P. 1
25383472 Salariul in Romania

25383472 Salariul in Romania

|Views: 47|Likes:
Published by Ion Ion

More info:

Published by: Ion Ion on Jun 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2014

pdf

text

original

Salariul în România

Salariul în România

CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................2 CAPITOLUL 1: CONCEPTUL, NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI ..............................5 1.1 Piaţa muncii şi salariul ................................................................................................. 5
1.1 Conceptul şi natura salariului .......................................................................................7

1.2. Formele de existenţă a salariului ....................................... ....................................... 10 1.3 Forme de salarizare .................................................................................................... 12 CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMANIA............................................................................. 16 2.1 Particularităţi ale pieţei muncii în România ................................................................16 2.2 Salariu în România...................................................................................................... 24 2.3 Salariu minim în România ......................................................................................... 26 2.4 Salariu mediu în România .......................................................................................... 31 2.5 Impozitarea salarială ...................................................................................................39 CAPITOLUL 3: SALARIZAREA ÎN ROMÂNIA COMPARATIV CU CEA A STATELOR MEMBRE UE ...............................................................................................................................48 3.1 Salariu minim în Europa ..............................................................................................48 3.2 Salariu mediu în Europa ............................................................................................. 52 CONCLUZII ................................................................................................................................ 55 BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................58

2

Salariul în România

Introducere În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic. Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite a lui la activitatea economică. De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate timpurile, cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul de producţie. De fapt, este de neimaginat un proces de producţie, în general, activitatea economică, fără prezenţa factorului muncă. Atunci, apare limpede că salariul, privit ca venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-economice, odată cu apariţia în societate a unor oameni lipsiţi de toate condiţiile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea producţiei, în afară de forţa muncii lor, care, pentru ei, apărea ca singurul mijloc de existenţă. Dacă ne imaginăm un producător independent, un meseriaş, observăm că acesta posedă în plină proprietate toate condiţiile materiale de producţie pe care împreună cu munca lui le foloseşte după cum crede de cuviinţă, în procesul de producţie. În acest caz, este firesc ca tot ce obţine el, întreaga valoare creată sa-i aparţină în întregime. Nimeni altcineva nu are dreptul să-i ceară nici o particolă din valoarea nou creată de el, în afară poate de stat, care pentru serviciile aduse comunităţii , deci şi meşteşugarului, percepe impozitul pe venit. Putem spune oare că venitul meşteşugarului obţinut prin munca sa proprie îmbracă forma de salariu? Desigur nu, deoarece categoria de salariu nu reflectă toate tipurile de venituri obţinute de factorul muncă de-a lungul timpului, el nu apare ca formă tip a venitului, ci ca venit ce revine factorului muncă în anumite condiţii social-economice. Aceste condiţii sînt acelea în care posesorul forţei de muncă,
3

“omul este mai mult decît o marfă. el nu ar putea închiria forţa lui de muncă. ci sclav. sau feudalului. El exprimă atît retribuirea muncii de execuţie a lucrătorilor propriu-zişi. salariul apare. deoarece aceasta aparţine de drept stăpînului de sclavi. a capacităţii de a munci. desigur.Samuelson. el este lipsit şi de mijloacele necesare traiului. de pe urma căruia să obţină venitul necesar traiului. cît şi remunerarea muncii celor ce execută activităţi de concepţie şi conducere. salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit. 4 . În condiţiile contemporane . Acest preţ este nivelul salariului. îl poate face numai dacă este cetăţian liber. Dar acest lucru. Dacă nu ar fi cetăţean liber. ca preţ al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti oameni. laureat al premiului “Nobel” pentru economie. nivelul lui condiţionează situaţia economică a unui număr însemnat de persoane. priceperea lui. singura lui alternativă este să-şi închirieze forţa lui de muncă. ci ca preţ al îchirierii forţei de muncă. cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. care reprezintă singura lui sursă de existenţă. Aşa cum arată P. care este de la distanţă cel mai important preţ”.Salariul în România nu posedă altceva decît aptitudinile lui fizice şi intelectuale. sau iobag. a unor oameni liberi juridic şi. nu pur şi simplu ca preţ al muncii. singurul bun pe care îl posedă. Deci. iar rezultatele muncii lui vor fi însuşite de către aceştea în virtutea posesiei de către ei a factorului muncă.A. egal în drepturi cu toţi ceilalţi. capacitatea lui de a munci. Lipsit de ceilalţi factori de producţie.

ca preţ al muncii ce se formează pe piaţa muncii. studenţi. salarizate. Condiţia generală pentru ca nevoia de muncă să ia forma cererii de muncă este remunerarea sa. De aceea.1 Piaţa muncii în România – noţiuni teoretice Factorul muncă reprezintă conditia generală a oricărei activităţi şi se asigură. alţi nesalariaţi. NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI Modalităţile de formare a veniturilor participanţilor la viaţa economică se explică prin formele specifice de remunerare a serviciilor aduse în cadrul activităţii economice de fiecare factor de producţie. Satisfacerea nevoii de muncă se realizează pe seama utilizării disponibilităţilor de muncă existente în societate. Piaţa muncii se întemeiază. miliari în termen. de asemenea. trebuie să avem în vedere că nu toate disponibilităţile de muncă se constituie în ofertă. generează nevoia de muncă. ci numai acelea care urmează sa fie remunerate. Dar ea nu constituie în întregime o cerere care se exprimă (manifestă) pe piaţa muncii. pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta.Salariul în România CAPITOLUL 1: CONCEPTUL. Ea funcţioneaza în fiecare ţară. factorul muncă pentru contribuţia adusă în activitatea economic este remunerat prin salariu. prin intermediul pieţei. în cererea de muncă nu se includ activităţile care se pot realiza de către femeile casnice. 5 . care se initiază sau există în societate. pe diferite grupuri de ţări şi la scara mondială. 1. Orice activitate. Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă. ca şi ceilalti factori de productie. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activităţilor dintr-o ţară pe o perioada dată. adica a volumului de muncă ce poate fi depus de populaţia aptă de muncă a ţării respective. Astfel. salarizarea ei. Cererea se exprimă prin intermediul numărului de locuri de munca. în perioada dată. Şi în acest caz.

studenţii. generatoare de locuri de muncă. oferta de muncă depinde de vârstă. oferta de muncă nu se formeaza în exclusivitate pe principiile economiei de piaţă. ci se compun din segmente şi grupuri neconcurenţiale sau puţin concurenţiale. ci ca nişte categorii specifice cu un conţinut care le este propriu. starea sănătăţii. Cel ce face oferta trebuie să trăiască. întrucat au resurse pentru existenţă sau au alte preocupări. cererea de muncă este practic invariabilă. Piaţa muncii. ci sunt ataşaţi mediului economico-social. deoarece dezvoltarea unor activităţi existente şi initierea altora noi. se desfasoară în două trepte sau faze.Salariul în România Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale.  Generaţiile de tineri nu sunt crescute de părinţii lor ca nişte mărfuri sau numai pentru a deveni salariaţi. ca expresie a raporturilor dintre cerere şi ofertă. În acest sens se impun atenţiei următoarele aspecte:  Pe termen scurt. în ansamblul său.  Posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă. condiţii de muncă etc. militarii în termen şi alţi oameni care depun activităţi nesalariale. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere şi 6 . presupun o anumită perioadă de timp. sex. aspecte care nu sunt neapărat de natura economică. oamenii nu se deplasează dintr-o localitate în alta şi nu îşi schimbă cu usurinţa munca.  Oferta de munca. psihologie. Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice.  Oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid. al studenţilor şi al celor care nu doresc să se angajeze în nici o activitate. chiar daca nu au avantaje economice. în oferta de muncă nu se includ femeile casnice. nu poate aştepta oricât angajarea pe un loc de muncă. Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi ofertei de bunuri economice pe o altă piaţă. Prin urmare. De asemenea. De aceea.  Cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene. se formează în decursul unui timp îndelungat în care creste şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni până la vârsta la care se poate angaja. neputându-se subsitui reciproc decât în anumite limite sau deloc. ci ca oameni.

adică valoarea sau preţul muncii. iar oferta se delimitează şi ea pornind de la programul de muncă. În primul rînd. număr de ore suplimentare pe care salariaţii acceptă să le efectueze sau nu. ci numai o formă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi şi constă în întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali. este o parte a valori create. Apare ca fiind expresia în bani a întregii valori nou create dar. se conturează principiile care actionează la stabilirea salariilor şi o anumită tendinţa de stabilire a salariilor la un nivel înalt sau scăzut. Muncitorul vinde pe piaţa nu munca. Munca este creatoare de valoare. Cele mai multe teorii consideră în mod just. o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul. Dar. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la salariu. dar în realitate este preţul forţei de muncă. în funcţie de condiţiile concrete ale firmei şi salariaţilor săi. ca volum şi structură. că salariul reprezintă un venit însuşit prin muncă. de situaţia socială şi economică etc. Cererea se dimensionează precis. spunînd că din toate cele trei venituri. în realitate. determinate de particularităţiile tehnico-economice ale activităţilor. Salariul nu este ceea ce pare a fi. Salariul reprezintă. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. după el. se formeaza codiţiile generale de angajare ale salariaţilor. aceasta nefiind materializată şi neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”. dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. pe piaţă muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca. El apare ca fiind preţul muncii.2 Conceptul şi natura salariului Salariul reprezintă mai întâi suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. De aceea salariul este şi un venit. În cadrul acestei faze. adică forţa de muncă. în funcţie de nevoile şi aspiraţiile lor. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor începînd cu şcoala clasică. salariul este singurul venit bazat pe muncă. pe baza contractelor şi a altor angajamente asumate de firmă.Salariul în România ofertă. El vinde doar capacitatea de a munci. 7 . ci forţa sa de muncă. 1.

Unul din aceşti factori este costul formării resurselor de muncă. Concepţiile monoiste explică substanţa salariului printr-un singur factor. Salariul ar fi deci o parte. îndemînarea şi cunoştinţele sale formate pe baza cheltuielilor respective. Alţi autori consideră că natura salariului este dată de “capitalul cultural” care se formează prin intermediul “capitalului economic”. parţial ca un transfer gratuit de venituri. teoria salariului de eficienţă conduce la concluzia că relaţia salariu-productivitate nu este şi nici nu trebuie să fie identică pentru toate firmele sau activităţile. iar salariul apare. salariul reprezintă suma care asigură strictul necesar pentru existenţa salariatului şi întreţinerea familiei sale. De aceea. 8 . Lassale apelează la argumentul lui Th. O altă teorie monistă explică substanţa salariului prin productivitatea muncii. Întrucît ceea ce se închiriază sau se vinde este priceperea salariatului. Pornind de aici. cînd salariul apare. ca plată pentru utilizarea capitalului cultural. capitalul economic devine capital cultural. dar relevă posibilitatea utilizării sale la elaborarea unor concepţii realiste cu privire la mărimea şi dinamica salariului. care susţine că un salariu mai mare ar încuraja căsătoriile şi ar avea ca rezultat creşterea populaţiei peste posibilităţile ce decurg din dezvoltarea economiei. experienţa profesională etc. Varianta modernă a acestei explicaţii o reprezintă teoria salariului de eficienţă. aceasta susţine că salariul nu trebuie considerat o sumă determinată pe piaţa muncii ci un rezultat care decurge direct din eficienţa muncii. existînd în acest sens. iar acest fapt stă la baza diferenţierii salariilor. Maltus. precum şi la explicarea ştiinţifică a existenţei unor diferenţe necompensatorii între salarii. Prin logica sa.Salariul în România Natura salariului este tratată în maniere diferite. creşte numărul deceselor şi scade natalitatea ajungîndu-se în cele din urmă la punctul din care s-a pornit. însă. În esenţă. fenomenul “capital cultural” a căpătat sensul de cunoştinţe ştiinţifice pe care posesorul forţei de muncă le acumulează prin învăţămînt şi cultură. fundamentată îndeosebi în ultimele două decenii. astfel încît venitul mediu scade. concepţii moniste şi concepţii dualiste. mai mare sau mai mică. Analizele statistice nu validează în totalitate această teorie. Ferdinand Lassale a ajuns la legea de aramă potrivit căreia “salariul mediu nu depăşeşte întreţinerea existenţei muncitorilor şi reproducerea speciei”. din rezultatul muncii. populaţia nu se mai poate întreţine. Este prima eplicaţie a substanţei salariului dată încă de Turgot şi Quesnay. Ea nu poate. Pentru a explica de ce salariul are această limită. Cheltuielile cu creşterea şi pregătirea forţei de muncă reprezintă “capitalul economic”. În concordanţă cu aceasta. explica substanţa salariului în condiţiile învăţămîntului gratuit. în ultimul timp.

distribuită în mod direct salariaţilor. la fel ca cererea pentru ceilalţi factori de producţie are caracter derivat. Pe termen lung.spun unii autori . comparativ cu cel anterior pentru că purtătorul şi. condiţionat de nivelul productivităţii. se poate concluziona că substanţa salariului o reprezintă partea din venitul naţional. declanşând mobilitatea salariaţilor spre însuşirea celor mai cerute calificări sau spre întreprinderile în expansiune. În viziunea acestei teorii. ceea ce primeşte salariatul este o parte din produsul muncii. Aceasta se formează ca sumă a necesarului pentru a produce toate mărfurile şi serviciile solicitate de societate. a capacităţii lor de adaptare la procesele de muncă şi tehnologiile existente în întreprinderi sau la mobilitatea geografică. În această viziune. Aceasta este valoroasă pentru venitul sau cîştigul său potenţial viitor”. la fel şi capitalul uman rezultă din investiţii specifice făcute cu scopul de a genera venituri viitoare. după care substanţa salariului constă. Dar. pentru participarea lor la activitatea economică mai ales sub formă bănească. Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori. care ar putea fi considerată o prelungire pe alt plan. totodată. 9 . “Capitalul uman . Teoria dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine economice.este stocul de experienţă acumulată de lucrător. În acelaşi timp. Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de muncă şi posesorul acesteia. Aşa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiţii. diferenţele dintre salarii influenţează alocarea factorului muncă în economie. creşterea şi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare similară a cererii de muncă. el fiind însă definitivat şi plătit după depunerea muncii. Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniţiale este un venit bănesc superior sau un viitor loc de muncă. aceasta urmărind să o administreze în scopul maximizării venitului pe care-l obţine. concomitent. în funcţie de rezultatele ei. adică din diferenţierea pregătirii salariaţilor. în contextul general al raportului dintre cererea şi oferta de muncă.Salariul în România În literatura economică anglo-saxonă s-a răspîndit teoria “capitalului uman”. salariul se stabileşte pe baza mecanismului pieţei. Cererea de muncă. în costul forţei de muncă şi în productivitatea muncii. mai important şi aducător de satisfacţii suplimentare. inegalitatea salariilor derivă din inegalitatea formării capitalului uman. Ca preţ plătit pentru serviciul adus de factorul muncă. mărimea salariului se formează astfel încât ea să se situeze cel puţin la nivelul costului forţei de muncă. gestionarul unei asemenea avuţii este salariatul însuşi. a teoriei capitalului cultural.

se concretizează în salariul nominal şi cel real. Formele de existenţă a salariului Substanţa salariului. cu privire la nivelul salariilor pentru bărbaţi. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. În Franţa. la un moment dat. Există deosebiri regionale între salariile nominale din cadrul aceleiaşi ţări. Atunci cînd salariul se dovedeşte a fi insuficient. şomajul să ia proporţii şi. evident să scadă salariile. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. scăderea producţiei face ca cererea de forţă de muncă. categorii şi forme de salarizare etc. cu salariul nominal. cererea de forţă de muncă va fi mai mare şi ca urmare a acestui fapt. se consemnează chiar prin legislaţie salarii mai mici în provincie faţă de Paris şi regiunea pariziană. Mărimea lui depinde de mai mulţi factori: a) valoarea forţei de muncă. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta şi de la o piaţă la alta. salariile muncitorilor din sudul Italiei sunt mai mici decât salariile muncitorilor din nord. De pildă. intră în funcţie modalităţile de completare a lui cu resurse care au revenit iniţial întreprinderii sau societăţii. salariile vor înregistra o tendinţă de creştere. pe criterii naţionale şi rasiale. Ea constă dintr-un ansamblu de măsuri luate de întreprinzători sau de stat.3. femei. pe regiuni. Raporturile dintre salariul nominal şi cel real sunt în funcţie de costul vieţii.Salariul în România Acest mod de formare a salariului are la bază regulile generale de funcţionare ale pieţei şi elementele specifice pieţei muncii. În perioadele de avânt cînd se înregistrează creşteri ale producţiei. tarife. Acesta se poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100 10 . Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. c) politica de salarizare. de la unitatea în care lucrează. în vederea apropierii de condiţiile unei vieţi normale sau de realizarea acesteia. în timpul crizelor şi recesiunilor. să scadă. b) evoluţia situaţiei economice. adică mai concret de preţul forţei de muncă care se stabileşte pe piaţa muncii prin mecanismul cererii şi ofertei. Salariul astfel format este raportat întotdeauna de posesorul muncii la cerinţele propriei sale existente pe care şi-o doreşte normală şi la parametrii tot mai ridicaţi de siguranţa pe seama acestei forme de venit. 1.

impozitele. La un salariu nominal dat. cu o unitate monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri. Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi cel social. Cînd acesta este mic. Creşterea numărului de ore se micşorează însă pe măsură ce salariul real atinge un nivel mai înalt. în ansamblul său. cum sunt accidentele de muncă. pentru riscuri comune. prin care societatea. care se află în raport direct proporţional cu cel real. tuturor oamenilor. dacă salariul real va continua să crească şi după acest moment. Dar. Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă. taxele. lucrătorul urmăreşte să sporească numărul orelor de muncă. Dinamica salariului real exercită o mare influenţă asupra ofertei individuale de muncă. intervine pentru a spori veniturile unor categorii de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu riscuri mai mari. care reflectă deprecierea valorii banilor. care acţionează invers proporţional asupra salariului real. ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi. d) revendicările celor ce muncesc. bolile profesionale. 11 .Salariul în România Un indice al costului vieţii ne permite să cunoaştem mărimea cheltuielilor băneşti pe care un individ trebuie să le facă pentru a-şi asigura acelaşi nivel de viaţă în două situaţii care diferă numai prin preţuri. accidente . numărul orelor lucrate de cel ce oferă munca va scădea. Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional. Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori: a) salariul nominal. numărul de ore de muncă efectuate nu va mai creşte. c) puterea de cumpărare a banilor. Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii :  salariul social afectat care reprezintă suplimentul de venit vărsat în mod regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară. în funcţie de valoarea mai mare a ei. Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei întreprinderi. Inflaţia. b) preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii. antrenează o scădere a veniturilor reale. va staţiona. El se consideră amânat până la survenirea unor riscuri legate de boli. Creşterea costului vieţii neînsoţită de o creştere proporţională a salariului nominal antrenează scăderea salariului real. şomajul etc.  salariul social amânat.

De asemenea considerând identice celelalte elemente durata zilei de lucru. • Principiul negocierii salariilor . de condiţiile naturale etc. deci munca intensivă dintr-o ţară. este mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate a muncii mai scăzută. nivelul de calificare. Deosebirile naţionale între salarii. calitatea muncii. puterea de cumpărare a monedei. îşi va găsi expresia.4 Forme de salarizare 12 . 1. De asemenea un rol important are. şi modul tradiţional de viaţă. cantitatea şi calitatea acestora depind de gradul de civilizaţie. se produc mărfuri.. Principiile sistemelor de salarizare: • Salariul reprezintă un preţ plătit pentru factorul muncă şi este necesar să se stabilească prin mecanismele pieţei. produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare decît munca mai puţin intensivă din altă ţară. care diferă şi ea de la o monedă naţională la alta. ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. • Principiul la muncă egală. conjunctura economică favorabilă sau nefavorabilă. intensitatea muncii.capacitatea de cumpărare a salariului nominal al muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a muncii mai ridicată. în care productivitatea muncii este mai mare. valoarea banilor etc . De asemenea. nivelul de organizare a muncitorilor etc. • Principiul salariilor minime. intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta. • Caracterul confidenţial al salariului.Salariul în România Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii determinate de o serie de factori. valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare traiului muncitorului şi familiei sale. depind şi de alţi factori care sînt diferiţi de la ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă. desigur. componente care desigur diferă de la o ţară la alta. cu o valoare naţională pe unitatea de produs mai mică decît în celelalte ţări. condiţii de muncă. salariu egal. Pe piaţa mondială. În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate de variaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta. După cum se ştie. într-o sumă de bani mai mare. • Principiul liberalizării salariilor. În ţările mai dezvoltate. • Salarizare după: cantitatea muncii.

sistemul Bedaux şi formula Schueller. Sistemul primelor se bazează pe timpul mediu normat pentru realizarea unei piese sau operaţii.  o remunerare variabila a randamentului sau performantelor.Salariul în România În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. şi anume: 1) Salarizarea în acord – plata salariului se realizează pe operaţii. Economia de timp. realizarea piesei sau operaţiei într-un timp mai scurt. si care se adauga salariului de baza (in general se considera ca prima nu poate depasi o treime din salariul total realizat). activităţi. Practic.  salarizare în acord progresiv sau regresiv – tariful putând să crească sau să scadă după o anumită cantitate de produse. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice. Acordul poate fi: individual (este stimulativ pentru lucrători. formula Halsey. practicându-se acolo unde poate fi măsurată munca individuală şi nu primează calitatea). numai o parte din creşterea de venit ca urmare a creşterii productivităţii orare a muncii revine salariatului. colectiv (se realizează pe echipe) sau global (se realizează pe întreprindere. Cele mai cunoscute formule sunt: formula lui Taylor. aduce un salariu suplimentar. fabrică etc). această formă de salarizare este folosită pentru remunerarea lucrătorilor din sectorul administrativ. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. Se utilizează în activităţile în care calitatea are o importanţă deosebită. Salariul efectiv se compune din doua parti principale:  salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat. etc. produse. 3) Salarizarea mixtă constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. prime pentru munca în conditii speciale şi prime de producţie pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel.. formula Rowam. tehnologice. prime de vânzare (pentru depăşiri ale valorii normate ale vânzărilor). formula York. în funcţie de interesele societăţii. de organizare etc. dacă doresc să obţină un salariu mai mare. Cele mai uzuale prime sunt: prime de calitate (pentru identificarea defectelor sau evitarea pătrunderii componentelor cu probleme de calitate în produsul finit). Prima este reprezentată de o parabolă: ea creşte până când lucratorul îşi dublează rezultatele după care se plafonează. La nivelul întreprinderilor. 2) Salarizarea în regie – asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. Este o formă de salarizare care incită permanent lucrătorii la prestarea unor ore de muncă suplimentare. După tariful aplicat distingem:  salarizare în acord simplu – tariful rămâne constant pentru întreaga cantitate de produse. 13 .

un număr de acţiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaţilor. privat şi mixt la muncă egală. în cazul sistemului de prime: S = st + np P = 1/m [s(T-t)]. Se negociază cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect. in cazul formulei Rowan. Formula este cunoscuta ca şi acordul global. Corectarea – vizează toate formele de salarizare concretizându-se în:    adaptarea rapidă a salariului la dinamica preţurilor şi la inflaţie. unde m = 1/2 sau 1/3 in cazul formulei Halsey sau P = t/T [s(T-t)]. creşterea siguranţei salariatului prin menţinerea salariului la un nivel decent. Se poate calcula şi aloca un fond pentru suplimentarea salariilor în funcţie de beneficiul obţinut. Forma stimuleaza cooperarea în muncă. de asemenea. elimina efectele negative ale absenteismului. micşorarea diferenţelor dintre salariile din sectorul public. În cadrul acestei clasificări se mai pot adăuga şi urmatoarele forme de salarizare: 4) Salarizarea pe colective de lucratori (echipe) este o forma de acord aplicată la volumul total al rezultatelor unei echipe. în conditiile în care acesta poate fi marit sau diminuat şi regula de repartizare pe membrii echipei. Pentru îmbunătăţirea formelor de salarizare s-au conturat câteva direcţii principale de acţiune. măreşte ataşamentul faţă de întreprindere şi preocuparea pentru perfecţionarea activităţii. de creştere a productivităţii muncii şi de creştere a capitalului prin surse proprii. şi anume: 1. Se pot distribui.Salariul în România Daca S = salariul cuvenit s = salariul orar t = timpul efectiv consumat T = timpul normat pentru o piesa sau un produs n = numărul de piese realizate p = suma cuvenită ca salariu pentru o piesă P = prima acordată pentru fiecare piesă realizată suplimentar Atunci. 14 . reduce conflictele şi competiţia între indivizi. 5) Participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii este o formulă suplimentară care stimulează întreg personalul.

 3. care să se distribuie salariaţilor din beneficiu. mobilitatea forţei de muncă (dacă mobilitatea este mai mare şi o parte forţei de muncă dintr-o regiune migrează în alta unde este mai bine plătită. discriminarea în angajare (poate favoriza un grup în raport cu altele.  Mărimea şi dinamica salariului depind de o serie de factori. participarea prin intermediul acţiunilor cumpărate de salariaţi de la unitatea unde îşi desfăşoară activitatea. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dinre cererea şi oferta de muncă. realizându-se sub două forme:  salariul familial – alocaţiile de stat pentru copii. în ceea ce priveşte angajările. gradul de organizare în sindicate precum şi legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară.. salariul social – utilizat pentru a spori veniturile tuturor salariaţilor sau a unei categorii de salariaţi confruntate cu riscuri mari (şomaj. Participarea sau implicarea are în vedere admiterea salariaţilor la împărţirea beneficiilor obţinute de unitatea unde lucrează. responsabilităţi de conducere etc. dacă oferta de muncitori calificaţi pentru domeniul respectiv este unică.Salariul în România  acordarea de sporuri sau prime pentru condiţii de muncă dificile. reducerea forţei de muncă i-ar obliga pe patroni să crească salariile). peste cel primit pentru munca depusă. Socializarea are în vedere asigurarea unui surplus de salariu. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . costul resurselor de muncă. 15 . Gradul de dezvoltare economică a ţării. accidente de muncă. salariul se va stabili la un nivel mai ridicat.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri. prime şi sporuri pentru naşteri etc.). 2. În primul rand. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. astfel:   participarea directă la beneficii. salariile sau promovarea pentru alte motive decât capacitatea de a practica o anumită meserie). sunt toţi factori ce influentează mărimea şi nivelul salariului. boli profesionale etc.

000 persoane. iar numărul de salariaţi cu aproximativ 4.4%. însă.5%.) 23206.7% la 38. îndeosebi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.7 23185.5 Rata brută de ocupare 46. Principala tendinţă care se manifestă în ultimii 18 ani în ceea ce priveşte volumul ocupării forţei de muncă este continua sa reducere.7 46.1 INDICATORI Populaţia civilă Numărul ocupată de salariaţi (Mii pers. În acelaşi interval. rata brută de ocupare a populaţiei totale s-a diminuat de la 46. în special. la nivelul celei atinse de ţările dezvoltate. semnificând o participare importantă a femeii la activitatea economicosocială. reducerea drastică a natalităţii şi a sporului natural începând să se manifeste în acest deceniu – cât. În România.000 persoane. Tendinţele demografice. iar a persoanelor în vârstă de 15-64 ani de la 72. Procesul este generat atât de evoluţiile demografice – cu o mai mică influenţă. în perioada 1990-2008. în anul 2008. deocamdată.Salariul în România CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMÂNIA 2.1 Indicatori ai potenţialului de muncă din România ANUL Populaţia totală (Mii pers.000. observabil în creşterea numărului persoanelor dependente de populaţia care contribuie la asigurările sociale şi constituirea resurselor statului.) (mii pers) 10839.2 10786 7483. aceasta din urmă situându-se.5% faţă de 48%).700.7% la 57. Ca urmare.5 8142. rata de activitate masculină era evident mai mare decât rata de activitate feminină (62. populaţia civilă ocupată s-a redus cu 2.5 16 1998 1999 . Tabelul 2. ca şi diminuarea ratei populaţiei ocupate au condus la modificări importante în ceea ce priveşte raportul de dependenţă economică. de capacitatea redusă de absorbţie a economiei.1 Particularităţi ale pieţii muncii în România Ocuparea forţei de muncă în România rămâne una dintre zonele cele mai tensionate ale tranziţiei.

Salariul în România 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 22789 22755,3 22730,6 22681 22607,6 22545,9 22488,6 22455,5 22435,2 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8419,6 8629 6627,4 6385,3 6200,6 6047,7 5893,9 5399,1 5181,6 4761 4623 45,9 44,2 44 41,9 41,5 40 39,2 37,5 38.4

Sursă: Buletinul Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În contextul evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă, al declinului ocupării, s-au produs o serie de deplasări structurale. În prezent, structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare ale economiei este anacronică, riscantă, reflectând concomitent:
 procesul de dezindustrializare şi reograrizare a ocupării;

 capacitatea modestă a sectorului servicii de a absorbi şi reţine o parte importantă a populaţiei disponibilizate din industrie (deşi acest sector pare să înregistreze, în general, o evoluţie ascendentă, în cifre absolute, ocuparea în cadrul său se reduce);
 riscul pseudo-terţializării ocupării, cu efecte negative asupra unui trai decent şi/sau asupra

polarizării activităţilor speculative. Aceste tendinţe exercită o puternică influenţă asupra sistemului de calificări, asupra posibilităţii de identificare a nevoilor viitoare de formare profesională, asupra relaţiei dintre cererea de forţă de muncă şi oferta sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul sectorului primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului) populaţia activă implicată în acest domeniu a fost de 3.144.000 persoane în 1998, crescând la 3.320.000 de persoane în anul 2003 şi atingând valoarea de de 3.570.000 în anul 2008. Numărul persoanelor angajate în sectorul secundar (industrie şi construcţii) a cunoscut în perioada 1998-2008 un fenomen de scădere acccentuată, de la 4.711.000 în anul 1998, la 3.193.00 în anul 2003 respectiv 2.708.000 în anul 2008. Această scădere importantă a numărului de persoane ocupate în acest domeniu are mai multe explicaţii între care: pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere pentru produsele româneşti, transformarea fostei economii de stat centralizate într-o economie de piaţă care are la bază rentabilitatea economică, creşterea masivă a preţurilor la utilităţi şi respectiv incapacitatea fostelor întreprinderi industriale de a produce în condiţiile de calitate şi de preţ cerute de piaţă,
17

Salariul în România rezultând de aici concedieri masive din fostele mari întreprinderi de stat şi regiile cu pierderi: minerit etc. Din punctul de vedere al grupării persoanelor active pe cele trei sectoare de activitate, România prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populaţiei active din sectorul primar şi cu o pondere destul de redusă a serviciilor. În condiţiile în care competitivitatea în sectorul industriei este greu de dobândit datorită costurilor mari pe care le implică, şansa economiei româneşti ar fi dezvoltarea acentuată a sectorului serviicilor pentru a compensa scăderea valoriii produsului intern brut datorită scăderii dimensiunii sectorului industriei şi construcţiilor. Tabelul 2.2 Structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare economice în România SECTOARE ECONOMICE ANUL 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Agricultură (%) 29,1 29,8 33 36 36,5 34,5 35,5 37,6 38,1 41 41,3 Industrie şi construcţii (%) 43,5 39,9 37,1 35,8 34,4 33,6 34,3 32 30,7 24,4 27,3 Servicii (%) 27,4 30,3 29,9 28,2 29,1 31,9 30,2 30,4 31,2 30,4 29,4

Sursă : Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În funcţie de forma de proprietate, se constată o evoluţie importantă a sectorului privat de la 27,1% în 1998 la 75% 2004 (în cifre absolute de la 2936,9 mii persoane la 6475 mii). Ponderea populaţiei ocupate în sectorul privat creşte atât în agricultură (în 2002 aceasta deţinea peste 98%), cât şi în industrie şi servicii. În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după criteriul statutului profesional, principalele schimbări se referă la:
 reducerea ponderii salariaţilor în cadrul populaţiei civile ocupate (de la 75,1% în 1998 la

53,5% în 2008);
18

Salariul în România
 sporirea numărului de lucrători pe cont propriu (17,1% în 2000 şi 21% în 2008) şi a

lucrătorilor familiali neremuneraţi, categorie din care face parte şi populaţia care lucrează în agricultură (15,2%, respectiv 17,1% în aceiaşi ani de referinţă);  menţinerea la un nivel relativ constant a numărului patronilor. Legat de structura populaţiei active după sexe, există mai multe ramuri ale economiei naţionale în care populaţia activă este majoritar feminină. Cele mai importante dintre aceste sunt: sănătate şi asistenţă socială (77,7%),învăţământ (67,45%), activitate hotelieră şi de alimentaţie publică (63%), comerţ (51%). În anul 2008, distribuţia populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii era structurată, în principal, pe următoarele categorii:  conducători şi funcţionari superiori din administraţia publică şi din unităţile economicosociale - 2,1%;  specialişti cu ocupaţii intelectuale sau ştiinţifice - 6,4% ;  tehnicieni, maiştri şi asimilaţi - 8,1% ;  funcţionari administrativi - 3,9% ;  lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi - 6,8% ;
 agricultori şi lucrători calificati în agricultură, silvicultură şi pescuit - 39,7%;

 muncitori / meseriaşi - 16,5% ;  alte categorii de ocupaţii - 16, 5% . Ratele de activitate pe grupe de vârstă au avut următoarele valori:  pentru grupa de vârstă 15-24 de ani: 43,1%;  pentru grupa de vârstă 25-34 de ani:84,5%;  pentru grupa de vârstă 35-49 de ani: 85%;  pentru grupa de vârstă 50-64 de ani: 57,8%;  pentru grupa de vârstă 65 de ani şi peste: 35,7% . Structura populaţiei ocupate în funcţie de statutul educaţional relevă faptul, că unei ponderi de aproape 2/3 din total îi corespunde o instruire de nivel secundar sau superior, situaţie care permite aprecierea că forţa de muncă din România dispune de o pregătire de nivel ridicat. Luând în considerare criteriul vârstei, gradul cel mai înalt de instruire corespunde persoanelor din grupele de 25-34 ani (aproximativ 90%) şi 35-49 ani (77%).
19

211 95.164.642 86.065 245.861 155.4% 10.N.457 217.8% 10.9% 9. Grafic 2.978 602.420 98. pe anul 2006 Reducerea volumului ocupării forţei de muncă este acompaniată de apariţia şi extinderea şomajului.142 202.130.517 307.Salariul în România Tabelul 2.575 224.3 Evoluţia şomajului INDICATORI ANI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ŞOMERI TOTAL 337.066 457.874 225.980 386.242 Rata şomajului 3% 8.435 1.223.220 219.932 286.5% 6.959 390.233 438. odată cu transformările implicate de trecerea de la economia planificată la economia de piaţă.925 998.9% 10.019 1.025.785 504.044 402.564 881.642 516.007.284 317.5% 8.F.4% 11.2% 10.O.705 1.079 594. Raportul A.131 826.038 258.6% 8. Numărul şomerilor înregistraţi creşte semnificativ în 1992.932 Beneficiari de ajutor de şomaj 265.427 Beneficiari de alocaţie de sprijin 239.432 657.038 445.056 1.214 Şomeri neindemnizaţi 71.475 255.296 1.992 391.059 564.432 232.1 Evoluţia ratei şomajului în perioada 1998-2008 20 .957 549.440 929.M.6% Surse: Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2007.

şcoală primară – 3. în ordine. acest fenomen continuă până în anul 2002 ca urmare a accelerării procesului de privatizare. rata şomajului atingând un maxim al perioadei post-decembriste. de 11. în general.8% şi fără şcoală absolvită – 1. structura populaţiei de şomeri după nivelul de pregătire a fost următoarea: şomeri cu studii superioare – 3.9%. fenomenul îşi continuă curba ascendentă până în 2000. urmează. în general. cu liceu – 40.Salariul în România 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 R a tas omajului Aşa cum se poate observa din graficul referitor la rata şomajului. precum şi cel profesional şi de ucenici.7%. Distribuţia se păstrează. De altfel. În ultimii 2 ani.7%. absolvenţii învăţământului gimnazial.8%. reprezentând o rată de 8. şi în cadrul grupei de vârstă 15-24 ani. cât şi pe sexe. şcoală profesională şi de ucenici – 29. când se reduce semnificativ. Numărul şomerilor cu pregătire universitară este redus. după care îşi reia tendinţa crescătoare. Proporţiile respective se menţin. La nivelul anului 2008.932 persoane. atât pe total. Distribuţia şomerilor pe niveluri de instruire şi formare reflectă o concentrare mare a fenomenului în categoria persoanelor care au absolvit învăţământul liceal. pe întreaga perioadă 1991-2001. trecând la o curbă descendentă astfel că la sfârşitul anului 2008 numărul şomerilor înregistraţi era de 826. şomeri cu studii postliceale şi tehnice de maiştri – 2.7%. trebuie menţionat că tinerii în vârstă de 15-24. primar şi cei fără şcoală absolvită. gimnaziu – 17. reprezintă categoriile cele mai vulnerabile în faţa riscului de şomaj.3%. restructurare şi lichidare a unor întreprinderi. 21 . iar din această grupă femeile şi cei rezidenţi în mediul urban. datorită unei oarecare macrostabilizări economice şi datorită creşterii economice precum şi politicilor sociale aplicate şomajul îşi schimbă evoluţia.9%.6%.

7 luni pentru şomerii de 35-49 ani şi 20. înregistrează o scădere faţă de anii precedenţi. dar în creştere cu 2.5% femei). că şcoala încă „produce şomeri”. cu diferenţe importante pe grupe de vârstă: 12. pe grupe de vârstă. de calificări. În acelaşi timp. După cum am mai amintit. 22 . care. Această stare de fapt conduce la concluzia că există încă deficienţe de comunicare şi transparenţă între cererea de forţă de muncă şi oferta de calificări a sistemului de educaţie şi formare. Persoanele care se aflau în şomaj de peste un an în 2007 reprezentau 44. care au renunţat să mai caute un loc de muncă. şomerii.3 luni pentru cei în vârstă de 50 ani şi peste. în 2007.Salariul în România În mod constant. ci este o continuare a tendinţelor înregistrate şi în anii anteriori.3% din total. La cele de mai sus trebuie adăugat un alt fapt alarmant: în 2007.8 luni în 2005. faţă de 17.4 puncte procentuale faţă de anul 2003. reflectă aceeaşi situaţie: ponderea mult mai ridicată a şomajului în rândul tinerilor şi reducerea acesteia pe măsură ce se înaintează în grupele superioare de vârstă. în general. Riscul cel mai mare pentru şomajul de lungă durată îl prezintă. Modul de distribuţie a ratei şomajului. rata şomajului corespunzătoare grupurilor menţionate a fost de aproximativ 3 ori mai mare decât rata medie. la nivelul anului 2007. mai mult cu 7 puncte procentuale faţă de anul 2006. Situaţia nu este specifică numai anului menţionat. faptul că aproximativ 50% din numărul total al persoanelor descurajate care au încetat să mai caute de lucru erau tineri în vârstă de 15-24 ani (51% bărbaţi şi respectiv 49. acestea fiind.0 luni. 17. fiind de 16. 18. în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de anii 2004-2006. cât şi active. le-ar facilita reinserţia profesională. aşadar. în acelaşi timp. eventual. persoanele de peste 50 de ani. peste 80% dintre şomerii intraţi pentru prima dată pe piaţa muncii erau în vârstă de 15-24 ani. Îngrijorător este. inclusiv absolvenţii diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională iniţială care nu au fost niciodată încadraţi în muncă.3 luni pentru cei de 25-34 ani. generată de o anumită lipsă de coerenţă a strategiei de dezvoltare a economiei constituie una dintre explicaţiile situaţiilor menţionate.5 luni pentru şomerii de 15-24 ani. beneficiază de o serie de măsuri de protecţie socială. mai greu acceptate de angajatori şi mai puţin deschise spre diferite forme de recalificare şi reconversie. dificultăţile de identificare a nevoilor viitoare de forţă de muncă. O proporţie importantă dintre acestea sunt persoane descurajate. atât pasive. Durata medie a şomajului.

Arad. gradului de urbanizare a acestuia etc. Cu alte cuvinte. în cadrul fiecărei promoţii de absolvenţi. ponderea tinerilor care beneficiază de această formă de protecţie. se situează judeţele: Ilfov. cifră care se menţine relativ constantă în ultimii ani. Tulcea. postliceal şi superior a fost în 2007 de aproape 360 de mii. Călăraşi şi Timiş. Astfel. cu alte cuvinte a celor care alimentează fenomenul şomajului în anul respectiv. Dolj. pot fi realizate unele estimări ale ponderii acestora. categoria cea mai favorizată din perspectiva analizată.Salariul în România În ceea ce priveşte beneficiarii de ajutor de integrare profesională (formă de protecţie socială destinată absolvenţilor care nu au găsit un loc de muncă). au realizat o inserţie profesională reuşită ceva mai mult de două treimi din total. Suceava. Botoşani. Maramureş. La polul opus. Bacău şi Municipiul Bucureşti. în plan local. Covasna. dar şi tinerii absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ care intră direct în şomaj pot beneficia – aşa cum s-a mai amintit – şi de o serie de măsuri active de ocupare. tinerii care finalizează învăţământul superior reprezintă. capacităţii diferite de absorbţie a forţei de muncă tinere de care dispune economia judeţului. În anul 2005. după susţinerea şi celei de-a doua sesiuni de bacalaureat). în funcţie de acelaşi criteriu. Cifrele beneficiarilor de ajutor de integrare profesională sunt diferite de la un judeţ la altul. Giurgiu. Prahova. Satu Mare. având în vedere că numărul absolvenţilor învăţământului profesional şi de ucenici. Galaţi. cei mai mulţi dintre aceştia provin din învăţământul profesional şi de ucenici. Sălaj. în mod constant. Vaslui. pe lângă posibilitatea frecventării cursurilor de calificare. iar al celor care primesc ajutor de integrare profesională de 106 mii (la 31 martie 2006). deoarece aceştia din urmă pot beneficia de forma respectivă de protecţie începând cu lunile septembrie-octombrie 2006. este de aproximativ 30%. total şi pe niveluri de formare. în absenţa unor date concrete privind numărul lor. cu mai puţin de 1500 de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională. liceal. Astfel. se poate aprecia că dintre absolvenţii anului şcolar / universitar 2004/2005. Şomerii adulţi. Braşov. Ialomiţa. Astfel. printre judeţele cu cel mai mare număr de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională – între 3600 şi peste 5000 de absolvenţi care au intrat direct din şcoală în şomaj – se numără Iaşi. cât şi indicatorilor specifici ai dezvoltării economice. recalificare şi 23 . (Calculul s-a făcut prin raportarea numărului beneficiarilor ajutorului de integrare profesională la 31 martie 2006 la absolvenţii anului şcolar 2004-2005. atât datorită diferenţelor în ceea ce priveşte numărul populaţiei şcolare şi al absolvenţilor diferitelor niveluri de învăţământ. fiind urmaţi de absolvenţii învăţământului liceal şi postliceal.

indiferent de facilităţile pe care aceasta le implică. Unii dintre ei consideră că nu pot să formuleze cererea pentru angajarea de personal dintre absolvenţi. în continuare. în unele situaţii – mai multe sau mai puţine. în trimestrul I al anului 2006. ceea ce reprezintă 6. în condiţiile în care semnele de revigorare a economiei întârzie să se manifeste sau sunt prea timide. din care mai mult de jumătate finalizaseră învăţământul superior. cea Americană precizează 24 .Salariul în România perfecţionare.3%. în anul 2007. din totalul de peste 12 mii persoane care au încheiat pregătirea în diferite cursuri organizate de către Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (din care peste 4 mii erau şomeri) numai 782 persoane au reuşit să se încadreze în activitate. în condiţiile instabilităţii economice şi a mediului de afaceri. În timp ce definiţia românească pune accent pe efortul ce trebuie recompensat. indiferent de denumirea sa. Una dintre măsurile active de ocupare care ar trebui să aibă rolul cel mai important în stimularea angajabilităţii – cursurile de calificare. însă. reprezintă suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de muncă pentru munca efectuată sau ce trebuie efectuată şi pentru serviciile îndeplinite sau ce trebuie îndeplinite. nu-şi permit angajarea tinerilor absolvenţi. 2. redusă. deoarece au dificultăţi în prognozarea propriilor nevoi de forţă de muncă. Toate aceste aspecte implică o regândire a sistemului de protecţie socială şi o adaptare a acestuia la condiţiile efective de pe piaţa muncii. Rezerva agenţilor economici privind angajarea absolvenţilor provine şi din faptul că. conform datelor Ministerul Muncii. utilizării serviciilor de intermediere a Direcţiilor Generale de Muncă şi Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă. eficienţa acesteia fiind.2 Salariul în România Salariul. absolvenţii şomeri au posibilitatea să fie angajaţi prin subvenţionarea unui cuantum din salariu din Fondul de şomaj. în acelaşi an). Grupul American de consulting pentru Business Practice defineste salariul ca “o recompensa acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul firmei”. un număr relativ redus de tineri. numărul absolvenţilor angajaţi în aceste condiţii a fost de aproape 20 de mii (faţă de peste 350 de mii de absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ. Mulţi angajatori. generale sau locale – subvenţiile salariale le parvin cu întârziere. De această măsură de ocupare beneficiază. recalificare şi perfecţionare – nu are impactul scontat. Spre exemplu.

abilităţile şi rezultatele persoanelor. importanţa. Adaosurile şi sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului şi se acordă numai pentru perfomanţe deosebite ale salariatului. aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. Salariul de bază este partea principală a salariului total. adausurile şi sporurile sunt confidenţiale. 19/2000. De asemenea prin lege se stabileşte nivelul salariului minim pe economie. alte adaosuri la salarii. rezultate importante pentru întreprindere. convenită în cadrul contractului de muncă. nu pot fi comunicate. loialitate şi stabilitate în muncă (vechime). se arată ca acesta cuprinde: salariile de baza brute. El se stabileste pentru fiecare salariat în funcţie de pregătire. singurul corectiv în aplicarea principiilor negocierii salariului constă în stabilirea salariilor prin lege ori prin alte acte normative pentru personalul din societatile bugetare. Conform legii. sumele plătite din fondul de salarii. În Normele de aplicare a Legii nr. Cu aceste excepţii. drepturile în natură. premiile anuale. sub sancţiunea suportării rigorilor legii. salariile se stabilesc prin negociere colectivă sindicală. prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocierii salariale în cadrul regiilor autonome şi a societăţilor comerciale ceea ce este desemnat în mod tradiţional prin conceptual de liberalizarea salariilor. altor persoane fizice sau juridice. încercându-se în acest fel protejarea întreprinderilor în competiţie pentru menţinerea salariaţilor şi evitarea situaţiilor conflictuale ce ar rezulta din întelegerea gresită. indemnizaţiile. cu obiectivul de protecţie socială. pe de altă parte. sporurile. munca prestată în conditii grele. Se consideră că un contract de muncă are un caracter confidenţial. formele de salarizare. în prezent. şi politica salariala a firmei. Salariul poate fi privit din două puncte de vedere: 25 . precum şi a celui din regiile autonome cu specific deosebit. Poate că această diferenţă de optică explică parţial şi diferenţă de dezvoltare dintre cele două ţări.Salariul în România că numai rezultatele se recompensează. În România. complexitatea şi răspunderea lucrătorilor ce revin postului în care este încadrat salariatul. suma precizată se acorda efectiv salariatului în anumite conditii stabilite (timpul efectiv lucrat şi rezultatele obţinute în raport cu standardale de performanţă). sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie. experienţă. prin care s-au detaliat elementele ce se cuprind în salariul individual brut. pe de o parte. 340/2001. salariul de baza. parţială sau neîntelegerea raporturilor contractuale. Teoretic.

ridicarea calitatii produselor si construirea unui climat favorabil intreprinderii. experienta in munca. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. salariul de bază minim brut orar se calculează 26 .Salariul în România .din punct de vedere al finalităţii activităţii economice. Întreprinderea. Întreprinderea aplică şi un sistem de premiere a salariaţilor cu ocazii deosebite si pentru rezultate deosebite. întreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1. potrivit legii. educatia. .3 Salariul minim în România Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. mai mic de 8 ore zilnic. la obţinerea rezultatelor (pentru salariaţi). corespunzator programului normal de muncă. Pe lângă sistemul de salarizare. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. 2. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . salariul este un cost. prin munca depusă. Acestea contribuie la reducerea fluctuatiei personalului si reducerea cheltuielilor pentru angajarea si instruirea noilor salariati. satisfactia profesionala. În cazul în care programul normal de muncă este. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. situatia familiala. Salariul de baza minim brut pe ţara garantat în plata. cheltuielile salariale ale intreprinderii devin foarte mari.8/1 fata de salariul mediu brut. care presupune combinarea factorilor de producţie. o componentă a costului total al bunului economic obţinut (pentru firmă). Având în vedere reglementarile actuale din România. salariul este venitul celor care au contribuit. Acordarea premiilor are un efect favorabil daca se realizeaza pe baza evaluarii corecte a salariatilor si daca sumele sunt semnificative. care presupune vânzarea pe piaţă a bunurilor. întreprinderile mari utilizeaza un sistem flexibil de avantaje acordate salariatilor. sunt factori de luat in considerare la stabilirea „pachetului” de avantaje ce va fi folosit pentru cresterea productivitatii. Varsta. În acest mod. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. la rândul ei.din punct de vedere al desfăşurării activităţii economice. firma trebuie sa analizeze cu atentie daca este oportun să creeze un nou loc de munca.

Salariului minim brut pe ţară a cunoscut modificările redate în tabelul de mai jos: Tabel 2. acesta situându-se în prezent la nivelul de 540 RON. etc. educatie. Potrivit art.2 Evoluţia salariului minim în perioada 2000-2008 600 500 400 300 200 100 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 140 100 175 280 250 310 330 540 390 Evolutia salariului m inim in pe rioada 2000-2008 Se poate observa din graficul anterior faptul că nivelul salariului minim a crescut permanent în perioada 2000-2008.Salariul în România prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.4 . a cărui evaluare în euro arata o crestere anuala cu 18%. pana la 137 euro. România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim. 159 alin. îmbracaminte. tinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări.Salariul minim pe ţară în perioada 1991-2008 Anul Salariul minim Legislaţie 27 . ale salariatilor. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente. (3) din Codul muncii acesta este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de baza minim brut orar pe ţară. Graficul 2.

cu un salariu minim de 112 euro.000 ROL 65. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei.000 ROL 450.750.000 ROL 1.000 ROL 350. ţinta de inflaţie. Salariul minim în România.Salariul în România 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 7. el a ajuns. precum şi de nivelul productivităţii muncii.000 ROL 2. Faţă de 7000 ROL în anul 1991. Începând cu 1 iulie 2008.100. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar.400. reprezentand 3.000 ROL 1.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. la 540 RON.000 ROL 250.000 ROL 330 RON 390 RON 540 RON HG 780/1991 HG 774/1992 HG 683/1993 HG 353/1994 HG 184/1995 HG 594/1996 HG 468/1997 HG 208/1998 HG 296/1999 HG 1166/2000 HG 231/2001 HG 1037/2001 HG 1105/2002 HG 1515/2003 HG 2356/2004 HG 1776/2005 HG 1824/2006 HG 1105/2008 Aşa cum se poate observa in tabelul de mai sus salariul minim pe economie a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani. a fost de 137 de euro. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. iar în 2014 va reprezenta 50% din salariul mediu brut pe ţară. Salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut.500. in condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008.800.000 ROL 15.000 ROL 1.000 ROL 3.176 lei/ora. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE.000.000 ROL 75.215 ROL 45. în prezent. respectiv creşterea produsului intern brut.000 ROL 2.000 ROL 97. în anul 2008. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1. Salariul minim pe economie din România a 28 .

Astfel. reprezentând 3. unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. coeficienţii minimi de ierarhizare.Salariul în România înregistrat. cât şi în termeni reali . ci să fii şi angajat pe un post pentru care sunt necesare studiile pe care le ai. Cu toate acestea. el se stabileşte având ca bază de calcul salariul mediu. de coşul minim de consum. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27. Angajaţii cu salariul minim pe economie beneficiază.2% în termeni reali.din Uniunea Europeană.atât în termeni nominali. salariul minim pe economie a urcat de la 1. cât era în 2000. la 540 lei noi. în intervalul amintit. În medie. Până acum. precum şi coeficienţii minimi de ierarhizare şi sporurile minime din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional se aplică salariaţilor ale căror salarii sunt stabilite prin negociere. Potrivit Hotărârii de Guvern nr 1105/2008 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe luna în anul 2008. echivalent lunii octombrie din 2008. Astfel. indiferent dacă vrea sau nu patronul. potrivit datelor Institutului European de Statistică. Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă. pe categorii de salariaţi sunt: 1.000. Aceasta nu înseamnă că este de ajuns să ai o diplomă ca să ceri patronului salariu mai mare. salariul minim se stabilea în funcţie de inflaţie.9% în termeni nominali şi cu 12. de o majorare a salariului de pe cartea de muncă. Astfel. (salariu minim 540 de lei) 29 .176 lei/oră. angajaţii vor fi departajaţi în funcţie de studiile pe care le au.000 lei vechi. Aducerea salariului minim la jumătate din salariul mediu este o cerinţă a UE. dar şi o necesitate internă. cel mai mare ritm de creştere . Calcularea salariului minim pe economie România a aplicat modelul european privind modul de calcul al salariului minim pe economie. nivelul salariului minim a ajuns doar la 137 euro. Prevederile referitoare la salariul de bază minim brut negociat. în ultimii opt ani. Muncitori  necalificaţi şi ucenici = 1.

tehnicieni. secretari. cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se 30 . lucrători servicii şi comerţ. (salariu minim 1200 de lei) – grupa 1 şi 2 studii superioare de lungă durată (ex. maiştri şi asimilaţi)  studii superioare de scurtă durată = 1. funcţionari administrativi.  pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite. 25% din salariul de baza.  pentru condiţii nocive de muncă – 10%..8 (ex.  pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum 25 % la o vechime de peste 20 de ani. casieri etc)  postliceală = 1. ingineri.) Coeficienţii de salarizare se aplică la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi mai mic de 540 de lei).2 (salariu minim 600 de lei) – grupele 5. 2. Pentru o încadrare corectă. silvicultură şi pescuit. din salariul de bază.3 (salariu minim 750 de lei) – grupa 3 (ex. se va solicita nivelul studiilor solicitat la ocuparea postului. contabilitate. personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  şcoala de maiştri = 1.7. postliceal de contabilitate primară) 3. lucrători din agricultură. econom. calc.5 (salariu minim 850 de lei) – grupa 1 şi 2 (colegiu. personal încadrat pentru funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de:  studii superioare = 2. Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază. jurişti. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile contractului colectiv de muncă sunt:  pentru condiţii de muncă grele. personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  liceală = 1.Salariul în România  calificaţi = 1. subingineri) 4.2 (salariu minim 650 de lei) – grupa 4 (ex.6. periculoase sau penibile – 10%.  pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază. op.  pentru lucrul in timpul noptii. de birou. profesori etc.25 (salariu minim 725 de lei) – grupa 4 dacă are studii postliceale (ex.

care nu poate fi mai mare de un an.).4 Salariul mediu in România Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. precum si perioada pentru care se acorda cota de profit salariatilor. Conditiile de diferentiere. 2. si 1327 pentru cel net. cât si a celui brut. grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare.5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat. grupuri de unitati sau unitati. institutie. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continua. b) premiile acordate din fondul de premiere. 31 . se poate observa evoluţia atât a salariului mediu net.Salariul în România vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura. În tabelele urmatoare. daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc. Trendul salarial a fost unul ascendent. diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere. începand cu anul 1991 până în prezent. tichetele cadou. c) alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. Alte venituri sunt: a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru cel brut. care este de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome. se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si. Sporurile nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca. dupa caz. conform Institutului National de Statistica (luna octombrie 2008). calculate intr-o proportie de minimum 1. tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor. Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. spor pentru folosirea unei limbi straine. Adaosurile la salariul de baza sunt: a) adaosul de acord. b) tichetele de masa.

salariile medii fiind in continuă creştere. acesta a inregistrat o crestere continua.Salariul în România Deşi nivelul salariului mediu nu este unul ridicat. la cresteri salariale si a nivelului de trai. Toate acestea au dus la dezvoltarea economică a României. deschizand astfel calea către progres. comparativ cu celelalte ţări membre UE. privatizare şi noi investitii. desprinzându-se de monopolul statal ce caracteriza economia romaneasca inainte de ’89. Romania a trecut în anul 1990 de la economia centralizată la economia de piaţă. Aceste aspecte se pot observa si in tabelele ce urmeaza. 32 . sustinuta şi de creşterea economică.

012 1.521.322 268.583.923 3.337 322.034 509.223 85.516 374.241 131.276.518 5.952 875 1017 1264 1543 5.231 8.559.791 185.546 328.080.520.065.861 8.214.908.068.719.763.802 237.476 1.848.130 6.174.732 5.944 2.449.838.676.021.704.637 2.091.956 1.322.929 5.480 531.286 19.157 8.567 384.722 2.020.092 453.329.040.824 1.559 1.373 47.insse.864.263.542 332.317 2.989.671 1.296 1.873.562 3.096 386.621 3.065 6.364 4.331 22.421 29.841 1017 1213 1522 1844 14.469.694 4.709 957 1122 1402 1769 10.128 4.834 2.327.730 200.369 3.453 286.267 1.ro 33 .736 6.528 6.994 1.215 30.882 8.910.360 6.674 7.936 201.338.411.698 2.669 4.572 297.885.518 2.125.993 135.915 944 1112 1377 1738 10.605 19.647.024 5.975.103 2.998 4.218 25.070 6.451 456.841 871.742 261.424.771 41.330 2.226 1.493 169.266 8.591 1.212 3.570 1.241 35.856 933.666 216.054.991 835.679 5.789.952 1.579 8.677.415 95.334.433.590 754.530 397.725 2.534 8.813 920 1101 1364 1623 7.130 5.430 131.283 261.178 2.498.349.476.909 2.263.003 500.621.519 6.047 4.423 36.222.462 75.855 8.488.506.795 6.534.756.749 163.479 102.808 596.046.512 1121 1481 1730 Lei/ salariat *RON Sursa: www.210 942 1109 1361 1704 9.265.008 442.275 5.932 9.402.483.768.129 7.075 1.686 15.665 5.152 119.292.733.944 225.087.521.796 3.392.115.183 590.717.402.404.769 16.006.247 25.280.739 24.717 1.585.680 8.024 963 1122 1395 1728 11.765 973 1120 1387 1751 9.035.476.440 301.856 8.778.008.258 65.144.308 951 1100 1232 1637 4.078 965 1148 1411 1751 12.721.026 95.5 Castigul salarial mediu brut in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) 4.766 974 1155 1471 1795 13.569.505 2.763 221.071 2.611 4.518 1.Salariul în România Tabel 2.326 5.570.586 6.708 668.102.691 1.101.035.436.748 5.849 314.114 1.136 162.839 4.842 260.061 1.441 8.299.897 36.461 1.704 48.835.139 144.425 774.550 206.069 6.321.781 795.789 6.061 4.083.197.595 341.563 2.633 5.427 1.

239 19.672 2.702 293.573 674 767 941 1134 4.858.211 742 866 1084 1327 10.924 1.148 580.588 4.411.098.995 433.134 205.629.052 2.6 Castigul salarial mediu net in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) lei/salariat *) 4.795.530 282.977 3.194 199.454 4.409 4.313 5.563 396.622 2.360.174 23.191.233 1.725.983 5.751.110 720 833 1012 1248 7.305 878.677 38.624.279 3.801.967.493 3.915.047 142.insse.787 19.883.319 126.981.273 5.025.842 1.162 106.969.989 67.944.040.869 2.658 5.978 1.819.705.510 1.658.659.657 218.210 3.641 1.201 3.210.431 4.183 2.482 708 828 1013 1192 6.Salariul în România Tabel 2.555 743 839 1027 1282 7.758 248.065 6.146 112.919.666.486 229.637.030 301.535 333.498 1.451.543 341.771.723 153.709 51.514 2.135.686 4.875.955.748.603.851 4.045.032 153.245.508 567.717 29.761 5.464.139.612 101.867 3.824 32.240.513.306 74.656.729.965.080 2.029.272.806.603 182.408 4.891 5.483 242.763 101.380 4.892 884.148 774 908 1121 1361 11.378 173.263 19.005 27.745 252.990.094 848 1099 1266 Sursa: http://www.692 940.570 3.464 199.029 3.ro RON 34 .103.425 3.880 1.261 1.299 3.259 1.080 294.525.242 1.324 736 860 1040 1296 9.911.671.801 5.978 12.941 1.071.426 58.881.108 6.549 1.375 820.479.863.220.080 79.363 1.123.361 3.331 198.885 256.867 1.037.138 3.477.240 3.854.899 3.260 4.738.906.969 4.994 2.135.026 954.835 5.967 3.194 1.424 1.730.621 1.898.338 343.110 15.495 3.981 2.217 380.020 167.938 2.824 24.365 4.728 1.314.497.861 6.170.797 621.049 723 826 918 1200 3.693 5.596.090 650.732 160.287 37.880 456.194 730 842 1040 1308 8.917 131.696 5.361 710.957.159 5.804 75.456 93.644 2.038.633 797.620 1.647 999.585 2.294.795 170.989 2.978 722 835 1023 1273 8.704 734 841 1030 1277 9.773 28.550 17.034 126.122.038 13.305 1.803 262.952 1.460.357.495 1.612 374.237 507.213 3.883 230.124.828.807.213 15.857.453 2.430 4.558 591.171.

35 .500 de euro. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. Cu toate acestea. Acest fapt se datoreaza faptului că luna februarie este luna cea mai scurta din an. în aceeaşi perioadă. în general.3 – Creşterea salarială în perioada 2000-2008 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1716 1409 1150 826 428 545 674 966 288 Evolu ţia salariu lu im ed iu b ru t 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Dinamica salariului mediului brut in perioada 2000-2008 reflecta cresterea economica din aceasta perioada. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1630 lei in 2008. puterea de cumparare a monedei naţionale a înregistrat o creştere datoarată în principal stabilizării cursului valutar în raport cu euro si dolar. Grafic 2. când nivelul salariului mediu din decembrie aproape s-a triplat faţă de cel de la inceputul anului. Un alt aspect ce trebuie remarcat este faptul că.200 si 1.Salariul în România În ceea ce priveşte salariul mediu pe economie. Deşi aproape în fiecare an acesta a înregistrat creşteri deosebite. o data cu introducerea cotei unice de impozitare de 16%. astfel influentând în mod direct angajaţii plătiţi cu ora. salariu mediu se diminuează uşor. se remarcă în special anii 1993 şi 1997. creşterea ridicându-se la circa 50% în 4 ani. salariu mediu nu mai înregistrează aceeaşi ascensiune. Proiectiile Ministerului Economiei si Finantelor pe urmatorii 12 ani arata ca salariul mediu brut din Romania ar putea ajunge in 2020 intre 1. Începând cu anul 2005. Din graficul urmator se poate observa creşterea salariala în perioada 2000-2008. Cu toate acestea Romania mai are mult pana la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la tarile dezvoltate din UE. se poate constata faptul că acesta a avut o traiectorie ascendentă pe parcursul celor 17 ani. în luna februarie.

cuprinse între 2% şi 10%. salariile au sporit cu 11% până la 15%. Creşteri salariale cuprinse între 5 şi 8% au fost consemnate în domeniile sănătate şi asistenţă socială. Ţinând cont de inflaţie. În comparaţie cu luna mai. cu 2% mai mare decât în luna precedentă. s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun.273 lei (348 euro). Prin urmare. a crescut cu 2% (25 lei). martie/aprilie). Alte scăderi. Cele mai importante deprecieri ale câştigului mediu net au fost înregistrate în activitatea de intermedieri financiare. în intervalul iunie 2007-iunie 2008. industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou. în activităţile poştă şi telecomunicaţii. potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). până la 1. În iunie 2008 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial faţă de luna precedentă. cu excepţia mobilei. iar cele mai mici în prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută. în principal.4%.Salariul în România În ceea ce priveşte evoluţia recentă. învăţământ. în numeroase rânduri. Alte sectoare de activitate în care angajaţii au beneficiat de majorări ale salariului mediu net au fost: tăbăcirea şi finisarea pieilor. Banca Centrală a avertizat. gaze şi apă. 36 . de 9. unde s-au obţinut creşteri între 3% şi 5%. administraţie publică. poştă şi curierat. ca urmare a acordării de prime (inclusiv prime de vacanţă pentru funcţionarii publici şi prime de stabilitate pentru personalul contractual din unităţile sanitare publice) şi a realizărilor de producţii mai mari. ritmul anual de creştere a salariilor a fost semnificativ peste cel al productivităţii muncii. cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari.4%. industria construcţiilor metalice. În iunie. fabricarea produselor textile. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică. salariul mediu net s-a majorat cu 14. pe fondul majorării salariilor din industrie şi din servicii. că menţinerea unui ritm de creştere a veniturilor salariale peste avansul productivităţii muncii creează dezechilibre în economie şi pune presiune pe inflaţie. cele mai mari câştiguri nete s-au înregistrat în sectoarele de intermedieri financiare. salariul mediu net. de 11. transporturi aeriene. În sectorul industrial. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate. de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de sărbători (decembrie. precum şi în industria minieră şi metalurgică. cauciuc şi mase plastice. fabricarea substanţelor şi produselor chimice. silvicultură. hoteluri şi restaurante.5% în iunie 2008 faţă de a şasea lună a anului trecut. industria de prelucrare a ţiţeiului. Câştigul salarial mediu brut a fost în iunie de 1.738 lei (475 euro).7% în primele 5 luni ale acestui an. câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 24.

Sud . Nord –Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui 2.Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea 3. la sfârşitul anului 2006 Regiunea de dezvoltare / judetul Brut Total 1. În ceea ce priveşte caştigurile salariale medii pe ramuri economice.Salariul în România Acestea influenţează majorările sau deprecierile în funcţie de perioada în care sunt acordate. la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. pe regiuni de dezvoltare. Sud . din tabelul urmator se pot sesiza diferentele dintre salariul mediu in diferite regiuni ale tarii. în cele din urmă. Sud – Muntenia Arges Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman 4. Tabel 2.Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea 5. cat si diferentele considerabile dintre salariu mediu acordat barbatilor si cel acordat femeilor. judeţe şi sexe. Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Total Net 866 765 845 715 792 710 726 717 817 730 724 914 834 763 768 835 882 681 860 763 735 889 760 853 855 965 876 804 768 816 790 732 813 858 Brut 1222 1034 1127 944 1127 941 944 938 1159 1013 1029 1299 1166 1103 1041 1181 1259 910 1281 1058 958 1248 1098 1237 1197 1479 1250 1182 1077 1165 1123 1002 1176 1235 Barbati Net 922 783 857 713 849 706 723 717 878 781 788 975 887 828 789 898 952 693 975 800 736 950 839 930 897 1105 951 890 815 884 847 772 896 933 Brut 1062 983 1099 941 967 960 949 929 980 880 862 1098 1004 901 997 1001 1059 864 974 952 959 066 866 1002 1081 998 1021 923 942 977 964 885 936 1033 Femei Net 803 746 831 716 733 713 730 717 744 680 659 827 759 695 750 764 806 667 743 719 734 815 666 756 805 755 782 699 716 744 734 684 718 781 1146 1009 1114 942 1049 950 946 933 1078 945 947 1217 1099 1005 1017 1097 1163 888 1129 1009 958 1166 993 1132 1145 1286 1149 1066 1013 1074 1043 949 1065 1136 1. conducând. 37 .7 Câştigul salarial mediu brut şi net .

Bucureşti . Vaslui . diferentele de salariu intre regiuni fiind cu mult mai mari.cu un salariu mediu brut lunar 1209 ron. care sunt următorii clasaţi în topul câştigurilor la nivel de ţară. Piatra-Neamţ. Suceava. Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu 8.Salariul în România 6. salariul mediu al celor din zona Bucureşti-Ilfov este cu 60% mai mare decât al angajaţilor din nord-estul şi sud-estul ţării. cu un salariu lunar brut de 1332 ron. precum si a ramurii economice preponderente in zona respectiva.Botoşani. Angajaţii din companiile private din Bucureşti şi Ilfov au un salariu mediu brut lunar de 1723 ron. Astfel. De exemplu. Acest fapt este datorat in principal gradului de dezvoltare economica a regiunii in sine. Harta salarială la nivel de ţară reflectă investiţiile realizate în fiecare zonă. de prezenţa companiilor mari în zonă. Faptul ca exista diferente regionale in ceea ce priveste salariul mediu nu reprezinta un caz singular pentru Romania. 38 . urmaţi de cei din regiunea de nord-vest cu un salariu mediu brut lunar de 1287 ron.Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti 1017 912 945 1197 910 1003 1013 1022 992 1076 846 917 1029 1095 1523 1355 1541 777 692 727 905 702 778 781 779 756 815 656 704 784 834 1129 1012 1142 1094 1020 1011 1271 941 1052 1107 1074 1047 1117 813 936 1108 1186 1605 1539 1612 832 771 778 960 723 811 850 817 796 844 630 719 846 899 1192 1145 1197 938 808 877 1113 877 951 925 966 933 1033 882 897 945 997 1429 1150 1460 719 616 674 844 680 742 715 738 715 784 684 690 719 763 1058 863 1079 Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în anul 2006 Asa cum se poate observa. Cele mai mici câştiguri le au angajaţii din nord-estul ţării . salariul creste direct proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni. Nivelul salarial este dat de nivelul investiţiilor.Vest Bihor Bistriţa-Năsău Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj 7. zonele puternic industrializate sunt favorizate salarial fata de zonele predominant agricole. in unele cazuri. Nord . cu 60% mai mult decât salariaţii din companiile care au operaţiuni în nord-estul ţării şi cu 30% peste cei din regiunea de sud-vest.

la sfârşitul anului 2007 Activitatea Total Agricultură. O pondere la fel de mare o ocupă femeile în domenii precum alimentaţie publică. Angajaţii bărbaţi domină în industria extractivă. termică. energie electrica şi termică. construcţii.Salariul în România Tabel 2. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi Total Brut Net 1246 966 905 722 746 1179 1824 1050 1701 1036 962 793 1530 3178 1202 2212 1443 1185 1085 605 925 1616 831 1448 810 751 634 1163 2360 931 1675 1167 923 843 Bărbaţi Brut 1322 911 735 1352 2145 1187 1932 1031 1102 867 1564 3681 1160 2225 1516 1364 1143 Net 1022 727 597 1051 1636 930 1470 807 851 688 1195 2736 902 1693 1297 1059 888 Femei Brut Net 1182 903 888 707 805 968 1804 907 1811 1066 837 749 1412 2946 1277 2203 1363 1136 1020 642 772 1508 728 1386 830 662 601 1085 2186 981 1662 1106 885 793 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. comunicaţii.8 Câştigul salarial nominal mediu brut şi net lunar. rezultă că trei sferturi dintre angajaţii sectoarelor invăţământ. sănătate şi asistentă socială sunt femei. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurnte Transport. unde reprezintă cel putin jumatate din personal.În ciuda acestei diferenţe clare între domeniile de lucru. pe activităţi ale economiei naţionale la nivelul de secţiune CAEN şi pe sexe. industrie hotelieră. comerţ sau intermedieri financiare. silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică. 39 . transport. femeile sunt discriminate începând cu sectorul în care se angajează. administraţie publică şi apărare.

cu un salariu brut de 1. de catre autoritatea publica.312 lei lunar. sanatate si asistenta sociala.Salariul în România După cum se poate observa în tabelul de mai sus salariile de încadrare în domeniile în care femeile sunt majoritare sunt cu până la 13% mai mici decat în sectoarele unde angajaţi majoritari sunt bărbaţi. discriminarea salarială există. barbatii au fost mai bine platiti decat femeile. femeile au castigat in medie cu 156 lei (echivalentul a 40 de euro) mai putin decat barbatii. Anul trecut. sanatate si asistenta sociala. iar dupa anul 1995 decalajul s-a redus cu numai două puncte procentuale. sectoare dominate de femei.468 lei. lefurile medii nete primite de angajati. atât în România. in timp ce. in temeiul legii. Principalele motive pentru care femeile sunt platite mai slab decat barbatii ar putea fi parerile preconcepute ale angajatorului fata de femei. Cele mai mari diferente au fost in industria prelucratoare. a anuntat Institutul National de Statistica. pretinse.824 lei. Femeile din Uniunea Europeana sunt plătite cu 15% mai putin decât bărbaţii. respectiv 1. preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de 40 . politica unor companii de a nu angaja femei pentru anumite poziţii. dovedind menţinerea discriminarii sexuale. in industria extractiva sau in energie. 2. precum şi existenţa unui aşa-numit "plafon de sticla" în privinţa promovării femeilor. de la persoane fizice si juridice. domenii in care salariile barbatilor au fost cu pana la 31% mai mari decat ale femeilor. Femeile din Romania castiga cu 10% la suta mai putin decat barbatii. potrivit unui raport al Comisiei Europene. In majoritatea activitatilor economice. Printre motivele menţionate de raportul Comisiei se numară îngrijirea copiilor.636 de lei. în funcţie de salariile brute medii orare. salariile medii nete se incadreaza intre 1443 şi 1167 de lei. in invatamant. care au avut un venit lunar brut de 1. specialisti in resurse umane fiind de parere ca motivul ar fi incapacitatea de a negocia cu angajatorul. in majoritate barbati sunt de 1. nasterea si ingrijirea copiilor. Astfel.5 Impozitarea salariala « Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare. Deşi este interzisă prin lege. cât şi în Europa. pe care le considera forta de munca inferioara si/sau previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabila a candidatului femeie. intrucat prestanta acesteia ar putea fi intrerupta de casatorie. in raport cu capacitatea contributiva a acestora.

acest venit cunoscand mai multe forme economice. neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. Impozitul pe venit este acel impozit la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) este persoana fizica sau juridica care realizeaza venit si este totodata una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat. d) în cazul persoanelor fizice nerezidente. se aplică urmatoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române. 41din Codul Fiscal. persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri prevazute la Art. cât şi din afara României. » Impozitul este o contributie obligatorie. c) în cazul persoanelor fizice nerezidente. altele decât cele prevazute la lit. 39 al Codului Fiscal se precizeaza categoriile de contribuabili supusi impozitului pe venit persoanele fizice rezidente. persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania. veniturilor în cazul persoanelor fizice rezidente. Venitul intra in patrimoniul contribuabilului. Impozitul pe venit. fiind o prelevare obligatorie asupra venitului. a). venitului salarial net din aceasta activitate dependenta. izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. venitului net atribuibil sediului permanent.89 Cod Fiscal. asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa. Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii. numai obţinute din orice sursa. astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public.Salariul în România catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor. cu domiciliul în România. 41 . In Art. persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. b) veniturilor obtinute din Romania. care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. atât din România. care desfasoara activitate dependentă în România. impozitul pe venit este o optiune economica. care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania.

acordate din bugetul de stat. precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces. g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal. ordine publica si 42 . bugetele locale si din alte fonduri publice. cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti. bugetele fondurilor speciale. sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate. venitului determinat conform regulilor prevazute . Venituri neimpozabile În înţelesul impozitului pe venit. d) pensiile pentru invalizii de razboi. c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale. h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii in termen. ce corespund categoriei respective de venit. e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare. b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri. altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale. sume asigurate. studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala. potrivit legii. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal. altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare. precum si orice alte drepturi. vaduvele/vaduvii de razboi. maternitate. cu ocazia tragerilor de amortizare. cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav. care obtin veniturile prevazute la art. următoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele. precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane. f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta. militarii cu termen redus. inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale. precum si pensiile. orfanii. d). conform legii. indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială. 39 lit. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat. cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca.Salariul în România e) în cazul persoanelor fizice nerezidente. bugetul asigurarilor sociale de stat.

cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. cu conditia ca pozitia acestora. i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat. precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati. n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. in conformitate cu legislatia in vigoare. 71. in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte. invalizii si vaduvele de razboi. 771 alin. r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri. in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state. p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania. k) veniturile din agricultura si silvicultura. (2) si (3). j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice. sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. in calitate de corespondenti de presa. q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare. de oficial. Pentru proprietatile imobiliare. cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale. in conditii de reciprocitate. in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate. l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala.Salariul în România siguranta nationala si persoanele civile. cu exceptia celor prevazute la art. s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap. veteranii de razboi. accidentatii de razboi in afara 43 . o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania. daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare.

campionatele mondiale si jocurile olimpice. urmasii eroilormartiri. indiferent de perioada la care se referă. transport si altele asemenea. inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania. pensii. x) alte venituri care nu sunt impozabile. europene si la jocurile olimpice. precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene. prima grupa valorica. ranitilor. u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare. asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri. tehnicienilor si altor specialisti. Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activitati independente. antrenorilor. cu modificarile si completarile ulterioare. obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. antrenorilor. in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului). in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei. precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945. v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. prevazuti in legislatia in materie. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. alte surse. salarii.Salariul în România serviciului ordonat. masa. de denumirea veniturilor 44 . (este inferioara anului calendaristic. t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale. persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945. investitii. primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene. Nu sunt venituri impozabile premiile. tehnicienilor si altor specialisti. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfasoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statul special prevăzut de lege. prevazuti de legislatia in materie. premii. in cazul jocurilor sportive. activitati agricole. cedarea folosintei bunurilor. precum si la jocurile olimpice.

in interesul serviciului. peste limita de 2. e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica. în consiliul de administraţie. f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor.41 din Codul Fiscal. În vederea impunerii. sporurile si alte drepturi ale personalului militar. Venitul din salarii. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. 45 . d) indemnizatia lunara brută. primele. b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. h) indemnizatia lunara a asociatului unic. precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor. pentru salariatii din institutiile publice. face parte din categoriile de venituri supuse impozitarii. Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. premiile. j) indemnizatia administratorilor. c) drepturile de solda lunara. conform Art. i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit. g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripărtite. precum si la regiile autonome. stabilite potrivit legii. acordate potrivit legii. precum şi suma din profitul net. în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori. cuvenite administratorilor la companii/societati nationale. sunt asimilate salariilor: a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică. in tara si in strainatate. societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale.Salariul în România ori de forma sub care ele se acorda. indemnizatiile.5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate. potrivit legii.

costul prestatiilor pentru tratament si odihna. Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase. precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile. premii. ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale. . alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. ajutoarele pentru nastere. cedarea folosintei bunurilor. astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro. si urmatoarele: . zilei de 1 iunie. veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. Determinarea impozitului pe venitul din salarii Art.activitati agricole. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor. cadourile oferite salariatelor. final. salarii.Salariul în România Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile. Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente. 57.Cod fiscal (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar. (2) Impozitul lunar prevazut la alin.deducerea personala acordata pentru luna respectiva. inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora.contributiile la fondurile de pensii facultative. acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane. in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane. cu ocazia Pastelui. in intelesul impozitului pe venit: ajutoarele de inmormantare. care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.cotizatia sindicala platita in luna respectiva. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza. astfel cum este prevazut in contractul de munca. . nu depaseste 200 RON. calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni. cu orice ocazie din cele de mai sus. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii. ajutoarele pentru bolile grave si incurabile. 46 . pensii. contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului.

pentru fiecare contribuabil. precum si pentru acordarea de burse private. pentru condiţii deosebite de muncă : 32.5 %.5 % 3. (4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. conform legii. Formula generala a calculului impozitului pe salarii este : (Venitul brut – Contributii – Deduceri de baza – Deduceri suplimentare)x 16% Contribuţii sociale De la data de 1 decembrie 2008 au intrat in vigoare noile cote de contribuţii aferente salariilor.5 %. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii. (3). retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin.astfel: Contribuţia angajatorului a asigurările sociale este: 1. (3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii. conform legii. Contribuţia angajatului la fondul de şomaj rămâne 0. pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii. (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.5 % 2. (5) Obligatia calcularii. (4) revine organului fiscal competent. si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.Salariul în România b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri. pentru condiţii normale de muncă : 27. unitatilor de cult.1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare.5 %. impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii. iar contribuţia angajatorului la fondul de şomaj este de 0. nr 387/2007 precum şi prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr 388/2007. (2. pentru condiţii speciale de muncă : 37.5 % Contribuţia angajatului la asigurările sociale se menţine la 9. Contribuţia la bugetul de şomaj datorată de către persoanele asigurate în baza contractului 47 . asa cum au fost aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.

Contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de sănătate vor fi urmatoarele: contribuţia angajatorului : 5.2% 48 .25 %.5 %.Salariul în România de asigurare este de 1%. iar contribuţia datorată de angajatori la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se menţine si ea la 0. Contribuţia pentru concedii şi indemnizatii se menţinela 0. Cota de contribuţii la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabilesc în funcţie de clasa de risc. în cote cuprinse între 0. contribuţia angajatului se menţine la 5.85 %.4 % .2 %.

iar cea mai mare in Luxemburg. de 137 euro (500 lei). potrivit datelor publicate de Eurostat. Biroul european de statistică a precizat că.1 Salariul minim în Uniunea Europeană Conform datelor prezentate de Eurostat. Salariul net minim lunar stabilit prin lege în România este. desi majoritatea ţărilor membre UE au introdus salariul minim garantat. diferenţele dintre nivelul acestuia sunt enorme.Salariul în România CAPITOLUL 3: Salarizarea din România în comparaţie cu cea a altor state membre UE 3. în 2008. de la 35 euro pe lună (100 lei vechi) până la 137 euro pe luna (500 lei). 49 . salariul minim legal a crescut în Romania de aproape cinci ori din 2000 până în 2008. doar 20 aveau in luna iulie 2008 legislatii nationale privitoare la nivelul salariului minim.610 euro. la 1. din cele 27 de state membre ale UE. Sumele variaza foarte mult in cadrul blocului comunitar. cea mai mica valoarea a acestuia fiind stabilita in Bulgaria. Cu toate acestea. la 112 euro. fapt ce plasează statul român pe penultima poziţie în cadrul Uniunii Europene (UE) în funcţie de nivelul câştigului minim reglementat.

Olanda. situându-se între 100 şi 350 EUR: Bulgaria. Estonia.150 EUR. Belgia.Salariul în România Asa cum se poate observa din graficul 3. nivelul salariului minim reglementat este de 652EUR. Cea de-a treia categorie include 6 ţări din blocul comunitar al căror salariu minim pe economie atinge sau depăşeşte nivelul de 1. 50 . Franţa. Eurostat. Letonia.1 diferentele dintre salariul minim în cadrul blocului comunitar sunt semnificative. Acestea sunt: Marea Britanie. Ca şi comparaţie. Spania şi Grecia. A doua categorie include ţări al căror salariu minim reglementat este cuprins între 500 şi 700 EUR: Portugalia. Ungaria. în funcţie de nivelul lui: prima categorie include 9 ţări ale căror salarii minime sunt cele mai scăzute din Comunitatea Europeană. Slovenia. în Turcia. Irlanda şi Luxemburg. ţară ce speră să adere la UE. Cehia şi Polonia. România. Slovacia. ţările UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi împartite în trei categorii. Astfel. salariul minim atinge nivelul de 333EUR. Malta. conform datelor publicate de Biroul de Statistică al Comunităţilor Europene. Lituania. în timp ce în SUA.

iar in Marea Britanie. în timp ce luxemburghezii pot cumpăra cel mai mult cu salariul lor minim.1 . Alte state membre. unde lucrează în prezent numeroşi români.Salariu minim în Europa 1800 1600 CAT E GO R IA III 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 CAT E GO R IA II CAT E GO R IA I B G R O LV LT S K E E HU CZ PL PT S I MT E L E S UK F R B E NL IE LU T R US E UR / luna 112 137 228 232 267 278 285 329 334 497 567 612 681 700 114813211336135714621610333 652 Sursa: Eurostat Totusi. În Spania. salariul minim lunar stabilit prin lege este de 700 euro. Astfel. romanii au cea mai scazuta putere de cumparare. tabelul se modifica uşor.Salariul în România Grafic 3. privind din punct de vedere al puterii de cumpărare.150 euro. acesta se cifrează la aproape 1. România situându-se pe ultimul loc în clasament. nu au reglementări privind câstigul minim lunar. 51 . potrivit Eurostat. precum Italia şi Germania.

Pana la acest pas va mai trece ceva timp. diferenţele dintre indicele puterii de cumpărare sunt de la 232 – în România. la 1532 – în Luxemburg (raport de 1:7). 52 . arata că "ar trebui să discutăm despre un salariu minim comun.2 . diferenţele inter-statale variau de la 112 EUR. definit proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărui stat membru". salariu minim în Bulgaria şi 1610 în Luxemburg (un raport de 1:14). în timp ce pentru statele din categoria 3 (cele mai mari salarii minime) se poate observa o situaţie este inversa.Salariul în România Grafic 3. Fostul preşedinte al Comisiei Europene.Indicele puterii de cumpărare 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 R O B G LV S K LT E E HU CZ PL PT S I E S E L MT IE UK F R B E N L LU T R US Ca teg oriaI Ca teg oriaII Ca teg oriaIII PPS 232 245 351 381 388 390 418 460 469 588 736 753 768 837 116011831239126813161532 494 882 Sursa: Eurostat În ceea ce priveşte puterea de cumpărare. ţinând cont de salariul minim. Un alt obstacol major catre un ipotetic viitor salariu minim garantat comun îl reprezintă imensele diferenţe dintre tările membre în ceea ce priveşte nivelul actual al acestuia. Poziţia statelor din categoriile 1 şi 2 se imbunătăţeste considerabil. diferenţele inter-statale se diminuează. Astfel. în timp ce. Jacques Delors. mai ales ca nici măcar toate ţările UE nu au implementate în legislatia proprie prevederi cu privire la salariul minim garantat naţional.

până la 137 euro. dar şi ca stimulent pentru 53 .3 0. nici contracte colective obligatorii.4 Sursa: www. Din tabelul ce urmează se poate observa evoluţia procentuală a salariului minim în cadrul blocului comunitar în perioada 2000-2008.7 8. Tabel 3.5 2.9 -1.7 27.8 0.5 13.1 3.2 6.3 3.4 6.Salariul în România România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim.8 0.9 7.8 23.4 1.8 0.2 2. Salariile minime în statele membre UE.3 14. Eurostat. potrivit Institutului European de Statistica.5 5. în EURO şi procentual Nivelul salariului minim exprimat în EUR 2000 2008 Belgia Bulgaria Cehia Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Letonia Lituania Luxembur g Ungaria Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Anglia Turcia SUA 1118 38 125 118 945 534 425 1083 88 113 1221 98 208 1092 168 371 35 373 127 993 204 941 Creşterea medie anuală (%) în perioada 2000-2008 Nominală Reală 1336 112 329 278 1462 681 700 1321 228 232 1610 285 612 1357 334 497 137 567 267 1148 333 652 2.6 12. Salariul minum pe economie este folosit ca instrument de combatere a sărăciei şi decalajelor sociale.1 6.3 3. dar care "a beneficiat din plin de pe urma aprecierii leului".8 6.8 1.4 7.0 2.6 3.2 -0.0 2. în Turcia şi Statele Unite.eurostat.5 0.1 3.6 2.eu Uniunea Europeana nu impune statelor membre să adopte reglementări comune privind salariul minim pe economie.5 15.6 -0.7 4. a cărui evaluare în euro arăta o creştere anuală de 18%.1.3 4.4 2.5 4.3 8.

Salariul mediu lunar în Germania ajunge la 3. Similar. România are cea mai mare rata de creştere a salariului mediu brut. ceea ce duce la un câstig anual de 133% din PIB-ul pe cap de locuitor. la momentul integrării.000 euro). salariul mediu lunar în România este de 1. in România.9% de salariu. Aceasta cifra împinsa pe 12 luni arată o depăşire cu 195% a PIB-ului pe cap de locuitor. Astfel. 3.751 de lei. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele înregistrate în unele state din Europa Centrală. conform Institutului Naţional de Statistică. în perioada 1996-1997.440 de euro. Mai mult chiar. unde PIB-ul pe cap de locuitor este depasit cu 29. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. Cel puţin aşa arata datele statistice şi prognozele privind evoluţia câştigului salarial. fiind mai mare decat ajutorul de somaj sau orice alt tip de indemnizatie socială. Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. 54 . în anul 2008. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro. în momentul de faţă. Franţa înregistrează un salariul mediu de 2. câştigul salarial mediu net a fost. Pe de alta parte.5 euro pentru fiecare salariat. Belgia are un salariu mediu de aproximativ 2739 euro pe lună. în luna septembrie a anului curent. În Austria. valoarea produsului intern brut pe locuitor este estimată la circa 5. costul mediul cu forţa de muncă era in jurul a 3. datele publicate de Comisia Naţionala de Prognoza arată faptul că. Cu toate acestea. tinand cont de evolutia salariului mediu din tara noastra. acesta este in prezent de aproximativ 2.4 euro/ora.2 euro/ora. La nivelul Uniunii Europene. În prezent.620 de euro. în anul 1997. În prezent. Iar la acea data. de circa 348 € de euro. salariul mediu net varia in jurul a 300 de euro. În Marea Britanie salariul mediu atinge la 2. în Polonia.2 Salariu mediu în Europa Vor mai trece cel puţin cinci ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Europa Centrală în anul 2004. Ceea ce inseamna ca pretul fortei de munca din tara noastra a ajuns la un nivel similar cu cel al unor state din Europa Centrala si de Vest a anului 1997. nivel aproape similar cu cel din Polonia in anul 1999.Salariul în România ocuparea forţei de muncă.400 dolari (peste 4. iar in Ungaria nivelul inregistrat era de aproximativ 3.452 de euro.700 de euro pe lună. putem estima un cost mediu orar de circa 3.

câştigurile salariale să sporeasca mult mai repede.602 euro. Un studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) subliniază faptul că. în 2013. este posibil ca salariul mediu net sa ajunga la un nivel comparabil cu cel din statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 (in jurul a 500 de euro) abia peste 4-5 ani. 55 .538 de euro. peste 750 de euro. În Slovenia salariul mediu atinge 1. Spre exemplu. estimările unor analisti economici indicand un ritm nominal de circa 1% . diferentele salariale nu vor fi depăşite prea curând. aici salariul anual nu merge decât până la 98.5% din PIB-ul pe cap de locuitor. în cazul României. în industria financiara. spre deosebire de celelalte mari economii vestice. putem spune că. În conditiile în care salariul mediu net. În Grecia salariul mediu atinge la 750 de euro pe lună. de aceea. Iar în domeniul transporturilor aeriene. în România.029 euro/lună. Astfel. va creste cu un ritm mediu anual de circa 9%. la un salariu lunar de 630 de euro. salariul mediu este de 1. un salariat ungur primeste echivalentul a 61. în timp ce în Bulgaria salariul mediu pe economie a fost de doar 176 de euro. exprimat in lei. iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 14. Croatii sint platiti cu 82. salariul net a urcat la circa 620 de euro.7% din PIB-ul pe cap de locuitor. alte ramuri ar putea avea de suferit in privinta venitului obtinut din muncă. la nivelul întregii ţări. se erodeaza pe măsura ce se apreciază moneda naţională şi se majorează câştigul salarial. salariile nete s-au majorat mult mai repede decat media naţionala. În Ungaria salariul mediu este de 646 de euro.3% din PIB-ul pe cap de locuitor. iar leul isi va mentine tendinţa de apreciere. înseamna că. perioada necesară pentru recuperarea decalajului va fi şi mai mare. costul redus al fortei de muncă. pe an. avantajul României în Uniunea Europeana. astfel ca. Asa cum se poate observa. ajungând deja să reprezinte.546 de euro. Pe de alta parte însă. Europa Centrala şi de Est este cea mai săracă la nivel salarial. salariul mediu net.Salariul în România În Spania. Totodata. Cu toate acestea. in luna septembrie a anului curent. este posibil ca în unele domenii. calculat la aproximativ 12. ar putea ajunge sa fie cuprins intre 480 de euro şi 520 de euro. Deşi noile state membre UE înregistrează în prezent un ritm de creştere superior vechilor membri. Salariul mediu lunar în Cehia este de 714 euro. plecând de la situaţia actuala a veniturilor obţinute şi ţinând cont de evoluţia salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din statele Europei Centrale.2% pe an. analizat pe ramuri ale economiei.

în anul curent. se confrunta cu o lipsa de personal calificat. un impuls pentru majorarea salariilor il constituie fenomenul migraţiei fortei de muncă. CONCLUZII 56 . în industria textila şi cea producatoare de încălţăminte a afectat deja sectoarele similare din tara noastra. în principal. Astfel.Salariul în România Îmbunătăţirea competitiei. ceea ce ar putea reprezenta un factor de majorare a salariilor. Totuşi. în special cele din domeniul construcţiilor. valoarea bunurilor produse in lohn care părăsesc ţara începe să se reduca încet. Astfel. Situaţia este reliefată de evoluţia exporturilor din aceste doua ramuri. multe companii. dar sigur.

Cea de-a treia formă de salarizare o reprezintă salarizarea mixtă. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. activităţi. discriminarea în angajare. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar.Salariul în România Salariul reprezintă suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. Gradul de dezvoltare economică a ţării. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . Întreprinderea. cu salariul nominal. gradul de organizare în sindicate precum si legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară sunt toţi factori ce influenţează mărimea şi nivelul salariului. Aceasta constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. produse. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. etc. Salarizarea în acord denumeşte acea formă de salarizare prin care plata salariului se realizează pe operaţii. Mărimea şi dinamica salariului depind de costul resurselor de muncă. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. la un moment dat. de la unitatea în care lucrează. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii.. 57 .cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. tehnologice. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. de organizare etc. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dintre cererea şi oferta de muncă. mobilitatea forţei de muncă. Având în vedere reglementarile actuale din Romania intreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1.8/1 fata de salariul mediu brut. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. în timp ce salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. Substanţa salariului. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestată şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . Salarizarea în regie asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. la rândul ei. Dar. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. De aceea salariul este şi un venit. se concretizează în salariul nominal şi cel real.

176 lei/ora. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continuă. îmbracaminte. cu un salariu minim de 112 euro.atât în termeni nominali. Salariul minim în România. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. în ultimii opt ani. a fost de 137 de euro. în momentul de faţă. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1795 lei in 2008.751 de lei.9% în termeni nominali şi cu 12. Trendul salarial a fost unul ascendent.2% în termeni reali. în intervalul amintit. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. cât era în 2000. educatie. la 540 lei noi. Cu toate acestea Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro.din Uniunea Europeană. Astfel. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele 58 . salariul minim pe economie a urcat de la 100 lei noi. echivalent lunii octombrie din 2008. tinând cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari. În prezent. În medie. Cu toate acestea însă. cel mai mare ritm de creştere . comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE.Salariul în România Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru salariul mediu brut. corespunzator programului normal de muncă. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. Începând cu 1 iulie 2008. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. cât şi în termeni reali . ale salariatilor. salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut. Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. Salariul minim pe economie din România a înregistrat. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei. conform Institutului Naţional de Statistică. salariul mediu lunar în România este de 1. în anul 2008. etc. reprezentand 3. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. si 1327 pentru cel net.

BIBLIOGRAFIE 59 . în perioada 1996-1997. Vor mai trece cel puţin patru ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Uniunea Europeană.Salariul în România înregistrate în unele state din Europa Centrală.

Familiei şi Protecţiei Sociale www. Dr. Constanţa Popovici Veronica Bundă Ramona Nicoleta 2. Dr. Victor Ploae.ec.contabilul. Economie politică (Macroeconomie) – Prof.ro 4.ro 10. Univ. www. Editura Ex Ponto 2002 6.ro 9. “Macroeconomie” – Prof.insse. Ploae Victor Editura Muntenia 2004. www.Salariul în România 1. Univ. Dr. Institutul de Prognoză Economică www. www. Victor Ploae. “Microeconomie” – Prof.ro 3.eu/eurostat 8.ro 60 .ipe. Univ. Institutul National de Statistică www. Editura Ex Ponto 2002 5.fisc.mediafax. www. Ministerul Muncii.ro 7.europa.mmuncii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->