Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE MANAGEMENT ADMINISTRATIE PUBLICA

TRANSPORTUL CU METROUL

Lumea metrourilor Majoritatea oamenilor-calatori sau nu cu metrourile-asociaza acest mijloc de transport public urban cu un tren care circula subteran , prin tuneluri . Pentru Bucuresti si alte cateva orase ale lumii , metroul inseamna , intr-adevar , un tren subteran , intrucat nu circula deloc la suprafata . Sunt insa mult mai multe metrouri care circula si la suprafata , prin viaducte sau chiar pe estacade , multe metrouri au doar cateva statii subterane , ceea ce nu le scoate insa din categoria metrourilor . Cuvantul metrou provine de la numele companiei care a construit prima linie de metrou din lume , respectiv cel din Londra ( 1863 ) , compania se numea Metropolitan . Este adevarat ca derivatul metrou se potriveste foarte bine cu ceea ce inseamna o metropola , deci un oras mare , caci numai astfel de asezari urbane in general cu aproape sau peste un milion de locuitori pot aspira la un asemenea mijloc de transport . Delimitari in privinta diferitelor tipuri de mijloace de transport pe calea ferata asimilate metroului ( asimilare oferita de Uniunea Internationala a Transportului Public cu sediul la Bruxelles ) : spre exemplu exista ,, full metro adica metroul propriu-zis , ale carui caracteristici sunt : folosirea sinelor din otel , circulatia in interiorul orasului , capacitate mare de transport , viteza mare de circulatie , independenta totala fata de alte mijloace de transport ( nu este inclusa ca o trasatura definitorie si obligatorie circulatia subterana ) ; celelalte tipuri sunt premetro , light metro ( light rail ) , adica un metrou usor , cu care bucurestenii s-au familiarizat in ultimii ani intrucat linia de tramvai nr.41 a fost transformata prin adaptare si modernizare ; unele sisteme se numesc ,, half metro ( pe jumatate metrou ) , in care sunt incluse unele tramvaie , metrouri ( trenuri ) exclusiv de suprafata . Din ultimile statistici ale UITP din anul 2004 rezulta ca in lume ar exista 229 sisteme de metrouri , dintre care cca. 50 in constructie sau in proiect . In 2004 in Europa existau 48 metrouri in functiune , 4 metrouri full metro , 19 metrouri gen light rail ( metrou usor ) si 18 in constructie , in total 89 sisteme de metrou . In Asia existau 42 metrouri propriu-zise si 30 in proiect sau in constructie . In America de Nord erau 40 , in America de Sud 18 , in Africa doar unul singur in functiune ( Cairo ) si alte cateva in constructie sau in proiect . In Australia functioneaza doar doua metrouri , cel din Melbourne , avand subteran doar cateva statii , iar in Perth si Brisbane se construiesc sisteme de metrou usor .

Printre tarile cu cele mai multe metrouri , in functiune sau in constructie se numara : SUA 31 , Japonia -12 , Rusia 13 , Germania 16 , Brazilia 9 , China 15 , Italia 11 , Spania 7 . In Romania Bucurestiul va ramane pentru multi ani singurul oras cu metrou . Pe de alta parte , orase foarte mari unele capitale cu 2-5-10 milioane locuitori inca nu au metrouri si nici nu se intrevede posibilitatea construirii intr-un viitor apropiat : de ex . Surabaya ( Indonezia ) cu 7 milioane locuitori, Bagdad ( 5 milioane ) , Dhaka ( capitala Bangladesh) cu 10 milioane etc. nu vor avea prea curand metrouri . In schimb in Europa foarte putine orase mari nu si-au construit metrouri , in timp ce nu mai putin de 10-15 orase cu sub un milion locuitori , isi construiesc diferite sisteme de metrou , cele mai multe aflandu-se in Germania , Italia , Spania , Marea Britanie . In general , se poate observa ca marea majoritate a metrourilor s-au construit si se construiesc in lumea dezvoltata ; exceptiile sunt destul de putine si ele reflecta poate nu atat capacitatea economico-financiara si tehnica a unor tari mai putin dezvoltate de a-si construi metrouri , cat necesitatea stringenta rezultata din aglomeratia populatiei unor orase in care s-a dovedit ca singura solutie viabila si eficienta la grava problema a transportului urban ramane metroul . Metroul din Mexico-City , aflat inca intr-o impetuoasa extindere , este cel mai modern si mai eficient din America Latina . Indiferent de perioada incare au fost construite , un lucru este cert : toate metrourile au necesitat si necesita zeci de ani de munca de la inceperea lucrarilor .Este adevarat ca astazi ritmul de constructie este mult mai rapid , dar si proiectele sunt mai ambitioase ; se construiesc noi magistrale , se prelungesc liniile existente , se modernizeaza retelele si materialul rulant ca si statiile . Un alt criteriu dupa care ar putea fi clasificate metrourile consta in intinderea de linii , numarul de statii si magistrale , ceea ce se reflecta in capacitatea de transport si implicit in numarul de pasageri-utilizatori . Sunt metrouri cu 8-10-12 magistrale insumand cateva sute de km de linii si tot atatea statii , transportand anual cateva miliarde de calatori . Printre acestea se numara metrourile din Tokyo , New York , Londra , Moscova , Mexico-City , Paris . Numarul calatorilor mai este conditionat insa si de alti factori precum : viteza de circulatie (in general intre 30 80 km ), distanta dintre statii ( in general 1000-2000 m ) , numarul vagoanelor si capacitatea acestora , numarul de vagoane ce compun un tren ( intre 4 si 8 vagoane ) . 3

Daca un metrou se realizeaza cu costuri enorme ( in general cateva miliarde de dolari ) pretul unei calatorii este un element de protectie sociala . Normal , in tarile mai putin dezvoltate , unde venitul oamenilor este redus , pretul unei calatorii este accesibil ; metroul din Moscova a fost socotit cel mai ieftin din lume , timp de zeci de ani , in timpul URSS . Astazi pretul este mai mare dar el continua sa fie printre cele mai mici din lume . Cu totul alta este situatia in tarile dezvoltate unde castigul lunar mediu este intre 20005000 dolari ; practic in toate tarile dezvoltate indiferent de continent , trebuie sa platesti intre 13 dolari pentru o calatorie . In Japonia si Germania sunt cele mai mari preturi . Multe sisteme tarifare cuprind preturi diferite in functie de lungimea sectiunii parcurse , de zonele in care se circula , de combinatiile oferite cu alte mijloace de transport . Aproape toate sistemele de tarifare contin si diferite variante de abonamente , unele avand incluse in pret chiar si vizitarea anumitor obiective turistice . Nu sunt multe metrouri realizate prin eforturi exclusiv proprii , avand in vedere toate laturile si componentele acestora , de la tehnologie si utilaje , pana la materiale , forta de munca si resurse financiare . Al nostru a necesitat doar 5% cheltuieli pentru asa-zisele ,, importuri de completare , respectiv acele tehnologii si aparaturi pe care, obiectiv , nu le puteam produce in tara . Nu surprinde faptul ca metrourile sunt , in general , interconectate la intregul sistem de transport urban , iar cele mai multe servesc mari statii de cale ferata sau autogari . Metroul bucurestean , fiind absolut in intregime subteran cum foarte putine sunt in lume subtraverseaza Dambovita si lacul Herastrau , iar pe o portiune insemnata a fost construit de-a lungul raului . Din acest punct de vedere metroul este unul curat , simplu , mult mai putin aglomerat , in care calatorul nu prea are ce face in statii . Cea mai complicata statie la noi este Victoria 1 , caci aici nu numai ca se intersecteaza doua magistrale dar trenurile circula pe doua niveluri , iar sistemul de transbordare este mai dificil . Sistemul de indicatoare orientative care sa ajute calatorii necunoscatori sau nefamilializati , este absolut necesar si trebuie sa fie simplu si clar , mai cu seama la metrourile subterane , ca si la cele cu multe magistrale , noduri de transbordare si statii complicate . In multe metrouri exista oameni ,, de-ai casei care ajuta cu amabilitate si profesionalism pe oricine care solicita sprijin . Practic toate metrourile din lume ar trebui sa puna la dispozitia oricarui calator , desigur , la solicitare , o harta a intregii retele de metrou , fireste gratuit . Astfel metroul nostru nu se aliniaza celorlalte din acest punct de vedere , dar nici nu este singurul , in Beijing sau Shanghai nu se poate obtine asa ceva , toate sfaturile 4

indreptandu-se spre harta mare aflata pe un panou in fiecare statie . Sunt si metrouri in care , la cerere , te poti alege chiar cu o documentatie mai detaliata ( Paris , Londra , Tokyo ) . Metrourile se mai pot imparti si dupa sistemul de numerotare identificare a liniilor ; unele folosesc cifre , de la 1 la 2-5-8-10 in functie de cate magistrale exista , altele , mai putine, au denumiri locale sau geografico-urbanistice ( Tokyo , Osaka ) , altele folosesc culorile ( Washington , Montreal ) ; sunt si cateva metrouri care folosesc literele ( Buenos Aires ) . Dintre toate componentele unui metrou , statiile atrag cel mai mult atentia si interesul calatorilor . Daca ne referim la cele subterane , acest lucru este si mai evident , intrucat , circuland prin tunel , calatorul nu are altceva de facut , decat sa priveasca la cei din jur din vagon sau sa descifreze multitudinea de reclame colorate ce creaza o ambianta mai familiara , mai calda , fata de un vagon care nu are nici macar harta metroului sau a magistralei pe care circuli . In schimb, cand se calatoreste la suprafata pasagerii au ce vedea , mai ales atunci cand metrourile trec prin zone spectaculoase precum podurile unei ape , zone cu zgarie-nori , constructii monumentale , piete aglomerate sau chiar diferite manifestari culturale , sociale , artistice . Fiecare metrou trebuie sa ofere o ambianta cat mai placuta, mai interesanta , uneori chiar instructiva calatorilor sai . Pentru aceasta , arhitectii , edilii , responsabilii metroului uneori chiar artisti consacrati se gandesc la felul in care sa arate statiile , cel putin cele centrale , principale , aglomerate . Asa s-a nascut conceptul de ,, personalizare deci de a conferi statiei acele caracteristici arhitecturale , plastice , artistice , sociale , umane etc . , care sa o distinga de altele . Si la metrourile vechi exista aceasta preocupare , desi operatia este mai costisitoare . La metrourile noi sau in constructie problema pare mai simpla intrucat personalizarea se realizeaza din capul locului , odata cu constructia ca atare . Metrourile mai vechi sunt supuse unui proces de retehnologizare , modernizare si adaptare , astfel incat ele sa ramana vechi , dar nu invechite . Daca va aflati intr-un oras aglomerat insa, cel mai bine ar fi sa optati pentru metrou. Este cel mai ieftin si rapid mijloc de transport in comun. Metrourile sunt trenuri subterane care transporta orasenii pe sub strazile aglomerate ale oraselor. In unele sari exista monoraiuri: vehicule care se deplaseaza pe o singura sina. Unele din ele sunt suspendate, astfel ca se castiga spatiu, altele se deplaseaza pe sol .

Este unanim recunoscut ca transportul de calatori cu metroul reprezinta o solutie optima pentru descongestionarea traficului de suprafata, castigul de timp, reducerea poluarii, siguranta si confort . Un sistem de metrou este o form de transport urban care utilizeaz trenuri. n majoritatea cazurilor, a poriune significant a inelor sunt subterane. n tri vorbitoare de englez, aceste sisteme se numesc frecvent subway sau underground, n ri vorbitoare de german se numesc U-Bahn. Dac inele sunt elevate, sistemul se poate numi tren elevat (Eltrain n englez). Sisteme cu o capacitate mai mic se numesc ci ferate uoare sau metrou uor, precum e sistemul Docklands Light Railway n Londra sau linia 41 de tramvai din Bucureti. O definiie a unui sistem "adevrat" de metrou include toate cele trei puncte de mai jos: Sistemul este urban i folosete trenuri electrice Sistemul este total independent de alt trafic Sistemul are o frecven mare de serviciu n general, muli consider c o poriune significant a inelor trebuie s fie subterane pentru a fi considerat un sistem ca "metrou". Cnd inele nu sunt subterane, sistemul este ori sistem de tramvai sau metrou uor, sau sistem de trenuri urbane precum este RER n Paris sau S-Bahn n Germania i Austria.

Metrourile Lumii
BUCURESTI

Metroul Bucuretean este un sistem de metrou care deservete capitala Romniei, Bucureti. Reeaua este administrat de compania Metrorex i este printre cele mai folosite sisteme de transport n comun din Romnia. Reeaua este format din patru linii: M1, M2, M3 i M4. n total, sistemul are 62,2 de km lungime i 45 de staii, cu o distan medie de 1,5 km ntre staii. Printre planurile Metrorex se numr i reducerea acestei distane, consider prea mare, prin construirea de staii intermediare pe magistralele existente . Pentru satisfacerea cererii de transport in comun in Municipiul Bucuresti inca din anul 1970 s-au prevazut trasee majore de suprafata, care sa preia fluxurile de calatori, insa acestea ofereau solutii necorespunzatoare si conditii scazute de confort impuse de arhitectura orasului caracterizata prin strazi relativ inguste si aglomerari urbane ce nu pot fi sistematizate. Ca urmare s-a impus introducerea sistemului de transport cu metroul, solutie optima atat pentru

descongestionarea traficului de suprafata, castigul de timp, reducerea poluarii cat si pentru transportul calatorilor in conditii de confort, siguranta si rapiditate sporita. In urma studiilor preliminare efectuate in perioada 1972 1975, au inceput simultan proiectarea si constructia metroului. Desi reteaua de metrou reprezinta doar cca. 2-3% din reteaua de transport urban de calatori a Municipiului Bucuresti, ponderea calatorilor transportati cu metroul variaza intre 2025%, cu sanse de crestere in viitorul apropiat, printr-o mai buna corelare, pe principii de complementaritate, cu transportul de suprafata . Efectele perioadei de tranzitie, de scadere generala a activitatii economice la nivelul intregii tari si implicit la nivelul capitalei, au influentat direct scaderea numarului de calatori cu metroul. Astfel scaderea numarului de salariati in zonele industriale ale orasului, reducerea saptamanii de lucru si cresterea gradului de motorizare, au determinat diminuarea numarului de pasageri transportati cu metroul. O trasatura esentiala a functionalitatii metroului este gradul scazut de fiabilitate al echipamentelor si instalatiilor fixe si mai ales a materialului rulant. Este cunoscut ca intreaga retea de metrou pusa in functiune pana in anul 1989, insumand 60 km linie dubla, 41 statii, 3 depouri si o uzina de reparatii, a fost dotata in proportie de peste 95% cu echipamente si material rulant de productie autohtona care in prezent pe langa nivelul scazut de tehnicitate prezinta si un grad avansat de uzura fizica si morala. Aceste aspecte conduc la cheltuieli de exploatare mai mari provenite din lucrari de reparatii si intretinere si mentinere in stare de functionare a intregului sistem, consumuri de materiale, energie si forta de munca suplimentare fata de o situatie normala. Construita, echipata si data in folosinta etapizat pe tronsoane incepand cu anul 1979, reteaua de metrou actuala insumeaza 62,2 km cale dubla, structurata pe 4 magistrale, 45 statii, 3 depouri . In prezent, pe reteaua de transport a capitalei circula zilnic un numar de cca. 50 de trenuri (a cate 6 sau 4 vagoane), transportand in conditii de siguranta, confort si regularitate in medie 300.000 calatori, cu o viteza comerciala de 36 km/h. Neexecutarea reparatiilor in anii precedenti, din lipsa fondurilor, a condus ca in prezent sa existe in circulatie un numar de 24 trenuri cu km de rulaj depasiti. Spatiile publice si accesele sunt dimensionate pentru a prelua fluxuri intre 20.000 si 45.000 de calatori pe ora si sens , pentru legatura dintre suprafata fiind utilizate scari fixe si rulante. Fiecare statie dispune de instalatii de sonorizare, ceasuri electronice de ora curenta si 7

de inregistrarea intervalului de timp dintre doua trenuri succesive, precum si instalatii ce asigura protectia calatorilor impotriva electrocutarii accidentale, sistem de televiziune in circuit inchis pentru supravegherea peroanelor si zona aparatelor de taxare. Odata cu punerea in fucntiune a noului sistem de taxare, incepand cu anul 1995 accesul in statiile de metrou se face pe baza de legitimatii de calatorie (cartele magnetice cu contract) distribuite in functie de preferintele calatorilor pentru 2 calatorii, 10 calatorii, zilnice si lunare si pe baza de legitimatii specifice unor categorii speciale de calatori (handicapati, pensionari, veterani de razboi, elevi, studenti Acest sistem confera elasticitate, evidenta pe tipuri de titluri de transport pe statii si ore si permite practicarea unei politici tarifare atractive, urmarind acordarea unor avantaje calatorilor fideli. Tarifele pentru calatoria cu metroul acopera numai partial costul real al calatoriei fiind stabilite cu aprobarea forurilor in drept in functie de venitul mediu al populatiei si de politica sociala aplicata. Pe masura introducerii unor imbunatatiri si modernizari ale instalatiilor si echipamentelor, numarul de personal a fost restructurat asigurandu-se de asemenea ca necesarul suplimentar de personal pentru capacitatile noi puse in functiune (Statia Gorjului si Tronsonul Gara de Nord 1 Mai) sa fie completat cu personalul existent redistribuit. Transportul public urban este subventionat din bugetele locale sau centrale in toate tarile, chiar si acolo unde economia pe piata functioneaza de perioade indelungate de timp. In derularea activitatii pe parcursul a peste 23 de ani de functionare, METROREX s-a confruntat si se confrunta cu probleme deosebite determinate in principal de: lipsa din dotare a unui material rulant performant care sa asigure functionarea in conditii de eficienta a metroului; fiabilitatea extrem de scazuta a parcului rulant si a infrastructurii, proiectate si realizate integral in tara cu tehnologia anilor '70 si solutii tehnice depasite; reducerea numarului de pasageri transportati cu metroul dupa anul 1990 in principal datorita restrangerii activitatii economice si reducerii saptamanii de lucru. Practica unei indelungi activitati de exploatare releva faptul ca mentinerea in functiune a metroului s-a facut in conditiile inregistrarii unor consumuri ridicate de energie electrica si a unui volum apreciabil de manopera si consum de materiale in activitatea de intretinere si reparatii.

Traficul de la metrou, n cretere Un studiu demarat in 2006 msoar impactul publicitii la metrou i profilul cltorilor. Cercetarea a fost reactualizat periodic, ultima fiind fcut, prin Compania de Cercetare Sociologic i Branding (CCSB), n vara lui 2007, pe un eantion reprezentativ la nivel de Bucureti. De remarcat este faptul c cele mai aglomerate staii de metrou sunt Unirii 2 (174.088 persoane pe lun), Unirii 1 (160.634) i Eroilor (146.626). n general, staiile cu flux mare de cltori sunt cele mai cutate de clienii publicitari, care urmresc ca reclamele lor s fie vzute de ct mai multe persoane. Totui, companiile de outdoor ncearc s-i redirecioneze clienii ct mai uniform, ctre staiile n care campaniile acestora ar avea un impact ridicat. n ceea ce privete pasajele de legtur dintre staii, pe la Unirii trec lunar 156.336 de persoane, n timp ce Pasajul Piaa Victoriei este parcurs de 96.091 de oameni. Publicitatea la metrou este atractiv pentru clienii publicitari pentru c prezint mai multe avantaje. O treime din bucureteni folosete metroul. Comparativ cu troleibuzul, tramvaiul sau autobuzul, metroul este singurul mijloc de transport n comun care a nregistrat, n 2007 comparativ cu 2006, o cretere a intensitii de folosire (13%). Pentru a determina caracteristicile persoanelor care merg cu metroul, CCSB a realizat interviuri telefonice cu 1.000 de repondeni, n perioada 29 iunie 2 iulie 2007. n ceea ce privete profilul oamenilor care merg cu metroul, 54% sunt femei, iar restul, brbai. Un sfert din cltori sunt aduli cu vrste cuprinse ntre 35 i 49 de ani, iar tinerii de 2534 de ani reprezint 23%. Mai mult de jumtate din cei care folosesc metroul sunt oameni cu studii medii, iar 39% au studii superioare. Salariaii cu studii superioare, pensionarii, elevii i studenii merg cel mai des cu mijlocul de transport subteran. De asemenea, mai mult de un sfert din acetia au venituri medii, n timp ce 15% au venituri mari. Doar 3% au declarat c au venituri foarte mari. Un lucru demn de mentionat este acela ca, dintre toate metrourile existente in lume, doar cel bucurestean a fost construit in intregime fara nicio asistenta de specialitate straina.
Anul 1990 1991 1992 Pasageri Transportati ( mii ) 246966 244356 207496

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

172039 172604 164418 157135 143305 110913 110513 104815 110000 111000 112000 117450

New York

Cea mai mare companie de transport in comun din New York este Metropolitan Transport Authority care administreaza retelele de autobuze , metrouri , metroul regional intre New York si New Jersey , minibus pentru Manhattan . Metroul din New York este cel mai extins sistem de tranzit din lume. A crescut de la 28 de statii in anul 1904 la 462 de statii in prezent. Metroul transporta zilnic 4,9 milioane de calatori. Pus in functiune in 1868 ( al doilea metrou din lume ca vechime ) , metroul din New York are 388 km linii cele mai lungi dintre care 236 km in tunel .Este structurat in 25 linii magistrale . Statiile sunt repartizate astfel : 271 in tunel , 153 pe estacade si 39 la suprafata . In orele de varf trenurile se succed la intervale de 2-4 minute , iar in rest la 5 15 minute . Pe cele mai multe linii metroul functioneaza non stop . Pe Staten Island functioneaza un metrou care in 1986 a transportat 156 milioane calatori Sunt in functiune 520 km linii cu 11 magistrale si 135 statii ; 181 km linii sunt electrificate . Un alt sistem de transport este Metro North care in 1986 a transportat 52,8 milioane persoane . Este un tip de tren clasic suburban , ale carui linii au lungimea de 542 km cu 116 statii in care opresc 765 vagoane . Din anul 2003 functioneaza si aici un monorail tip ,, people mover , lung de 13 km , automat , care face legatura cu Aeroportul International ,, J.F.K : este un metrou care functioneaza non stop , poate singurul din lume cu acest program . 10

Exista si un metrou care serveste portul , numit Port Authority Trans Hudson Corporation . A fost pus in functiune in 1908 cand au fost transportati 1.223 oameni , inclusiv politia . Are 22,2 km , din care in tunel 11,9 km . Pe cele 4 linii exista 13 statii , din care 10 in tunel . Washington

Spre deosebire de aproape toate celelalte metrouri din lume , ale caror linii au altfel de denumiri ( in general numerotate ) , magistralele celui din Washington sunt recunoscute dupa culori : Red Line , Blue , Orange , Green si Yellow Line . In luna noiembrie 1988 reteaua de metrou era alcatuita din 112 km linii cu 64 statii amplasate in medie cam la distante de sub doi kilometri . Un numar de 33 statii si 45 km linii se afla in District of Columbia , restul in aria metropolitana deci in orasul propriu-zis . Cand sistemul va fi definitivat , 43 statii si 61 km linii vor functiona in District . Primii 8 km de linii au fost dati in exploatare in anul 1976 dupa noua ani de la infiintarea lui The Washington Metropolitan Area Transit Authority , compania constructoare care-l administreaza , totodata . In ultimii ani sistemul de transport subteran din capitala SUA este supus unui amplu si rapid proces de modernizare si extindere , in anul 1993 ajungea la 165 km linii cu 87 statii . La ora actuala mai sunt in constructie doar 10-15 km linii si o statie complexa ( Fort Totten ) unde se vor intersecta Red Line si Green Line , in zona de nord-est a orasului . Scarile rulante lungi si arhitectura asemanatoare navelor cosmice, iti dau un sentiment de constructie futurista. Metrorail, cum i se spune metroului din Washington, este curat si linistit, iar vagoanele sunt mochetate. El deserveste nu numai Washington-ul, ci si suburbii ca Virginia si Maryland, cu 5 linii separate (galebena, albastra, rosie, portocalie si verde). Londra

Metroul din Londra este cel mai mare si cel mai vechi sistem subteran, inaugurat in anul 1863, care transporta anual 976 milioane de calatori. Metroul londonez este, de asemenea, conectat la mai multe statii de tren din imprejurimile Londrei. Metroul londonez este o component cheie a sistemului de transport n comun n Londra. Este numit n mod familiar i the Tube. Pe lng funcia sa practic, metroul londonez este i un monument istoric i o atracie turistic de sine stttoare.

11

Metroul londonez a fost terminat in 1863 si a fost primul sistem de acest gen din intreaga lume. Calatoria prin Londra cu metroul va permite accesul rapid si usor pana in centrul orasului fara sa va pierdeti si fara sa va ingrijorati din cauza aglomerarii sau a blocajelor de trafic rutier. Cine calatoreste cu metroul? Metroul este o parte din viata londonezilor si a turistilor care viziteaza capitala. Aproximativ 3 milioane de oameni folosesc metroul zilnic. Exista 275 de statii care acopera peste 408 km (253 de mile) de cale ferata. Cat costa? Cel mai ieftin mod de a calatori in Londra este cumparand o legitimatie de calatorie sau travelcard. aceasta este valabila o zi, o saptamana, o luna sau un an si permite accesul pe autobuze, metrou, trenuri si DLR. Preturile difera in functie de zona, dar cei mai multi turisti solicita legitimatii doar pentru zonele 1-2. Lipsa de fonduri din ultimele zeci de ani a fcut ca infrastructura s se degradeze, ceea ce a condus la un grad de congestie ridicat i ntrzieri regulate pentru pasageri. Datorit vechimii reelei, sumele de bani necesare a fi investite sunt foarte mari. Cu toate acestea s-au efectuat i lucrri de extindere, cum ar fi extinderea liniei Jubilee line. Astazi The London Underground are 9 linii , cu un total de 415 km si 382 statii . Cele 457 trenuri ( 3875 vagoane in circulatie ) transporta cu viteza medie de 33 km/ora un numar de 2.430.000 pasageri zilnic ( intre aprilie 1985 si aprilie 1986 au fost transportati 750 milioane calatori ) . Cele mai aglomerate statii sunt : Kings Cross ( 73 milioane calatori /an ) , Victoria ( 63 mil. calatori/an ) , Oxford Circus ( 51 mil. calatori/an ) , Liverpool ( 39 mil . calatori/an ), Waterloo ( 28 mil. calatori/an ) , Charriyg Cross ( 28 mil. calatori/an ) . Dintre cele 9 linii ale metroului , Metropolitan este cea mai lunga ( 80 km ) formata din trei segmente , pe care functioneaza 61 statii . London Underground deservete un numr de 12 linii. Acestea se pot clasifica n dou tipuri: superficiale i de adncime. Liniile superficiale se afl la aproximativ 5 m sub pmnt i au fost construite prin spare i acoperire. Ecartamentul acestor linii este cel normal. Liniile de adncime sunt executate n tunele circulare, i se afl la adncimi de 20 pn la 50 m. Diametrul tunelelor este mic, de doar 3.6 m n unele cazuri, de aceea i ecartamentul inelor este mai mic dect cel standard. Metroul ruleaz n subteran n zona central a Londrei i iese la suprafa n suburbii, cu excepia liniilor Victoria i Waterloo & City, care sunt subterane pe toat lungimea lor. 12

Marea majoritate a reelei de metrou se gsete la nord de Tamisa, ntruct terenul accidentat nu a permis dezvoltarea reelei feroviare clasice (de suprafa) n acea zon. Prin comparaie, sudul Londrei este foarte bine deservit de curse feroviare suburbane Paris

Metroul din Paris este al doilea ca vechime in lume (sistemul initial a fost desavarsit in anul 1900 ) si cu greu transporta 1365 de miliarde de calatori anual. Metroul parizian are 380 de statii, avand acoperire aproape pe toata suprafata orasului. Majoritatea statiilor au fost construite in stilul Art Nouveau . Reeaua este compus din 16 linii, cu preponderen subterane, avnd o lungime total de 211 km. Sistemul, devenit unul dintre simbolurile oraului, este de remarcat prin densitatea reelei sale n centrul Parisului i pentru omogenitatea stilului su arhitectural, influenat de Art Nouveau. Liniile sunt identificate cu numere de la 1 la 14, 3bis i 7bis fiind dou linii minore care iniial erau considerate ramificaii ale liniilor 3 respectiv 7. Prima linie a fost inaugurat n anul 1900. Sistemul s-a extins foarte rapid la inceputul primului rzboi mondial, pentru ca n anii 1920 centrul oraului s fie deja acoperit. Primele extinderi spre suburbii s-au construit n anii 1930, mpreun cu linia 11. n prezent metroul din Paris transport aproximativ 4.5 milioane de pasageri pe zi (1.365 miliarde n anul 2005) i dispune de 297 de staii, dintre care 62 reprezint puncte de legru ntre linii. Este al doilea sistem de metrou din Europa de Vest ca i lungime, dup Metroul Londonez. Metroul din Madrid (care este situat n Europa de Sud) este mai lung dect Metroul din Paris. Metroul a fost cunoscut original ca Chemin de Fer Mtropolitain (Cile Ferate Metropolitane) i apoi Mtropolitain, dup care a fost abreviat la Mtro. Este folosit o singur rat de bilet pentru orice distan i indiferent de numrul de schimbri, dar cltoria nu poate dura mai mult de dou ore. Detalii tehnice :

Lungimea inelor este de 213 km Circulaia se face pe partea dreapt Reeaua are peste 300 de staii Electricitatea circul printr-o in mijlocie (a treia in) Distana medie ntre dou staii este de 300 m Liniile 1, 4, 6, 11 i 14 folosesc trenuri cu roi de cauciuc

13

Linia 14 este complet automatizat Una dintre statiile sale - statia Europa, pe linia 3 - este un omagiu adus Uniunii

Europene, cu imagini, sunete si imagini video, care ilustreaza viata de zi cu zi in tarile membre UE. Cu aproape 300 de staii, Metroul din Paris este una dintre cele mai mari reele de metrou din lume. Majoritatea staiilor sunt subterane, platformele fiind conectate cu nivelul strzii prin nite reele complicate de tunele. Staiile la nivelul platformei au n general tavan jos. Intrrile staiilor mai vechi, mai ales cele din centrul oraului, au o arhitectur stil art nouveau, fiind proiectate de arhitectul Hector Guimard. Ele sunt un simbol al metroului parizian, desi multe din ele au fost modernizate. Moscova

Cel mai rapid sistem din lume metroul din Moscova are cel mai mare flux de calatori din toate metrourile lumii, cu 3,2 miliarde de calatori anual, cu 12 linii de legatura si 172 de statii. Intr-o zi de lucru, metroul transporta in jur de 8,2 milioane de pasageri. Arhitectura statiilor de metrou este una ornamentala (cel putin 44 de statii de metrou sunt cotate ca obiective turistice arhitecturale). Multe linii traverseaza anumite poduri in oras, oferind astfel privelistea raului Moskva sau Yauza. Sistemul este alcatuit din multe trenuri care opresc frecvent (trenurile opresc in statii aproximativ la fiecare 90 de secunde in orele de varf). Este cel mai rapid sistem din lume (120 km/ora ). Metropolitanul moscovit este recunoscut in toata lumea drept cel mai estetic , statiile sale fiind adevarate Sali de muzeu sau palate de marmura . In perspectiva metroul moscovit este prevazut a racorda la transportul rapid subteran orasele satelit construite in ultimii ani , noile cartiere , zonele de agrement si de odihna ale orasului , aeroporturile , lungimea liniilor trecand de 400 km . O data cu extinderea liniilor metroului se realizeaza si unele lucrari de modernizare a instalatiilor subterane , de perfectionare si marire a capacitatii de transport , garniturile urmand a avea in loc de 6 vagoane cu 170 200 pasageri fiecare , 8 vagoane cu o capacitate de pana la 300 calatori fiecare ; statiile care au in prezent o singura intrare-iesire vor fi prevazute cu doua . Din punct de vedere tehnic metroul din Moscova se caracterizeaza prin cateva elemente specifice : adancimea maxima este de 56 m ; distanta dintre statii nu este mai mare de 0,5 km ,

14

iar garniturile sosesc in statii la intervale de 2-4 minute ; in orele de varf ale traficului frecventa este mult mai mica , intervalul fiind de numai 80 secunde . Instalatiile de ventilatie si aerisire permit ca iarna sa se creeze in statii o temperatura mai ridicata , iar in timpul verii sa fie racoare , umiditatea pe intreg parcursul anului este controlata si reglata in asa fel incat conditiile climatice sa fie optime . In timpul verii , cand Moscova primeste sute de mii de vizitatori straini sau din tara , metroul transporta zilnic nu mai putin de 8 milioane de pasageri , aproximativ tot atatia cati locuitori are intreg orasul , iar intr-un an numarul acestora trece de 2,3 miliarde , ceea ce face ca sa fie cel mai solicitat si cel mai utilizat metrou din lume . Aceste caracteristici tehnice si comerciale situeaza metroul din Moscova printre cele mai moderne si mai eficiente din lume ; dar ceea ce il deosebeste si mai pregnant de formele de transport asemanatoare din alte tari este tocmai estetica sa si arhitectura interioara , respectiv statiile . Marmura alba si granitul rosu se imbina intr-o maniera sobra si monumentala , constituind fundalul pe care sunt executate sau aplicate opere de arta autentica picturi , sculpturi , basoreliefuri etc. Statiile Kropotkinskaia si Komsomolskaia au primit Marele premiu la Expozitia Universala de la Bruxelles , iar statia Maiakovskaia , Medalia de aur la o expozitie de profil organizata la New York . Multi s-ar putea intreba daca metroul din Moscova nu este cumva un muzeu de arta, subteran. Cel putin 44 de statii sunt cotate ca obiective turistice arhitecturale. Metroul moscovit este acum cel mai aglomerat din lume. In fiecare zi transporta 8 milioane de pasageri. Tunelurile sale i-au adapostiti pe locuitorii Moscovei de bombele nemtilor in cel de-l doilea Razboi Mondial. Ele au fost special sapate adanc in pamant sa foloseasca drept refugiu in cazul unui eventuale bombe nucleare, data de americani. Madrid

Metroul din Madrid este al doilea ca marime in Europa si al 6-lea cel mai mare sistem din lume. Este cea mai densa retea din lume, foarte curat, avand implementat un sistem ecologic de curatare. Capitala Spaniei , o metropola cu peste trei milioane locuitori , are metrou inca din anul 1919 ; este un metrou de adancimi mari , ,, Cuatro Caminos are cea mai mare adancime ( 48 metri ), iar altele sunt la 30-45 metri . Intre 1995-2004 , liniile de metrou au fost extinse de la 177 km la 228 km . Intre anii 1970-1980 au fost construite patru noi magistrale , iar in 2002 o magistrala a fost prelungita pana la aeroport . Cea mai mare extindere s-a realizat intre 1999-2003 , cand a fost construita

15

magistrala 12 , in lungime de 41 km , cu 28 statii , in intregime subteran , circulara , de legatura cu celelate linii . Metroul din Madrid (Metro de Madrid n spaniol) este un sistem de metrou care servete Madrid, capitala Spaniei. Sistemul este printre cele mai mari din lume, fiind n primele zece sisteme din lume dup lungime, cu 226,7 km de linii, dei Madridul este aproximat al 50lea cel mai mare ora/zon metropolitan din lume. Din cauza asta, Metroul din Madrid este cel mai dens sistem de tren subteran din lume. In perioada 2003-2007 se vor construi inca 42 km metrou si 30 km metrou usor ( de suprafata ) . Tokyo Sistemul subteran din Tokyo ( Japonia ) transporta aproximativ 2,8 miliarde de calatori pe an, in 282 statii de metrou. Este curat, trenurile ajung intotdeauna la timp, scaunele sunt incalzite, statiile sunt anuntate atat in japoneza, cat si in engleza. Dispune de mall-uri subterane. Reteaua de metrou propriu-zis este administrata de doua companii : Tokyo Metropolitan Corporation EIDAN si TOEI . EIDAN se compune din magistrala Ginza ( prima linie de metrou din Japonia 1927 ) , extinsa de la 2,2 km la 14,3 km , cu 18 statii in anul 1939 . Dupa cel de al doilea razboi mondial au mai fost construite inca sapte magistrale , cu lungimi variind intre 17 si 32 km lungime . Astazi metroul din Tokyo cele 8 linii administrate de EIDAN are 183,3 km , cu 165 statii . O singura statie primeste mai mult de jumatate din numarul de calatori ai metroului bucurestean ; Ikebukuro 518.000 calatori pe zi , alte statii aglomerate primesc 200-500.000 calatori pe zi . Reteaua TOEI are in total 109,3 km cu 105 statii . Un mijloc de transport foarte rar intalnit in lume functioneaza in Japonia de multi ani : monorail-ul este un vehicul cu viteza destul de redusa care rezolva unele probleme de transport pe distante relativ mici si in conditii speciale sau in zone atipice pentru transportul in comun conventional . Exceptie poate face monorail-ul construit in 1964 care face legatura foarte eficienta intre oras si aeroportul Haneda , situat la cc 30-40 km distanta ( are doar 4 statii ) . Metroul din Tokyo este dotat cu aer conditionat, este foarte curat, scaunele sunt incalzite, iar statiile sunt anuntate atat in japoneza, cat si in engleza. Este primul metrou din

16

Asia si, in ciuda varstei, dispune de un sistem modern, recunoscut drept unul dintre cele mai dezvoltate din lume. Calatorii pot face cumparaturi de la mall-urile din subteran. Seul Metroul din Seul este unul dintre cele mai frecventate sisteme din lume cu mai mult de 8 milioane de calatori zilnic. Majoritatea trenurilor sunt subterane, insa 30% din ele merg deasupra pamantului. Statiile de metrou au o arhitectura frumoasa. ,,Subway-ul din Seul este relativ ieftin comparativ cu cel din Tokyo , dar mai scump decat cel din China . Se poate folosi un sistem foarte avantajos de cartela ( sub 4 dolari ) si ramane valabila atata timp cat pe ea iti indica existenta catorva sute de wani , deci poti face pe putin zece calatorii . Compania Seul Metropolitan Subway Corporation are in subordine liniile 1-4 din cele 8 in total . In total , metroul din Seul are opt magistrale , cu 233,1 km linii si 209 statii ; el transporta zilnic cca 4,5 milioane pasageri , ceea ce reprezinta aproape jumatate din intreaga populatie a orasului . Garniturile de tren sunt formate , in mare majoritate , din 10 vagoane , ceea ce inseamna ca peroanele sunt mult mai lungi ca ale noastre , viteza medie este insa relativ redusa , numai 32-35 km/h . Sub aspectul functionalitatii , confortului , elegantei si sigurantei , acest metrou este la cel mai inalt nivel ; statiile sunt curate , luminate , spatioase , cu o arhitectura sobra , cu valente estetic-arhitecturale si chiar culturale ( concerte , expozitii , spectacole ) . Peroanele sunt prevazute cu benzi speciale pentru nevazatori , iar locurile in care se deschid usile sunt marcate prin pictograme . In statii , pe pereti , sunt amplasate trei harti : una cu intreaga retea a metroului , uneori chiar si cu celelalte mijloace de transport in comun , alta prezinta grafic structura statiei si o alta indica , tot grafic , principalele locuri de interes din imprejurimile statiei , inclusiv politie , posta , hoteluri , institutii de stat , magazine , parcuri . Mai poti afla , consultand panouri electronice , care este situatia poluarii la un moment dat . In statii exista birouri speciale la care pasagerii isi pot rezolva unele probleme administrative , birocratice , sociale , cum ar fi : obtinerea unor acte , autorizatii , certificate , informatii de la institutii ale statului . Cele mai multe statii sunt adevarate centre comerciale , in absolut toate statiile se gasesc toalete , la fel de bine dotate si curate precum cele de la suprafata .

17

Montral Metroul din Montral este un sistem modern ce a fost inaugurat in anul 1966.

Este un sistem mic dar unic si modern, care a fost inspirat dupa modelul parizian. Fiecare statie este creatia unui arhitect diferit, astfel ca statiile au un design unic. Realizat in colaborare si cu asistenta Frantei precum si cel din Mexico-City metroul din cel mai mare oras ,, francez al Canadei l-a depasit pe cel din Paris ; nu numai ca modernitate si frumusete , ci si in ce priveste utilizarea pneurilor ( inventie frantuzeasca ) in loc de rotile de fier . Metroul din Montreal a fost construit in ultimii 35-40 de ani ; primele doua linii au fost date in exploatare in anul 1966 . Desi orasul are trei milioane locuitori si este intins pe o suprafata imensa , metroul este de asa maniera distribuit incat cu numai 65 km linii si tot atatea statii , sa acopere foarte bine nevoile de transport . Cele 4 linii magistrale sunt botezate dupa culori : rouge , vert , bleu , jaune . In zonele de N-V si V nu a ajuns metroul si nici nu va ajunge curand , deoarece acolo functioneaza 2 linii de cale ferata . Este vorba de ceva asemanator cu ,, Stadt-Bahn-ul din Berlin, cu ,,RER din Paris sau cu ,,elektricika din Moscova , deci un fel de tren-tramvaimetrou de suprafata care foloseste adesea si estacade pentru a traversa orasul , servind astfel zonele de la periferie si orasele satelit . Cu trenurile metroului din Montreal circula zilnic 750.000 persoane deci mai putini decat beneficiarii metroului bucurestean cca. 900.000 ; el este ceva mai lung ( 65 km ) decat al nostru , dar numarul de statii este aproape dublu . In afara acestor similitudini dintre cele doua metrouri , mai exista una care le apropie si anume ambele functioneaza in exclusivitate subteran , subtraversand numai o data o apa curgatoare . Ceea ce nu are nici metroul bucurestean , dar nici un alt metrou din lume , se intalneste numai la Montreal si anume robotul denumit ,, Mistral care face curatenie de unul singur in vagoane si in statii . Beijing Metroul din Beijing este un sistem relativ nou, care a fost deschis in anul 1969. Un proiect de 7.69 miliarde de dolari este in derulare pentru dezvoltarea metroului cu ocazia Jocurilor Olimpice din anul 2008. Metroul este unul din principalele mijloace de transport din Beijing, el putnd ajuta locuitorii s evite traficul rutier aglomerat i s ajung n diverse locuri din capitala chinez, n schimbul unor costuri relativ reduse n comparaie cu alte mijloace de transport public .

18

In anul 1965 incepe constructia primii linii de metrou , iar in 1987 linia de centura este gata , in lungime de 16 km . Extinderea cu 13,5 km a fost realizata in 1999. Metroul din Beijing este sistemul de metrou care deservete oraul Beijing i suburbiile acestuia. Reeaua este compus din 5 linii, avnd o lungime total de 142 km i 93 de staii. Este considerat un sistem minimal avnd n vedere densitatea populaiei n Beijing, dar se dorete extinderea lui la peste 560 km pn n 2015. Construcia metroului din Beijing a nceput n anul 1965. Prima rut deschis, care se ntinde de la Gara din Beijing pn la Pingguoyuan, n vestul oraului, a inclus partea de vest a Liniei 1 i partea de sud a Liniei 2 de metrou. n 1987, linia circular a fost finalizat (totaliznd o lungime de 16 km) i ambele linii au nceput s opereze separat. n anii 90, a fost construit i segmental estic al Liniei 1, de la Fuxingmen ctre est, pn la Sihuidong, care a fost dat n folosin n octombrie 1999. Noua seciune a fost conectat la ruta de vest la Liniei 1 la 24 June 2000. ntreaga Linie 1 de la Pingguoyuan la Sihuidong are acum 38 km lungime i ofer posibilitatea transferului ctre Linia 2 la staiile Fuxingmen i Jianguomen. Linia 2, circular, are 16 km lungime, astfel c n anul 2000 lungimea total a rutelor metroului era de 54 km. Cele mai multe staii au peroane centrale i o lungime de 118 metri, dar numai 10 au scri rulante. Fiecare tren de metrou are cte 4 sau 6 vagoane, echipate cu echipaemnt sonor. Pentru liniile viitoare de metrou, unele staii au fost deja construite ca staii de transfer Xizhimen, Dongsishitiao, Jianguomen, Yonghegong i Jishuitan. Construcia trenului rapid "CityRail" (Linia 13) a nceput n decembrie 1999. Linia semicircular are 16 staii, de la Xizhimen ctre Dongzhimen, fcnd o bucl ampl (ambele staii se afl pe linia 2, circular). Cea mai mare parte a celor 40,8 km ai acestei rute sunt deasupra solului. Dup ce segmental de vest (20,6 km) a fost dat n folosin, la 28 Sept. 2002, partea estic a acestei rute a fost deschis n ianuarie 2003. Pe lng aceste linii de metrou, care sunt deja aflate n explotare pentru populaie, mai sunt alte 7 trasee de metrou aflate n diferite stadii de construcie. Poate linia de metrou ce va prezenta cel mai mare interes pentru spectatorii care vor veni s vad pe viu ntrecerile olimpice va fi linia de metrou 8, care va lega Parcul Olimpic de un alt racord al reelei de metrou, prin care se va face lagtura cu Parcul tehnologic Zhongguanchun i Gara de Vest (linia 9). O alt linie de metrou (linia5), ce va avea circa 27 de kilometri lungime, va traversa Beijingul de la nord la sud, urmnd a lega templul lamaist, Yonghegong, cu strzile comerciale Wangfujing i Dongdan. 19

O alt linie imporatnt (L1) va fi cea care va face conexiunea ntre aeroportul internaional Capitala i staia Donzhimen, de pe linia circular de metrou. Acest traseu va fi deservit de un metrou uor, avnd o lungime de 28 de kilometri. n iulie 2006, compania care administreaz reeaua d emtrou din Beijing a introdus instalaii de taxat automate pe Liniile 1 and 2, sistemul de plat innd cont de distana pe care dorete s o parcurg cu metroul fiecare cltor. Reeaua de metrou din Beijing este echipat cu camere de luat vederi, unele chiar foarte noi, pentru a asigura condiii de cltorie n siguran pentru toi pasagerii. n fiecare vagon de metrou se afl 2 camere de luat vederi, iar compania ce administreaz metroul din Beijing a reuit s doteze 300 de vagoane cu acest sistem de supraveghere, cu 1.558 de camere de luat vederi. Aceste camere ajut i la luarea de msuri n cazuri de maxim urgen, ca posibile accidente, incendii i altele . SaoPaolo Metroul din Sao Paolo ( Brazilia ) este primul sistem de tranzit subteran din Brazilia, fiind recunoscut ca unul din cele mai curate si mai sigure sisteme de acest fel din lume. Este unul dintre cele mai rapide si mai moderne metrouri din lume. In fiecare statie, puteti vedea fresce colorate si alte lucrari de arta, realizate de artisti brazilieni sau din America Latina. Mexico-City

Dupa 14 ani de eforturi in construirea metroului din Mexico-City in 1983 reteaua de linii in functiune a ajuns la 78,2 km cu 80 de statii ; s-a realizat un ritm de constructie de circa 5,5 km linii pe an . Acest ritm depaseste cu 1,5 km chiar si ritmul de constructie la metroul bucurestean socotit la randul lui , unul dintre cele mai inalte din lume ( 4 km pe an ) . Dupa anul 1983 s-au realizat in numai 6 ani alte 60 km de linii de metrou deci 10 km an. Astfel incat , astazi metroul din Mexic are 140 km linii in functiune , cu 124 statii , structurat pe 8 linii magistrale , pe care circula zilnic 169 trenuri . Noile linii de metrou construite in ultimii 6 ani au crescut capacitatea de transport a metroului cu 30,1% ceea ce a determinat ca numarul de 6.460 milioane pasageri transportati intre 1983- 1987 sa reprezinte 44% din totalul pasagerilor transportati in intreaga perioada de functionare . De la 27.861 persoane transportate in anul inaugurarii ( 1969 ) s-a ajuns ca in anul 1987 cifra sa atinga 14.602 milioane , iar la ora actuala probabil ca s-a ajuns la 18-20 miliarde .

20

Din punct de vedere al capacitatii de trafic a statiilor pe primul loc se afla statia Indios Verdes ( linia 3 ) , care a primit in 1987 57 milioane pasageri , apoi Cuatro Caminos ( linia 2 ) cu 48 milioane , Taxquena ( linia 2 ) cu 45 milioane . Un loc aparte si in preocuparile autoritatilor metroului din Mexico-City il detine personalizarea statiilor , fenomen intalnit si la alte metrouri . In statia Tacubaya este expusa pictura intitulata ,, Del codice al mural creatie a artistului J. Martinez Navarrete . Ea ilustreaza de o maniera artistica sugestiva intreaga evolutie a constructiei metroului . Statia Zocalo , situata sub piata cu acelasi nume , zona cu puternice rezonante in istoria civilizatiei Mexicului , a fost personalizata cu obiecte arheologice si artistice sugerand istoria si cultura specifice populatiilor bastinase de acum sute de ani . In perspectiva inceputului de mileniu trei oraganismele responsabile cu dezvoltarea metroului isi propun ca reteaua sa ajunga la lungimea de peste 450 km , 15 magistrale cu 375 statii astfel incat , cu dotarile corespunzatoare , el sa raspunda exigentelor pe care le va impune marele oras la inceputul mileniului urmator . Reteaua actuala are 201 km linii cu 11 magistrale . Inca din anul 1985 , liniile aveau o lungime de 110 km , ceea ce inseamna ca proiectul ,, Plan Maestro del Metro , lansat in anul 1977 a fost pus in aplicare cu consecventa si rapiditate . In anul 2004 , Planul a fost revizuit si extins pana in 2020 , cand configuratia metroului va fi , in mare , definitivata , reteaua ajungand la 17 magistrale prevazute dintre care 13 urbane si 4 suburbane ; sunt in proiect si alte 10 linii de metrou usor . Metroul din Mexico-City : Este metroul cu cel mai ridicat ritm de constructie din lume ( si 10 km pe an ); Are cateva statii care se numara printre cele mai aglomerate , Pantitlan fiind cel mai elocvent exemplu ; aici se intretaie 4 magistrale de metrouri si alte zeci de linii de autobuz ; S-a folosit pentru prima data un sistem de simboluri si culori pentru identificarea statiilor ; Cu o singura exceptie , pe toate liniile trenurile sunt dotate cu pneuri in loc de roti metalice ; Aproape toate statiile sunt personalizate prin lucrari plastice , decorative ; cele mai multe reprezinta aspecte din culturile si civilizatiile stravechi de pe teritoriul Mexicului .

21

Bibliografie : http://www.infotravelromania.ro/europa.html www.metrorex.ro http://mail.ince.ro/strategie/strategie/metrorex.doc Chifane-Dragusani, C. , 50 de metropole si metrourile lor : (note de calatorie) , Fundatia Culturala Marco Polo, 2004

22

S-ar putea să vă placă și