Sunteți pe pagina 1din 6

I Sus prin crangul adormit, A trecut in taina mare, De cu noapte, risipind Siruri de margaritare Din panere de argint, Stol

balai De ingerasi Cu alai De toporasi. Primavara, cui le dai? Primavara, cui le lasi? II Se-nalta abur moale din gradina. Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperisuri vestede-n lumina Intind spre cer ogeacuri fara fum. Pe langa garduri s-a zvantat pamantul Si ies gandacii-Domnului pe zid. Ferestre amortite se deschid Sa intre-n casa soarele si vantul. De prin balcoane Si coridoare Albe tulpane Falfaie-n soare.

Ies gospodinele Iuti ca albinele, Parul le flutura, Toate dau zor. Unele matura, Altele scutura Colbul din patura Si din covor. Un zarzar mic, in mijlocul gradinii, Si-a rasfirat crengutele ca spinii De frica sa nu-i cada la picioare, Din crestet, valul subtirel de floare. Ca s-a trezit asa de dimineata Cu ramuri albe si se poate spune Ca-i pentru-ntaia oara in viata Cand i se-ntampla-asemenea minune. Un nor sihastru Si-aduna-n poala Argintul tot. Cerul e-albastru Ca o petala De miozot. III Soare crud in liliac, Zbor subtire de gandac,

Glasuri mici De randunici, Viorele si urzici...

Primavara, din ce rai Nevisat de pamanteni Vii cu mandrul tau alai Peste cranguri si poieni? Pogorata pe pamant In matasuri lungi de vant, Lasi in urma, pe campii, Galbeni vii De papadii, Balti albastre si-nsorite De omat topit abia, Si pe dealuri mucezite Araturi de catifea. Si pornesti departe-n sus Dupa iarna ce s-a dus, Dupa trena-i de ninsori Asternuta pe colini... Drumuri nalte de cocori, Calauzii cei straini, Iti indreapta an cu an Pasul tainic si te mint Spre tinutul diafan Al campiilor de-argint. Iar acolo te opresti Si doar pasul tau usor, In omat stralucitor, Lasa urme viorii De conduri imparatesti Peste albele stihii... Primavara, unde esti?

Rapsodii de toamn I A trecut nti o boare Pe deasupra viilor, i-a furat de prin ponoare Puful ppdiilor. Cu acorduri lungi de lir I-au rspuns fneele. Toate florile optir, ntorcndu-i feele. Un salcm privi spre munte Mndru ca o flamur. Solzii frunzelor mrunte S-au zburlit pe-o ramur. Mai trziu, o coofan Fr ocupaie A adus o veste-n goan i-a fcut senzaie: Cic-n munte, la povarn, Plopii i rsurile Spun c vine-un vnt de iarn Rscolind pdurile. i-auzind din deprtare Vocea lui tiranic, Toi ciulinii pe crare Fug cuprini de panic... Zvonul prin livezi coboar. Colo jos, pe mlatin. S-a-ntlnit un pui de cioar C-un btlan de batin i din treact i arunc Alt veste stranie, C-au pornit-o peste lunc Frunzele-n bejanie! II ntr-o clip, alarmate, Ies din anuri vrbiile. Papura pe lac se zbate Legnndu-i sbiile. Un lstun, n frac, apare Sus pe-un vrf de trestie Ca s ie-o cuvntare n aceast chestie.

Dar broscoii din rstoac l insult-n pauze i din papur-l provoac Cu prelungi aplauze. Liiele-ncep s strige Ca de mama focului. Cocostrci, pe catalige, Vin la faa locului. Un nar, nervos i foarte Slab de constituie, n zadar vrea s ia parte i el la discuie. Cnd deodat un erete, Poliai din natere, Peste balt i boschete Vine-n recunoatere Cu porunc de la centru Contra vinovatului, Ca s-l aresteze pentru Sigurana statului... De emoie, n surdin, Sub un snop de bozie, O pstaie de sulcin A fcut explozie. III Florile-n grdini s-agit. Peste straturi, dalia, Ca o doamn din elit i ndreapt talia. Trei petunii subirele, Farmec dnd regretelor, Stau de vorb ntre ele: "Ce ne facem, fetelor?..." Floarea-soarelui, btrn, De pe-acum se sperie C-au s-i cad n rn Dinii, de mizerie. i cu galbena ei zdrean St-n lumina matur, Ca un talger de balan Aplecat pe-o latur... ntre gze, fr fric Se re-ncep idilele.

Doar o grgri mic, Blestemndu-i zilele, Necjit cere sfatul Unei molii tinere, C i-a disprut brbatul n costum de ginere. mprejur i cnt-n ag Greierii din flaute. "Uf, ce lume, soro drag!" Unde s-l mai caute? L-a gsit sub trei grune Mort de inaniie. i-acum pleac s anune Cazul la poliie. IV Buruienile-ngrozite De-aa vremi protivnice Se vorbir pe optite S se fac schivnice. i cum tie-o rugciune Doamna mslari, Tot soborul i propune S-o aleag stari. Numai colo sus, prin vie, Rumenele lobode Vor de-acuma-n vduvie S triasc slobode. Vezi! de-aceea mtrguna A-nvat un brusture S le spuie-n fa una Care s le usture!... Jos, pe-un vrf de campanul Pururea-n vibraie, i-a oprit o libelul Zborul plin de graie. Mic, cu solzi ca de balaur, Trupu-i fin se clatin, Giuvaer de smal i aur Cu sclipiri de platin. V Dar deodat, pe coline Scade animaia... De mirare parc-i ine

Vntul respiraia. Zboar veti contradictorii, Se-ntretaie tirile... Ce e?... Ce e?... Spre podgorii Toi ntorc privirile. Iat-o!... Sus n deal, la strung, Aternnd pmntului Haina ei cu tren lung De culoarea vntului, S-a ivit pe culme Toamna, Zna melopeelor, Spaima florilor i Doamna Cucurbitaceelor... Lung i flutur spre vale, Ca-ntr-un nimb de glorie, Peste olduri triumfale Haina iluzorie. Apoi pleac mai departe Pustiind crrile, Cu alai de frunze moarte S colinde zrile. ............... ............... Gze, flori ntrziate! Muza mea satiric V-a-nchinat de drag la toate Cte-o strof liric. Dar cnd tiu c-o s v-nghee Iarna mizerabil, M cuprinde o tristee Iremediabil...