I.

Motivatiile infiintarii Restaurantului Laguna Albastra

I.1. Informatii generale

. Denumire: Restaurant Laguna Albastra

. Amplasare: Restaurantul este amplasat in orasul Comanesti, Judetul Bacau, in Zona Turistica Valea Trotusului si isi desfasoara activitatea la adresa: Str. Moldova, nr 135 Tel: 0234/374.324 Mob. 0788/343125 Email: rezervari@restaurantlaguna

. Sloganul restaurantului: Intodeauna pe gustul tau.

. Orarul restaurantului: zilnic: 9:00 weekend : 9:00 . Tipul unitatii Luand in calcul mai multe criterii de clasificare, restaurantul Laguna Albastra este o unitate de alimentatie publica ce face parte din categoria restaurantelor clas ice cu specific romanesc, desfasurandu-si activitatea pe tot parcursul anului, iar serv irea fiind asigurata prin ospatari. 24:00 22.00

Raportandu-ne la nivelul preturilor, amplasare, comfort, tinuta persunalului de servire, structura ofertei de produse preparate, restaurantul este unul de categ oria I, asa cum afiseaza si pe firma de la intrare.

. Caracteristici . specific: romanesc, include bar si terasa; . ambient: intim, familial, modern; . divertisment: muzica de fond; . special: organizarea unor mese festive, cocktail-uri, dineuri, aniversari, banch ete, nunti, etc.

I.2. Initierea afacerii Serviciile de alimentatie publica au fost si vor fi intotdeauna o afacere permis iva si permeabila, deci ustor de imitat si deschisa competitiei sustinute. In acest gen de activitate influentele generate de sistemul politic, politicile macroeconomice si sistemul juridic nu au o importanta majora. Ceea ce conteaza c el mai mult sunt abilitatile managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele clientilor si de ai fideliza. Dupa o buna perioada de timp in care a existat o preferinta generala pentru restaurantele fast-food, se constata o tendinta de reconsiderare a restaurantelo r clasice. Unitatea a fost infiintata in anul 2001, din initiativa actualilor patroni Mihai l Borea, si Constantin Tomescu, care au hotarat sa deschida un restaurant, care sa se diferentieze de celelalte din zona, prin diversifitatea mancarii, modernism si c alitate, ceea ce au si realizat. Cei doi intreprinzatori au luat decizia infiintarii restaurantului din mai multe motive: . sesizarea unei oportunitati a pietei si dorinta de fructificare a acesteia. In Zona turistica Valea Trotusului nu exista un restaurant de categoria I care sa ofere servicii la un nivelul calitativ superior; . Constantin Tomescu, cu o experienta de 20 de ani serviciile de alimentatie publica, si din dorinta de aplicare a cunostintelor dobandite in perioada anterioara ca angajat, a hotarat punerea in practica a acestei pasiuni.

. partenerul sau Mihail Borea, persoana ambitioasa, a hotarat sa-si deschida propria afacere din dorinta de a fi propriul sau stapan si pentru a pune in aplicare cunostintele dobandite in anii in care a studiat. . Ambii parteneri au considerat ca deschiderea in zona a unui astfel de restaurant constituie o afacere profitabila; Capitalul necesar infiintarii afacerii a fost obtinut din urmatoarele surse: o 60% a constituit aportul celor doi actionari; o 40% din suma a fost obtinuta printr-un credit contractat de la banca BRD Group Societe Generale pe o perioada de 3 ani, urmand a fi rambursat impreuna cu dobanda aferenta din profitul obtinut. Cei doi intreprinzatori au continuat cu alegerea unui loc pentru amplasarea restaurantului. Cel mai potrivit loc s-a dovedit a fi la iesirea din orasul Coma nesti, langa soseaua care leaga acest oras de principalele atractii turistice ale zonei. Cladirea a fost construita de patronii restaurantului, deoarece acestia au ajuns la concluzia, ca este mai avantajos sa faca o investitie de acest fel, decat sa inc hirieze un spatiu, pentru care sa plateasca in fiecare luna o suma de bani, drept chirie. Cladirea Lagunei Albastre, destul de spatioasa, a fost proiectata pe un singur e taj, gazduind urmatoarele: holul de intrare, 2 saloane: una pentru fumatori si alta p entru nefumatori, bucataria cu anexe, garderopa si toaleta pentru clienti, precum si b iroul managerilor. Dimensiunile salilor de restaurant sunt diferite, cea in care fumatul este permi s, putand fi folosita si pentru organizarea unor mese festive sau pentru alte ocazi i mai deosebite. Bucataria, situata in partea din spate a cladirii, are intrare separa ta, folosita si pentru aprovizionare Intrarea in cladirea restaurantului se face prin curtea transformata in terasa ( pe timpul verii), imprejmuita cu un gard din fier forjat. Restaurantul are amenajata si o parcare, chiar inaintea intrarii in curte, desti nata atat clientilor aflati in trecere cu autoturismul prin oras, cat si celor care v in special pentru a servi masa. De asemeni, in orele de varf, aici, in parcare stationeza s i taxi-uri, gata sa preia clientii care nu au venit cu autoturismul.

Constructia cladirii si amenajare saptiilor anexe a durat cca. 9 luni timp in ca re au fost demarate si obtinute principalele autorizatii si acte necesare desfasurarii activitatii restaurantului. Principalele faze ale traseul autorizarii functionarii restaurantului au fost: . Alegerea numelui si verificarea acceptabilitatii lui la Registrul Comertului; . Redactarea si autentificarea actelor de infiintare, respective statutul si contractul societatii. . Alegerea bancii pentru deschiderea contului si varsarea capitalului initial; . Obtinerea certificatului de cazier judiciar eliberat de catre Ministrul de Interne; . Autorizarea functionarii firmei de catre instanta judecatoreasca; . Publicarea documentelor autentificate in Monitorul Oficial; . Inmatricularea la Registrul Comertului avand numarul J04/1475/2001; . Inregistrarea fiscala, in termen de 15 zile de la inmatriculare, necesara pent ru luarea in evidenta la Directia Generala a Finantelor Publice ( D.G.F.P.). Codul fiscal al firmei este R4592169. . Deschiderea contului bancar cu numarul 30422204450662 la BRD Comanesti; . Obtinerea avizelor speciale (sanitara,veterinara, etc) . Obtinerea avizelor de functionare,de la firmele de servicii publice de electricitate, apa, canal, telefonie fixa; . Obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii . Activitati finale: confectionarea stampilelor firmei, procurarea documentelor tipizate, deschiderea registrelor contabile.

Dupa realizarea propriu zisa a constructiei cladirii si anexelor, au urmat: amenajarea tehnica, angajarea personalului, negocierea cu furnizorii, promovarea afacerii, realizarea si comercializarea serviciilor. Utilarea si dotarea constru ctiei cu toate cele necesare a fost realizata sub indrumarea personala a domnului Tomescu, iar decorarea a pornit de la un principiu simplu: locul trebuie sa fie intim, famili al, primitor, elegant si in acelasi timp modern.

Segmentul de piata urmarit: Servicile restaurantului se adreseaza urmatorului tip de clienti: . adulti peste 28 ani, persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 4.000.000 lei/lunar din orasul Comanesti sau zonele invecinate . turisti de toate varstele sositi pentru a vizita zona turistica Valea Trotusul ui.

II. Descrierea activitatii Restaurantului Laguna Albastra Pentru a putea descrie activitatea Restaurantului Laguna Albastra este necesar o descriere atat a interiorului cladiirii cat si a anexelor sale. Trecerea din parcarea restaurantului in curtea propriu-zisa a acestuia se face p rintro poarta, a carei stalpi sunt uniti printr-o bolta, pe care este fixata o firma luminoasa cu emblema localului. Pe unul din stalpii portii este afisata specialitatea casei s i principalele puncte din meniul restaurantului. Curtea pavata cu dale din ciment si inconjurata de verdeata si tulpini de tranda firi, este impartita de aleea care duce la intrare, de asemeni marginita de gazon , in care din loc in loc au fost instalate mici felinare. Umbrele mari de terasa, albe acopera si cele 16 mese a cate 4 locuri. Acestea constituie terasa, special amenajata pentru zilele insorite de vara, cand, desi in restaurant aerul conditionat face fata valului de caldura, sunt unii clienti care doresc sa serveasca masa afara pe terasa. Servirea la mese se face prin ospatari, care vin si iau comanda de la clienti si ii servesc, le aduc nota de plata si preiau banii. In interior, cladirea gazduieste atat spatii de primire si servire a clientilor, cat si spatii pentru productie si anexe. Acestor spatii le corespund doua intrari difer ite: - una principala pentru clienti - una exclusiv pentru personalul de servire, pentru aprovizionare, etc.

Spatiile de primire si servire Holul principal, care permite accesul, spre fiecare spatiu de servire al unitati i e destul de spatios, cu dimensiuni de cca. 2*8 m. Garderopa este o camera cu dimensiunile de 3*4 m. Intrarea in aceasta camera se face printr-o usa cu bolta, ceea ce face ca ea sa para o prelungire a holului. A ici, se afla permanent o angajata a unitatii, gata sa primeasca hainele clientilor, sa le ase ze in cuiere si sa ofere acestora bilete cu numere corespunzatoare cuierelor. Toaleta, cu o singura intrare, intr-un hol, din care e permis accesul separat la cele doua bai pentru barbati si femei. Restaurantul Laguna Albastra are o capacitate totala de 120 locuri, dispuse ineg al in cele doua saloane. Salonul destinat fumatorilor, datorita dimensiunii mai mar i poate primi mai multi clienti, find folosit pentru ocazii speciale si evenimente mai d eosebite. Interiorul luxos, care ofera o senzatie de intimitate si caldura se pastreaza in ambele saloane. In plus, chiar de la intrare, nu ai cum sa nu observi curatenia stralucitoare si sa simti aerul conditionat.

Peretii sunt zugraviti in crem deschis, iar de la jumatate, sunt acoperiti cu lambriu, tot crem, dar o nuanta putin mai inchisa. Tavanul, prezinta pe margini decoratiuni din ipsos si in mijloc, candelabre in stil modern romantic. Pe peret i, de asemeni sunt aplice asortate cu candelabrele. Pe jos e parchet de culoarea lemnului natur, iar ferestrele din termopan sunt acoperite cu perdele albe, iar pe margini cu draperii crem, prinse la mijloc cu un snur. Mobilierul este din lemn de culoare inchisa. Scaunele sunt acoperite cu pernite albe, prinse cu ajutorul unor sireturi aranjate in forma de fundita. Mesele patr ate de cate patru persoane au un singur picior, la mijloc, de care este prins de asemeni o f undita alba. Sunt aranjate cu servete albe pe care sunt tacamuri, si 4 pahare cu picior, pent ru cogniac la mijlocul mesei. Salonul pentru fumatori, cel mai apropiat de intrare, este mai spatios, cu dimensiuni de cca. 8*9 m. Acesta are o capacitate de 72 locuri la mese cate 4 persoane. Partea opusa usii de la intrare este impartita in patru

separeuri, de cate 2 mese, prin paravane mobile, din lemn de culoare inchisa. Ac este paravane creaza o atmosfera de intimitate, si pot fi inlaturate cu ocazia unei p etreceri sau ocazii deosebite, unde este nevoie de spatiu deschis. In mijlocul salonului sunt asezate alte 10 mese. In coltul din dreapta intrarii, se afla barul restaurantului, iar in dreapta ace stuia, in perete, o fereastra care comunica cu bucataria, prin care preparatele sunt servi te in salon. Barul este simplu si modern, cu tejgheaua din lemn in ton cu restul salonului, avand ca elemente decorative, vaze cu flori naturale. Barul este folosit pentru a prelua comenzile clientilor si nu exista scaune. In acest salon este amplasata si o mica scena, avand in spate o instalatie de sunet cu 2 boxe mari, microfoane, care este folosita in special la petreceri. In plus pe peretii restaurantului sunt fixate boxe mai mici, din care rasbate zilnic muzica in surdina. Salonul pentru nefumatori, a carui intrare se afla in capatul holului principal, este mai mic, cu dimensiuni de cca. 6*7 m, si avand o capacitate de 48 de locuri la m ese de cate 4 persoane. Acesta este folosit zilnic pentru clientii care nu vor sa stea intr-o atmosfera de fum de tigara atunci cand servesc masa, dar si pentru mese festive sau organizarea unor petreceri mai restranse, cu mai putini invitati. Sala este asemanatoare celeilalte, avand aceleasi caracteristici, cu diferenta c a nu dispune de bar, comanda fiind preluata prin ospatari, si ca element decorativ, l ipseste semineul. In schimb, aici cele trei separeuri de cate 2 mese, aflate in partea d reapta a incaperii sunt despartite prin pereti ficsi. In stanga a intrarii, se afla o usa care comunica direct cu bucataria, prin care sunt aduse preparatele comandate de clienti. Spatiile de productie si anexe Intrarea prin spate a unitatii se face printr-un hol mai mic, lat de cca. 2 m ca re permite accesul la bucatarie. Pe partea dreapta, imediat langa intrare se afla t oaleta destinata personalului, cu doua intrari separate, si un vestiar destinat persona lului unitatii.

Vestiarul este o incapere de mici dimensiuni, dotata cu dulapuri, care este folo sita de catre toti angajatii unitatii atat pentru pastrarea lucrurilor personale in t impul serviciului, cat si pentru depozitarea diferitelor obiecte necesare curateniei in unitate. Bucataria, in care sunt pregatite toate preparatele ce urmeaza a fi servite clientilor este o camera destul de spatioasa, cu dimensiuni de cca. 5*6 m, avand doua iesiri si o fereastra care comunica cu sala pentru fumatori. Prima usa face legatura cu holul si intrarea din spate a cladirii, care este folosita pentru aprovizionarea bucatariei, intrarea si iesirea persona lului si alte operatiuni specifice. Cea dea doua, face legatura cu sala pentru nefumatori a restaurantului, iar fereastra este folosita pentru servirea preparatelor comanda te de clienti in sala de restaurant. Pe marginea peretilor sunt fixate rafturi metalice pe care sunt asezate atat div erse vase din inox si emailate, cat si vesela din portelan, pe categorii. Alaturi de rafturi cu vesela exista si 2 dulapuri mari in care sunt pastrate: marea majoritate a sticl ariei necesare in salile de restaurant, tacamurile restaurantului, si alte obiecte fol osite pentru servirea clientilor in saloanele restaurantului: tavi pentru servirea bauturilor , suporturi pentru pahare, scobitori, servetele sau lumanari, servicii pentru ulei- otet, pr esaratori, zaharnite, vaze, frapiere si altele. Dotarea propriu zisa a bucatariei consta in principalele echipamente profesional e ale acesteia sunt: . instalatiile frigorifice: 2 frigidere mari cu doua usi si 4 lazi frigorifice; . 3 aragaze normale pe gaz, cu cuptoare; . 2 friteuse . cuptorul pentru pizza. In plus pe marginile bucatariei mai sunt asezate 3 mese din inox folosite in procesul de productie, pe 2 din acestea fiind fixate sau asezate: feliatoare pen tru mezeluri; cutteri; mixeri; cantar pentru portionat; Bucataria mai este dotata si cu 2 chivete din inox si o masa, pe care este aseza ta masina de spalat vase. Alaturi de acestea se gaseste si un cos mare de gunoi, in care sunt depozitate resturile. In plus in bucatarie mai sunt si trei carucioare folosite de ospatari pentru transportarea preparatelor si bauturilor in salon si servirea clientilor.

Pe unii pereti sunt fixate dulapuri suspendate, unde sunt pastrate alimentele neperisabile necesare pentru realizarea preparatelor: zahar, sare, ulei, otet, f aina, mirodenii si multe altele. Bucataria este mentinuta in curatenie, iar preparatele sunt realizate de catre bucatari in conditii de igiena. Spalatoria este camera in care sunt spalate obiectele de lenjerie atat cele folo site in bucatarie (sorturi, halatele bucatarilor etc.), cat si cele folosite in sala de mese (fete de masa, naproanele, montoanele etc Camera este dotata cu: - 2 masini de spalat - 2 uscatoare si - 1 storcator. Angajatii restaurantului Personalul angajat al Restaurantului Laguna Albastra este alcatuit din: . . . . . . . . . . sef de unitate; sefi de sala sef bucatar; bucatari......4; ajutori de bucatari.........2; portar..........1; garderobier........1; ospatari........7; barmani........2; personal pentru curatenie...........2;

In functie de locul lor de munca, acestia au uniforme specifice. Cei care lucrea za in bucatarie au uniforme alcatuite din pantalon si camasa alba , precum si bonet a pe cap, acestia fiind in permanenta curati, cu parul strans, cu imbracamintea curata, si fara bijuterii in exces. Portarii, garderobierul si angajatul de la biroul de primire sunt imbracati in costum de culoare inchisa, pe care este imprimata emblema restaurantului. Ospatarii si barmanii, poarta camasi albe, veste negre si pantaloni deasemenea negri, pantofii lustruiti si fara bijuterii in exces. Ceilalti angajati, care lu creaza la spalatorie, care fac curatenie au uniforme obisnuite de culoare alba.

Servirea in cadrul restaurantului se face cu ospatari la masa, acestia cat si personalul din sectiile de productie si servire, au un inalt nivel de calificare si profesionalism. Modul de selectare, si angajare a personalului O parte din personalul actual al firmei (administratorul, directorul general si bucatarul sef) sunt angajati ai firmei inca de la infiintarea ei. Alte persoane precum ospatarii, ajutorii de bucatari au fost angajate pe parcurs, in functie de neces itatile de personal. Selectarea personalului se face, de catre administratorul societatii prin interv iu, iar daca este vorba de o functie mai importanta, cu ambii manageri (administratorul si directorul comercial). Interviul cuprinde intrebari relevante pentru postul ce u rmeaza a fi ocupat si un test de aptitudini. In cazul ocuparii unui postului de ospatar, ace sta este mai intai testat intr-o perioada de 15 zile de proba. In acest caz este importanta m ai ales experienta. Salarizarea si motivarea personalului La Restaurantul Laguna Albastra salarizarea personalului se face in functie de o rele lucrate si de calitatea muncii. Salariile difera de la o functie la alta, dar su nt aceleasi pentru aceeasi munca prestata in aceleasi conditii. Ospatarii societatii, de exe mplu, au acelasi program zilnic, si in consecinta au un salariu de baza egal. Structura salarizarii la Restaurantul Laguna Albastra este prezentata in tabelul urmator: Pozitie Numar Salariul individual net (USD) .ef unitate 1 290 Sefi sala 2 180 .ef bucatar

1 200 Bucatari 4 155 Ajutori de bucatari 2 130 ospatari 7 130 Barmani 2 120 Portar 1 100 Garderobier 1 100 Personal de curatenie 2 90

Plata salariilor se realizeaza integral, pe data de 17 a fiecarei luni, neexist and avans. Firma achita lunar contributiile la fondul asigurarilor sociale si fondul de som aj, atat sumele reprezentand obligatiile sale cat si pe cele reprezentand obligatiil e angajatorilor. Majorarea salariilor de catre conducerea firmei, se realizeaza prin decizii ale directorului general. Motivarea angajatilor se realizeaza prin: . sistemul de salarizare; . participarea salariatilor la profit; . oferirea de bonuri de masa; . oferirea de pregatire profesionala; . mariri de salariu; . prime, multumiri; . laude, ceremonii; . acordarea de titluri; . promovari.

Descrierea unei zile de lucru la Restaurantul Laguna Albastra Cu 2 ore inainte de inceperea programului de functionare a restaurantului, personalul se prezinta la sediul acestuia, pentru a pregati salile de servire, s patiile de productie, si materia prima pentru prepararea meniului. In salile de servire, ospatarii de serviciu realizeaza urmatoarele activitati: . asigura curatenia necesara (maturat, sters praful etc.); . verifica stabilitatea scaunelor si a meselor; . aranjeaza elementele de decor; . realizeaza mise - en - place ul ; . realizeaza aranjamentele florale; . verifica vesela si sticlaria;

In acelasi timp in bucatarie, angajatii realizeaza operatiunile necesare prestar ii propriu-zise a serviciilor catre clienti. Acestea sunt: pregatirea materiilor pr ime, a semipreparatelor, a deserturilor etc. La sosirea clientilor, ospatarii, care au din timp repartizate mesele, merg si inmaneaza meniurile adresandu-se pe un ton prietenos, calm si amabil. Acestia pr eiau comanda si o transmit catre bucatarie si bar, unde se realizeaza preparatele cer ute de clienti. Ospatarii servesc preparatele clientilor, respectand cu rigurozitate re gurile de servire specifice. In timp ce clientii servesc masa, ospatarii se retrag intr-un colt al salii, de unde sa poata fi vazuti, si sunt permanent atenti pentru a interveni in cazul in care clientii au nevoie de alte servicii. Cand ospatarul observa ca intentia clientilor de a parasi restaurantul, se aprop ie si aduc nota de plata pentru serviciile prestate, incaseaza contravaloarea lor, mul tumind clientilor pentru ca au ales restaurantul nostru si invitandu-i sa revina. La sfarsitul programului de lucru, cand usile restaurantului se inchid pentru cl ienti, personalul realizeaza curatenia necesara, atat in sala cat si in spatiile anexe, verifica aparatura si inchid localul. Aprovizionarea cu materii prime Aprovizionarea restaurantului este responsabilitatea directorului unitatii, care decide asupra celor mai potrivite surse de aprovizionare si alege furnizorii car e satisfac cel mai bine nevoile si exigentele firmei. El este cel care negociaza (daca este cazul) diferite aspecte si prevederi din contracte, si cel care incheie contractele de livrare a marfurilor. Acestea prevad livrarea produselor direct la sediul restaurantului i n zilele stabilite in contract, produsele fiind insotite de factura si certificat de conf ormitate a calitatii si transportului eliberat de furnizor. Principalii furnizori ai restaurantului sunt prezentati mai jos. e . . . . . produse congelate, preparate si semipreparate din carne, peste, oua, livrate d : S.C. CARMUN POIANA SARATA S.C. AGRICOLA INTERNATIONAL BACAU S.C. COPANET S.A. BACAU S.C. ALDIS CALARASI S.C KOSAROM S.A

- painea, livrata zilnic in cantitatile stabilite de catre S.C. FREGATA IMPEX S.R.L. COMANESTI - inghetata, livrata unitatilor firmei de catre S.C. PRIMA COVASNA, S.C DELTA SUCEAVA - bauturi racoritoare si unele bauturi alcoolice sunt achizitionate de la firma de distributie S.C.ADSUM TG. OCNA sau livrate de firmele producatoare; - unele produse precum fructele si legumele sunt achizitionate zilnic de la sera din apropiere sau din piata.

Asa cum s-a mentionat anterior, cel care negociaza si incheie contracte si tranzactii cu cu furnizorii este directorul restaurantului. Pentru situatiile in care materiile prime se achizitioneaza de la de producatori individuali, piete, sau depozite en -gros sunt transportate la unitate cu mijloacele de transport proprii, aspectele negociabil e sunt putine, sau lipsesc. Livrarea produselor se realizeaza pe loc, printr-o singura tranzactie, fara a se incheia un contract. In schimb se intocmeste o factura, iar in momentu l primirii marfurilor de la furnizor are loc transferul dreptului de proprietate asupra ace stora si transferul riscurilor. In acest caz, preturile marfurilor sunt fixe, fara interv al de negociere, furnizorul oferind optional discounturi, in anumite conditii (de cant itate sau calitate scazuta a marfurilor). Pentru marfurile livrate periodic la sediul firmei se negociaza si incheie cu furnizorii un contract, pe baza caruia acestia aprovizioneaza la intervale stabi lite, restaurantul. Acest lucru se intampla in special in cazul aprovizionarii cu prod use congelate, lactate. Contractele de livrare incheiate contin in general prevederi referitoare la: - documente si modalitatea de plata; - receptia marfii la sediul restaurantului odata cu transferul dreptului de proprietate si a riscului; - cantitatile de livrat la fiecare aprovizionare; - termenele de livrare; - termenul de plata; - garantii de calitate;

- raspunderea contractuala si penalitati in caz de depasire a termenelor sau neindeplinire a obligatiilor. Anterior incheierii contractelor cele 2 parti negociaza si se pun de acord asupr a unor aspecte ca termene de livrare si de plata, pret, sanctiuni in caz de intarz iere sau neindeplinire a obligatiilor. Pretul, este negociabil in majoritatea cazurilor, in functie de cantitatea contractata (daca este peste o anumita limita stabilita anterior de f urnizor) si mai rar, in functie de termenul de plata (mai mic). Produsele se livreaza la anumite intervale sau in zilele stabilite in contractul dintre firma si furnizor, iar termenul de achitare a facturilor primite odata cu marfa este de asemenea prevazut in contract : 7 zile pentru unii furnizori, 14 pentru altii, s i chiar 30 (cazuri rare). Modalitatile de plata practicate in aceste situatii sunt: plata cash la casierii le furnizorilor, prin cec, sau prin ordin de plata. Documente in aprovizionarea cu marfuri Principalele documente care intervin in aprovizionarea materii prime a restaurantului Laguna Albastra sunt: facturile fiscale si/sau contractul de livr are si chitante. Atunci cand marfurile sunt cumparate de la depozit sau sediul furnizor ului, neexistand un contract, se elibereaza factura fiscala, si in acelasi timp chitan ta, pentru ca marfurile sunt platite pe loc. Se elibereaza de asemenea certificate de garantie si de calitate. In cazul achizitionarii marfurilor pe baza de contract de livrare periodica, oda ta cu marfa soseste si factura acesteia, precum si un certificat de conformitate a cal itatii si a transportului. Aceste documente sunt verificate de administratorul restaurantulu i in momentul receptiei calitative si cantitative a marfurilor. Facturile sunt transm ise apoi catre serviciul contabilitate, fiind pastrate in dosarul lunii respective, alatu ri de chitanta care dovedeste achitarea produselor.

Meniul Satisface cele mai exigente cerinte, clientul poate comanda peste 60 de speciali tati traditionale romanesti, preparate de bucatari bine instruiti si care au o buna r eputatie profesionala, servite de ospatari cu inalta calificare in domeniu. Putem vorbi de o varietate de produse gastronomice. Langa aceste delicatese se pot savura vinuri alese rosii, albe, seci, dulci, dem i dulci, provenite de la producatori de notorietate interni Jidvei, Muscat otonel, Cotnari si internationali. Binenteles ca o masa bogata nu se poate termina fara un desert pe masura motiv pentru care specialistii bucatari stau la dispozitia clientilor cu salate de fru cte, clatite cu dulceata, precum si alte sortimente pentru gusturi mai rafinate. Meniul este prezentat de ospatar la fiecare masa, sub forma unei mape din piele, de culoare albastra, cu sigla restaurantului, in care se regasesc toate mancarurile si specialitatile ce se pot servi in restaurant. Este editat in doua limbi, romana si engleza, deoarece dintre clientii acestui restaurant fac parte si o serie de oameni de afaceri straini. Meniul restaurantului cuprinde in general urmatoarele: . MIC DEJUN (ochiuri, cascaval pane, kaizer, sunca de casa, unt gem, zacusca); . SUPE SI CIORBE (ciorba de legume, ciorba de vita, ciorba de burta, supa crema de ciuperci, supa de rosii, supa de telina); . PREPARATE PRINCIPALE . ...fel de fel (sarmalute, ciuperci gratinate, ciuperci haiducesti, mamaliguta cu branza cu smantana, omleta haiduceasca, carnaciori, cascaval pane) . din carne de porc (ceafa, cotlet, tochitura) . ...din carne de vita (muschi la gratar, mici, creier pane) . ...din carne de pui (pulpa de pui la ceaun, piept de pui taranesc,ruluo din piept de pui cu ciuperci,pui la gratar, snitel din piept de pui, ficatei cu sos de smantana);

. din peste (salau cu legume, salau pane, file de salau gratinat, somon, saramura de crap, pastrav la gratar); . SPECIALITATILE CASEI (BBC-beef bernaise cheese, pui imbratisat-piept de pui invelit in sunca si cascaval afumat, servit cu cartofi prajiti, etc); . GARNITURI (cartofi prajiti, cartofi fierti cu legume, pilaf taranesc, legume mexicane); . PIZZA (15 specialitati de pizza); . PASTE (spaghete Carbonara, spaghete Milaneze, tagliatele) . SALATE (salata greceasca, salata bulgareasca, salata de rosii, salata asortata ) . DESERT (clatite cu dulceata, cu ciocolata, clatite cokctail- cu frisca si fruc te exotice, papanasi cu dulceata si smantana, mouse de menta-spuma de ciocolata cu menta si frisca, tiramisu); . CAFEA (ness, expresso, capucinno, frappe); . APERITIVE (angelli, martini, sampanie, garonne) . BAUTURI RACORITOARE . BERE . VIN . WISKY . VODKA . GIN; . COGNIAC

Politica de pret Restaurantului practica un adaos comercial acceptabil de 45% aplicat la costul total al preparatelor. Meniul pentru 1 persoana (incluzand felul 1, felul 2, desert si bautura) va cost a, in medie 1.030.000 lei. Costurile materiale corespondente vor fi de aproximativ 710.000 lei, avand urmatoarea structura: Aperitiv 40.000 lei Paine 20.000 lei Friptura 150.000 lei Bautura 200.000 ei Cartofi 70.000 lei Desert 100.000 lei Salata 80.000 lei Alte ingrediente (ulei, sare,condimente, etc.) 50.000 lei

Promovarea si relatiile publice: Bugetul previzionat ce va fi alocat promovarii intr-un an de catre Restaurantul Laguna Albastra este de aproximativ 9.000.000 mii lei si cuprinde: Tip de promovare Valoare (mii lei) Detalii Aparitii in reviste si

publicatii de specialitate 400.000 -revistele R1, R2, R3 -periodic, pe toata durata anului Radio 300.000 -posturile X,Y,Z -periodic, pe toata durata anului Pliante cu oferta de produse; fluturasi 200.000 -realizare la Tipografia A; -livrate la domiciliu sau la birourilor firmelor

Compania de promovare si programul de relatii publice vor fi conduse in mod direct de catre managerul Mihail Borea, ce a desfaturat in timpul facultatii, in cadrul unui proiect o activitate similara. Se vor face oferte pentru gazduirea la pret de cost a unor intruniri, reuniuni, decernari de premii ale lumii artistice ti de afaceri, evenimente la care va ave a acces si presa. Analiza SWOT Puncte tari (Strenghts) - experienta in domeniu; - imagine foarte buna pe piata; - echipa de conducere experimentata si unita; - amplasament favorabil al restaurantului; - spatiu de parcare propriu; - curte si terasa; - servicii variate si de calitate; - raport pret/ calitate favorabil; - promovare puternica in mass-media locala; Puncte slabe (Weaknesses) -capacitate insuficienta de deservire in orele de varf (pranz); -distanta fata de centrul orasului; -traficul aglomerat al zonelor de amplasare; Oportunitati (Opportunities) - posibilitati de obtinere a unor granturi Phare; - crestere macroeconomica prognozata; - cadrul legislativ favorabil pentru IMM; - utilizarea la scara tot mai larga a internetului (comenzi pentru desfasurare evenimentelor); - construirea unui hotel in apropierea restaurantului. Amenintari (Thearts) - extinderea unor lanturi de restaurante cu renume national; - deschiderea unor restaurante similare; - conflictele dintre Patronatul Carnii si Guvern pe baza politicii guvernamentale cu privire la importurile de carne - ce ar putea influenta pretul carnii si al produselor din carne;

Concurenta si alte influente: Concurenta poate fi apreciata ca fiind destul de slaba in acest domeniu, la nive lul orasului activand cca.10 unitati de alimentie. Dar restaurantul Laguna Albastra acest se diferentiaza printr-o oferta cat mai variabila la preturi accesibile, pastrand s tandardele de calitate cu care si-a castigat un segment cu piata bine definita. Restaurantele ce sunt percepute in mod direct drept concurenti pentru Laguna Albastra sunt prezentate in tabelul de mai jos: Concurent Capacitate (locuri) Calitate Preturi Amplasament Restaurant Adolescenta 80 Similara Superioare Similar Restaurant Imperial 100 Inferioara Similare Inferior Restaurant Mara 80 Similara Superioare

Superior (in zona centrala) Restaurant Soimul 50 Inferioara Inferioare Inferior Pizzeria Heras 40 Incomparabila Similare Similar

Desi au o mare popularitate restaurantele tip MC Donald s, Pizza Hut, nu sunt considerate concurenti directi sau secundari, ele adresandu-se altui segment de piata, si fiind si la o distanta considerabila fata de orasul Comanesti. Totusi aceasta ex ercita o anumita atractie asupra clientilor-tinta. Din punct de vedere al serviciilor oferite, o pondere tot mai mare in concurent a o au si firmele de catering specializate exclusiv pe servicii de livrare a comenzi lor la domiciliu sau la birou. Acest tip de activitate a inregistrat in ultimii 2 ani o crestere de

20%, la ora actuala existand la ora actuala pe piata aproximativ 2-3 de astfel d e concurenti indirecti. Numarul care servesc masa in oras este in crestere de la an la an. Pe aceasta pi ata factorii-cheie ii constituie amplasamentul, cantitatea produselor, servicilor si preturilor practicate. III. Incheierea afacerii Din dorinta celor 2 proprietari de a de a si deschide individual afaceri, la cin ci ani de la infiintarea societatii, aceasta urmeaza sa se desfiinteze. In acelasi timp s-a ivit o oportunitate de ca Restaurantul Laguna Albastra sa fuzioneze prin absorbtie cu l antul de Restaurante President. Acesta constituie unul dintre cele mai importante unitati de alimentatie publica , din zone Moldovei, si face parte din categoria restaurantelor clasice de categor ia I, cu specific international si romanesc. Acest lant de restaurante, are deschise unit ati in aproximativ toate orasele apropiate, si vrea sa isi deschida un sediu si in oras ul Comanesti. In urma negocierii dintre cele doua parti, s-a hotarat de comun acord, ca restaurantul L. A. sa fie absorbita de lantul de restaurante President, cu avant aje de ambele parti. este operatiunea prin care doua societati se unesc pentru a forma una Fuziunea singura. Absortia (ca varianta a fuziunii) se realizeaza prin inglobarea unei so cietati de o alta societate existenta, aceasta din urma incetand a mai fiinta. Termenul uti lizat este de fuziune-absortie si este procedeul cel mai des utilizat, deoarece societatile care fuzioneaza sunt adesea de importanta diferita, iar cea mai puternica le absoarbe pe celelalte. Fuziunea - absorbtie dintre cele doua restaurante este una orizontala si pozitiv a, si conduce la cresterea valorii averii actionarilor restaurantelor President. Difer enta dintre valoarea noii societati dupa fuziune si valoarea celor doua inainte de fuziune e ste denumita efectul sinergic al fuziunii. Intregul valoreaza mai mult decat suma pa rtilor cand expresia este pozitiva.

Motivul pentru care o societate fuzioneaza este reprezentat de interesul pentru cresterea valorii companiei, principiu de baza in gestiunea financiara. Fiecare companie judeca aceasta actiune prin prisma obiectivului de maximizare a averii actionari lor obiectiv ce ghideaza permanent deciziile managementului. Proiectul de fuziune - absorbtie este intocmit ca urmare a acordului dintre cele doua parti, de catre consiliul de administratie a restaurantelor si semnat de re prezentantul fiecareia dintre participantii la operatiune. Proiectul planului de fuziune - absorbtie dintre cele doua restaurante contine urmatoarele indicatii: . forma, denumirea si sediul social al celor doua societati participante la operat iune; . fundamentarea - scopurile (cauzele, obiectivele) si conditiile fuziunii absorbti e; . stabilirea si evaluarea activului si pasivului care trebuie transmis la societat ea absorbanta; . modalitatile de predare a actiunilor si data la care acestea au dreptul la divid ende; . paritatea (raportul de schimb) a actiunilor; . cuantumul primei de fuziune; . drepturile ce se acorda obligatarilor detinatorilor de obligatiuni si orice avan taje speciale (actiuni preferentiale, drepturi de fondator); . data la care trebuie sa fie incheiate bilanturile contabile de fuziune absorbtie (data care trebuie sa fie aceeasi pentru toate ambele societati); . proiectul de fuziune trebuie sa contina orice alte date particulare care prezint a interes pentru operatiune. Proiectul de fuziune -absorbtie, semnat de reprezentantii celor doua restaurante , se depune la Camera de Comert si Industrie a Romaniei unde este inmatriculata fieca re societate implicate. Se depune impreuna cu proiectul de fuziune absorbtie si o declaratie a societatii care inceteaza a exista (Restaurantul Laguna Albastra) i n care se mentioneaza modul in care aceasta a hotarat sa stinga pasivul. Proiectul de fuzi une absorbtie se publica si la Monitorul Oficial. Societatea comerciala absorbanta, dobandeste drepturile si este tinuta de obliga tiile societatilor comerciale absorbite, preluandu-le toate activele si datoriile. Etapele si procedurile contabile ce trebuie parcurse cu ocazia fuziunii prin

absorbtie sunt:

. aprobarea de catre AGA a operatiunii de fuziune, separat de catre ambele parti implicate, cu stabilirea datei de referinta contabila a fuziunii, pe baza unui studiu de evaluare, fundamentare si fezabilitate, care pune in valoare punctele forte si punctele slabe ale partilor, si care sa convinga actionariatul asupra eficientei viitoare a acestei operatiuni. . inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale ce fuzioneaza, precum si inregistrarea contabila a rezultatelor conform legii. Cu aceasta ocazie se inventariaza si se evalueaza toate activele si pasivele societatilor dupa Legea contabilitatii, dupa regulile specifice de inventariere si dupa reglementarile contabile armonizate. Criteriile de evaluare sunt fi: activ net contabil corijat, valoare de randament , rezultate previzionate, valoare bursiera, asa cum prevede si literatura contabil a, dar esential este ca ajustarile eventuale, sa fie inregistrate in contabilitate pana la intocmirea bilantului de fuziune; . intocmirea situatiilor financiare de catre toate intreprinderile implicate in fuziune si publicarea lor; . determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilantului de fuziune a fiecarei intreprinderi implicate; . determinarea raportului de schimb al actiunilor societatilor comerciale care fuzioneaza pentru acoperirea capitalului. In cadrul acestei etape se efectueaza urmatoarele operatii: a) determinarea valorii contabile a actiunilor societatilor comerciale care fuzioneaza, prin raportarea capitalului propriu (activul net) la numarul de acti uni emise; b) stabilirea raportului de schimb al actiunilor prin raportarea valorii contabi le a unei actiuni a fiecarei intreprinderii absorbite la valoarea contabila a unei ac tiuni a intreprinderii absorbante. Raportul de schimb este certificat de experti contabi li conform prevederilor art. 239 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu m odificarile si completarile ulterioare; c) determinarea numarului de actiuni ce trebuie emise de societatea absorbanta c a urmare a fuziunii, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al so cietatilor comerciale absorbite la valoarea contabila a unei actiuni a societatii comercial e

absorbante, fie prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii comerciale a bsorbite cu raportul de schimb; d) determinarea majorarii capitalului social la societatea comerciala care absoa rbe, prin inmultirea numarului de actiuni care trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe cu valoarea nominala a unei actiuni de la aceasta societate comerciala; e) calcularea primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiuni lor nou emise si valoarea nominala a acestora. Lantul de Restaurante President absoarbe toate bunurile, creantele si datoriile restaurantului Laguna Albastra si isi asuma afacerile acesteia. Restaurantul Lag una Albastra este lichidat si radiat de la Registrul Comertului. In urma fuziunii prin absorbtie, restaurantul absorbit (Laguna Albastru) isi pie rde existenta si independenta. In Romania, reforma legislativa realizata in domeniul economico-financiar prin art. 233 245 din Legea societatilor comerciale (in vigo are), prin O.M.F. nr. 1.223/1998 (abrogat), prin O.M.F. nr. 1.078/2003 (abrogat) si O. M.F. nr. 1.376/2004 (publicat in M. Of. nr. 1.012 bis/2004, in vigoare), privind fuziunea , divizarea si lichidarea societatilor comerciale, nu releva decat absorbtia cu lichidarea s ocietatii absorbite si contopirea cu lichidarea societatilor ce se contopesc pentru a form a o noua societate comerciala. Consecinte ale fuziunii si divizarii asupra salariatilor Exista o serie de consecinte fata de salariati, deoarece fuziunile antreneaza ad esea perturbari in situatia si conditiile de munca ale salariatilor intreprinderilor implicate in operatiune. Contractele individuale de munca incheiate de Restaurantul Laguna Al bastra sunt transmise de plin drept lantului de Restaurante President care trebuie sa l e respecte. Aceste prevederi nu suprima insa dreptul societatii absorbante sau noi de a dete rmina nevoile sale reale de personal. Salariatii societatii absorbite nu au drept incontestabil la mentinerea conventi ei colective la care era supusa societatea lor. Ei se vor conforma contractului col ectiv de munca aplicabil lor de noul patron, care poate fi diferit de cel vechi. Societatea absorbanta este supusa obligatiilor rezultate dintr-un contract colec tiv de munca, potrivit caruia salariatii societatii absorbite sunt pastrati timp de un an. Dupa

expirarea acestei perioade ei pastreaza de asemenea, avantajele individuale doba ndite ca urmare a aplicarii vechii conventii colective de munca.