpdv tehnic. COREPER II este format din reprezentanti cu rang de ambasador, fiind o formatiune mai mult politica si care transeaza chestiunile ce urmeaza a fi supuse votului dpdv politic. 70% din problematica de lucru a Consiliului Ministrilor este rezolvata deja de la nivelul COREPER-ului. Reprezentantii permanenti se pun de acord, urmand numai un vot formal in Consiliu. Restul problemelor (30%) care comporta discutii acolo unde sunt neintelegeri, va fi supus votului in Consiliu. Aici se intocmeste ordinea de zi unde: a. Probleme care comporta votul normal b. Probleme care comporta o modalitate de vot din cele 3 cu care lucreaza Consiliul. Modalitati de vot 1. Votul cu majoritate simpla jumatate +1 din numarul reprezentantilor

2. Votul cu unanimitate exista posibilitatea abtinerii constructive in sensul ca anumite state pot sa se abtina, lasandu-le pe celelalte sa adopte o anumita hotarare, un anumit proiect, la care ele nu vor participa. De aici notiunea de Europa cu mai multe viteze/Europa cu geometrie variabila. Numai atunci cand un stat membru considera ca adoptarea unei anume decizii aduce atingere interesului national poate sa opuna dreptul sau de vetto, care impiedica adoptarea deciziei respective. Din ce in ce mai putine sunt domeniile in care se mai admite votul cu unanimitate, si cand statele membre au pastrat suveranitatea asupra problematicii respective. 3. Votul cu majoritate calificata presupune o ponderatie de voturi, astfel ca fiecare reprezentant al unui stat, prin votul sau aduce o ponderatie care in final conduce la stabilirea majoritatii. Conform Tratatului de la Lisabona, pentru un vot valabil cu majoritate calificata, trebuie sa avem majoritatea simpla a statelor, o majoritate a ponderii stabilite de tratat si votul exprimat sa reprezinte 62% din populatia UE. (fileul/pragul demografic ca sa evite ca statele mici sa nu se uneasca si sa voteze impotriva unui proiect european) Conform Compromisului de la Ioanina a fost stabilita o minoritate de blocaj, prin care statele membre se pot opune luarii unei decizii in Consiliu. Are ca atributie: Stabilirea bugetului UE Adoptarea legislatiei europene Infaptuirea politicilor comune in UE

Comisia europeana Institutie revolutionara, aparuta in cadrul celor 3 comunitati si in cadrul careia se urmareste interesul UE mai presus decat interesul fiecarui stat membru. Ea este formata din cate 1 comisar din fiecare stat membru. Cand UE era formata din 15 state, Comisia era formata din 20 de Comisari, pentru ca erau 5 state considerate mari (FR, GER, IT, GB, SP) care aveau cate 2 comisari, iar celelalte cate 1. Potrivit Tratatului de la Lisabona, numarul comisarilor trebuie sa scada atunci cand UE va avea 30 sau mai multe state membre, ajungand mai intai la 18 comisari, iar apoi la 15, urmand ca fiecare stat sa aiba prin rotatie la un moment dat cate 1 comisar din partea lui Mandatul comisarului european este de 5 ani, iar sediul Comisiei Europene este la Bruxelles. Procedura actuala prevede ca in cadrul Consiliului European al sefilor de state si de guverne se alege personalitatea care va indeplini functia de presedinte al Comisiei Europene. Aceasta persoana este supusa unui vot

formal al Parlamentului European pentru ocuparea acestei funcii de presedinte al Comisiei Europene. In continuare, cel desemnat si aprobat prin vot, ca sa fie presedinte al Comisiei, va alege de pe listele trimise de guvernele statelor membre cate 1 comisar, alcatuindu-si guvernele. Echipa aleasa este supusa din nou unui vot de investitura Parlamentului European, care va vota in Bloc presedintele comisiei si echipa acestuia. In cadrul Comisiei, lucrarile au o maniera colegiala, presedintele nu are un vot preponderent, votul sau fiind egal cu al celorlalti comisari. Activitatea Comisiei se desfasoara pe directii generale si fiecare comisar raspunde de 1 sau mai multe directii. Comisarii primesc adevarate portofolii privind competenta de activitate care sunt atribuite de catre presedintele Comisiei. Parlamentul European, nu numai ca da votul de investitura, dar poate printr-o motiune de cenzura sa raspoarne Comisia Europana (ex in 1999 comisia a demisionat ca urmare a unui raport in care se reliefau aspecte de coruptie, de favoritism si de nepotism, mai inainte de a se fi pronuntat Parlamentul European) Atributii ale Comisiei Europene (gardianul tratatelor) Urmareste respectarea tratatelor UE A detinut monopolul initiativei legislative. Nici Consiliul Ministrilor si nici Parlamentul European nu puteau sa treaca la legiferare intr-un anumit domeniu panca cand nu primeau o solicitare, un proiec initiat de Comisia Europeana. In prezent si Parlamentul sau Cosiliul pot avea initiativa, dar trebuie sa sesizeze Comisia. Exista si posibilitatea initiativei din partea a cel putin 1 milion de cetateni europeni, care sa provina din cel putin 2 state membre si care sa solicite adoptarea unui act normativ, dar care trebuie sa se adreseze tot Comisiei daca va prelua aceasta initiativa. Duce negocierile de extindere cu statele candidate prin comisarul desemnat pe probleme de extindere. Dupa Tratatul de la Lisabona, vicepresedintele Comisiei Europene detine in acelasi timp si functia de ministru de externe al UE

Parlamentul European Institutia democratica a UE, careia i-au fost atribuite puteri sporite si ia crescut in mod constant rolul.

Parlamentarii europeni sunt alesi de fiecare stat membru, dar in aceeasi perioada. Sunt 785 dupa aderarea Rom si BG, dar se prevede scaderea parlamentarilor astfel incat sa fie doar 751 parlamentari. Mandatul este de 5 ani si din randul lor, ei aleg un presedinte pentru o perioada de 2,5 ani cu posibilitatea prelungirii acestui mandat. Parlamentul European este condus de presedinte si de 14 vicepresedinti. Lucreaza pe comisii, avand comisii permanente (pentru agricultura, politica externa, educatie, etc) dar si comisii ad-hoc/de ancheta/speciale numite pentru o perioada determinata de timp si pentru o anume chestiune. In cadrul Parlamentului, europarlamentarii nu se aseaza potrivit nationalitatii lor, ci potrivit apartenentei la un grup politic. Pentru formarea unui grup politic, trebuie sa avem cel putin 20 de euro parlamentari, provenind din cel putin 5 state. Cele mai importante partide, care de altfel se si succed la conducerea Parlamentului - Partidul social european - Partidul popular european - Grupul liberalilor - Grupul ecologistilor - Independenti neafiliati unui grup politic A Parlamentul european cheltuieste sume enorme plimbandu-se intre Bruxelles-Strassbourg-Luxembourg. Activitatea se desfasoara in 12 sesiuni plenare 5 zile pe saptamani la Strassbourg. Secretariatul este la Luxembourg. Parlamentul European are atributia de: Fixare a bugetului UE impreuna cu Cosiliul ministrilor Da votul de investitura comisiei europene Voteaza in ultima instanta admiterea unui nou stat membru in UE A inceput sa participe la adoptarea legislatiei europene prin procedura consultarilor si mia apoi prin procedura co-deciziei. Conform acestei proceduri, Parlamentul European a ajuns sa se poate opune prin votul sau adoptarii unui act normativ initiat de Comisie si care a primit vot pozitiv in Consiliul ministrilor. Actele normative adoptate in co-decizie sunt semnate atat de presedintele Parlamentului cat si de presedintele Consiliului ministrilor.

Drept comunitar Curs 6 Criteriile de aderare la UE (de la Copenhaga) Initial au fost 11. Se structureaza in 3 mari capitole.

Prima categoria este legata de criteriul politic. In acesta sunt grupate cateva trasaturi pe care statul candidat trebuie sa le indeplineasca. Trebuie sa existe o democratie reala prin care schimbul de putere sa se faca prin alegeri libere. Statul candidat trebuie sa fie un stat care sa recunoasca drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Trebuie sa avem un Parlament in care opozitia sa poata sa-si manifeste drepturile parlamentare. Cel de-al doilea criteriu este criteriul economic. Statul candidat trebuie sa fie o tara in care sa existe o piata in care sa actioneze principiul liberei concurente. Trebuie sa fie un stat a carui economie sa fie competitiva care sa faca fata concurentei celorlalte state europene. Trebuie sa fie o tara in care statul sa nu intervina si sa subventioneze anumite sectoare deficitare. Al treilea criteriu este cel al absorbtiei legislatiei europene. Este vorba de preluarea aquisului comunitar (tot ce UE a adoptat pana acum). Sistemul european trebuie sa inceapa sa functioneze in statul care adera. Asta inseamna ca acesta sa aibe infrastructura si oameni pregatiti. Curtea de Conturi a UE Prin tratatul de la Maastricht, Curtea de Conturi a devenit institutie a UE. Este formata din cate un reprezentant al fiecarui stat membru care este desemnat pentru o perioada de 6 ani si acestia aleg din randul lor un presedinte cu un mandat de 3 ani. Nu este o instanta jurisdictionala. Cei care lucreaza acolo sunt specialisti in domeniul financiar, de obicei, fosti functionari ai curtilor de conturi din statele membre. Curtea de Conturi efectueaza un control asupra modului in care sunt gestionate si cheltuite fondurile europene. Bugetul UE este principalul obiectiv al activitatii de control a Curtii de Conturi care desfasoara controale atat pe baza documentelor cat si prin anchete pe teren. Verificarile se fac atat la institutiile europene cat si in statele membre. Curtea de Conturi poate exercita un control si in state asociate UE, tari in curs de aderare carora UE le da fonduri de preaderare. Un organism alaturat Curtii de Conturi este OLAF-ul (Oficiul de Lupta Anti Frauda). Mediatorul european Mediatorul european este ales de parlamentarii europeni pentru un mandat de 5 ani corespunzator unei legislaturi a europarlamentarilor. Mediatorul european are rolul de a veghea la o buna administrare in cadrul UE. El desfasoara anchete pe baza plangerilor venite de la cetatenii europeni. Mediatorul european este similar institutiei Avocatului Poporului din statele membre. Mediatorul european primind o sesizare solicita institutiei reclamate un raspuns pe care ar trebuii sa-l primeasca intr-un termen de 3 luni. Daca institutia

europeana nu raspunde, mediatorul poate sesiza Parlamentul European si conform tratatului de la Lisabona poate sa sesizeze Curtea de la Luxembourg. In Charta Europeana a Drepturilor Fundamentale este inscris dreptul la o buna administrare. Mediatorul european prezinta anual un raport de activitate in fata plenului Parlamentului European. Si Curtea de Conturi prezinta un raport anual Parlamentului European in legatura cu modul in care s-a desfasurat executia bugetara. Organe auxiliare ale UE Primul astfel de organism este Comitetul Economic si Social al UE format din 344 membri desemnati printr-un mandat de 4 ani si care conform caruia membrii acestora isi aleg un presedinte pe o perioade de 2 ani, perioada ce poate fi reinnoita. Este format din reprezentanti din toate domeniile vietii economic-sociale : transportatori, agricultori, liber-profesionisti, artizani, etc. Atributiile sale sunt acelea de a elibera avize care desi nu au un caracter obligatoriu, solicitarea lor este prevazuta din punct de vedere procedural astfel incat in lipsa unui asemenea aviz, anumite acte normative europene pot sa fie lovite de nulitate. Aceasta inseamna ca institutiile europene sunt obligate sa ceara un astfel de aviz, dar nu sunt obligate sa tina seama de continutul lui. Un alt organism auxiliar este Comitetul Regiunilor format din 344 membri. Acestia sunt reprezentanti ai diferitelor formatiuni adminsitrativ-teritoriale care trebuie sa detina un post, o functie in cadrul acestora pentru a putea sa faca parte din comitetul regiunilor. Ca atributii, acest comitet trebuie sa fie consultat de institutiile europene si sa emita un aviz prealabil luarii anumitor hotarari legate de dezvoltare unor zone geografice din UE. Banca Europeana de Investitii este o institutie bancara formata prin contributia statelor membre si care are rolul de a contribui cu fonduri la dezvoltarea atat a statelor membre, cat si a statelor in curs de aderare. Banca Centrala Europeana este organismul financiar care construieste politica europeana comuna in materie financiara. Este emitenta monedei unice euro si este cea care coordoneaza strategia in primul rand in zona euro (cele 16 state care sunt membre a acestei zone, cei care au trecut deja la moneda unica). Europol este organismul auxiliar al UE format din reprezentantii politiilor din statele membre si care asigura cooperarea in materie de lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere.

Eurojust este organismul format din cei 27 reprezentanti (magistrati) din statele membre. Principiile si izvoarele dreptului UE Principiul aplicabilitatii directe si imediate a legislatiei europene si principiul primordialitatii legislatiei europene fata de cea nationala. Instanta de la Luxembourg s-a pronuntat inca din 1963 prin jurisprudenta care poarta denumirea Van Gent & Loss. Prin aceasta cauza, Luxembourg arata ca legislatia europeana se aplica direct si imediat in statele membre si beneficiaza si particularilor, cetatenilor din statele membre. Aceasta inseamna ca legislatia europeana nu trebuie transpusa in legislatia nationala, adica, parlamentele statelor membre nu trebuie sa adopte o lege nationala prin care legislatia europeana sa-si gaseasca loc in ierarhia legislatiei nationale. Legislatia europeana isi gaseste loc in ierarhia normativa interna cu un loc propriu conferit de tratatele europene. Aceasta trebuie sa fie avuta in vedere de judecatorul national, iar cetatenii statelor membre pot sa o invoce beneficiind direct de prevederile legsilatiei europene. Principiul primatului legislatiei europene fata de cea nationala din statele membre. In aceasta materie, judecatorul de la Luxembourg s-a pronunta in 1964 in cauza Costa contra ENEL (furnizor de energie electrica). Invatamintele din aceasta hotarare sunt urmatoarele : - legea europeana este mai puternica decat legislatia nationala a statelor membre - legea europeana prevaleaza chiar si atunci cand intra in concurenta cu o lege nationala posterioara (statele membre trebuie sa se abtina sa adopte legislatie nationala contrara legislatiei europene existente, iar daca s-ar adopta o lege nationala contrara ea va trebuii sa fie inlaturata in justitie, atata timp cat este in contradictie o lege europeana mai veche chiar, anterioara..) - legea europeana este mai puternica chiar decat prevederile constitutionale din statele membre, de aceea inainte de aderare multe dintre statele membre actuale au fost nevoite sa-si modifice constitutiile, lucru care s-a intamplat si la noi si astfel de modificari au avut loc si pe parcursul integrarii europene la adoptarea diferitelor documente de care noi am vorbit. In constitutia noastra a trebuit sa se inscrie posibilitatea pentru cetatenii europeni sa voteze si sa fie alesi la alegerile locale sau la alegerile pentru Parlamentul European. Tot inainte de aderarea Romaniei a trebuit sa inscriem extradarea cetatenilor romani la cererea statelor membre UE.

Drept comunitar Curs 7 Izvoarele dreptului UE Sunt izvoare pentru dreptul intern national al statelor membre. Acestea sunt: - Primare/originare tratatele si documentele modificatoare - Izvoare de drept european tratatele semnate de UE cu statele membre - Tratatele semnate de UE cu state terte, fie state care urmaresc integrarea in UE, fie state care nu au intentia si nici posibilitatea de a se integra in UE. Izvoarele derivare/dreptul derivat al UE Sunt documentele elaborate si adoptate de UE, conform competentelor proprii pe care aceasta le detine; sunt publicate in Buletinul Oficial al UE, fiind traduse in toate limbile oficiale, intrand in vigoare fie la 20 de zile dupa publicare, fie la data inscrisa in actul normativ respectiv, fie dupa comunicarea lor, atunci cand au caracter individual. Regulamentul (Legea Europeana) Pe tot parcursul integrarii europene a fost evitata denumirea de lege europeana, tocmai pentru a nu creea un sentiment de respingere cetatenilor europeni (eurosceptici), care nu au vazut si nu vad cu ochi buni ca procedura legislativa. In prezent, conform Tratatului de la Lisabona, Regulamentul se numeste Lege. Este un act normativ destinat erga omnes, adica are o trimitere generala, care este obligatoriu in toate elementele sale. In fapt avem de-a face cu o lege, care se adreseaza de o maniera impersonala si obligatorie. Directiva Este acel act normativ elaborat si adoptat de UE, care necesita luarea unor masuri de aplicare de catre statele membre. La fel ca si Regulamentul, Directiva are o adresare erga-omnes, insa, spre deosebire de Regulament, directiva nu este obligatorie, decat in ceea ce priveste scopul urmarit de lege. Mijloacele prin care se va ajunge la punerea in aplicare a directivei sunt lasate la latitudinea fiecarui stat membru.

In intervalul de timp fixat prin directiva, statele membre trebuie sa ia masuri pentru punere in aplicare precum si in ceea ce priveste sanctiunile aplicabile. Decizia Este un act normativ obligatoriu, spre deosebire de directiva, in toate elementele sale. Ea este considerata a fi un act cu caracter individual. Individual in aceasta materie nu inseamna ca decizia se adreseaza unui singur individ, ci semnifica o anume bransa de profesionisti, cum ar fi agricultori/mestesugari/transportatori si chiar o delimitare mai precisa transportatori rutieri/crescatori de bovine. Avizul si recomandarea Sunt documente elaborate si adoptate de institutiile europene si care nu au caracter obligatoriu. Dupa cum le arata si denumirea, recomandarea sau avizul pot sa nu fie urmate de destinatarul acestora, insa, solicitarea si obtinerea lor poate fi uneori obligatorie, facand parte din procedura de adoptare a unui document sau de desfasurare a unei anumite activitati, astfel incat lipsa avizului sau a recomandarii (de ex, din partea Consiliului Economic si social) sa conduca la nulitatea procedurii respective

Cap 3:Jurisdictia europeana Jurisdictia europeana este prezentata de o maniera generica de Curtea de Justitie a UE, cu sediul la Luxembourg, spre a o deosebi de CEDO, cu sediul la Strassbourg, de Curtea Internationala de Justitie de la Haga. Aceasta denumire generica de Curtea de la Luxembourg are in vedere Curtea propriu-zisa, ca instanta, apoi Tribunalul de Prima Instanta si instante specializate, respectiv din 2005 Tribunalul pentru Functia Publica Europeana. Organizarea si functionarea Curtii de la Luxembourg 1. Judecatorii Au un mandat de 6 ani

Sunt propusi de statele membre si desemnati de Consiliu prin vot cu unanimitate Din randul lor aleg un presedinte al Curtii pe o perioada de 3 ani, care poate fi reinnoita Sunt personalitati independente, care desi tratatele nu prevad acest lucru, provin din cele 27 state membre. Pe de o parte pentru a complini ceea ce inseamna principiul reprezentativitatii, iar pe de alta parte, pentru a avea cate un specialist care sa cunoasca legislatia, procedura, traditiile jurisdictionale din fiecare stat membru. Sunt independenti, inamovibili, depun juramantul in fata plenului Curtii si nu pot sa-si piarda aceasta calitate decat prin hotararea Curtii, luata in plenul ei, prin votul cu majoritate, cand acesta a incetat sa mai indeplineasca conditiile cerute Cei care sunt judecatori la Curte, trebuie sa fie personalitati recunoscute cu notorietate in domeniul juridic, cu garantii de impartialitate si independenta, chiar si fata de Guvernele statelor din care provin si care sa indeplineasca conditiile cerute in propriile tari de a ocupa functia de magistrat la cele mai inalte instante jurisdictionale (ICCJ)

Institutia avocatului general

Drept comunitar Curs 8 Institutia Avocatului General Sunt 8 avocati generali: 5 din statele socotite mari, puternice in UE 3 din celelalte state prin rotatie

Mandatul este de 6 ani (ca si mandatul de la Curtea de la Luxembourg) Dintre ei, pentru o perioada de 1 an, avocatii generali aleg un prim avocat general, care are rolul de a repartiza dosarele colegilor sai. Aceasta institutie a avocatului general este copiata dupa aceea a Comisarului Guvernului, din justitia administrativa franceza. Rolul avocatului general este acela de a exprima un punct de vedere liber, independent, referitor la legislatia aplicabila in cauza respectiva si la solutia pe care considera ca ar trebui sa o primeasca dosarul. Avocatul general nu participa la deliberari, iar judecatorii nu sunt tinuti sa urmeze solutia care a fost prezentata de catre avocatul general.

Curtea de Justitie isi elaboreaza si isi adopta propriul Regulament. Curtea este singura in masura sa-si verifice competenta, stabilind daca se investeste cu solutionarea unei cauze sau nu. In cadrul Curtii functioneaza un serviciu de grefa, unde exista un grefier sef si unul adjunct, avand atat atributii administrative cat si procedurale. Grefierul - este cel care comunica documentele catre partile din dosar si - cel care publica documente din dosar si in final solutia data cauzei; - este cel care raspunde de arhiva Curtii de Justitie a UE - participa la deliberari fara drept de vot - este tinut sa tina secretul deliberarilor In cadrul serviciului administrativ destinat grefierului, exista un serviciu de interpreti/traducatori, care sunt de obicei specialisti cu dubla specializare lingvisti si jurisiti, care asigura atat traducerea pe parcursul derularii procedurii, a documentelor din sala de judecata, cat si a documentelor care sunt trimise partilor Tribunalul de prima instanta Consfiintit prin Actul Unic European in 1986, aparut in 1988 si care a inceput sa functioneze efectiv din 1989. Odata cu aparitia lui, putem vorbi despre un dublu grad de jurisdictie in UE, judecatorii sunt desemnati tot pentru un mandat de 6 ani, care poate sa fie reinnoit si sunt in numar de 27, provenind din statele membre alu UE. Din randul lor, ei aleg un presedinte, pe o perioada de 3 ani care poate fi reinnoita. Specificul acestei instante si deosbirea fata de Curte, consta in aceea ca la Tribunalul de Prima instanta nu avem Avocati Generali. Rolul acestora este indeplinit pe rand in fiecare dosar de cate 1 dintre judecatori, desemnat de presedinte si care nu va mai participa la deliberari. Formatiunile de judecata sunt Camerele Jurisdictionale, formate din 3, 5 sau 7 judecatori, si Marea Camera, care este formata din 13 judecatori. Plenul acestor instante nu se reuneste decat pentru a transa probleme de ordin administrativ. Si in cadrul Tribunalului de Prima Instanta, cerintele pentru desemnarea judecatorilor sunt aceleasi, respectiv - Sa poata exercita cele mai inalte functii jurisdictionale in statle din care provin - Sa fie recunoscuti ca personalitati cu pregatire in domeniul dreptului - Sa se bucure de independenta fata de Guvernele statelor din care provin - Sa aiba o reputatie profesionala nestirbita

Chiar dupa incetarea mandatului lor, au obligatia de a nu incepe sa lucreze/colaboreze cu anumite societati/persoane care au avut tangenta cu activitatea lor cat erau judecatori. O astfel de atitudine putand conduce la pierderea drepturilor, respectiv a pensiei pe care o primesc. Judecatorii se bucura de imunitati si privilegii, sunt scutiti de taxe si impozite, imunitate de jurisdictie, singurele instante fiin Curtea si Tribunalul in stare sa decida daca mai detin functia de judecator. Si in cadrul Tribunalului functioneaza un serviciu de grefa, similar celui de la Curte. Si Tribunalul are sediul la Luxembourg; ambele instante au aceeasi biblioteca, unde se pot gasi hotararile pronuntate de aceste instante. Conform Tratatului de la Lisabona, Tribunalul de Prima Instanta, capata denumirea de Tribunal de Mare Instanta. Si Tribunalului si Curtii, li se mai adauga ca instanta specializata Tribunalul pentru Functia Publica. Aceasta instanta a inceput sa functioneze din 2005, ea find compusa din 9 judecatori, care sunt alesi si desemnati de catre un consiliu, format din fosti magistrati ai instantelor de la Luxembourg. In ceea ce priveste competenta, Tribunaluul pentru Functia Publica are in vedere pe de-o parte litigiile care angajeaza responsabilitatea directa a institutiilor europene si a functionarilor acestora, in cazul in care prin faptele lor aduc prejudicii cetatenilor UE. Totodata, Tribunalul pentru Functia Publica, judeca litigiile dintre functionarii europeni si institutiile UE (ex: litigii de munca) Tribunalul de Mare instanta judeca litigiile intre particulari, persoane fizice/juridice si institutiile europene. Solutiile date de Tribunalul pentru functia publica pot fi atacate in termen de 2 luni, urmand sa se rejudece la Tribunalul de Mare Instanta. La randul lor, hotararile acestuia pot fi atacate si se judeca recursul la Curtea de Justitie a UE. Recursurile in fat acestor instante nu pot avea in vedere elemente ale starii de fapt si sunt invocate numai aspecte de drept, de nelegalitate si nu de netemeinicie. Curtea de Justitie a UE judeca in prima instanta litigii intre institutiile europene, precum si litigii intre statele membre sau intre state si institutii europene. Curtea de Justitie a UE urmareste mentinerea unei aplicari unitare a dreptului UE si o coerenta in materia actului de justitie la nivelul instantelor de la Luxembourg. Curtea de la Luxembourg este aceea care face legatura cu instantele nationale din statele membre, fiind competenta sa solutioneze actiunile in interpretare formulate de judecatorul national. O noua formatiune specializata, care se are in vedere si care functioneaza ca o Camera Jurisdictionala este Tribunalul pentru Brevete.

Avand in vedere multitudinea litigiilor privind marcile, brevetele, interpretarea diferita a legislatiei in materia proprietatii intelectuale, se are in vedere crearea unui Tribunal pentru Brevete. Procedura in fata instantelor de la Luxembourg Se deschide printr-o actiune care sa fie scrisa intr-una din limbile oficiale ale UE, desi judecata se desfasoara in franceza, iar limbile de lucru sunt franceza si engleza. Aceasta actiune se inregistreaza la instanta de la Luxembourg si va fi transmisa celorlalte parti, care au un termen de 1 luna pentru a raspunde, pritr-o inampinare. Intampinarea este comunicata, si in acelasi temen de 1 luna poate primi o replica, urmata de o duplica. Aceasta faza scrisa va fi intrerupta de presedintele instantei, care va fixa termen de judecata si va numi un judecator raportor. Prin aceasta se trece la faza orala a sedintelor de judecata, cu caracter public, in care judecatorul raportor va prezenta situatia procedurala, juridica a dosarului; partile isi vor expune punctele de vedere cu specificatia ca nu sunt admise decat pledoariile efectuate de profesionisti (avocati, consilieri, reprezentanti ai Guvernelor); finalul apartine Avocatului General, care va expune viziunea sa asupra modului de solutionare a cauzei respective. Instanta poate sa efectueze anchete, pot fi dispuse expertize si chiar deplasari in teren la institutii sau la statele care se afla in litigiu. Odata cu prezentarea punctului de vedere al avocatului general, se incheie si aceasta faza si se trece la faza deliberarilor. Hotararile Curtilor de la Luxembourg se iau cu majoritate, sunt pronuntate in numele Curtii si cei care au avut opinie contrara trebuie sa se alipeasca opiniei majoritare. Altfel spus, la Luxembourg, spre deosebire de CEDO de la Strassbourg, nu intalnim opinia separata care nu va fi motivata si publicata, asa cum se intampla la CEDO. Prin hotararile lor, judecatorii de la Luxembourg au creeat o jurisprudenta, care, alaturi de Tratatele de baza, de documentele ulterioare, constituie un adevarat izvor de drept. Judecatorii de la Luxembourg au creat prin jurisprudenta o serie de principii specifice dreptului UE. Acordurile de la Schenghen

Drept comunitar

Curs 9 Acordurile de la Schenghen In 1985, in localitatea Schenghen, a fost semnat un tratat referitor la accesul in spatial comunitar European. Potrivit acestui accord, s-a instituit o viza viza Schenghen si responsabilitatea vizei apartine statului mai intai sesizat. Potrivit acestui accord, s-a instituit SIS (sistemul informational Schenghen), adica o corelare informatica a tuturor punctelor de frontier si reprezentantelor diplomatice ale statelor member. Toate acestea, pentru a evita acordarea vizei Schenghen de catre un stat membru, dup ace viza a fost refuzata de un alt stat. Odata ce solicitantul unei vize Schenghen se adreseaza unuia dintre statele member, datele sale sunt introduse in system si statul este raspunzator si de acordarea/refuzul acestei vize. Nici un alt stat nu poate trece peste aceasta hotarare si numai statul care a fost prima data sesizat va putea sa revina aspura deciziei. Potrivit SIS, sunt baze de date privind traficul de : Personae, masini, droguri arme

In punctele de frontier externe spatiului Schenghen au fost create spatii separate pentru cetatenii europeni, fata de cele terte, care au nevoie de viza Schenghen In 1995, tot la Schenghen au fost semnata o Conventie de punere in aplicare a acordurilor de la Schenghe, stabilindu-se niste norme metodologice care trebuie sa fie indeplinite de catre statele care fac parte din spatial Schenghen. S-a stabilit de asemenea ca se va intocmi o lista a statelor a caror cetateni necesita obtinerea unei vize, lista de state care va fi actualizata in permanenta. Actiunile care pot fi introduce la Curtea de la Luxembourg In fata Curtii de la Luxembourg exista 2 genuri de subiecte care pot sa introduca actiunea: - subiecte privilegiate state membre si institutiile UE aceastea nu trebuie sa faca dovada incalcarii vreunui drept sau al vreunui prejudiciu suferit care sa le ofere legitimitatea de a se adresa justitiei europene

subiecte neprilegiate (ordinare) persoanele fizice/juridice care pentru a putea sta in justitia europena, trbuie sa faca dovada dreptului incalcat si a prejudiciului suferit

Actiunea in anulare Poate fi solicitata de un stat membru sau de o institutie UE si vizeaza anularea unui act normative european, care este contrar legislatiei europene. O astfel de actiune poate sa fie intentata fie pentru ca actul European a fost emis cu incalcarea competentei de elaborare si adoptare, fie ca este vadit contrar legislatiei europene. Curtea de la Luxembourg, dupa deliberare, daca ajunge la aceasta concluzie, poate sa pronunte prin hotararea sa, anularea actului respective Actiunea in carenta Este o actiune care urmareste sa sanctioneze institutiile europene, care nu-si indeplinesc atributiile, potrivit competentelor lor sis a le determine sa elaboreze sis a adopte un anumit act normativ. Este o actiune care are 2 parti: - O parte prealabila, necontencioasa, care echivaleaa cu o punere in intarziere, astfel, institutia respective este somata, i se cere sa elaboreze sis a adopte un document. Institutia are termen de 2 luni sa se pronunte. Daca acest lucru nu se intampla, reclamantul are inca un termen de 2 luni in care sa se adreseze instantelor de la Luxembourg. - Astfel se trece la partea a 2-a, iar judecatorul poate, prin hotararea pe care o pronunta, sa oblige institutia europeana respectiva sa emita actul normativ in cauza si totodata sa aplice si o sanctiune pecuniara acelei institutii. In timpul fazei 1, necontencioase, daca institutia reactioneaza, procedura in carenta nu mia poate continua. Insa, atunci cand actul adoptat va fi neconform legislatiei europene, el va putea fi atacat pe baza actiunii in anulare. Actiunea impotriva statelor membre care nu-si indeplinesc obligatiile ce le revin din apartenenta la UE Este o actiune care se deruleaza in 2 faze: O faza necontencioasa, in care, de obicei Comisia Europeana, in calitate de sb activ, si potrivit compententei ei de gardian al tratatelor, sesizeaza o scrisoare statului membru respectiv, cerandu-I sa respecte normele europene. Statul respectiv are 2 luni ca sa raspunda Comisiei

si sa ia masurile necesare. Daca acest raspuns nu este formulat, Comisia Europeana are un alt termen de 2 luni in care sa sesizeze Curtea de la Luxembourg si sa se inceapa a 2-a faza, contencioasa. Judecatorii de la Luxembourg pot sa oblige, prin hotarare, sa oblige statele membre si sa impuna plata unor sume ca amenzi si penalitati, uneori, chiar pe zi de intarziere(daune cominatorii) pana la respectarea legislatiei europene.

Daca statul membru in cauza raspunde scrisorii Comisiei Europene, actiunea nu mai poate continua, insa pot fi luate masuri pe linia actiunii in anulare Actiuni de despagubire Actiuni de reintegrare in munca

Actiunea in interpretare Este actiunea care face legatura dintre instantele nationale si instanta de la Luxembourg. Prin actiunea in interpretare se urmareste clarificare validitatii unui act normativ european sau interpretarea unui text de lege european. Cine poate sa formuleze actiunea in interpretare? Poate fi formulata de catre oricare dintre judecatorii nationali, dar obligatoriu, judecatorul care trebuie sa se pronunte in ultima instanta Ca o conditie esentiala a derularii, actiunea in interpretare trebuie sa se inscrie in cadrul unui proces national, sa existe un proces pe rolul unei instante nationale. In cadrul procesului national, daca partile invoca o asemenea chestiune, judecatorul roman va aprecia daca isi insuseste aceasta problema si el este cel care redacteaza actiunea in interpretare, pe care o va adresa judecatorului de la Luxembourg, solicitand sa primeasca raspuns fie sub aspectul validitatii unui text european, fie interpretarea pe care o da Luxembourgul unui text european. Dupa ce judecatorul roman trimite actiunea in interpretare, dosarul national se suspenda pana la primirea raspunsului de la Luxembourg. Judecatorii de la Luxembourg nu sunt chemati sa transeze pe fond litigiul national, acest lucru ramanand in competenta instantelor nationale. Hotararea de la Luxembourg are autoritate de lucru judecat cu caracter relativ, numai pentru speta pentru care a fost solicitat acest raspuns. Cu toate acestea, exista o jurisprudenta formata deja pe anumite materii si care poate fi invocata de judecatorul de la Luxembourg, astfel incat sunt actiuni care se solutioneaza mult mai repede inscriindu-se in practica deja curenta a judecatorului de la Luxembourg.

Raspunsul dat de judecatorul de la Luxembourg in cadrul actiunii in interpretare este obligatoriu pentru judecatorul national, care trebuie sa il foloseasca ca atare, la solutionarea litigiului de pe rolul acelei instante.

SEPARAT FATA DE CURSURI :


Definitie: Acquis-ul comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene. Se afla intr-o evolutie permanenta si cuprinde: - continutul, principiile si obiectivele politice ale Tratatelor; - legislatia adoptata in aplicarea tratatelor si jurisprudenta Curtii de Justitie; - declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene; - masurile adoptate in domeniul politicii externe si de securitate comuna; - masurile adoptate in domeniul justitiei si al afacerilor interne; - acordurile internationale incheiate de catre Comunitate si de catre statele membre intre ele in domeniile de activitate ale Uniunii. Avantajele introducerii monedei unice europene Printre avantaje putem enumara urmatoarele: a) b) c) Reducerea costurilor pentru schimburile valutare Reducerea riscului valutar prevenirea devalorizarilor competitive

d) Prentmpinarea unor atacuri speculative e)O politica monetara coordonata f) Un alt avantaj ar fi ca prin introducerea monedei unice pietele se largesc si devin mai lichide.

POSIBILE SUBIECTE:
1 explicati notiunea aquis comunitar 2.legatura dintre judecatorul national si cel de la Luxemburg in cazul actiunii de interpretare 3.izvoarele derivate ale dr U.E 4.principiul primordialitatii legislatiei europene fata de legislatia nationala .jurisprudenta care l a consacrat. 5.dr conferite de cetatenia europeana 6.avantajele introdecerii monedei unice europene 7.prezentati diferentele dintre Regulament si celelealte izvoare derivate ale dr U.E 8.actiune de interpretare 9.Comisia Europeana.organizare,functionare,atributii.

10.enumerati care sunt componentele celor 3 p..(nu inteleg ce scrie aici 11.principiile aplicabilitatii directe si a aplicabilitatii imediate a dr european 12.prezentati diferentele dinte decizii si celelalte izvoare derivate 13.actiunea in carenta 14.comitetul economic si social si comitetul regiunilor 15.care sunt institutiile europene care participa la adoptarea legislatiei europene prin procedura de codecizie