Salariul în România

Salariul în România

CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................2 CAPITOLUL 1: CONCEPTUL, NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI ..............................5 1.1 Piaţa muncii şi salariul ................................................................................................. 5
1.1 Conceptul şi natura salariului .......................................................................................7

1.2. Formele de existenţă a salariului ....................................... ....................................... 10 1.3 Forme de salarizare .................................................................................................... 12 CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMANIA............................................................................. 16 2.1 Particularităţi ale pieţei muncii în România ................................................................16 2.2 Salariu în România...................................................................................................... 24 2.3 Salariu minim în România ......................................................................................... 26 2.4 Salariu mediu în România .......................................................................................... 31 2.5 Impozitarea salarială ...................................................................................................39 CAPITOLUL 3: SALARIZAREA ÎN ROMÂNIA COMPARATIV CU CEA A STATELOR MEMBRE UE ...............................................................................................................................48 3.1 Salariu minim în Europa ..............................................................................................48 3.2 Salariu mediu în Europa ............................................................................................. 52 CONCLUZII ................................................................................................................................ 55 BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................58

2

Salariul în România

Introducere În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic. Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite a lui la activitatea economică. De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate timpurile, cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul de producţie. De fapt, este de neimaginat un proces de producţie, în general, activitatea economică, fără prezenţa factorului muncă. Atunci, apare limpede că salariul, privit ca venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-economice, odată cu apariţia în societate a unor oameni lipsiţi de toate condiţiile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea producţiei, în afară de forţa muncii lor, care, pentru ei, apărea ca singurul mijloc de existenţă. Dacă ne imaginăm un producător independent, un meseriaş, observăm că acesta posedă în plină proprietate toate condiţiile materiale de producţie pe care împreună cu munca lui le foloseşte după cum crede de cuviinţă, în procesul de producţie. În acest caz, este firesc ca tot ce obţine el, întreaga valoare creată sa-i aparţină în întregime. Nimeni altcineva nu are dreptul să-i ceară nici o particolă din valoarea nou creată de el, în afară poate de stat, care pentru serviciile aduse comunităţii , deci şi meşteşugarului, percepe impozitul pe venit. Putem spune oare că venitul meşteşugarului obţinut prin munca sa proprie îmbracă forma de salariu? Desigur nu, deoarece categoria de salariu nu reflectă toate tipurile de venituri obţinute de factorul muncă de-a lungul timpului, el nu apare ca formă tip a venitului, ci ca venit ce revine factorului muncă în anumite condiţii social-economice. Aceste condiţii sînt acelea în care posesorul forţei de muncă,
3

ca preţ al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti oameni. care reprezintă singura lui sursă de existenţă. el nu ar putea închiria forţa lui de muncă. singura lui alternativă este să-şi închirieze forţa lui de muncă. desigur. cît şi remunerarea muncii celor ce execută activităţi de concepţie şi conducere.Samuelson. Acest preţ este nivelul salariului. salariul apare. ci ca preţ al îchirierii forţei de muncă. nivelul lui condiţionează situaţia economică a unui număr însemnat de persoane. singurul bun pe care îl posedă. ci sclav. cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. de pe urma căruia să obţină venitul necesar traiului. Lipsit de ceilalţi factori de producţie. Dacă nu ar fi cetăţean liber. În condiţiile contemporane . salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit. capacitatea lui de a munci. iar rezultatele muncii lui vor fi însuşite de către aceştea în virtutea posesiei de către ei a factorului muncă. nu pur şi simplu ca preţ al muncii.A. priceperea lui. 4 . Aşa cum arată P.Salariul în România nu posedă altceva decît aptitudinile lui fizice şi intelectuale. egal în drepturi cu toţi ceilalţi. Deci. a unor oameni liberi juridic şi. sau iobag. El exprimă atît retribuirea muncii de execuţie a lucrătorilor propriu-zişi. el este lipsit şi de mijloacele necesare traiului. îl poate face numai dacă este cetăţian liber. deoarece aceasta aparţine de drept stăpînului de sclavi. a capacităţii de a munci. care este de la distanţă cel mai important preţ”. laureat al premiului “Nobel” pentru economie. “omul este mai mult decît o marfă. Dar acest lucru. sau feudalului.

Salariul în România CAPITOLUL 1: CONCEPTUL. salarizate. trebuie să avem în vedere că nu toate disponibilităţile de muncă se constituie în ofertă. NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI Modalităţile de formare a veniturilor participanţilor la viaţa economică se explică prin formele specifice de remunerare a serviciilor aduse în cadrul activităţii economice de fiecare factor de producţie. ci numai acelea care urmează sa fie remunerate.1 Piaţa muncii în România – noţiuni teoretice Factorul muncă reprezintă conditia generală a oricărei activităţi şi se asigură. pe diferite grupuri de ţări şi la scara mondială. De aceea. Orice activitate. pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta. studenţi. de asemenea. factorul muncă pentru contribuţia adusă în activitatea economic este remunerat prin salariu. Satisfacerea nevoii de muncă se realizează pe seama utilizării disponibilităţilor de muncă existente în societate. prin intermediul pieţei. alţi nesalariaţi. Piaţa muncii se întemeiază. Condiţia generală pentru ca nevoia de muncă să ia forma cererii de muncă este remunerarea sa. 1. care se initiază sau există în societate. adica a volumului de muncă ce poate fi depus de populaţia aptă de muncă a ţării respective. în cererea de muncă nu se includ activităţile care se pot realiza de către femeile casnice. ca şi ceilalti factori de productie. Ea funcţioneaza în fiecare ţară. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activităţilor dintr-o ţară pe o perioada dată. Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă. salarizarea ei. Şi în acest caz. Astfel. Dar ea nu constituie în întregime o cerere care se exprimă (manifestă) pe piaţa muncii. în perioada dată. generează nevoia de muncă. 5 . Cererea se exprimă prin intermediul numărului de locuri de munca. ca preţ al muncii ce se formează pe piaţa muncii. miliari în termen.

generatoare de locuri de muncă. ca expresie a raporturilor dintre cerere şi ofertă. sex.  Oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid. Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice. Piaţa muncii. militarii în termen şi alţi oameni care depun activităţi nesalariale. De aceea. aspecte care nu sunt neapărat de natura economică. ci se compun din segmente şi grupuri neconcurenţiale sau puţin concurenţiale. în ansamblul său. oferta de muncă nu se formeaza în exclusivitate pe principiile economiei de piaţă. psihologie. se formează în decursul unui timp îndelungat în care creste şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni până la vârsta la care se poate angaja. întrucat au resurse pentru existenţă sau au alte preocupări. studenţii. deoarece dezvoltarea unor activităţi existente şi initierea altora noi. condiţii de muncă etc. De asemenea. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere şi 6 . nu poate aştepta oricât angajarea pe un loc de muncă. neputându-se subsitui reciproc decât în anumite limite sau deloc.  Posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă. oferta de muncă depinde de vârstă. starea sănătăţii. se desfasoară în două trepte sau faze. cererea de muncă este practic invariabilă.Salariul în România Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale. În acest sens se impun atenţiei următoarele aspecte:  Pe termen scurt. Prin urmare. Cel ce face oferta trebuie să trăiască. în oferta de muncă nu se includ femeile casnice. al studenţilor şi al celor care nu doresc să se angajeze în nici o activitate. ci ca oameni. Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi ofertei de bunuri economice pe o altă piaţă. oamenii nu se deplasează dintr-o localitate în alta şi nu îşi schimbă cu usurinţa munca. ci sunt ataşaţi mediului economico-social. ci ca nişte categorii specifice cu un conţinut care le este propriu. chiar daca nu au avantaje economice.  Generaţiile de tineri nu sunt crescute de părinţii lor ca nişte mărfuri sau numai pentru a deveni salariaţi.  Oferta de munca.  Cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene. presupun o anumită perioadă de timp.

Cele mai multe teorii consideră în mod just. dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. de situaţia socială şi economică etc. aceasta nefiind materializată şi neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la salariu. El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”. o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul. determinate de particularităţiile tehnico-economice ale activităţilor. număr de ore suplimentare pe care salariaţii acceptă să le efectueze sau nu. 7 . că salariul reprezintă un venit însuşit prin muncă. pe piaţă muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca. El apare ca fiind preţul muncii. spunînd că din toate cele trei venituri. adică forţa de muncă.Salariul în România ofertă. salariul este singurul venit bazat pe muncă. în funcţie de nevoile şi aspiraţiile lor. ci numai o formă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. ca volum şi structură. Muncitorul vinde pe piaţa nu munca. ci forţa sa de muncă. în funcţie de condiţiile concrete ale firmei şi salariaţilor săi. după el. pe baza contractelor şi a altor angajamente asumate de firmă. este o parte a valori create. În cadrul acestei faze. Dar. 1. Salariul reprezintă. în realitate. adică valoarea sau preţul muncii. El vinde doar capacitatea de a munci. Apare ca fiind expresia în bani a întregii valori nou create dar. În primul rînd. Cererea se dimensionează precis. iar oferta se delimitează şi ea pornind de la programul de muncă. Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor începînd cu şcoala clasică. dar în realitate este preţul forţei de muncă. Salariul nu este ceea ce pare a fi. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi şi constă în întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali.2 Conceptul şi natura salariului Salariul reprezintă mai întâi suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. Munca este creatoare de valoare. se formeaza codiţiile generale de angajare ale salariaţilor. se conturează principiile care actionează la stabilirea salariilor şi o anumită tendinţa de stabilire a salariilor la un nivel înalt sau scăzut. De aceea salariul este şi un venit. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit.

Alţi autori consideră că natura salariului este dată de “capitalul cultural” care se formează prin intermediul “capitalului economic”. fundamentată îndeosebi în ultimele două decenii. salariul reprezintă suma care asigură strictul necesar pentru existenţa salariatului şi întreţinerea familiei sale. Maltus. Concepţiile monoiste explică substanţa salariului printr-un singur factor. cînd salariul apare. fenomenul “capital cultural” a căpătat sensul de cunoştinţe ştiinţifice pe care posesorul forţei de muncă le acumulează prin învăţămînt şi cultură. dar relevă posibilitatea utilizării sale la elaborarea unor concepţii realiste cu privire la mărimea şi dinamica salariului. În esenţă. În concordanţă cu aceasta. Unul din aceşti factori este costul formării resurselor de muncă. iar salariul apare. creşte numărul deceselor şi scade natalitatea ajungîndu-se în cele din urmă la punctul din care s-a pornit. astfel încît venitul mediu scade. Este prima eplicaţie a substanţei salariului dată încă de Turgot şi Quesnay. Pornind de aici. Varianta modernă a acestei explicaţii o reprezintă teoria salariului de eficienţă. Prin logica sa. Analizele statistice nu validează în totalitate această teorie. îndemînarea şi cunoştinţele sale formate pe baza cheltuielilor respective. populaţia nu se mai poate întreţine. Salariul ar fi deci o parte. O altă teorie monistă explică substanţa salariului prin productivitatea muncii.Salariul în România Natura salariului este tratată în maniere diferite. iar acest fapt stă la baza diferenţierii salariilor. concepţii moniste şi concepţii dualiste. în ultimul timp. experienţa profesională etc. parţial ca un transfer gratuit de venituri. aceasta susţine că salariul nu trebuie considerat o sumă determinată pe piaţa muncii ci un rezultat care decurge direct din eficienţa muncii. Cheltuielile cu creşterea şi pregătirea forţei de muncă reprezintă “capitalul economic”. Pentru a explica de ce salariul are această limită. Lassale apelează la argumentul lui Th. din rezultatul muncii. însă. Ea nu poate. explica substanţa salariului în condiţiile învăţămîntului gratuit. Ferdinand Lassale a ajuns la legea de aramă potrivit căreia “salariul mediu nu depăşeşte întreţinerea existenţei muncitorilor şi reproducerea speciei”. ca plată pentru utilizarea capitalului cultural. capitalul economic devine capital cultural. Întrucît ceea ce se închiriază sau se vinde este priceperea salariatului. existînd în acest sens. 8 . mai mare sau mai mică. precum şi la explicarea ştiinţifică a existenţei unor diferenţe necompensatorii între salarii. De aceea. care susţine că un salariu mai mare ar încuraja căsătoriile şi ar avea ca rezultat creşterea populaţiei peste posibilităţile ce decurg din dezvoltarea economiei. teoria salariului de eficienţă conduce la concluzia că relaţia salariu-productivitate nu este şi nici nu trebuie să fie identică pentru toate firmele sau activităţile.

declanşând mobilitatea salariaţilor spre însuşirea celor mai cerute calificări sau spre întreprinderile în expansiune. concomitent. Cererea de muncă. În viziunea acestei teorii. În această viziune. Pe termen lung. gestionarul unei asemenea avuţii este salariatul însuşi. în contextul general al raportului dintre cererea şi oferta de muncă. în funcţie de rezultatele ei. Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de muncă şi posesorul acesteia. Teoria dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine economice. Aceasta este valoroasă pentru venitul sau cîştigul său potenţial viitor”. condiţionat de nivelul productivităţii. salariul se stabileşte pe baza mecanismului pieţei. ceea ce primeşte salariatul este o parte din produsul muncii.spun unii autori . adică din diferenţierea pregătirii salariaţilor. în costul forţei de muncă şi în productivitatea muncii.Salariul în România În literatura economică anglo-saxonă s-a răspîndit teoria “capitalului uman”. inegalitatea salariilor derivă din inegalitatea formării capitalului uman. totodată. pentru participarea lor la activitatea economică mai ales sub formă bănească. 9 . care ar putea fi considerată o prelungire pe alt plan. Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori. Dar. creşterea şi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare similară a cererii de muncă. comparativ cu cel anterior pentru că purtătorul şi. el fiind însă definitivat şi plătit după depunerea muncii. Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniţiale este un venit bănesc superior sau un viitor loc de muncă.este stocul de experienţă acumulată de lucrător. mai important şi aducător de satisfacţii suplimentare. a capacităţii lor de adaptare la procesele de muncă şi tehnologiile existente în întreprinderi sau la mobilitatea geografică. În acelaşi timp. a teoriei capitalului cultural. distribuită în mod direct salariaţilor. se poate concluziona că substanţa salariului o reprezintă partea din venitul naţional. la fel ca cererea pentru ceilalţi factori de producţie are caracter derivat. la fel şi capitalul uman rezultă din investiţii specifice făcute cu scopul de a genera venituri viitoare. Aşa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiţii. “Capitalul uman . Aceasta se formează ca sumă a necesarului pentru a produce toate mărfurile şi serviciile solicitate de societate. mărimea salariului se formează astfel încât ea să se situeze cel puţin la nivelul costului forţei de muncă. diferenţele dintre salarii influenţează alocarea factorului muncă în economie. aceasta urmărind să o administreze în scopul maximizării venitului pe care-l obţine. după care substanţa salariului constă. Ca preţ plătit pentru serviciul adus de factorul muncă.

Ea constă dintr-un ansamblu de măsuri luate de întreprinzători sau de stat. categorii şi forme de salarizare etc. Acesta se poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100 10 . de la unitatea în care lucrează. intră în funcţie modalităţile de completare a lui cu resurse care au revenit iniţial întreprinderii sau societăţii.Salariul în România Acest mod de formare a salariului are la bază regulile generale de funcţionare ale pieţei şi elementele specifice pieţei muncii. pe criterii naţionale şi rasiale. Salariul astfel format este raportat întotdeauna de posesorul muncii la cerinţele propriei sale existente pe care şi-o doreşte normală şi la parametrii tot mai ridicaţi de siguranţa pe seama acestei forme de venit. tarife. Mărimea lui depinde de mai mulţi factori: a) valoarea forţei de muncă. cererea de forţă de muncă va fi mai mare şi ca urmare a acestui fapt. Raporturile dintre salariul nominal şi cel real sunt în funcţie de costul vieţii. să scadă. Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. se concretizează în salariul nominal şi cel real. şomajul să ia proporţii şi. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. Formele de existenţă a salariului Substanţa salariului. Există deosebiri regionale între salariile nominale din cadrul aceleiaşi ţări. la un moment dat. b) evoluţia situaţiei economice. În perioadele de avânt cînd se înregistrează creşteri ale producţiei. salariile muncitorilor din sudul Italiei sunt mai mici decât salariile muncitorilor din nord. salariile vor înregistra o tendinţă de creştere. femei. în timpul crizelor şi recesiunilor. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. cu privire la nivelul salariilor pentru bărbaţi. în vederea apropierii de condiţiile unei vieţi normale sau de realizarea acesteia. se consemnează chiar prin legislaţie salarii mai mici în provincie faţă de Paris şi regiunea pariziană. Atunci cînd salariul se dovedeşte a fi insuficient. c) politica de salarizare. De pildă. evident să scadă salariile.3. 1. pe regiuni. cu salariul nominal. scăderea producţiei face ca cererea de forţă de muncă. În Franţa. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta şi de la o piaţă la alta. adică mai concret de preţul forţei de muncă care se stabileşte pe piaţa muncii prin mecanismul cererii şi ofertei.

Inflaţia. Creşterea numărului de ore se micşorează însă pe măsură ce salariul real atinge un nivel mai înalt. numărul orelor lucrate de cel ce oferă munca va scădea. în funcţie de valoarea mai mare a ei. ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi. b) preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii. bolile profesionale. tuturor oamenilor. numărul de ore de muncă efectuate nu va mai creşte. accidente . Dinamica salariului real exercită o mare influenţă asupra ofertei individuale de muncă. dacă salariul real va continua să crească şi după acest moment. va staţiona. Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional. taxele. intervine pentru a spori veniturile unor categorii de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu riscuri mai mari. care se află în raport direct proporţional cu cel real. Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori: a) salariul nominal. impozitele. La un salariu nominal dat. prin care societatea. Cînd acesta este mic. antrenează o scădere a veniturilor reale. pentru riscuri comune. Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei întreprinderi. c) puterea de cumpărare a banilor. Creşterea costului vieţii neînsoţită de o creştere proporţională a salariului nominal antrenează scăderea salariului real. şomajul etc. Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii :  salariul social afectat care reprezintă suplimentul de venit vărsat în mod regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară. 11 . care reflectă deprecierea valorii banilor. cum sunt accidentele de muncă. care acţionează invers proporţional asupra salariului real.Salariul în România Un indice al costului vieţii ne permite să cunoaştem mărimea cheltuielilor băneşti pe care un individ trebuie să le facă pentru a-şi asigura acelaşi nivel de viaţă în două situaţii care diferă numai prin preţuri. în ansamblul său. El se consideră amânat până la survenirea unor riscuri legate de boli. Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi cel social. Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă. Dar. lucrătorul urmăreşte să sporească numărul orelor de muncă. d) revendicările celor ce muncesc. cu o unitate monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri.  salariul social amânat.

4 Forme de salarizare 12 . Principiile sistemelor de salarizare: • Salariul reprezintă un preţ plătit pentru factorul muncă şi este necesar să se stabilească prin mecanismele pieţei. În ţările mai dezvoltate. • Caracterul confidenţial al salariului. conjunctura economică favorabilă sau nefavorabilă. deci munca intensivă dintr-o ţară. care diferă şi ea de la o monedă naţională la alta. se produc mărfuri. calitatea muncii. valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare traiului muncitorului şi familiei sale. De asemenea. • Principiul negocierii salariilor . intensitatea muncii. ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. depind şi de alţi factori care sînt diferiţi de la ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă. După cum se ştie. • Salarizare după: cantitatea muncii. valoarea banilor etc . • Principiul salariilor minime. • Principiul la muncă egală.. într-o sumă de bani mai mare. de condiţiile naturale etc.capacitatea de cumpărare a salariului nominal al muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a muncii mai ridicată. produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare decît munca mai puţin intensivă din altă ţară. În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate de variaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta. salariu egal. • Principiul liberalizării salariilor. condiţii de muncă. intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta. desigur. nivelul de organizare a muncitorilor etc. Deosebirile naţionale între salarii. îşi va găsi expresia. De asemenea un rol important are. Pe piaţa mondială. cu o valoare naţională pe unitatea de produs mai mică decît în celelalte ţări. De asemenea considerând identice celelalte elemente durata zilei de lucru. nivelul de calificare. este mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate a muncii mai scăzută. componente care desigur diferă de la o ţară la alta.Salariul în România Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii determinate de o serie de factori. cantitatea şi calitatea acestora depind de gradul de civilizaţie. şi modul tradiţional de viaţă. puterea de cumpărare a monedei. 1. în care productivitatea muncii este mai mare.

şi anume: 1) Salarizarea în acord – plata salariului se realizează pe operaţii. dacă doresc să obţină un salariu mai mare. formula Halsey. Este o formă de salarizare care incită permanent lucrătorii la prestarea unor ore de muncă suplimentare. 13 . activităţi. si care se adauga salariului de baza (in general se considera ca prima nu poate depasi o treime din salariul total realizat). aduce un salariu suplimentar. formula Rowam. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. formula York. această formă de salarizare este folosită pentru remunerarea lucrătorilor din sectorul administrativ. Cele mai uzuale prime sunt: prime de calitate (pentru identificarea defectelor sau evitarea pătrunderii componentelor cu probleme de calitate în produsul finit). La nivelul întreprinderilor. 2) Salarizarea în regie – asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. numai o parte din creşterea de venit ca urmare a creşterii productivităţii orare a muncii revine salariatului. prime de vânzare (pentru depăşiri ale valorii normate ale vânzărilor). de organizare etc. 3) Salarizarea mixtă constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. sistemul Bedaux şi formula Schueller. După tariful aplicat distingem:  salarizare în acord simplu – tariful rămâne constant pentru întreaga cantitate de produse. produse. Practic. prime pentru munca în conditii speciale şi prime de producţie pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel. Cele mai cunoscute formule sunt: formula lui Taylor. colectiv (se realizează pe echipe) sau global (se realizează pe întreprindere. fabrică etc). fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. Salariul efectiv se compune din doua parti principale:  salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat.Salariul în România În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. Sistemul primelor se bazează pe timpul mediu normat pentru realizarea unei piese sau operaţii. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice.. realizarea piesei sau operaţiei într-un timp mai scurt.  o remunerare variabila a randamentului sau performantelor. Prima este reprezentată de o parabolă: ea creşte până când lucratorul îşi dublează rezultatele după care se plafonează. Economia de timp. practicându-se acolo unde poate fi măsurată munca individuală şi nu primează calitatea).  salarizare în acord progresiv sau regresiv – tariful putând să crească sau să scadă după o anumită cantitate de produse. Se utilizează în activităţile în care calitatea are o importanţă deosebită. tehnologice. Acordul poate fi: individual (este stimulativ pentru lucrători. în funcţie de interesele societăţii. etc.

unde m = 1/2 sau 1/3 in cazul formulei Halsey sau P = t/T [s(T-t)]. Se pot distribui. 5) Participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii este o formulă suplimentară care stimulează întreg personalul. Forma stimuleaza cooperarea în muncă. de creştere a productivităţii muncii şi de creştere a capitalului prin surse proprii. Pentru îmbunătăţirea formelor de salarizare s-au conturat câteva direcţii principale de acţiune. În cadrul acestei clasificări se mai pot adăuga şi urmatoarele forme de salarizare: 4) Salarizarea pe colective de lucratori (echipe) este o forma de acord aplicată la volumul total al rezultatelor unei echipe. Se poate calcula şi aloca un fond pentru suplimentarea salariilor în funcţie de beneficiul obţinut. în cazul sistemului de prime: S = st + np P = 1/m [s(T-t)]. privat şi mixt la muncă egală. creşterea siguranţei salariatului prin menţinerea salariului la un nivel decent. Formula este cunoscuta ca şi acordul global. elimina efectele negative ale absenteismului. Se negociază cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect. reduce conflictele şi competiţia între indivizi. micşorarea diferenţelor dintre salariile din sectorul public. in cazul formulei Rowan. 14 . un număr de acţiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaţilor. măreşte ataşamentul faţă de întreprindere şi preocuparea pentru perfecţionarea activităţii. şi anume: 1. Corectarea – vizează toate formele de salarizare concretizându-se în:    adaptarea rapidă a salariului la dinamica preţurilor şi la inflaţie. în conditiile în care acesta poate fi marit sau diminuat şi regula de repartizare pe membrii echipei.Salariul în România Daca S = salariul cuvenit s = salariul orar t = timpul efectiv consumat T = timpul normat pentru o piesa sau un produs n = numărul de piese realizate p = suma cuvenită ca salariu pentru o piesă P = prima acordată pentru fiecare piesă realizată suplimentar Atunci. de asemenea.

stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri. accidente de muncă. participarea prin intermediul acţiunilor cumpărate de salariaţi de la unitatea unde îşi desfăşoară activitatea. 2. În primul rand.). dacă oferta de muncitori calificaţi pentru domeniul respectiv este unică.. care să se distribuie salariaţilor din beneficiu. realizându-se sub două forme:  salariul familial – alocaţiile de stat pentru copii. Socializarea are în vedere asigurarea unui surplus de salariu. reducerea forţei de muncă i-ar obliga pe patroni să crească salariile). sunt toţi factori ce influentează mărimea şi nivelul salariului. salariile sau promovarea pentru alte motive decât capacitatea de a practica o anumită meserie). responsabilităţi de conducere etc. boli profesionale etc. Gradul de dezvoltare economică a ţării. astfel:   participarea directă la beneficii. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. prime şi sporuri pentru naşteri etc.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . gradul de organizare în sindicate precum şi legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară. 15 . discriminarea în angajare (poate favoriza un grup în raport cu altele. Participarea sau implicarea are în vedere admiterea salariaţilor la împărţirea beneficiilor obţinute de unitatea unde lucrează. în ceea ce priveşte angajările. mobilitatea forţei de muncă (dacă mobilitatea este mai mare şi o parte forţei de muncă dintr-o regiune migrează în alta unde este mai bine plătită. salariul se va stabili la un nivel mai ridicat. peste cel primit pentru munca depusă.  Mărimea şi dinamica salariului depind de o serie de factori. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dinre cererea şi oferta de muncă. salariul social – utilizat pentru a spori veniturile tuturor salariaţilor sau a unei categorii de salariaţi confruntate cu riscuri mari (şomaj.Salariul în România  acordarea de sporuri sau prime pentru condiţii de muncă dificile. costul resurselor de muncă.  3.

7% la 57. deocamdată.2 10786 7483. Principala tendinţă care se manifestă în ultimii 18 ani în ceea ce priveşte volumul ocupării forţei de muncă este continua sa reducere.5 8142.) (mii pers) 10839.7% la 38.000 persoane. în perioada 1990-2008.Salariul în România CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMÂNIA 2. rata brută de ocupare a populaţiei totale s-a diminuat de la 46. iar numărul de salariaţi cu aproximativ 4.000 persoane. reducerea drastică a natalităţii şi a sporului natural începând să se manifeste în acest deceniu – cât. ca şi diminuarea ratei populaţiei ocupate au condus la modificări importante în ceea ce priveşte raportul de dependenţă economică. rata de activitate masculină era evident mai mare decât rata de activitate feminină (62. Ca urmare.5%.000. aceasta din urmă situându-se.1 INDICATORI Populaţia civilă Numărul ocupată de salariaţi (Mii pers.700. iar a persoanelor în vârstă de 15-64 ani de la 72.5% faţă de 48%). populaţia civilă ocupată s-a redus cu 2.7 46.) 23206.7 23185. În acelaşi interval. În România. la nivelul celei atinse de ţările dezvoltate. îndeosebi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. însă.5 Rata brută de ocupare 46.4%. Procesul este generat atât de evoluţiile demografice – cu o mai mică influenţă. Tendinţele demografice. de capacitatea redusă de absorbţie a economiei.1 Particularităţi ale pieţii muncii în România Ocuparea forţei de muncă în România rămâne una dintre zonele cele mai tensionate ale tranziţiei. în special. în anul 2008. semnificând o participare importantă a femeii la activitatea economicosocială. observabil în creşterea numărului persoanelor dependente de populaţia care contribuie la asigurările sociale şi constituirea resurselor statului.5 16 1998 1999 .1 Indicatori ai potenţialului de muncă din România ANUL Populaţia totală (Mii pers. Tabelul 2.

Salariul în România 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 22789 22755,3 22730,6 22681 22607,6 22545,9 22488,6 22455,5 22435,2 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8419,6 8629 6627,4 6385,3 6200,6 6047,7 5893,9 5399,1 5181,6 4761 4623 45,9 44,2 44 41,9 41,5 40 39,2 37,5 38.4

Sursă: Buletinul Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În contextul evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă, al declinului ocupării, s-au produs o serie de deplasări structurale. În prezent, structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare ale economiei este anacronică, riscantă, reflectând concomitent:
 procesul de dezindustrializare şi reograrizare a ocupării;

 capacitatea modestă a sectorului servicii de a absorbi şi reţine o parte importantă a populaţiei disponibilizate din industrie (deşi acest sector pare să înregistreze, în general, o evoluţie ascendentă, în cifre absolute, ocuparea în cadrul său se reduce);
 riscul pseudo-terţializării ocupării, cu efecte negative asupra unui trai decent şi/sau asupra

polarizării activităţilor speculative. Aceste tendinţe exercită o puternică influenţă asupra sistemului de calificări, asupra posibilităţii de identificare a nevoilor viitoare de formare profesională, asupra relaţiei dintre cererea de forţă de muncă şi oferta sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul sectorului primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului) populaţia activă implicată în acest domeniu a fost de 3.144.000 persoane în 1998, crescând la 3.320.000 de persoane în anul 2003 şi atingând valoarea de de 3.570.000 în anul 2008. Numărul persoanelor angajate în sectorul secundar (industrie şi construcţii) a cunoscut în perioada 1998-2008 un fenomen de scădere acccentuată, de la 4.711.000 în anul 1998, la 3.193.00 în anul 2003 respectiv 2.708.000 în anul 2008. Această scădere importantă a numărului de persoane ocupate în acest domeniu are mai multe explicaţii între care: pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere pentru produsele româneşti, transformarea fostei economii de stat centralizate într-o economie de piaţă care are la bază rentabilitatea economică, creşterea masivă a preţurilor la utilităţi şi respectiv incapacitatea fostelor întreprinderi industriale de a produce în condiţiile de calitate şi de preţ cerute de piaţă,
17

Salariul în România rezultând de aici concedieri masive din fostele mari întreprinderi de stat şi regiile cu pierderi: minerit etc. Din punctul de vedere al grupării persoanelor active pe cele trei sectoare de activitate, România prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populaţiei active din sectorul primar şi cu o pondere destul de redusă a serviciilor. În condiţiile în care competitivitatea în sectorul industriei este greu de dobândit datorită costurilor mari pe care le implică, şansa economiei româneşti ar fi dezvoltarea acentuată a sectorului serviicilor pentru a compensa scăderea valoriii produsului intern brut datorită scăderii dimensiunii sectorului industriei şi construcţiilor. Tabelul 2.2 Structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare economice în România SECTOARE ECONOMICE ANUL 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Agricultură (%) 29,1 29,8 33 36 36,5 34,5 35,5 37,6 38,1 41 41,3 Industrie şi construcţii (%) 43,5 39,9 37,1 35,8 34,4 33,6 34,3 32 30,7 24,4 27,3 Servicii (%) 27,4 30,3 29,9 28,2 29,1 31,9 30,2 30,4 31,2 30,4 29,4

Sursă : Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În funcţie de forma de proprietate, se constată o evoluţie importantă a sectorului privat de la 27,1% în 1998 la 75% 2004 (în cifre absolute de la 2936,9 mii persoane la 6475 mii). Ponderea populaţiei ocupate în sectorul privat creşte atât în agricultură (în 2002 aceasta deţinea peste 98%), cât şi în industrie şi servicii. În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după criteriul statutului profesional, principalele schimbări se referă la:
 reducerea ponderii salariaţilor în cadrul populaţiei civile ocupate (de la 75,1% în 1998 la

53,5% în 2008);
18

Salariul în România
 sporirea numărului de lucrători pe cont propriu (17,1% în 2000 şi 21% în 2008) şi a

lucrătorilor familiali neremuneraţi, categorie din care face parte şi populaţia care lucrează în agricultură (15,2%, respectiv 17,1% în aceiaşi ani de referinţă);  menţinerea la un nivel relativ constant a numărului patronilor. Legat de structura populaţiei active după sexe, există mai multe ramuri ale economiei naţionale în care populaţia activă este majoritar feminină. Cele mai importante dintre aceste sunt: sănătate şi asistenţă socială (77,7%),învăţământ (67,45%), activitate hotelieră şi de alimentaţie publică (63%), comerţ (51%). În anul 2008, distribuţia populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii era structurată, în principal, pe următoarele categorii:  conducători şi funcţionari superiori din administraţia publică şi din unităţile economicosociale - 2,1%;  specialişti cu ocupaţii intelectuale sau ştiinţifice - 6,4% ;  tehnicieni, maiştri şi asimilaţi - 8,1% ;  funcţionari administrativi - 3,9% ;  lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi - 6,8% ;
 agricultori şi lucrători calificati în agricultură, silvicultură şi pescuit - 39,7%;

 muncitori / meseriaşi - 16,5% ;  alte categorii de ocupaţii - 16, 5% . Ratele de activitate pe grupe de vârstă au avut următoarele valori:  pentru grupa de vârstă 15-24 de ani: 43,1%;  pentru grupa de vârstă 25-34 de ani:84,5%;  pentru grupa de vârstă 35-49 de ani: 85%;  pentru grupa de vârstă 50-64 de ani: 57,8%;  pentru grupa de vârstă 65 de ani şi peste: 35,7% . Structura populaţiei ocupate în funcţie de statutul educaţional relevă faptul, că unei ponderi de aproape 2/3 din total îi corespunde o instruire de nivel secundar sau superior, situaţie care permite aprecierea că forţa de muncă din România dispune de o pregătire de nivel ridicat. Luând în considerare criteriul vârstei, gradul cel mai înalt de instruire corespunde persoanelor din grupele de 25-34 ani (aproximativ 90%) şi 35-49 ani (77%).
19

130.007.038 445.220 219.642 516.M.025.079 594.440 929.044 402.1 Evoluţia ratei şomajului în perioada 1998-2008 20 .992 391.932 286.211 95.296 1.Salariul în România Tabelul 2.131 826.6% 8.959 390.2% 10.4% 11.435 1.242 Rata şomajului 3% 8.059 564.223.5% 6.980 386. Raportul A.9% 10.056 1.4% 10.5% 8.8% 10.642 86. odată cu transformările implicate de trecerea de la economia planificată la economia de piaţă.066 457.785 504.475 255.432 657.925 998.N.575 224.457 217.978 602.564 881.3 Evoluţia şomajului INDICATORI ANI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ŞOMERI TOTAL 337.420 98.065 245.284 317.214 Şomeri neindemnizaţi 71.233 438.142 202.957 549.O.861 155. Numărul şomerilor înregistraţi creşte semnificativ în 1992. pe anul 2006 Reducerea volumului ocupării forţei de muncă este acompaniată de apariţia şi extinderea şomajului.932 Beneficiari de ajutor de şomaj 265.F.517 307.019 1.705 1.038 258. Grafic 2.9% 9.427 Beneficiari de alocaţie de sprijin 239.432 232.164.874 225.6% Surse: Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2007.

în general. reprezintă categoriile cele mai vulnerabile în faţa riscului de şomaj. şomeri cu studii postliceale şi tehnice de maiştri – 2. acest fenomen continuă până în anul 2002 ca urmare a accelerării procesului de privatizare. în general.8% şi fără şcoală absolvită – 1.7%. rata şomajului atingând un maxim al perioadei post-decembriste. În ultimii 2 ani. fenomenul îşi continuă curba ascendentă până în 2000. şcoală profesională şi de ucenici – 29. reprezentând o rată de 8. Numărul şomerilor cu pregătire universitară este redus. restructurare şi lichidare a unor întreprinderi. trebuie menţionat că tinerii în vârstă de 15-24. Distribuţia şomerilor pe niveluri de instruire şi formare reflectă o concentrare mare a fenomenului în categoria persoanelor care au absolvit învăţământul liceal. şcoală primară – 3. De altfel.8%. Proporţiile respective se menţin. primar şi cei fără şcoală absolvită. de 11. după care îşi reia tendinţa crescătoare. în ordine.3%. Distribuţia se păstrează.9%.7%. 21 . când se reduce semnificativ.9%. urmează. La nivelul anului 2008.6%. atât pe total. şi în cadrul grupei de vârstă 15-24 ani. cât şi pe sexe. datorită unei oarecare macrostabilizări economice şi datorită creşterii economice precum şi politicilor sociale aplicate şomajul îşi schimbă evoluţia.7%.Salariul în România 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 R a tas omajului Aşa cum se poate observa din graficul referitor la rata şomajului. structura populaţiei de şomeri după nivelul de pregătire a fost următoarea: şomeri cu studii superioare – 3. cu liceu – 40. absolvenţii învăţământului gimnazial.932 persoane. pe întreaga perioadă 1991-2001. gimnaziu – 17. trecând la o curbă descendentă astfel că la sfârşitul anului 2008 numărul şomerilor înregistraţi era de 826. iar din această grupă femeile şi cei rezidenţi în mediul urban. precum şi cel profesional şi de ucenici.

care. la nivelul anului 2007. faţă de 17. beneficiază de o serie de măsuri de protecţie socială.8 luni în 2005. Situaţia nu este specifică numai anului menţionat. În acelaşi timp. O proporţie importantă dintre acestea sunt persoane descurajate.3% din total. generată de o anumită lipsă de coerenţă a strategiei de dezvoltare a economiei constituie una dintre explicaţiile situaţiilor menţionate. După cum am mai amintit. faptul că aproximativ 50% din numărul total al persoanelor descurajate care au încetat să mai caute de lucru erau tineri în vârstă de 15-24 ani (51% bărbaţi şi respectiv 49. eventual. 22 .3 luni pentru cei de 25-34 ani. Această stare de fapt conduce la concluzia că există încă deficienţe de comunicare şi transparenţă între cererea de forţă de muncă şi oferta de calificări a sistemului de educaţie şi formare. Modul de distribuţie a ratei şomajului. de calificări. 18. dificultăţile de identificare a nevoilor viitoare de forţă de muncă. ci este o continuare a tendinţelor înregistrate şi în anii anteriori. mai mult cu 7 puncte procentuale faţă de anul 2006.5% femei).Salariul în România În mod constant. în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de anii 2004-2006. dar în creştere cu 2.0 luni. mai greu acceptate de angajatori şi mai puţin deschise spre diferite forme de recalificare şi reconversie. persoanele de peste 50 de ani. acestea fiind. Persoanele care se aflau în şomaj de peste un an în 2007 reprezentau 44.4 puncte procentuale faţă de anul 2003. că şcoala încă „produce şomeri”. aşadar. în 2007. 17. şomerii. rata şomajului corespunzătoare grupurilor menţionate a fost de aproximativ 3 ori mai mare decât rata medie. Riscul cel mai mare pentru şomajul de lungă durată îl prezintă. le-ar facilita reinserţia profesională. peste 80% dintre şomerii intraţi pentru prima dată pe piaţa muncii erau în vârstă de 15-24 ani. înregistrează o scădere faţă de anii precedenţi. reflectă aceeaşi situaţie: ponderea mult mai ridicată a şomajului în rândul tinerilor şi reducerea acesteia pe măsură ce se înaintează în grupele superioare de vârstă. Durata medie a şomajului.5 luni pentru şomerii de 15-24 ani. cu diferenţe importante pe grupe de vârstă: 12. fiind de 16.7 luni pentru şomerii de 35-49 ani şi 20.3 luni pentru cei în vârstă de 50 ani şi peste. atât pasive. La cele de mai sus trebuie adăugat un alt fapt alarmant: în 2007. inclusiv absolvenţii diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională iniţială care nu au fost niciodată încadraţi în muncă. pe grupe de vârstă. Îngrijorător este. în general. cât şi active. care au renunţat să mai caute un loc de muncă. în acelaşi timp.

La polul opus. după susţinerea şi celei de-a doua sesiuni de bacalaureat). Cifrele beneficiarilor de ajutor de integrare profesională sunt diferite de la un judeţ la altul. Astfel. Dolj. cei mai mulţi dintre aceştia provin din învăţământul profesional şi de ucenici. în plan local. Giurgiu. categoria cea mai favorizată din perspectiva analizată. Astfel. postliceal şi superior a fost în 2007 de aproape 360 de mii. se situează judeţele: Ilfov. dar şi tinerii absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ care intră direct în şomaj pot beneficia – aşa cum s-a mai amintit – şi de o serie de măsuri active de ocupare. liceal. printre judeţele cu cel mai mare număr de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională – între 3600 şi peste 5000 de absolvenţi care au intrat direct din şcoală în şomaj – se numără Iaşi. Satu Mare. au realizat o inserţie profesională reuşită ceva mai mult de două treimi din total. Prahova. pe lângă posibilitatea frecventării cursurilor de calificare. Astfel. Ialomiţa. Galaţi. având în vedere că numărul absolvenţilor învăţământului profesional şi de ucenici. Vaslui. tinerii care finalizează învăţământul superior reprezintă. Arad. atât datorită diferenţelor în ceea ce priveşte numărul populaţiei şcolare şi al absolvenţilor diferitelor niveluri de învăţământ. pot fi realizate unele estimări ale ponderii acestora. în mod constant. se poate aprecia că dintre absolvenţii anului şcolar / universitar 2004/2005. Botoşani. iar al celor care primesc ajutor de integrare profesională de 106 mii (la 31 martie 2006). (Calculul s-a făcut prin raportarea numărului beneficiarilor ajutorului de integrare profesională la 31 martie 2006 la absolvenţii anului şcolar 2004-2005. Şomerii adulţi. cât şi indicatorilor specifici ai dezvoltării economice. total şi pe niveluri de formare. Călăraşi şi Timiş. cifră care se menţine relativ constantă în ultimii ani. cu alte cuvinte a celor care alimentează fenomenul şomajului în anul respectiv. În anul 2005. Cu alte cuvinte. ponderea tinerilor care beneficiază de această formă de protecţie. capacităţii diferite de absorbţie a forţei de muncă tinere de care dispune economia judeţului. Bacău şi Municipiul Bucureşti. recalificare şi 23 . în funcţie de acelaşi criteriu. în absenţa unor date concrete privind numărul lor. fiind urmaţi de absolvenţii învăţământului liceal şi postliceal. deoarece aceştia din urmă pot beneficia de forma respectivă de protecţie începând cu lunile septembrie-octombrie 2006. gradului de urbanizare a acestuia etc. Suceava. Maramureş. Tulcea. Sălaj.Salariul în România În ceea ce priveşte beneficiarii de ajutor de integrare profesională (formă de protecţie socială destinată absolvenţilor care nu au găsit un loc de muncă). este de aproximativ 30%. cu mai puţin de 1500 de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională. Covasna. în cadrul fiecărei promoţii de absolvenţi. Braşov.

indiferent de facilităţile pe care aceasta le implică. nu-şi permit angajarea tinerilor absolvenţi. în trimestrul I al anului 2006. indiferent de denumirea sa. numărul absolvenţilor angajaţi în aceste condiţii a fost de aproape 20 de mii (faţă de peste 350 de mii de absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ. Unii dintre ei consideră că nu pot să formuleze cererea pentru angajarea de personal dintre absolvenţi. utilizării serviciilor de intermediere a Direcţiilor Generale de Muncă şi Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă. în acelaşi an). în condiţiile instabilităţii economice şi a mediului de afaceri. în condiţiile în care semnele de revigorare a economiei întârzie să se manifeste sau sunt prea timide. în unele situaţii – mai multe sau mai puţine. eficienţa acesteia fiind.3%. Spre exemplu.2 Salariul în România Salariul. De această măsură de ocupare beneficiază. însă. un număr relativ redus de tineri. în anul 2007. din totalul de peste 12 mii persoane care au încheiat pregătirea în diferite cursuri organizate de către Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (din care peste 4 mii erau şomeri) numai 782 persoane au reuşit să se încadreze în activitate. conform datelor Ministerul Muncii. Mulţi angajatori. reprezintă suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de muncă pentru munca efectuată sau ce trebuie efectuată şi pentru serviciile îndeplinite sau ce trebuie îndeplinite. Toate aceste aspecte implică o regândire a sistemului de protecţie socială şi o adaptare a acestuia la condiţiile efective de pe piaţa muncii. recalificare şi perfecţionare – nu are impactul scontat. deoarece au dificultăţi în prognozarea propriilor nevoi de forţă de muncă. Una dintre măsurile active de ocupare care ar trebui să aibă rolul cel mai important în stimularea angajabilităţii – cursurile de calificare. generale sau locale – subvenţiile salariale le parvin cu întârziere. redusă. din care mai mult de jumătate finalizaseră învăţământul superior. În timp ce definiţia românească pune accent pe efortul ce trebuie recompensat. cea Americană precizează 24 . Rezerva agenţilor economici privind angajarea absolvenţilor provine şi din faptul că.Salariul în România perfecţionare. absolvenţii şomeri au posibilitatea să fie angajaţi prin subvenţionarea unui cuantum din salariu din Fondul de şomaj. Grupul American de consulting pentru Business Practice defineste salariul ca “o recompensa acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul firmei”. ceea ce reprezintă 6. în continuare. 2.

Cu aceste excepţii.Salariul în România că numai rezultatele se recompensează. prin care s-au detaliat elementele ce se cuprind în salariul individual brut. drepturile în natură. adausurile şi sporurile sunt confidenţiale. prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocierii salariale în cadrul regiilor autonome şi a societăţilor comerciale ceea ce este desemnat în mod tradiţional prin conceptual de liberalizarea salariilor. De asemenea prin lege se stabileşte nivelul salariului minim pe economie. 19/2000. sumele plătite din fondul de salarii. cu obiectivul de protecţie socială. salariile se stabilesc prin negociere colectivă sindicală. Adaosurile şi sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului şi se acordă numai pentru perfomanţe deosebite ale salariatului. 340/2001. Salariul de bază este partea principală a salariului total. se arată ca acesta cuprinde: salariile de baza brute. salariul de baza. experienţă. sub sancţiunea suportării rigorilor legii. sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie. sporurile. În Normele de aplicare a Legii nr. pe de o parte. nu pot fi comunicate. Poate că această diferenţă de optică explică parţial şi diferenţă de dezvoltare dintre cele două ţări. pe de altă parte. rezultate importante pentru întreprindere. Salariul poate fi privit din două puncte de vedere: 25 . încercându-se în acest fel protejarea întreprinderilor în competiţie pentru menţinerea salariaţilor şi evitarea situaţiilor conflictuale ce ar rezulta din întelegerea gresită. aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. în prezent. Se consideră că un contract de muncă are un caracter confidenţial. Teoretic. În România. convenită în cadrul contractului de muncă. loialitate şi stabilitate în muncă (vechime). şi politica salariala a firmei. parţială sau neîntelegerea raporturilor contractuale. premiile anuale. suma precizată se acorda efectiv salariatului în anumite conditii stabilite (timpul efectiv lucrat şi rezultatele obţinute în raport cu standardale de performanţă). importanţa. complexitatea şi răspunderea lucrătorilor ce revin postului în care este încadrat salariatul. formele de salarizare. abilităţile şi rezultatele persoanelor. indemnizaţiile. Conform legii. munca prestată în conditii grele. El se stabileste pentru fiecare salariat în funcţie de pregătire. altor persoane fizice sau juridice. alte adaosuri la salarii. precum şi a celui din regiile autonome cu specific deosebit. singurul corectiv în aplicarea principiilor negocierii salariului constă în stabilirea salariilor prin lege ori prin alte acte normative pentru personalul din societatile bugetare.

întreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1. sunt factori de luat in considerare la stabilirea „pachetului” de avantaje ce va fi folosit pentru cresterea productivitatii. În acest mod. . salariul este venitul celor care au contribuit. Având în vedere reglementarile actuale din România. Salariul de baza minim brut pe ţara garantat în plata. Varsta. educatia. la obţinerea rezultatelor (pentru salariaţi). are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut .8/1 fata de salariul mediu brut. salariul este un cost. satisfactia profesionala. care presupune combinarea factorilor de producţie. Acordarea premiilor are un efect favorabil daca se realizeaza pe baza evaluarii corecte a salariatilor si daca sumele sunt semnificative. ridicarea calitatii produselor si construirea unui climat favorabil intreprinderii. prin munca depusă. corespunzator programului normal de muncă. În cazul în care programul normal de muncă este. firma trebuie sa analizeze cu atentie daca este oportun să creeze un nou loc de munca. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net.din punct de vedere al finalităţii activităţii economice. cheltuielile salariale ale intreprinderii devin foarte mari. o componentă a costului total al bunului economic obţinut (pentru firmă). se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. care presupune vânzarea pe piaţă a bunurilor.din punct de vedere al desfăşurării activităţii economice. Întreprinderea. la rândul ei. Întreprinderea aplică şi un sistem de premiere a salariaţilor cu ocazii deosebite si pentru rezultate deosebite. întreprinderile mari utilizeaza un sistem flexibil de avantaje acordate salariatilor.3 Salariul minim în România Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. mai mic de 8 ore zilnic. Pe lângă sistemul de salarizare. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. Acestea contribuie la reducerea fluctuatiei personalului si reducerea cheltuielilor pentru angajarea si instruirea noilor salariati. experienta in munca.Salariul în România . situatia familiala. potrivit legii. 2. salariul de bază minim brut orar se calculează 26 .

Salariul în România prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. îmbracaminte. Salariului minim brut pe ţară a cunoscut modificările redate în tabelul de mai jos: Tabel 2. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de baza minim brut orar pe ţară. a cărui evaluare în euro arata o crestere anuala cu 18%. acesta situându-se în prezent la nivelul de 540 RON. Graficul 2.4 . Potrivit art. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente. România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim. ale salariatilor.2 Evoluţia salariului minim în perioada 2000-2008 600 500 400 300 200 100 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 140 100 175 280 250 310 330 540 390 Evolutia salariului m inim in pe rioada 2000-2008 Se poate observa din graficul anterior faptul că nivelul salariului minim a crescut permanent în perioada 2000-2008. etc. (3) din Codul muncii acesta este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. tinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări. educatie. pana la 137 euro. 159 alin.Salariul minim pe ţară în perioada 1991-2008 Anul Salariul minim Legislaţie 27 .

România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.000 ROL 1.000 ROL 1.Salariul în România 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 7. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar.750.800.000 ROL 250.000 ROL 2. a fost de 137 de euro. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1. cu un salariu minim de 112 euro.000 ROL 65. iar în 2014 va reprezenta 50% din salariul mediu brut pe ţară. in condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008.176 lei/ora.000 ROL 2.000 ROL 97. Salariul minim pe economie din România a 28 . ţinta de inflaţie. reprezentand 3.000 ROL 330 RON 390 RON 540 RON HG 780/1991 HG 774/1992 HG 683/1993 HG 353/1994 HG 184/1995 HG 594/1996 HG 468/1997 HG 208/1998 HG 296/1999 HG 1166/2000 HG 231/2001 HG 1037/2001 HG 1105/2002 HG 1515/2003 HG 2356/2004 HG 1776/2005 HG 1824/2006 HG 1105/2008 Aşa cum se poate observa in tabelul de mai sus salariul minim pe economie a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani. Faţă de 7000 ROL în anul 1991.000 ROL 450. Începând cu 1 iulie 2008.000 ROL 3.000 ROL 75.000.000 ROL 15.100. Salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. precum şi de nivelul productivităţii muncii.000 ROL 350. el a ajuns. respectiv creşterea produsului intern brut.000 ROL 1. în prezent. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei.400. în anul 2008. Salariul minim în România.215 ROL 45. la 540 RON.500.

Calcularea salariului minim pe economie România a aplicat modelul european privind modul de calcul al salariului minim pe economie. pe categorii de salariaţi sunt: 1. reprezentând 3.000. de coşul minim de consum. Până acum.din Uniunea Europeană.2% în termeni reali. Muncitori  necalificaţi şi ucenici = 1. Astfel. unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. salariul minim se stabilea în funcţie de inflaţie. Astfel.atât în termeni nominali. la 540 lei noi. nivelul salariului minim a ajuns doar la 137 euro. echivalent lunii octombrie din 2008. Cu toate acestea. Aceasta nu înseamnă că este de ajuns să ai o diplomă ca să ceri patronului salariu mai mare.Salariul în România înregistrat. Potrivit Hotărârii de Guvern nr 1105/2008 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe luna în anul 2008. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27. cel mai mare ritm de creştere . angajaţii vor fi departajaţi în funcţie de studiile pe care le au. Aducerea salariului minim la jumătate din salariul mediu este o cerinţă a UE.9% în termeni nominali şi cu 12. Prevederile referitoare la salariul de bază minim brut negociat. (salariu minim 540 de lei) 29 . potrivit datelor Institutului European de Statistică.176 lei/oră.000 lei vechi. în ultimii opt ani. Astfel. precum şi coeficienţii minimi de ierarhizare şi sporurile minime din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional se aplică salariaţilor ale căror salarii sunt stabilite prin negociere. ci să fii şi angajat pe un post pentru care sunt necesare studiile pe care le ai. în intervalul amintit. dar şi o necesitate internă. indiferent dacă vrea sau nu patronul. salariul minim pe economie a urcat de la 1. coeficienţii minimi de ierarhizare. În medie. el se stabileşte având ca bază de calcul salariul mediu. de o majorare a salariului de pe cartea de muncă. cât era în 2000. cât şi în termeni reali . Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă. Angajaţii cu salariul minim pe economie beneficiază.

lucrători servicii şi comerţ.7. casieri etc)  postliceală = 1.  pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum 25 % la o vechime de peste 20 de ani. personal încadrat pentru funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de:  studii superioare = 2.Salariul în România  calificaţi = 1.6.2 (salariu minim 650 de lei) – grupa 4 (ex. profesori etc. personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  liceală = 1.  pentru lucrul in timpul noptii.  pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază.8 (ex. silvicultură şi pescuit. op.) Coeficienţii de salarizare se aplică la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi mai mic de 540 de lei). Pentru o încadrare corectă. funcţionari administrativi. contabilitate. secretari. 2. subingineri) 4.5 (salariu minim 850 de lei) – grupa 1 şi 2 (colegiu. cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se 30 .  pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite. se va solicita nivelul studiilor solicitat la ocuparea postului. lucrători din agricultură..25 (salariu minim 725 de lei) – grupa 4 dacă are studii postliceale (ex. jurişti. Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază. din salariul de bază. maiştri şi asimilaţi)  studii superioare de scurtă durată = 1.3 (salariu minim 750 de lei) – grupa 3 (ex. postliceal de contabilitate primară) 3. 25% din salariul de baza. periculoase sau penibile – 10%.2 (salariu minim 600 de lei) – grupele 5. personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  şcoala de maiştri = 1.  pentru condiţii nocive de muncă – 10%. calc. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile contractului colectiv de muncă sunt:  pentru condiţii de muncă grele. (salariu minim 1200 de lei) – grupa 1 şi 2 studii superioare de lungă durată (ex. econom. tehnicieni. ingineri. de birou.

31 . institutie. tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor. se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si.5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat. Conditiile de diferentiere. conform Institutului National de Statistica (luna octombrie 2008). el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru cel brut. care nu poate fi mai mare de un an. Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. începand cu anul 1991 până în prezent. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continua.Salariul în România vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura. În tabelele urmatoare. precum si perioada pentru care se acorda cota de profit salariatilor. diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere. spor pentru folosirea unei limbi straine. Adaosurile la salariul de baza sunt: a) adaosul de acord. tichetele cadou. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.4 Salariul mediu in România Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. b) tichetele de masa. cât si a celui brut. c) alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor. grupuri de unitati sau unitati. dupa caz. calculate intr-o proportie de minimum 1. grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare. se poate observa evoluţia atât a salariului mediu net. Sporurile nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca. Alte venituri sunt: a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor. b) premiile acordate din fondul de premiere. Trendul salarial a fost unul ascendent. si 1327 pentru cel net.). care este de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome. 2.

sustinuta şi de creşterea economică. desprinzându-se de monopolul statal ce caracteriza economia romaneasca inainte de ’89. Toate acestea au dus la dezvoltarea economică a României. salariile medii fiind in continuă creştere. deschizand astfel calea către progres. comparativ cu celelalte ţări membre UE. privatizare şi noi investitii. Aceste aspecte se pot observa si in tabelele ce urmeaza. la cresteri salariale si a nivelului de trai. 32 . Romania a trecut în anul 1990 de la economia centralizată la economia de piaţă.Salariul în România Deşi nivelul salariului mediu nu este unul ridicat. acesta a inregistrat o crestere continua.

338.008.736 6.241 131.267 1.506.364 4.488.824 1.441 8.897 36.621.insse.721.676.436.725 2.570.498.975.427 1.789.321.330 2.415 95.769 16.756.006.125.424.299.528 6.327.795 6.317 2.5 Castigul salarial mediu brut in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) 4.733.732 5.944 225.114 1.842 260.226 1.247 25.952 875 1017 1264 1543 5.231 8.083.334.433.698 2.329.065.778.102.337 322.808 596.704.322.035.771 41.885.130 6.647.559 1.061 4.008 442.308 951 1100 1232 1637 4.276.742 261.936 201.128 4.796 3.813 920 1101 1364 1623 7.680 8.542 332.686 15.512 1121 1481 1730 Lei/ salariat *RON Sursa: www.835.423 36.534 8.691 1.263.034 509.280.763.789 6.040.595 341.035.369 3.586 6.583.637 2.991 835.283 261.326 5.910.071 2.521.849 314.665 5.674 7.730 200.476 1.157 8.748 5.012 1.430 131.841 1017 1213 1522 1844 14.453 286.559.530 397.210 942 1109 1361 1704 9.087.708 668.026 95.717.534.855 8.569.392.451 456.841 871.908.024 5.480 531.483.197.144.856 8.222.476.286 19.521.080.054.763 221.550 206.360 6.440 301.709 957 1122 1402 1769 10.998 4.183 590.861 8.101.572 297.258 65.562 3.Salariul în România Tabel 2.024 963 1122 1395 1728 11.046.065 6.404.178 2.994 1.923 3.061 1.425 774.944 2.633 5.679 5.838.174.223 85.129 7.519 6.989.704 48.322 268.139 144.266 8.469.781 795.932 9.518 2.215 30.739 24.839 4.212 3.765 973 1120 1387 1751 9.605 19.717 1.520.493 169.296 1.265.856 933.020.666 216.546 328.570 1.802 237.349.331 22.021.669 4.834 2.421 29.952 1.092 453.993 135.402.152 119.115.103 2.516 374.479 102.047 4.611 4.677.505 2.719.069 6.003 500.864.563 2.ro 33 .591 1.956 1.373 47.882 8.518 5.402.070 6.078 965 1148 1411 1751 12.411.449.590 754.275 5.068.722 2.768.749 163.791 185.909 2.671 1.621 3.096 386.476.091.462 75.214.130 5.915 944 1112 1377 1738 10.136 162.518 1.263.579 8.694 4.218 25.873.461 1.585.766 974 1155 1471 1795 13.848.241 35.075 1.292.567 384.929 5.

135.944.558 591.955.240.040.103.965.213 15.881.603.240 3.917 131.479.6 Castigul salarial mediu net in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) lei/salariat *) 4.869 2.892 884.260 4.647 999.034 126.245.071.361 3.804 75.543 341.508 567.159 5.981.430 4.110 15.498 1.211 742 866 1084 1327 10.426 58.854.612 101.658 5.573 674 767 941 1134 4.981 2.425 3.659.456 93.052 2.875.880 1.495 3.029.621 1.807.497.824 32.530 282.633 797.210 3.906.693 5.Salariul în România Tabel 2.858.867 3.588 4.637.287 37.657 218.751.989 2.911.331 198.686 4.915.883 230.148 580.952 1.135.563 396.365 4.148 774 908 1121 1361 11.451.525.146 112.585 2.924 1.138 3.110 720 833 1012 1248 7.482 708 828 1013 1192 6.696 5.957.080 2.510 1.305 1.139.671.408 4.880 456.363 1.644 2.978 12.730.263 19.032 153.795.360.220.806.183 2.305 878.723 153.409 4.851 4.550 17.324 736 860 1040 1296 9.891 5.162 106.624.978 722 835 1023 1273 8.495 1.596.728 1.692 940.989 67.787 19.938 2.885 256.464.233 1.375 820.313 5.842 1.094 848 1099 1266 Sursa: http://www.020 167.828.ro RON 34 .758 248.065 6.357.704 734 841 1030 1277 9.898.123.919.941 1.983 5.171.213 3.242 1.763 101.090 650.995 433.867 1.709 51.477.977 3.361 710.237 507.272.603 182.990.026 954.314.047 142.453 2.729.431 4.454 4.745 252.380 4.857.424 1.030 301.194 199.239 19.483 242.899 3.795 170.570 3.174 23.049 723 826 918 1200 3.098.819.294.702 293.194 1.658.080 79.761 5.861 6.549 1.513.641 1.279 3.672 2.191.666.969.210.555 743 839 1027 1282 7.201 3.464 199.883.038 13.261 1.029 3.773 28.486 229.025.801 5.378 173.717 29.080 294.656.108 6.863.803 262.493 3.045.967.338 343.194 730 842 1040 1308 8.801.978 1.insse.273 5.620 1.217 380.514 2.122.732 160.299 3.824 24.748.005 27.411.994 2.738.259 1.771.124.705.622 2.612 374.037.535 333.134 205.677 38.967 3.319 126.629.835 5.969 4.460.797 621.170.306 74.725.038.

500 de euro. în luna februarie. Grafic 2. Din graficul urmator se poate observa creşterea salariala în perioada 2000-2008. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut.3 – Creşterea salarială în perioada 2000-2008 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1716 1409 1150 826 428 545 674 966 288 Evolu ţia salariu lu im ed iu b ru t 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Dinamica salariului mediului brut in perioada 2000-2008 reflecta cresterea economica din aceasta perioada.Salariul în România În ceea ce priveşte salariul mediu pe economie. se remarcă în special anii 1993 şi 1997. Cu toate acestea Romania mai are mult pana la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la tarile dezvoltate din UE. salariu mediu se diminuează uşor.200 si 1. salariu mediu nu mai înregistrează aceeaşi ascensiune. 35 . în aceeaşi perioadă. se poate constata faptul că acesta a avut o traiectorie ascendentă pe parcursul celor 17 ani. când nivelul salariului mediu din decembrie aproape s-a triplat faţă de cel de la inceputul anului. Deşi aproape în fiecare an acesta a înregistrat creşteri deosebite. Acest fapt se datoreaza faptului că luna februarie este luna cea mai scurta din an. Începând cu anul 2005. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1630 lei in 2008. Cu toate acestea. o data cu introducerea cotei unice de impozitare de 16%. creşterea ridicându-se la circa 50% în 4 ani. în general. Proiectiile Ministerului Economiei si Finantelor pe urmatorii 12 ani arata ca salariul mediu brut din Romania ar putea ajunge in 2020 intre 1. astfel influentând în mod direct angajaţii plătiţi cu ora. puterea de cumparare a monedei naţionale a înregistrat o creştere datoarată în principal stabilizării cursului valutar în raport cu euro si dolar. Un alt aspect ce trebuie remarcat este faptul că.

câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 24. silvicultură. hoteluri şi restaurante. Câştigul salarial mediu brut a fost în iunie de 1.7% în primele 5 luni ale acestui an. de 9.5% în iunie 2008 faţă de a şasea lună a anului trecut. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate. fabricarea substanţelor şi produselor chimice. până la 1.4%.Salariul în România În ceea ce priveşte evoluţia recentă. potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari. Alte sectoare de activitate în care angajaţii au beneficiat de majorări ale salariului mediu net au fost: tăbăcirea şi finisarea pieilor.273 lei (348 euro). precum şi în industria minieră şi metalurgică. În iunie 2008 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial faţă de luna precedentă. industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou. cele mai mari câştiguri nete s-au înregistrat în sectoarele de intermedieri financiare. 36 . Banca Centrală a avertizat. iar cele mai mici în prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută. cuprinse între 2% şi 10%. de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de sărbători (decembrie. în numeroase rânduri. că menţinerea unui ritm de creştere a veniturilor salariale peste avansul productivităţii muncii creează dezechilibre în economie şi pune presiune pe inflaţie. învăţământ. cu excepţia mobilei. cauciuc şi mase plastice. În comparaţie cu luna mai. în principal. salariile au sporit cu 11% până la 15%. poştă şi curierat. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică. unde s-au obţinut creşteri între 3% şi 5%.4%. industria de prelucrare a ţiţeiului. transporturi aeriene. Creşteri salariale cuprinse între 5 şi 8% au fost consemnate în domeniile sănătate şi asistenţă socială. Alte scăderi. gaze şi apă. În iunie. cu 2% mai mare decât în luna precedentă. ritmul anual de creştere a salariilor a fost semnificativ peste cel al productivităţii muncii. a crescut cu 2% (25 lei).738 lei (475 euro). salariul mediu net s-a majorat cu 14. s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun. de 11. fabricarea produselor textile. În sectorul industrial. Prin urmare. în activităţile poştă şi telecomunicaţii. ca urmare a acordării de prime (inclusiv prime de vacanţă pentru funcţionarii publici şi prime de stabilitate pentru personalul contractual din unităţile sanitare publice) şi a realizărilor de producţii mai mari. industria construcţiilor metalice. Ţinând cont de inflaţie. salariul mediu net. administraţie publică. Cele mai importante deprecieri ale câştigului mediu net au fost înregistrate în activitatea de intermedieri financiare. martie/aprilie). în intervalul iunie 2007-iunie 2008. pe fondul majorării salariilor din industrie şi din servicii.

la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. În ceea ce priveşte caştigurile salariale medii pe ramuri economice. pe regiuni de dezvoltare. la sfârşitul anului 2006 Regiunea de dezvoltare / judetul Brut Total 1.7 Câştigul salarial mediu brut şi net . 37 . Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Total Net 866 765 845 715 792 710 726 717 817 730 724 914 834 763 768 835 882 681 860 763 735 889 760 853 855 965 876 804 768 816 790 732 813 858 Brut 1222 1034 1127 944 1127 941 944 938 1159 1013 1029 1299 1166 1103 1041 1181 1259 910 1281 1058 958 1248 1098 1237 1197 1479 1250 1182 1077 1165 1123 1002 1176 1235 Barbati Net 922 783 857 713 849 706 723 717 878 781 788 975 887 828 789 898 952 693 975 800 736 950 839 930 897 1105 951 890 815 884 847 772 896 933 Brut 1062 983 1099 941 967 960 949 929 980 880 862 1098 1004 901 997 1001 1059 864 974 952 959 066 866 1002 1081 998 1021 923 942 977 964 885 936 1033 Femei Net 803 746 831 716 733 713 730 717 744 680 659 827 759 695 750 764 806 667 743 719 734 815 666 756 805 755 782 699 716 744 734 684 718 781 1146 1009 1114 942 1049 950 946 933 1078 945 947 1217 1099 1005 1017 1097 1163 888 1129 1009 958 1166 993 1132 1145 1286 1149 1066 1013 1074 1043 949 1065 1136 1. din tabelul urmator se pot sesiza diferentele dintre salariul mediu in diferite regiuni ale tarii. Nord –Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui 2.Salariul în România Acestea influenţează majorările sau deprecierile în funcţie de perioada în care sunt acordate. Tabel 2. Sud . cat si diferentele considerabile dintre salariu mediu acordat barbatilor si cel acordat femeilor.Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea 3. conducând. în cele din urmă.Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea 5. Sud – Muntenia Arges Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman 4. Sud . judeţe şi sexe.

Piatra-Neamţ.Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti 1017 912 945 1197 910 1003 1013 1022 992 1076 846 917 1029 1095 1523 1355 1541 777 692 727 905 702 778 781 779 756 815 656 704 784 834 1129 1012 1142 1094 1020 1011 1271 941 1052 1107 1074 1047 1117 813 936 1108 1186 1605 1539 1612 832 771 778 960 723 811 850 817 796 844 630 719 846 899 1192 1145 1197 938 808 877 1113 877 951 925 966 933 1033 882 897 945 997 1429 1150 1460 719 616 674 844 680 742 715 738 715 784 684 690 719 763 1058 863 1079 Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în anul 2006 Asa cum se poate observa. zonele puternic industrializate sunt favorizate salarial fata de zonele predominant agricole. Harta salarială la nivel de ţară reflectă investiţiile realizate în fiecare zonă.cu un salariu mediu brut lunar 1209 ron. Suceava. de prezenţa companiilor mari în zonă. Nord . diferentele de salariu intre regiuni fiind cu mult mai mari. Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu 8. Acest fapt este datorat in principal gradului de dezvoltare economica a regiunii in sine. in unele cazuri. salariul mediu al celor din zona Bucureşti-Ilfov este cu 60% mai mare decât al angajaţilor din nord-estul şi sud-estul ţării. cu 60% mai mult decât salariaţii din companiile care au operaţiuni în nord-estul ţării şi cu 30% peste cei din regiunea de sud-vest. cu un salariu lunar brut de 1332 ron. Nivelul salarial este dat de nivelul investiţiilor.Botoşani. precum si a ramurii economice preponderente in zona respectiva. urmaţi de cei din regiunea de nord-vest cu un salariu mediu brut lunar de 1287 ron. Cele mai mici câştiguri le au angajaţii din nord-estul ţării . salariul creste direct proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni. Faptul ca exista diferente regionale in ceea ce priveste salariul mediu nu reprezinta un caz singular pentru Romania. Angajaţii din companiile private din Bucureşti şi Ilfov au un salariu mediu brut lunar de 1723 ron. De exemplu. Astfel. Bucureşti . care sunt următorii clasaţi în topul câştigurilor la nivel de ţară.Vest Bihor Bistriţa-Năsău Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj 7. 38 . Vaslui .Salariul în România 6.

energie electrica şi termică. O pondere la fel de mare o ocupă femeile în domenii precum alimentaţie publică. construcţii. pe activităţi ale economiei naţionale la nivelul de secţiune CAEN şi pe sexe. termică. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurnte Transport. industrie hotelieră. Angajaţii bărbaţi domină în industria extractivă. unde reprezintă cel putin jumatate din personal. la sfârşitul anului 2007 Activitatea Total Agricultură. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi Total Brut Net 1246 966 905 722 746 1179 1824 1050 1701 1036 962 793 1530 3178 1202 2212 1443 1185 1085 605 925 1616 831 1448 810 751 634 1163 2360 931 1675 1167 923 843 Bărbaţi Brut 1322 911 735 1352 2145 1187 1932 1031 1102 867 1564 3681 1160 2225 1516 1364 1143 Net 1022 727 597 1051 1636 930 1470 807 851 688 1195 2736 902 1693 1297 1059 888 Femei Brut Net 1182 903 888 707 805 968 1804 907 1811 1066 837 749 1412 2946 1277 2203 1363 1136 1020 642 772 1508 728 1386 830 662 601 1085 2186 981 1662 1106 885 793 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. sănătate şi asistentă socială sunt femei. silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică.Salariul în România Tabel 2. transport.În ciuda acestei diferenţe clare între domeniile de lucru. rezultă că trei sferturi dintre angajaţii sectoarelor invăţământ.8 Câştigul salarial nominal mediu brut şi net lunar. femeile sunt discriminate începând cu sectorul în care se angajează. 39 . administraţie publică şi apărare. comunicaţii. comerţ sau intermedieri financiare.

in invatamant. discriminarea salarială există. dovedind menţinerea discriminarii sexuale. iar dupa anul 1995 decalajul s-a redus cu numai două puncte procentuale. barbatii au fost mai bine platiti decat femeile. in raport cu capacitatea contributiva a acestora.5 Impozitarea salariala « Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare. Femeile din Uniunea Europeana sunt plătite cu 15% mai putin decât bărbaţii. care au avut un venit lunar brut de 1. salariile medii nete se incadreaza intre 1443 şi 1167 de lei. Femeile din Romania castiga cu 10% la suta mai putin decat barbatii. atât în România.468 lei. in temeiul legii. in industria extractiva sau in energie. preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de 40 . a anuntat Institutul National de Statistica. Deşi este interzisă prin lege. sanatate si asistenta sociala. de la persoane fizice si juridice. potrivit unui raport al Comisiei Europene. domenii in care salariile barbatilor au fost cu pana la 31% mai mari decat ale femeilor. de catre autoritatea publica.824 lei. sectoare dominate de femei. Principalele motive pentru care femeile sunt platite mai slab decat barbatii ar putea fi parerile preconcepute ale angajatorului fata de femei. pe care le considera forta de munca inferioara si/sau previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabila a candidatului femeie. nasterea si ingrijirea copiilor.636 de lei. Printre motivele menţionate de raportul Comisiei se numară îngrijirea copiilor. lefurile medii nete primite de angajati. Astfel. 2. femeile au castigat in medie cu 156 lei (echivalentul a 40 de euro) mai putin decat barbatii.Salariul în România După cum se poate observa în tabelul de mai sus salariile de încadrare în domeniile în care femeile sunt majoritare sunt cu până la 13% mai mici decat în sectoarele unde angajaţi majoritari sunt bărbaţi. in majoritate barbati sunt de 1. în funcţie de salariile brute medii orare. specialisti in resurse umane fiind de parere ca motivul ar fi incapacitatea de a negocia cu angajatorul. sanatate si asistenta sociala.312 lei lunar. intrucat prestanta acesteia ar putea fi intrerupta de casatorie. cât şi în Europa. precum şi existenţa unui aşa-numit "plafon de sticla" în privinţa promovării femeilor. politica unor companii de a nu angaja femei pentru anumite poziţii. respectiv 1. in timp ce. cu un salariu brut de 1. Cele mai mari diferente au fost in industria prelucratoare. In majoritatea activitatilor economice. pretinse. Anul trecut.

Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii. venitului salarial net din aceasta activitate dependenta.Salariul în România catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor. venitului net atribuibil sediului permanent. atât din România. care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. Impozitul pe venit. 41 . d) în cazul persoanelor fizice nerezidente. a). persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. se aplică urmatoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române. care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. acest venit cunoscand mai multe forme economice. cât şi din afara României. veniturilor în cazul persoanelor fizice rezidente. izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. impozitul pe venit este o optiune economica. In Art. b) veniturilor obtinute din Romania. 41din Codul Fiscal. 39 al Codului Fiscal se precizeaza categoriile de contribuabili supusi impozitului pe venit persoanele fizice rezidente. fiind o prelevare obligatorie asupra venitului.89 Cod Fiscal. persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri prevazute la Art. care desfasoara activitate dependentă în România. Impozitul pe venit este acel impozit la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) este persoana fizica sau juridica care realizeaza venit si este totodata una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat. neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. cu domiciliul în România. persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania. c) în cazul persoanelor fizice nerezidente. altele decât cele prevazute la lit. astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public. asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa. numai obţinute din orice sursa. Venitul intra in patrimoniul contribuabilului. » Impozitul este o contributie obligatorie.

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal. altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare. sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate. e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta.Salariul în România e) în cazul persoanelor fizice nerezidente. venitului determinat conform regulilor prevazute . d) pensiile pentru invalizii de razboi. studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala. b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri. cu ocazia tragerilor de amortizare. conform legii. sume asigurate. Venituri neimpozabile În înţelesul impozitului pe venit. bugetele fondurilor speciale. cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti. care obtin veniturile prevazute la art. vaduvele/vaduvii de razboi. bugetele locale si din alte fonduri publice. precum si orice alte drepturi. ce corespund categoriei respective de venit. cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav. h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii in termen. indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială. 39 lit. precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane. militarii cu termen redus. altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale. maternitate. orfanii. inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale. cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat. f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal. potrivit legii. ordine publica si 42 . următoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele. precum si pensiile. d). bugetul asigurarilor sociale de stat. precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces. acordate din bugetul de stat.

71. in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice. cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. in conditii de reciprocitate. p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania. k) veniturile din agricultura si silvicultura. veteranii de razboi. 771 alin. de oficial. r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri. in conformitate cu legislatia in vigoare. sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. cu conditia ca pozitia acestora. cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale. invalizii si vaduvele de razboi. s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap. daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare. cu exceptia celor prevazute la art. j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania. Pentru proprietatile imobiliare. i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat. n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state. accidentatii de razboi in afara 43 . q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare. (2) si (3). in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte. oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate. precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati. in calitate de corespondenti de presa.Salariul în România siguranta nationala si persoanele civile.

precum si la jocurile olimpice. indiferent de perioada la care se referă. Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activitati independente. Nu sunt venituri impozabile premiile. urmasii eroilormartiri. precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945. tehnicienilor si altor specialisti. transport si altele asemenea. alte surse. pensii. campionatele mondiale si jocurile olimpice. t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale. luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989. in cazul jocurilor sportive. premii. in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei. (este inferioara anului calendaristic. cu modificarile si completarile ulterioare. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale. inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania. in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene. ranitilor. asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. antrenorilor. tehnicienilor si altor specialisti. masa. in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului). investitii. europene si la jocurile olimpice. persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945. primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. prevazuti in legislatia in materie. de denumirea veniturilor 44 . v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. prima grupa valorica. cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri.Salariul în România serviciului ordonat. u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare. precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. x) alte venituri care nu sunt impozabile. prevazuti de legislatia in materie. salarii. cedarea folosintei bunurilor. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfasoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statul special prevăzut de lege. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. activitati agricole. antrenorilor.

e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica. k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripărtite. cuvenite administratorilor la companii/societati nationale. stabilite potrivit legii. primele. precum si la regiile autonome. face parte din categoriile de venituri supuse impozitarii. c) drepturile de solda lunara. b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. d) indemnizatia lunara brută. in tara si in strainatate.Salariul în România ori de forma sub care ele se acorda. i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit.41 din Codul Fiscal. precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. peste limita de 2. acordate potrivit legii. h) indemnizatia lunara a asociatului unic. conform Art. in interesul serviciului.5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate. Venitul din salarii. În vederea impunerii. la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale. în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori. sporurile si alte drepturi ale personalului militar. indemnizatiile. premiile. în consiliul de administraţie. societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. 45 . pentru salariatii din institutiile publice. j) indemnizatia administratorilor. Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. sunt asimilate salariilor: a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică. precum şi suma din profitul net. f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor. potrivit legii.

.Salariul în România Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile. inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale. care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.activitati agricole. contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului.Cod fiscal (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar. salarii. cedarea folosintei bunurilor. premii. final. acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane. precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile. Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente. astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro. in intelesul impozitului pe venit: ajutoarele de inmormantare. ajutoarele pentru nastere. calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni. cu orice ocazie din cele de mai sus. astfel cum este prevazut in contractul de munca. si urmatoarele: . cu ocazia Pastelui. pensii. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii. Determinarea impozitului pe venitul din salarii Art. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor. . veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva.deducerea personala acordata pentru luna respectiva. in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane. costul prestatiilor pentru tratament si odihna. (2) Impozitul lunar prevazut la alin. 57. zilei de 1 iunie. cadourile oferite salariatelor. ajutoarele pentru bolile grave si incurabile. nu depaseste 200 RON.cotizatia sindicala platita in luna respectiva. 46 . Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase.contributiile la fondurile de pensii facultative.

nr 387/2007 precum şi prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr 388/2007.astfel: Contribuţia angajatorului a asigurările sociale este: 1. conform legii. (2. iar contribuţia angajatorului la fondul de şomaj este de 0. conform legii. si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit. Contribuţia angajatului la fondul de şomaj rămâne 0. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice. unitatilor de cult. precum si pentru acordarea de burse private. Formula generala a calculului impozitului pe salarii este : (Venitul brut – Contributii – Deduceri de baza – Deduceri suplimentare)x 16% Contribuţii sociale De la data de 1 decembrie 2008 au intrat in vigoare noile cote de contribuţii aferente salariilor. pentru condiţii normale de muncă : 27. pentru condiţii deosebite de muncă : 32.5 %. Contribuţia la bugetul de şomaj datorată de către persoanele asigurate în baza contractului 47 . impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii. (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin.Salariul în România b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri.5 %. (3). (4) revine organului fiscal competent. (3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii. (5) Obligatia calcularii.5 % 2. retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin.5 %.5 % Contribuţia angajatului la asigurările sociale se menţine la 9. pentru condiţii speciale de muncă : 37. asa cum au fost aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.5 % 3.1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare. (4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii. pentru fiecare contribuabil.

Contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de sănătate vor fi urmatoarele: contribuţia angajatorului : 5.2% 48 .5 %. iar contribuţia datorată de angajatori la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se menţine si ea la 0. contribuţia angajatului se menţine la 5.Salariul în România de asigurare este de 1%. Cota de contribuţii la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabilesc în funcţie de clasa de risc.4 % .25 %.2 %.85 %. Contribuţia pentru concedii şi indemnizatii se menţinela 0. în cote cuprinse între 0.

din cele 27 de state membre ale UE. potrivit datelor publicate de Eurostat. de 137 euro (500 lei). diferenţele dintre nivelul acestuia sunt enorme. fapt ce plasează statul român pe penultima poziţie în cadrul Uniunii Europene (UE) în funcţie de nivelul câştigului minim reglementat. Sumele variaza foarte mult in cadrul blocului comunitar. de la 35 euro pe lună (100 lei vechi) până la 137 euro pe luna (500 lei). la 112 euro. iar cea mai mare in Luxemburg. doar 20 aveau in luna iulie 2008 legislatii nationale privitoare la nivelul salariului minim.610 euro. 49 . salariul minim legal a crescut în Romania de aproape cinci ori din 2000 până în 2008. Cu toate acestea. la 1. Salariul net minim lunar stabilit prin lege în România este. cea mai mica valoarea a acestuia fiind stabilita in Bulgaria.Salariul în România CAPITOLUL 3: Salarizarea din România în comparaţie cu cea a altor state membre UE 3.1 Salariul minim în Uniunea Europeană Conform datelor prezentate de Eurostat. desi majoritatea ţărilor membre UE au introdus salariul minim garantat. Biroul european de statistică a precizat că. în 2008.

conform datelor publicate de Biroul de Statistică al Comunităţilor Europene. Olanda. Franţa. ţară ce speră să adere la UE. Cea de-a treia categorie include 6 ţări din blocul comunitar al căror salariu minim pe economie atinge sau depăşeşte nivelul de 1. Ungaria. în timp ce în SUA. Belgia. Malta. 50 . Acestea sunt: Marea Britanie. Astfel. Letonia. Spania şi Grecia.Salariul în România Asa cum se poate observa din graficul 3.1 diferentele dintre salariul minim în cadrul blocului comunitar sunt semnificative. Estonia. A doua categorie include ţări al căror salariu minim reglementat este cuprins între 500 şi 700 EUR: Portugalia. nivelul salariului minim reglementat este de 652EUR. situându-se între 100 şi 350 EUR: Bulgaria. în Turcia. Ca şi comparaţie. Lituania. România. Slovacia. în funcţie de nivelul lui: prima categorie include 9 ţări ale căror salarii minime sunt cele mai scăzute din Comunitatea Europeană. salariul minim atinge nivelul de 333EUR. ţările UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi împartite în trei categorii. Cehia şi Polonia.150 EUR. Eurostat. Irlanda şi Luxemburg. Slovenia.

romanii au cea mai scazuta putere de cumparare. Astfel. în timp ce luxemburghezii pot cumpăra cel mai mult cu salariul lor minim. 51 . unde lucrează în prezent numeroşi români. salariul minim lunar stabilit prin lege este de 700 euro.1 . tabelul se modifica uşor.150 euro. acesta se cifrează la aproape 1. Alte state membre. potrivit Eurostat. În Spania. precum Italia şi Germania. România situându-se pe ultimul loc în clasament. privind din punct de vedere al puterii de cumpărare. iar in Marea Britanie.Salariul în România Grafic 3. nu au reglementări privind câstigul minim lunar.Salariu minim în Europa 1800 1600 CAT E GO R IA III 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 CAT E GO R IA II CAT E GO R IA I B G R O LV LT S K E E HU CZ PL PT S I MT E L E S UK F R B E NL IE LU T R US E UR / luna 112 137 228 232 267 278 285 329 334 497 567 612 681 700 114813211336135714621610333 652 Sursa: Eurostat Totusi.

52 . Jacques Delors. Poziţia statelor din categoriile 1 şi 2 se imbunătăţeste considerabil. în timp ce pentru statele din categoria 3 (cele mai mari salarii minime) se poate observa o situaţie este inversa. Un alt obstacol major catre un ipotetic viitor salariu minim garantat comun îl reprezintă imensele diferenţe dintre tările membre în ceea ce priveşte nivelul actual al acestuia.Indicele puterii de cumpărare 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 R O B G LV S K LT E E HU CZ PL PT S I E S E L MT IE UK F R B E N L LU T R US Ca teg oriaI Ca teg oriaII Ca teg oriaIII PPS 232 245 351 381 388 390 418 460 469 588 736 753 768 837 116011831239126813161532 494 882 Sursa: Eurostat În ceea ce priveşte puterea de cumpărare. arata că "ar trebui să discutăm despre un salariu minim comun. ţinând cont de salariul minim. salariu minim în Bulgaria şi 1610 în Luxemburg (un raport de 1:14). diferenţele inter-statale variau de la 112 EUR. definit proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărui stat membru". Astfel.2 . diferenţele inter-statale se diminuează. mai ales ca nici măcar toate ţările UE nu au implementate în legislatia proprie prevederi cu privire la salariul minim garantat naţional.Salariul în România Grafic 3. diferenţele dintre indicele puterii de cumpărare sunt de la 232 – în România. la 1532 – în Luxemburg (raport de 1:7). în timp ce. Fostul preşedinte al Comisiei Europene. Pana la acest pas va mai trece ceva timp.

0 2.4 7.6 -0.2 6.4 2. dar şi ca stimulent pentru 53 .5 2.5 0. Eurostat.4 6. în EURO şi procentual Nivelul salariului minim exprimat în EUR 2000 2008 Belgia Bulgaria Cehia Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Letonia Lituania Luxembur g Ungaria Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Anglia Turcia SUA 1118 38 125 118 945 534 425 1083 88 113 1221 98 208 1092 168 371 35 373 127 993 204 941 Creşterea medie anuală (%) în perioada 2000-2008 Nominală Reală 1336 112 329 278 1462 681 700 1321 228 232 1610 285 612 1357 334 497 137 567 267 1148 333 652 2.0 2.8 1.8 23.8 0.3 4.7 27.6 2.2 -0.8 0.6 12. Salariile minime în statele membre UE.Salariul în România România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim. până la 137 euro.4 1.3 8.5 5.2 2.9 -1. Salariul minum pe economie este folosit ca instrument de combatere a sărăciei şi decalajelor sociale. nici contracte colective obligatorii.3 0.4 Sursa: www.9 7.1.7 4. Tabel 3. dar care "a beneficiat din plin de pe urma aprecierii leului".6 3.3 3.5 4. în Turcia şi Statele Unite. potrivit Institutului European de Statistica. Din tabelul ce urmează se poate observa evoluţia procentuală a salariului minim în cadrul blocului comunitar în perioada 2000-2008.3 3.1 6.3 14.8 0.5 15.8 6.1 3. a cărui evaluare în euro arăta o creştere anuală de 18%.eurostat.5 13.1 3.eu Uniunea Europeana nu impune statelor membre să adopte reglementări comune privind salariul minim pe economie.7 8.

nivel aproape similar cu cel din Polonia in anul 1999. în momentul de faţă. Ceea ce inseamna ca pretul fortei de munca din tara noastra a ajuns la un nivel similar cu cel al unor state din Europa Centrala si de Vest a anului 1997. În prezent. fiind mai mare decat ajutorul de somaj sau orice alt tip de indemnizatie socială. de circa 348 € de euro. La nivelul Uniunii Europene.440 de euro.751 de lei. ceea ce duce la un câstig anual de 133% din PIB-ul pe cap de locuitor. salariul mediu lunar în România este de 1. Cu toate acestea. Mai mult chiar. În Marea Britanie salariul mediu atinge la 2.620 de euro. salariul mediu net varia in jurul a 300 de euro. Astfel. în anul 1997. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. acesta este in prezent de aproximativ 2.452 de euro.2 Salariu mediu în Europa Vor mai trece cel puţin cinci ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Europa Centrală în anul 2004.9% de salariu. in România. 3. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele înregistrate în unele state din Europa Centrală. putem estima un cost mediu orar de circa 3. în perioada 1996-1997. Iar la acea data. În Austria. Franţa înregistrează un salariul mediu de 2. România are cea mai mare rata de creştere a salariului mediu brut. Cel puţin aşa arata datele statistice şi prognozele privind evoluţia câştigului salarial. valoarea produsului intern brut pe locuitor este estimată la circa 5. 54 . datele publicate de Comisia Naţionala de Prognoza arată faptul că. tinand cont de evolutia salariului mediu din tara noastra. iar in Ungaria nivelul inregistrat era de aproximativ 3. Belgia are un salariu mediu de aproximativ 2739 euro pe lună. conform Institutului Naţional de Statistică. Aceasta cifra împinsa pe 12 luni arată o depăşire cu 195% a PIB-ului pe cap de locuitor. În prezent.5 euro pentru fiecare salariat. unde PIB-ul pe cap de locuitor este depasit cu 29.4 euro/ora. costul mediul cu forţa de muncă era in jurul a 3.400 dolari (peste 4.Salariul în România ocuparea forţei de muncă. Similar. la momentul integrării. în anul 2008. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro. în luna septembrie a anului curent.700 de euro pe lună. câştigul salarial mediu net a fost. Salariul mediu lunar în Germania ajunge la 3. Pe de alta parte.2 euro/ora. în Polonia. Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană.000 euro).

avantajul României în Uniunea Europeana. este posibil ca în unele domenii. perioada necesară pentru recuperarea decalajului va fi şi mai mare. în cazul României. Asa cum se poate observa. la nivelul întregii ţări.538 de euro. la un salariu lunar de 630 de euro. ar putea ajunge sa fie cuprins intre 480 de euro şi 520 de euro. ajungând deja să reprezinte. Astfel. în industria financiara. Un studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) subliniază faptul că. plecând de la situaţia actuala a veniturilor obţinute şi ţinând cont de evoluţia salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din statele Europei Centrale. salariul net a urcat la circa 620 de euro. În conditiile în care salariul mediu net. va creste cu un ritm mediu anual de circa 9%. salariul mediu este de 1. calculat la aproximativ 12. costul redus al fortei de muncă. estimările unor analisti economici indicand un ritm nominal de circa 1% . În Grecia salariul mediu atinge la 750 de euro pe lună. astfel ca. se erodeaza pe măsura ce se apreciază moneda naţională şi se majorează câştigul salarial. salariile nete s-au majorat mult mai repede decat media naţionala. alte ramuri ar putea avea de suferit in privinta venitului obtinut din muncă.Salariul în România În Spania. iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 14. în 2013. Spre exemplu. Croatii sint platiti cu 82. spre deosebire de celelalte mari economii vestice. aici salariul anual nu merge decât până la 98. in luna septembrie a anului curent.029 euro/lună.602 euro. Deşi noile state membre UE înregistrează în prezent un ritm de creştere superior vechilor membri.2% pe an. este posibil ca salariul mediu net sa ajunga la un nivel comparabil cu cel din statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 (in jurul a 500 de euro) abia peste 4-5 ani. Totodata. iar leul isi va mentine tendinţa de apreciere. peste 750 de euro. În Ungaria salariul mediu este de 646 de euro. Europa Centrala şi de Est este cea mai săracă la nivel salarial. Salariul mediu lunar în Cehia este de 714 euro. exprimat in lei. analizat pe ramuri ale economiei. putem spune că. în timp ce în Bulgaria salariul mediu pe economie a fost de doar 176 de euro. un salariat ungur primeste echivalentul a 61.7% din PIB-ul pe cap de locuitor.546 de euro. diferentele salariale nu vor fi depăşite prea curând. Iar în domeniul transporturilor aeriene. câştigurile salariale să sporeasca mult mai repede.5% din PIB-ul pe cap de locuitor. înseamna că. de aceea. pe an. salariul mediu net. 55 . Pe de alta parte însă. în România. Cu toate acestea. În Slovenia salariul mediu atinge 1.3% din PIB-ul pe cap de locuitor.

se confrunta cu o lipsa de personal calificat. în industria textila şi cea producatoare de încălţăminte a afectat deja sectoarele similare din tara noastra. Astfel. Totuşi. un impuls pentru majorarea salariilor il constituie fenomenul migraţiei fortei de muncă. în principal. valoarea bunurilor produse in lohn care părăsesc ţara începe să se reduca încet.Salariul în România Îmbunătăţirea competitiei. multe companii. dar sigur. ceea ce ar putea reprezenta un factor de majorare a salariilor. Situaţia este reliefată de evoluţia exporturilor din aceste doua ramuri. în special cele din domeniul construcţiilor. CONCLUZII 56 . în anul curent. Astfel.

în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice.Cea de-a treia formă de salarizare o reprezintă salarizarea mixtă. Întreprinderea. la un moment dat. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. Substanţa salariului.Salariul în România Salariul reprezintă suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. produse. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dintre cererea şi oferta de muncă.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. activităţi. mobilitatea forţei de muncă. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. De aceea salariul este şi un venit. Gradul de dezvoltare economică a ţării. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. Mărimea şi dinamica salariului depind de costul resurselor de muncă. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. la rândul ei. 57 . Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestată şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. se concretizează în salariul nominal şi cel real. cu salariul nominal. Având în vedere reglementarile actuale din Romania intreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1. gradul de organizare în sindicate precum si legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară sunt toţi factori ce influenţează mărimea şi nivelul salariului. Salarizarea în acord denumeşte acea formă de salarizare prin care plata salariului se realizează pe operaţii. de organizare etc. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. discriminarea în angajare.8/1 fata de salariul mediu brut. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . Salarizarea în regie asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii.. Aceasta constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. de la unitatea în care lucrează. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. tehnologice. Dar. în timp ce salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. etc.

salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar. în intervalul amintit. Cu toate acestea însă. îmbracaminte. Astfel. conform Institutului Naţional de Statistică. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro. echivalent lunii octombrie din 2008.9% în termeni nominali şi cu 12. la 540 lei noi. tinând cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului.din Uniunea Europeană. Începând cu 1 iulie 2008. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. reprezentand 3. salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut. educatie. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente.Salariul în România Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată. ale salariatilor. cu un salariu minim de 112 euro.751 de lei. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei.atât în termeni nominali. salariul mediu lunar în România este de 1. cât era în 2000. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele 58 .2% în termeni reali. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. cel mai mare ritm de creştere . La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. si 1327 pentru cel net. în ultimii opt ani. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru salariul mediu brut.176 lei/ora. Salariul minim în România. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1795 lei in 2008. a fost de 137 de euro. cât şi în termeni reali . În medie.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continuă. corespunzator programului normal de muncă. în anul 2008. salariul minim pe economie a urcat de la 100 lei noi. Trendul salarial a fost unul ascendent. Salariul minim pe economie din România a înregistrat. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1. Cu toate acestea Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27. În prezent. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. etc. Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. în momentul de faţă.

Vor mai trece cel puţin patru ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Uniunea Europeană. BIBLIOGRAFIE 59 . în perioada 1996-1997.Salariul în România înregistrate în unele state din Europa Centrală.

fisc. Victor Ploae. Ministerul Muncii.ec. Institutul National de Statistică www.ro 3.europa.ro 10.ro 9. www. Ploae Victor Editura Muntenia 2004.contabilul. Dr.ro 60 . www.eu/eurostat 8. Editura Ex Ponto 2002 6. Editura Ex Ponto 2002 5.mmuncii.mediafax. Univ.ro 4. Univ. Victor Ploae. Univ.Salariul în România 1. “Macroeconomie” – Prof. Dr. “Microeconomie” – Prof. Economie politică (Macroeconomie) – Prof. www.ro 7.ipe. Familiei şi Protecţiei Sociale www. www. Institutul de Prognoză Economică www. Dr.insse. Constanţa Popovici Veronica Bundă Ramona Nicoleta 2.