Salariul în România

Salariul în România

CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................2 CAPITOLUL 1: CONCEPTUL, NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI ..............................5 1.1 Piaţa muncii şi salariul ................................................................................................. 5
1.1 Conceptul şi natura salariului .......................................................................................7

1.2. Formele de existenţă a salariului ....................................... ....................................... 10 1.3 Forme de salarizare .................................................................................................... 12 CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMANIA............................................................................. 16 2.1 Particularităţi ale pieţei muncii în România ................................................................16 2.2 Salariu în România...................................................................................................... 24 2.3 Salariu minim în România ......................................................................................... 26 2.4 Salariu mediu în România .......................................................................................... 31 2.5 Impozitarea salarială ...................................................................................................39 CAPITOLUL 3: SALARIZAREA ÎN ROMÂNIA COMPARATIV CU CEA A STATELOR MEMBRE UE ...............................................................................................................................48 3.1 Salariu minim în Europa ..............................................................................................48 3.2 Salariu mediu în Europa ............................................................................................. 52 CONCLUZII ................................................................................................................................ 55 BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................58

2

Salariul în România

Introducere În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic. Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite a lui la activitatea economică. De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate timpurile, cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul de producţie. De fapt, este de neimaginat un proces de producţie, în general, activitatea economică, fără prezenţa factorului muncă. Atunci, apare limpede că salariul, privit ca venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-economice, odată cu apariţia în societate a unor oameni lipsiţi de toate condiţiile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea producţiei, în afară de forţa muncii lor, care, pentru ei, apărea ca singurul mijloc de existenţă. Dacă ne imaginăm un producător independent, un meseriaş, observăm că acesta posedă în plină proprietate toate condiţiile materiale de producţie pe care împreună cu munca lui le foloseşte după cum crede de cuviinţă, în procesul de producţie. În acest caz, este firesc ca tot ce obţine el, întreaga valoare creată sa-i aparţină în întregime. Nimeni altcineva nu are dreptul să-i ceară nici o particolă din valoarea nou creată de el, în afară poate de stat, care pentru serviciile aduse comunităţii , deci şi meşteşugarului, percepe impozitul pe venit. Putem spune oare că venitul meşteşugarului obţinut prin munca sa proprie îmbracă forma de salariu? Desigur nu, deoarece categoria de salariu nu reflectă toate tipurile de venituri obţinute de factorul muncă de-a lungul timpului, el nu apare ca formă tip a venitului, ci ca venit ce revine factorului muncă în anumite condiţii social-economice. Aceste condiţii sînt acelea în care posesorul forţei de muncă,
3

el nu ar putea închiria forţa lui de muncă. sau iobag. a unor oameni liberi juridic şi. Dar acest lucru. cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. priceperea lui. Acest preţ este nivelul salariului. desigur. îl poate face numai dacă este cetăţian liber. sau feudalului. El exprimă atît retribuirea muncii de execuţie a lucrătorilor propriu-zişi. el este lipsit şi de mijloacele necesare traiului. salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit.Samuelson. singura lui alternativă este să-şi închirieze forţa lui de muncă. salariul apare. egal în drepturi cu toţi ceilalţi. laureat al premiului “Nobel” pentru economie. nu pur şi simplu ca preţ al muncii. În condiţiile contemporane .Salariul în România nu posedă altceva decît aptitudinile lui fizice şi intelectuale. ci sclav.A. singurul bun pe care îl posedă. 4 . “omul este mai mult decît o marfă. capacitatea lui de a munci. Aşa cum arată P. de pe urma căruia să obţină venitul necesar traiului. nivelul lui condiţionează situaţia economică a unui număr însemnat de persoane. cît şi remunerarea muncii celor ce execută activităţi de concepţie şi conducere. ca preţ al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti oameni. Lipsit de ceilalţi factori de producţie. iar rezultatele muncii lui vor fi însuşite de către aceştea în virtutea posesiei de către ei a factorului muncă. deoarece aceasta aparţine de drept stăpînului de sclavi. care este de la distanţă cel mai important preţ”. a capacităţii de a munci. Deci. ci ca preţ al îchirierii forţei de muncă. Dacă nu ar fi cetăţean liber. care reprezintă singura lui sursă de existenţă.

pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta.1 Piaţa muncii în România – noţiuni teoretice Factorul muncă reprezintă conditia generală a oricărei activităţi şi se asigură. Şi în acest caz. adica a volumului de muncă ce poate fi depus de populaţia aptă de muncă a ţării respective. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activităţilor dintr-o ţară pe o perioada dată. NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI Modalităţile de formare a veniturilor participanţilor la viaţa economică se explică prin formele specifice de remunerare a serviciilor aduse în cadrul activităţii economice de fiecare factor de producţie. ca şi ceilalti factori de productie. De aceea. pe diferite grupuri de ţări şi la scara mondială. 5 . Ea funcţioneaza în fiecare ţară. Orice activitate. studenţi. Dar ea nu constituie în întregime o cerere care se exprimă (manifestă) pe piaţa muncii.Salariul în România CAPITOLUL 1: CONCEPTUL. trebuie să avem în vedere că nu toate disponibilităţile de muncă se constituie în ofertă. factorul muncă pentru contribuţia adusă în activitatea economic este remunerat prin salariu. miliari în termen. în cererea de muncă nu se includ activităţile care se pot realiza de către femeile casnice. Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă. în perioada dată. Condiţia generală pentru ca nevoia de muncă să ia forma cererii de muncă este remunerarea sa. care se initiază sau există în societate. ci numai acelea care urmează sa fie remunerate. Piaţa muncii se întemeiază. de asemenea. 1. Cererea se exprimă prin intermediul numărului de locuri de munca. alţi nesalariaţi. Satisfacerea nevoii de muncă se realizează pe seama utilizării disponibilităţilor de muncă existente în societate. salarizate. Astfel. ca preţ al muncii ce se formează pe piaţa muncii. generează nevoia de muncă. prin intermediul pieţei. salarizarea ei.

Prin urmare. militarii în termen şi alţi oameni care depun activităţi nesalariale. ci se compun din segmente şi grupuri neconcurenţiale sau puţin concurenţiale. De aceea. oferta de muncă nu se formeaza în exclusivitate pe principiile economiei de piaţă. chiar daca nu au avantaje economice. ca expresie a raporturilor dintre cerere şi ofertă. în oferta de muncă nu se includ femeile casnice. al studenţilor şi al celor care nu doresc să se angajeze în nici o activitate. condiţii de muncă etc. întrucat au resurse pentru existenţă sau au alte preocupări. ci ca oameni.  Posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă. studenţii. generatoare de locuri de muncă.  Cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene.  Generaţiile de tineri nu sunt crescute de părinţii lor ca nişte mărfuri sau numai pentru a deveni salariaţi. Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere şi 6 .  Oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid.Salariul în România Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale. neputându-se subsitui reciproc decât în anumite limite sau deloc. deoarece dezvoltarea unor activităţi existente şi initierea altora noi. aspecte care nu sunt neapărat de natura economică. se desfasoară în două trepte sau faze. sex. În acest sens se impun atenţiei următoarele aspecte:  Pe termen scurt. oamenii nu se deplasează dintr-o localitate în alta şi nu îşi schimbă cu usurinţa munca. Piaţa muncii. în ansamblul său.  Oferta de munca. ci ca nişte categorii specifice cu un conţinut care le este propriu. Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi ofertei de bunuri economice pe o altă piaţă. se formează în decursul unui timp îndelungat în care creste şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni până la vârsta la care se poate angaja. starea sănătăţii. psihologie. presupun o anumită perioadă de timp. ci sunt ataşaţi mediului economico-social. Cel ce face oferta trebuie să trăiască. De asemenea. oferta de muncă depinde de vârstă. nu poate aştepta oricât angajarea pe un loc de muncă. cererea de muncă este practic invariabilă.

că salariul reprezintă un venit însuşit prin muncă. salariul este singurul venit bazat pe muncă.Salariul în România ofertă. dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. se conturează principiile care actionează la stabilirea salariilor şi o anumită tendinţa de stabilire a salariilor la un nivel înalt sau scăzut. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi şi constă în întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali. ca volum şi structură. 1. În primul rînd. ci numai o formă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la salariu. de situaţia socială şi economică etc. El apare ca fiind preţul muncii. iar oferta se delimitează şi ea pornind de la programul de muncă. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. aceasta nefiind materializată şi neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. De aceea salariul este şi un venit. în funcţie de condiţiile concrete ale firmei şi salariaţilor săi. Salariul nu este ceea ce pare a fi. după el. El vinde doar capacitatea de a munci. Cele mai multe teorii consideră în mod just. ci forţa sa de muncă. în funcţie de nevoile şi aspiraţiile lor. pe piaţă muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca. Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor începînd cu şcoala clasică. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. este o parte a valori create. determinate de particularităţiile tehnico-economice ale activităţilor. adică forţa de muncă. Munca este creatoare de valoare. adică valoarea sau preţul muncii. El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”. Muncitorul vinde pe piaţa nu munca. Salariul reprezintă. Dar. 7 .2 Conceptul şi natura salariului Salariul reprezintă mai întâi suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. spunînd că din toate cele trei venituri. număr de ore suplimentare pe care salariaţii acceptă să le efectueze sau nu. dar în realitate este preţul forţei de muncă. o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul. Apare ca fiind expresia în bani a întregii valori nou create dar. în realitate. În cadrul acestei faze. pe baza contractelor şi a altor angajamente asumate de firmă. se formeaza codiţiile generale de angajare ale salariaţilor. Cererea se dimensionează precis.

Varianta modernă a acestei explicaţii o reprezintă teoria salariului de eficienţă. fundamentată îndeosebi în ultimele două decenii. însă. ca plată pentru utilizarea capitalului cultural. creşte numărul deceselor şi scade natalitatea ajungîndu-se în cele din urmă la punctul din care s-a pornit. În esenţă. Cheltuielile cu creşterea şi pregătirea forţei de muncă reprezintă “capitalul economic”. care susţine că un salariu mai mare ar încuraja căsătoriile şi ar avea ca rezultat creşterea populaţiei peste posibilităţile ce decurg din dezvoltarea economiei. concepţii moniste şi concepţii dualiste. capitalul economic devine capital cultural. parţial ca un transfer gratuit de venituri. O altă teorie monistă explică substanţa salariului prin productivitatea muncii. dar relevă posibilitatea utilizării sale la elaborarea unor concepţii realiste cu privire la mărimea şi dinamica salariului. mai mare sau mai mică. iar acest fapt stă la baza diferenţierii salariilor. astfel încît venitul mediu scade. aceasta susţine că salariul nu trebuie considerat o sumă determinată pe piaţa muncii ci un rezultat care decurge direct din eficienţa muncii. fenomenul “capital cultural” a căpătat sensul de cunoştinţe ştiinţifice pe care posesorul forţei de muncă le acumulează prin învăţămînt şi cultură. Întrucît ceea ce se închiriază sau se vinde este priceperea salariatului. populaţia nu se mai poate întreţine. salariul reprezintă suma care asigură strictul necesar pentru existenţa salariatului şi întreţinerea familiei sale. Concepţiile monoiste explică substanţa salariului printr-un singur factor.Salariul în România Natura salariului este tratată în maniere diferite. Analizele statistice nu validează în totalitate această teorie. cînd salariul apare. Alţi autori consideră că natura salariului este dată de “capitalul cultural” care se formează prin intermediul “capitalului economic”. 8 . existînd în acest sens. Lassale apelează la argumentul lui Th. Pornind de aici. în ultimul timp. De aceea. precum şi la explicarea ştiinţifică a existenţei unor diferenţe necompensatorii între salarii. Salariul ar fi deci o parte. explica substanţa salariului în condiţiile învăţămîntului gratuit. experienţa profesională etc. Ferdinand Lassale a ajuns la legea de aramă potrivit căreia “salariul mediu nu depăşeşte întreţinerea existenţei muncitorilor şi reproducerea speciei”. Unul din aceşti factori este costul formării resurselor de muncă. Pentru a explica de ce salariul are această limită. îndemînarea şi cunoştinţele sale formate pe baza cheltuielilor respective. Este prima eplicaţie a substanţei salariului dată încă de Turgot şi Quesnay. Maltus. În concordanţă cu aceasta. Prin logica sa. Ea nu poate. iar salariul apare. teoria salariului de eficienţă conduce la concluzia că relaţia salariu-productivitate nu este şi nici nu trebuie să fie identică pentru toate firmele sau activităţile. din rezultatul muncii.

el fiind însă definitivat şi plătit după depunerea muncii. gestionarul unei asemenea avuţii este salariatul însuşi. Cererea de muncă. după care substanţa salariului constă. Aceasta se formează ca sumă a necesarului pentru a produce toate mărfurile şi serviciile solicitate de societate. comparativ cu cel anterior pentru că purtătorul şi. “Capitalul uman . În acelaşi timp.este stocul de experienţă acumulată de lucrător. ceea ce primeşte salariatul este o parte din produsul muncii. salariul se stabileşte pe baza mecanismului pieţei. Pe termen lung. În această viziune. la fel şi capitalul uman rezultă din investiţii specifice făcute cu scopul de a genera venituri viitoare. a capacităţii lor de adaptare la procesele de muncă şi tehnologiile existente în întreprinderi sau la mobilitatea geografică. mai important şi aducător de satisfacţii suplimentare. adică din diferenţierea pregătirii salariaţilor. la fel ca cererea pentru ceilalţi factori de producţie are caracter derivat. Ca preţ plătit pentru serviciul adus de factorul muncă. 9 . în funcţie de rezultatele ei. a teoriei capitalului cultural. se poate concluziona că substanţa salariului o reprezintă partea din venitul naţional. mărimea salariului se formează astfel încât ea să se situeze cel puţin la nivelul costului forţei de muncă. pentru participarea lor la activitatea economică mai ales sub formă bănească. care ar putea fi considerată o prelungire pe alt plan. condiţionat de nivelul productivităţii.spun unii autori . distribuită în mod direct salariaţilor.Salariul în România În literatura economică anglo-saxonă s-a răspîndit teoria “capitalului uman”. diferenţele dintre salarii influenţează alocarea factorului muncă în economie. aceasta urmărind să o administreze în scopul maximizării venitului pe care-l obţine. declanşând mobilitatea salariaţilor spre însuşirea celor mai cerute calificări sau spre întreprinderile în expansiune. totodată. inegalitatea salariilor derivă din inegalitatea formării capitalului uman. Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniţiale este un venit bănesc superior sau un viitor loc de muncă. Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de muncă şi posesorul acesteia. creşterea şi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare similară a cererii de muncă. în contextul general al raportului dintre cererea şi oferta de muncă. concomitent. Aceasta este valoroasă pentru venitul sau cîştigul său potenţial viitor”. Teoria dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine economice. în costul forţei de muncă şi în productivitatea muncii. În viziunea acestei teorii. Dar. Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori. Aşa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiţii.

intră în funcţie modalităţile de completare a lui cu resurse care au revenit iniţial întreprinderii sau societăţii. De pildă. la un moment dat. cu salariul nominal. în vederea apropierii de condiţiile unei vieţi normale sau de realizarea acesteia. tarife. se consemnează chiar prin legislaţie salarii mai mici în provincie faţă de Paris şi regiunea pariziană. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. categorii şi forme de salarizare etc. salariile muncitorilor din sudul Italiei sunt mai mici decât salariile muncitorilor din nord. cu privire la nivelul salariilor pentru bărbaţi.3. Mărimea lui depinde de mai mulţi factori: a) valoarea forţei de muncă. scăderea producţiei face ca cererea de forţă de muncă. c) politica de salarizare. evident să scadă salariile. b) evoluţia situaţiei economice. Acesta se poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100 10 . Ea constă dintr-un ansamblu de măsuri luate de întreprinzători sau de stat. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. Raporturile dintre salariul nominal şi cel real sunt în funcţie de costul vieţii. Există deosebiri regionale între salariile nominale din cadrul aceleiaşi ţări. în timpul crizelor şi recesiunilor. Formele de existenţă a salariului Substanţa salariului. pe regiuni. pe criterii naţionale şi rasiale. se concretizează în salariul nominal şi cel real. de la unitatea în care lucrează. cererea de forţă de muncă va fi mai mare şi ca urmare a acestui fapt. femei. adică mai concret de preţul forţei de muncă care se stabileşte pe piaţa muncii prin mecanismul cererii şi ofertei. Salariul astfel format este raportat întotdeauna de posesorul muncii la cerinţele propriei sale existente pe care şi-o doreşte normală şi la parametrii tot mai ridicaţi de siguranţa pe seama acestei forme de venit. În perioadele de avânt cînd se înregistrează creşteri ale producţiei. să scadă.Salariul în România Acest mod de formare a salariului are la bază regulile generale de funcţionare ale pieţei şi elementele specifice pieţei muncii. Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. În Franţa. Atunci cînd salariul se dovedeşte a fi insuficient. salariile vor înregistra o tendinţă de creştere. şomajul să ia proporţii şi. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta şi de la o piaţă la alta. 1.

cum sunt accidentele de muncă. El se consideră amânat până la survenirea unor riscuri legate de boli. Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi cel social. d) revendicările celor ce muncesc. antrenează o scădere a veniturilor reale. care acţionează invers proporţional asupra salariului real. lucrătorul urmăreşte să sporească numărul orelor de muncă. c) puterea de cumpărare a banilor. intervine pentru a spori veniturile unor categorii de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu riscuri mai mari. tuturor oamenilor. Creşterea numărului de ore se micşorează însă pe măsură ce salariul real atinge un nivel mai înalt. ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi. impozitele. Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii :  salariul social afectat care reprezintă suplimentul de venit vărsat în mod regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară.  salariul social amânat. 11 . b) preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii. în funcţie de valoarea mai mare a ei.Salariul în România Un indice al costului vieţii ne permite să cunoaştem mărimea cheltuielilor băneşti pe care un individ trebuie să le facă pentru a-şi asigura acelaşi nivel de viaţă în două situaţii care diferă numai prin preţuri. Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional. care se află în raport direct proporţional cu cel real. şomajul etc. numărul de ore de muncă efectuate nu va mai creşte. dacă salariul real va continua să crească şi după acest moment. Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori: a) salariul nominal. în ansamblul său. va staţiona. bolile profesionale. cu o unitate monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri. Dinamica salariului real exercită o mare influenţă asupra ofertei individuale de muncă. Dar. Cînd acesta este mic. Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă. accidente . care reflectă deprecierea valorii banilor. Inflaţia. taxele. Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei întreprinderi. La un salariu nominal dat. prin care societatea. pentru riscuri comune. numărul orelor lucrate de cel ce oferă munca va scădea. Creşterea costului vieţii neînsoţită de o creştere proporţională a salariului nominal antrenează scăderea salariului real.

• Salarizare după: cantitatea muncii. salariu egal. După cum se ştie. depind şi de alţi factori care sînt diferiţi de la ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă. conjunctura economică favorabilă sau nefavorabilă. calitatea muncii.4 Forme de salarizare 12 . nivelul de organizare a muncitorilor etc. în care productivitatea muncii este mai mare. ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. intensitatea muncii.capacitatea de cumpărare a salariului nominal al muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a muncii mai ridicată. valoarea banilor etc . deci munca intensivă dintr-o ţară. valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare traiului muncitorului şi familiei sale. cu o valoare naţională pe unitatea de produs mai mică decît în celelalte ţări. • Principiul salariilor minime. • Principiul negocierii salariilor . nivelul de calificare. într-o sumă de bani mai mare. cantitatea şi calitatea acestora depind de gradul de civilizaţie. care diferă şi ea de la o monedă naţională la alta. Principiile sistemelor de salarizare: • Salariul reprezintă un preţ plătit pentru factorul muncă şi este necesar să se stabilească prin mecanismele pieţei.. se produc mărfuri. De asemenea. • Principiul la muncă egală. • Caracterul confidenţial al salariului. componente care desigur diferă de la o ţară la alta. Pe piaţa mondială. 1. produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare decît munca mai puţin intensivă din altă ţară. De asemenea un rol important are. intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta. îşi va găsi expresia. În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate de variaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta. puterea de cumpărare a monedei. • Principiul liberalizării salariilor. De asemenea considerând identice celelalte elemente durata zilei de lucru. desigur.Salariul în România Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii determinate de o serie de factori. şi modul tradiţional de viaţă. de condiţiile naturale etc. este mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate a muncii mai scăzută. condiţii de muncă. În ţările mai dezvoltate. Deosebirile naţionale între salarii.

prime de vânzare (pentru depăşiri ale valorii normate ale vânzărilor). La nivelul întreprinderilor. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp.Salariul în România În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. formula Halsey. această formă de salarizare este folosită pentru remunerarea lucrătorilor din sectorul administrativ. formula Rowam. Cele mai cunoscute formule sunt: formula lui Taylor. formula York. practicându-se acolo unde poate fi măsurată munca individuală şi nu primează calitatea). aduce un salariu suplimentar. de organizare etc. Sistemul primelor se bazează pe timpul mediu normat pentru realizarea unei piese sau operaţii.  salarizare în acord progresiv sau regresiv – tariful putând să crească sau să scadă după o anumită cantitate de produse. activităţi. etc. Prima este reprezentată de o parabolă: ea creşte până când lucratorul îşi dublează rezultatele după care se plafonează. 2) Salarizarea în regie – asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. sistemul Bedaux şi formula Schueller.. colectiv (se realizează pe echipe) sau global (se realizează pe întreprindere. realizarea piesei sau operaţiei într-un timp mai scurt. Economia de timp. Se utilizează în activităţile în care calitatea are o importanţă deosebită. si care se adauga salariului de baza (in general se considera ca prima nu poate depasi o treime din salariul total realizat). Este o formă de salarizare care incită permanent lucrătorii la prestarea unor ore de muncă suplimentare. Practic. Cele mai uzuale prime sunt: prime de calitate (pentru identificarea defectelor sau evitarea pătrunderii componentelor cu probleme de calitate în produsul finit). în funcţie de interesele societăţii. şi anume: 1) Salarizarea în acord – plata salariului se realizează pe operaţii. Acordul poate fi: individual (este stimulativ pentru lucrători. dacă doresc să obţină un salariu mai mare. 3) Salarizarea mixtă constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. Salariul efectiv se compune din doua parti principale:  salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat. fabrică etc).  o remunerare variabila a randamentului sau performantelor. prime pentru munca în conditii speciale şi prime de producţie pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel. După tariful aplicat distingem:  salarizare în acord simplu – tariful rămâne constant pentru întreaga cantitate de produse. 13 . numai o parte din creşterea de venit ca urmare a creşterii productivităţii orare a muncii revine salariatului. produse. tehnologice. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres.

micşorarea diferenţelor dintre salariile din sectorul public. privat şi mixt la muncă egală. Forma stimuleaza cooperarea în muncă. reduce conflictele şi competiţia între indivizi.Salariul în România Daca S = salariul cuvenit s = salariul orar t = timpul efectiv consumat T = timpul normat pentru o piesa sau un produs n = numărul de piese realizate p = suma cuvenită ca salariu pentru o piesă P = prima acordată pentru fiecare piesă realizată suplimentar Atunci. creşterea siguranţei salariatului prin menţinerea salariului la un nivel decent. Corectarea – vizează toate formele de salarizare concretizându-se în:    adaptarea rapidă a salariului la dinamica preţurilor şi la inflaţie. măreşte ataşamentul faţă de întreprindere şi preocuparea pentru perfecţionarea activităţii. şi anume: 1. in cazul formulei Rowan. Se negociază cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect. Se poate calcula şi aloca un fond pentru suplimentarea salariilor în funcţie de beneficiul obţinut. 14 . unde m = 1/2 sau 1/3 in cazul formulei Halsey sau P = t/T [s(T-t)]. Formula este cunoscuta ca şi acordul global. de creştere a productivităţii muncii şi de creştere a capitalului prin surse proprii. în cazul sistemului de prime: S = st + np P = 1/m [s(T-t)]. elimina efectele negative ale absenteismului. de asemenea. 5) Participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii este o formulă suplimentară care stimulează întreg personalul. în conditiile în care acesta poate fi marit sau diminuat şi regula de repartizare pe membrii echipei. Se pot distribui. un număr de acţiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaţilor. În cadrul acestei clasificări se mai pot adăuga şi urmatoarele forme de salarizare: 4) Salarizarea pe colective de lucratori (echipe) este o forma de acord aplicată la volumul total al rezultatelor unei echipe. Pentru îmbunătăţirea formelor de salarizare s-au conturat câteva direcţii principale de acţiune.

Salariul în România  acordarea de sporuri sau prime pentru condiţii de muncă dificile. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dinre cererea şi oferta de muncă. accidente de muncă.  Mărimea şi dinamica salariului depind de o serie de factori. stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri. participarea prin intermediul acţiunilor cumpărate de salariaţi de la unitatea unde îşi desfăşoară activitatea. dacă oferta de muncitori calificaţi pentru domeniul respectiv este unică..). salariul se va stabili la un nivel mai ridicat. boli profesionale etc. care să se distribuie salariaţilor din beneficiu. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. prime şi sporuri pentru naşteri etc. Gradul de dezvoltare economică a ţării.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. responsabilităţi de conducere etc. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . 15 . salariul social – utilizat pentru a spori veniturile tuturor salariaţilor sau a unei categorii de salariaţi confruntate cu riscuri mari (şomaj.  3. sunt toţi factori ce influentează mărimea şi nivelul salariului. realizându-se sub două forme:  salariul familial – alocaţiile de stat pentru copii. discriminarea în angajare (poate favoriza un grup în raport cu altele. În primul rand. salariile sau promovarea pentru alte motive decât capacitatea de a practica o anumită meserie). mobilitatea forţei de muncă (dacă mobilitatea este mai mare şi o parte forţei de muncă dintr-o regiune migrează în alta unde este mai bine plătită. în ceea ce priveşte angajările. gradul de organizare în sindicate precum şi legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară. Socializarea are în vedere asigurarea unui surplus de salariu. 2. peste cel primit pentru munca depusă. reducerea forţei de muncă i-ar obliga pe patroni să crească salariile). costul resurselor de muncă. Participarea sau implicarea are în vedere admiterea salariaţilor la împărţirea beneficiilor obţinute de unitatea unde lucrează. astfel:   participarea directă la beneficii.

700. populaţia civilă ocupată s-a redus cu 2. Principala tendinţă care se manifestă în ultimii 18 ani în ceea ce priveşte volumul ocupării forţei de muncă este continua sa reducere.5%. iar a persoanelor în vârstă de 15-64 ani de la 72.1 INDICATORI Populaţia civilă Numărul ocupată de salariaţi (Mii pers. observabil în creşterea numărului persoanelor dependente de populaţia care contribuie la asigurările sociale şi constituirea resurselor statului. Tendinţele demografice.5 16 1998 1999 . Ca urmare. de capacitatea redusă de absorbţie a economiei.1 Particularităţi ale pieţii muncii în România Ocuparea forţei de muncă în România rămâne una dintre zonele cele mai tensionate ale tranziţiei. reducerea drastică a natalităţii şi a sporului natural începând să se manifeste în acest deceniu – cât.1 Indicatori ai potenţialului de muncă din România ANUL Populaţia totală (Mii pers. în perioada 1990-2008. iar numărul de salariaţi cu aproximativ 4. În România. în special.5 8142.000.4%. ca şi diminuarea ratei populaţiei ocupate au condus la modificări importante în ceea ce priveşte raportul de dependenţă economică.000 persoane. îndeosebi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. în anul 2008.5% faţă de 48%).000 persoane. însă.Salariul în România CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMÂNIA 2.7% la 57.) 23206. aceasta din urmă situându-se. rata de activitate masculină era evident mai mare decât rata de activitate feminină (62.2 10786 7483. la nivelul celei atinse de ţările dezvoltate. deocamdată. rata brută de ocupare a populaţiei totale s-a diminuat de la 46. semnificând o participare importantă a femeii la activitatea economicosocială.) (mii pers) 10839. În acelaşi interval. Procesul este generat atât de evoluţiile demografice – cu o mai mică influenţă.5 Rata brută de ocupare 46.7 46.7% la 38.7 23185. Tabelul 2.

Salariul în România 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 22789 22755,3 22730,6 22681 22607,6 22545,9 22488,6 22455,5 22435,2 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8419,6 8629 6627,4 6385,3 6200,6 6047,7 5893,9 5399,1 5181,6 4761 4623 45,9 44,2 44 41,9 41,5 40 39,2 37,5 38.4

Sursă: Buletinul Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În contextul evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă, al declinului ocupării, s-au produs o serie de deplasări structurale. În prezent, structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare ale economiei este anacronică, riscantă, reflectând concomitent:
 procesul de dezindustrializare şi reograrizare a ocupării;

 capacitatea modestă a sectorului servicii de a absorbi şi reţine o parte importantă a populaţiei disponibilizate din industrie (deşi acest sector pare să înregistreze, în general, o evoluţie ascendentă, în cifre absolute, ocuparea în cadrul său se reduce);
 riscul pseudo-terţializării ocupării, cu efecte negative asupra unui trai decent şi/sau asupra

polarizării activităţilor speculative. Aceste tendinţe exercită o puternică influenţă asupra sistemului de calificări, asupra posibilităţii de identificare a nevoilor viitoare de formare profesională, asupra relaţiei dintre cererea de forţă de muncă şi oferta sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul sectorului primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului) populaţia activă implicată în acest domeniu a fost de 3.144.000 persoane în 1998, crescând la 3.320.000 de persoane în anul 2003 şi atingând valoarea de de 3.570.000 în anul 2008. Numărul persoanelor angajate în sectorul secundar (industrie şi construcţii) a cunoscut în perioada 1998-2008 un fenomen de scădere acccentuată, de la 4.711.000 în anul 1998, la 3.193.00 în anul 2003 respectiv 2.708.000 în anul 2008. Această scădere importantă a numărului de persoane ocupate în acest domeniu are mai multe explicaţii între care: pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere pentru produsele româneşti, transformarea fostei economii de stat centralizate într-o economie de piaţă care are la bază rentabilitatea economică, creşterea masivă a preţurilor la utilităţi şi respectiv incapacitatea fostelor întreprinderi industriale de a produce în condiţiile de calitate şi de preţ cerute de piaţă,
17

Salariul în România rezultând de aici concedieri masive din fostele mari întreprinderi de stat şi regiile cu pierderi: minerit etc. Din punctul de vedere al grupării persoanelor active pe cele trei sectoare de activitate, România prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populaţiei active din sectorul primar şi cu o pondere destul de redusă a serviciilor. În condiţiile în care competitivitatea în sectorul industriei este greu de dobândit datorită costurilor mari pe care le implică, şansa economiei româneşti ar fi dezvoltarea acentuată a sectorului serviicilor pentru a compensa scăderea valoriii produsului intern brut datorită scăderii dimensiunii sectorului industriei şi construcţiilor. Tabelul 2.2 Structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare economice în România SECTOARE ECONOMICE ANUL 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Agricultură (%) 29,1 29,8 33 36 36,5 34,5 35,5 37,6 38,1 41 41,3 Industrie şi construcţii (%) 43,5 39,9 37,1 35,8 34,4 33,6 34,3 32 30,7 24,4 27,3 Servicii (%) 27,4 30,3 29,9 28,2 29,1 31,9 30,2 30,4 31,2 30,4 29,4

Sursă : Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În funcţie de forma de proprietate, se constată o evoluţie importantă a sectorului privat de la 27,1% în 1998 la 75% 2004 (în cifre absolute de la 2936,9 mii persoane la 6475 mii). Ponderea populaţiei ocupate în sectorul privat creşte atât în agricultură (în 2002 aceasta deţinea peste 98%), cât şi în industrie şi servicii. În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după criteriul statutului profesional, principalele schimbări se referă la:
 reducerea ponderii salariaţilor în cadrul populaţiei civile ocupate (de la 75,1% în 1998 la

53,5% în 2008);
18

Salariul în România
 sporirea numărului de lucrători pe cont propriu (17,1% în 2000 şi 21% în 2008) şi a

lucrătorilor familiali neremuneraţi, categorie din care face parte şi populaţia care lucrează în agricultură (15,2%, respectiv 17,1% în aceiaşi ani de referinţă);  menţinerea la un nivel relativ constant a numărului patronilor. Legat de structura populaţiei active după sexe, există mai multe ramuri ale economiei naţionale în care populaţia activă este majoritar feminină. Cele mai importante dintre aceste sunt: sănătate şi asistenţă socială (77,7%),învăţământ (67,45%), activitate hotelieră şi de alimentaţie publică (63%), comerţ (51%). În anul 2008, distribuţia populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii era structurată, în principal, pe următoarele categorii:  conducători şi funcţionari superiori din administraţia publică şi din unităţile economicosociale - 2,1%;  specialişti cu ocupaţii intelectuale sau ştiinţifice - 6,4% ;  tehnicieni, maiştri şi asimilaţi - 8,1% ;  funcţionari administrativi - 3,9% ;  lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi - 6,8% ;
 agricultori şi lucrători calificati în agricultură, silvicultură şi pescuit - 39,7%;

 muncitori / meseriaşi - 16,5% ;  alte categorii de ocupaţii - 16, 5% . Ratele de activitate pe grupe de vârstă au avut următoarele valori:  pentru grupa de vârstă 15-24 de ani: 43,1%;  pentru grupa de vârstă 25-34 de ani:84,5%;  pentru grupa de vârstă 35-49 de ani: 85%;  pentru grupa de vârstă 50-64 de ani: 57,8%;  pentru grupa de vârstă 65 de ani şi peste: 35,7% . Structura populaţiei ocupate în funcţie de statutul educaţional relevă faptul, că unei ponderi de aproape 2/3 din total îi corespunde o instruire de nivel secundar sau superior, situaţie care permite aprecierea că forţa de muncă din România dispune de o pregătire de nivel ridicat. Luând în considerare criteriul vârstei, gradul cel mai înalt de instruire corespunde persoanelor din grupele de 25-34 ani (aproximativ 90%) şi 35-49 ani (77%).
19

007.059 564.785 504.1 Evoluţia ratei şomajului în perioada 1998-2008 20 .9% 10.220 219.861 155.M. odată cu transformările implicate de trecerea de la economia planificată la economia de piaţă.038 445.Salariul în România Tabelul 2.980 386.432 232.5% 8.440 929.432 657.435 1.4% 11.475 255.038 258.925 998.065 245.223.932 Beneficiari de ajutor de şomaj 265.3 Evoluţia şomajului INDICATORI ANI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ŞOMERI TOTAL 337. pe anul 2006 Reducerea volumului ocupării forţei de muncă este acompaniată de apariţia şi extinderea şomajului.5% 6.019 1.284 317.F.8% 10.164.575 224.457 217.079 594.066 457.6% 8.044 402.242 Rata şomajului 3% 8.056 1.705 1.978 602.427 Beneficiari de alocaţie de sprijin 239.564 881.025.2% 10.517 307.O.957 549.992 391.932 286. Raportul A.296 1.959 390.214 Şomeri neindemnizaţi 71.N.233 438.131 826. Numărul şomerilor înregistraţi creşte semnificativ în 1992.130.211 95.642 516. Grafic 2.142 202.4% 10.642 86.420 98.9% 9.874 225.6% Surse: Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2007.

în general. datorită unei oarecare macrostabilizări economice şi datorită creşterii economice precum şi politicilor sociale aplicate şomajul îşi schimbă evoluţia.9%.7%. restructurare şi lichidare a unor întreprinderi.932 persoane. în general.3%. 21 . Proporţiile respective se menţin. De altfel. iar din această grupă femeile şi cei rezidenţi în mediul urban. când se reduce semnificativ. structura populaţiei de şomeri după nivelul de pregătire a fost următoarea: şomeri cu studii superioare – 3. şomeri cu studii postliceale şi tehnice de maiştri – 2. absolvenţii învăţământului gimnazial. şi în cadrul grupei de vârstă 15-24 ani. Distribuţia se păstrează. şcoală primară – 3. precum şi cel profesional şi de ucenici. cu liceu – 40.7%. trebuie menţionat că tinerii în vârstă de 15-24.8% şi fără şcoală absolvită – 1. reprezintă categoriile cele mai vulnerabile în faţa riscului de şomaj. şcoală profesională şi de ucenici – 29. primar şi cei fără şcoală absolvită. În ultimii 2 ani. urmează. reprezentând o rată de 8. La nivelul anului 2008. pe întreaga perioadă 1991-2001. gimnaziu – 17. rata şomajului atingând un maxim al perioadei post-decembriste.8%. cât şi pe sexe. fenomenul îşi continuă curba ascendentă până în 2000. Numărul şomerilor cu pregătire universitară este redus. trecând la o curbă descendentă astfel că la sfârşitul anului 2008 numărul şomerilor înregistraţi era de 826.9%. Distribuţia şomerilor pe niveluri de instruire şi formare reflectă o concentrare mare a fenomenului în categoria persoanelor care au absolvit învăţământul liceal. atât pe total.6%. acest fenomen continuă până în anul 2002 ca urmare a accelerării procesului de privatizare.Salariul în România 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 R a tas omajului Aşa cum se poate observa din graficul referitor la rata şomajului. în ordine. după care îşi reia tendinţa crescătoare. de 11.7%.

eventual. 17. După cum am mai amintit.3% din total. în acelaşi timp. La cele de mai sus trebuie adăugat un alt fapt alarmant: în 2007. peste 80% dintre şomerii intraţi pentru prima dată pe piaţa muncii erau în vârstă de 15-24 ani. acestea fiind. ci este o continuare a tendinţelor înregistrate şi în anii anteriori. persoanele de peste 50 de ani. generată de o anumită lipsă de coerenţă a strategiei de dezvoltare a economiei constituie una dintre explicaţiile situaţiilor menţionate. le-ar facilita reinserţia profesională. şomerii.Salariul în România În mod constant. fiind de 16. Îngrijorător este. în 2007. În acelaşi timp. la nivelul anului 2007.4 puncte procentuale faţă de anul 2003. care. beneficiază de o serie de măsuri de protecţie socială.8 luni în 2005. Durata medie a şomajului. aşadar. Riscul cel mai mare pentru şomajul de lungă durată îl prezintă. O proporţie importantă dintre acestea sunt persoane descurajate.3 luni pentru cei în vârstă de 50 ani şi peste.0 luni. mai mult cu 7 puncte procentuale faţă de anul 2006. înregistrează o scădere faţă de anii precedenţi. Persoanele care se aflau în şomaj de peste un an în 2007 reprezentau 44.7 luni pentru şomerii de 35-49 ani şi 20. dar în creştere cu 2.5 luni pentru şomerii de 15-24 ani. că şcoala încă „produce şomeri”. în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de anii 2004-2006. mai greu acceptate de angajatori şi mai puţin deschise spre diferite forme de recalificare şi reconversie. în general. de calificări. cât şi active. Modul de distribuţie a ratei şomajului. care au renunţat să mai caute un loc de muncă. cu diferenţe importante pe grupe de vârstă: 12. pe grupe de vârstă. faţă de 17. Situaţia nu este specifică numai anului menţionat. 18. dificultăţile de identificare a nevoilor viitoare de forţă de muncă. Această stare de fapt conduce la concluzia că există încă deficienţe de comunicare şi transparenţă între cererea de forţă de muncă şi oferta de calificări a sistemului de educaţie şi formare.3 luni pentru cei de 25-34 ani.5% femei). reflectă aceeaşi situaţie: ponderea mult mai ridicată a şomajului în rândul tinerilor şi reducerea acesteia pe măsură ce se înaintează în grupele superioare de vârstă. 22 . atât pasive. inclusiv absolvenţii diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională iniţială care nu au fost niciodată încadraţi în muncă. faptul că aproximativ 50% din numărul total al persoanelor descurajate care au încetat să mai caute de lucru erau tineri în vârstă de 15-24 ani (51% bărbaţi şi respectiv 49. rata şomajului corespunzătoare grupurilor menţionate a fost de aproximativ 3 ori mai mare decât rata medie.

iar al celor care primesc ajutor de integrare profesională de 106 mii (la 31 martie 2006). liceal. Astfel. este de aproximativ 30%. dar şi tinerii absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ care intră direct în şomaj pot beneficia – aşa cum s-a mai amintit – şi de o serie de măsuri active de ocupare. cu mai puţin de 1500 de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională. având în vedere că numărul absolvenţilor învăţământului profesional şi de ucenici. printre judeţele cu cel mai mare număr de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională – între 3600 şi peste 5000 de absolvenţi care au intrat direct din şcoală în şomaj – se numără Iaşi. Giurgiu. În anul 2005. se poate aprecia că dintre absolvenţii anului şcolar / universitar 2004/2005. Călăraşi şi Timiş. cifră care se menţine relativ constantă în ultimii ani. Astfel.Salariul în România În ceea ce priveşte beneficiarii de ajutor de integrare profesională (formă de protecţie socială destinată absolvenţilor care nu au găsit un loc de muncă). Cifrele beneficiarilor de ajutor de integrare profesională sunt diferite de la un judeţ la altul. deoarece aceştia din urmă pot beneficia de forma respectivă de protecţie începând cu lunile septembrie-octombrie 2006. recalificare şi 23 . Galaţi. ponderea tinerilor care beneficiază de această formă de protecţie. în absenţa unor date concrete privind numărul lor. categoria cea mai favorizată din perspectiva analizată. Cu alte cuvinte. Satu Mare. Arad. Astfel. după susţinerea şi celei de-a doua sesiuni de bacalaureat). atât datorită diferenţelor în ceea ce priveşte numărul populaţiei şcolare şi al absolvenţilor diferitelor niveluri de învăţământ. pot fi realizate unele estimări ale ponderii acestora. Bacău şi Municipiul Bucureşti. Botoşani. Covasna. Ialomiţa. gradului de urbanizare a acestuia etc. (Calculul s-a făcut prin raportarea numărului beneficiarilor ajutorului de integrare profesională la 31 martie 2006 la absolvenţii anului şcolar 2004-2005. Vaslui. în funcţie de acelaşi criteriu. Dolj. în plan local. cât şi indicatorilor specifici ai dezvoltării economice. în mod constant. cu alte cuvinte a celor care alimentează fenomenul şomajului în anul respectiv. Maramureş. tinerii care finalizează învăţământul superior reprezintă. Şomerii adulţi. în cadrul fiecărei promoţii de absolvenţi. Sălaj. Tulcea. postliceal şi superior a fost în 2007 de aproape 360 de mii. Suceava. La polul opus. total şi pe niveluri de formare. cei mai mulţi dintre aceştia provin din învăţământul profesional şi de ucenici. au realizat o inserţie profesională reuşită ceva mai mult de două treimi din total. fiind urmaţi de absolvenţii învăţământului liceal şi postliceal. pe lângă posibilitatea frecventării cursurilor de calificare. Braşov. capacităţii diferite de absorbţie a forţei de muncă tinere de care dispune economia judeţului. Prahova. se situează judeţele: Ilfov.

însă. în condiţiile în care semnele de revigorare a economiei întârzie să se manifeste sau sunt prea timide. conform datelor Ministerul Muncii. cea Americană precizează 24 .2 Salariul în România Salariul. în continuare. redusă. În timp ce definiţia românească pune accent pe efortul ce trebuie recompensat. indiferent de facilităţile pe care aceasta le implică. Spre exemplu. în trimestrul I al anului 2006. Una dintre măsurile active de ocupare care ar trebui să aibă rolul cel mai important în stimularea angajabilităţii – cursurile de calificare. nu-şi permit angajarea tinerilor absolvenţi. eficienţa acesteia fiind. ceea ce reprezintă 6. Rezerva agenţilor economici privind angajarea absolvenţilor provine şi din faptul că. în condiţiile instabilităţii economice şi a mediului de afaceri. numărul absolvenţilor angajaţi în aceste condiţii a fost de aproape 20 de mii (faţă de peste 350 de mii de absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ.3%. din care mai mult de jumătate finalizaseră învăţământul superior. recalificare şi perfecţionare – nu are impactul scontat. Mulţi angajatori. De această măsură de ocupare beneficiază. din totalul de peste 12 mii persoane care au încheiat pregătirea în diferite cursuri organizate de către Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (din care peste 4 mii erau şomeri) numai 782 persoane au reuşit să se încadreze în activitate. Toate aceste aspecte implică o regândire a sistemului de protecţie socială şi o adaptare a acestuia la condiţiile efective de pe piaţa muncii. indiferent de denumirea sa. Grupul American de consulting pentru Business Practice defineste salariul ca “o recompensa acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul firmei”. Unii dintre ei consideră că nu pot să formuleze cererea pentru angajarea de personal dintre absolvenţi. în unele situaţii – mai multe sau mai puţine. în anul 2007. generale sau locale – subvenţiile salariale le parvin cu întârziere. deoarece au dificultăţi în prognozarea propriilor nevoi de forţă de muncă. absolvenţii şomeri au posibilitatea să fie angajaţi prin subvenţionarea unui cuantum din salariu din Fondul de şomaj. reprezintă suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de muncă pentru munca efectuată sau ce trebuie efectuată şi pentru serviciile îndeplinite sau ce trebuie îndeplinite. utilizării serviciilor de intermediere a Direcţiilor Generale de Muncă şi Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă.Salariul în România perfecţionare. 2. în acelaşi an). un număr relativ redus de tineri.

Salariul poate fi privit din două puncte de vedere: 25 . abilităţile şi rezultatele persoanelor. importanţa. experienţă. alte adaosuri la salarii. pe de altă parte. Adaosurile şi sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului şi se acordă numai pentru perfomanţe deosebite ale salariatului. încercându-se în acest fel protejarea întreprinderilor în competiţie pentru menţinerea salariaţilor şi evitarea situaţiilor conflictuale ce ar rezulta din întelegerea gresită. Cu aceste excepţii. sub sancţiunea suportării rigorilor legii. 19/2000. rezultate importante pentru întreprindere.Salariul în România că numai rezultatele se recompensează. prin care s-au detaliat elementele ce se cuprind în salariul individual brut. convenită în cadrul contractului de muncă. cu obiectivul de protecţie socială. suma precizată se acorda efectiv salariatului în anumite conditii stabilite (timpul efectiv lucrat şi rezultatele obţinute în raport cu standardale de performanţă). drepturile în natură. în prezent. premiile anuale. singurul corectiv în aplicarea principiilor negocierii salariului constă în stabilirea salariilor prin lege ori prin alte acte normative pentru personalul din societatile bugetare. adausurile şi sporurile sunt confidenţiale. sporurile. salariile se stabilesc prin negociere colectivă sindicală. Conform legii. sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie. El se stabileste pentru fiecare salariat în funcţie de pregătire. formele de salarizare. Poate că această diferenţă de optică explică parţial şi diferenţă de dezvoltare dintre cele două ţări. munca prestată în conditii grele. În România. salariul de baza. pe de o parte. altor persoane fizice sau juridice. indemnizaţiile. Teoretic. sumele plătite din fondul de salarii. precum şi a celui din regiile autonome cu specific deosebit. loialitate şi stabilitate în muncă (vechime). De asemenea prin lege se stabileşte nivelul salariului minim pe economie. aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. şi politica salariala a firmei. complexitatea şi răspunderea lucrătorilor ce revin postului în care este încadrat salariatul. 340/2001. se arată ca acesta cuprinde: salariile de baza brute. prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocierii salariale în cadrul regiilor autonome şi a societăţilor comerciale ceea ce este desemnat în mod tradiţional prin conceptual de liberalizarea salariilor. nu pot fi comunicate. Salariul de bază este partea principală a salariului total. parţială sau neîntelegerea raporturilor contractuale. Se consideră că un contract de muncă are un caracter confidenţial. În Normele de aplicare a Legii nr.

potrivit legii. sunt factori de luat in considerare la stabilirea „pachetului” de avantaje ce va fi folosit pentru cresterea productivitatii. întreprinderile mari utilizeaza un sistem flexibil de avantaje acordate salariatilor. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. În acest mod. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. salariul este un cost. care presupune combinarea factorilor de producţie. prin munca depusă. Salariul de baza minim brut pe ţara garantat în plata. Acestea contribuie la reducerea fluctuatiei personalului si reducerea cheltuielilor pentru angajarea si instruirea noilor salariati. ridicarea calitatii produselor si construirea unui climat favorabil intreprinderii. satisfactia profesionala. cheltuielile salariale ale intreprinderii devin foarte mari. educatia. În cazul în care programul normal de muncă este.3 Salariul minim în România Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. Întreprinderea aplică şi un sistem de premiere a salariaţilor cu ocazii deosebite si pentru rezultate deosebite. Varsta. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. mai mic de 8 ore zilnic. Pe lângă sistemul de salarizare. experienta in munca.8/1 fata de salariul mediu brut. 2. salariul este venitul celor care au contribuit. Având în vedere reglementarile actuale din România.din punct de vedere al desfăşurării activităţii economice.Salariul în România . după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. întreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1. o componentă a costului total al bunului economic obţinut (pentru firmă). firma trebuie sa analizeze cu atentie daca este oportun să creeze un nou loc de munca. Întreprinderea. . corespunzator programului normal de muncă. la rândul ei. salariul de bază minim brut orar se calculează 26 .din punct de vedere al finalităţii activităţii economice. care presupune vânzarea pe piaţă a bunurilor. Acordarea premiilor are un efect favorabil daca se realizeaza pe baza evaluarii corecte a salariatilor si daca sumele sunt semnificative. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. situatia familiala. la obţinerea rezultatelor (pentru salariaţi).

159 alin. etc. tinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de baza minim brut orar pe ţară. ale salariatilor. România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim.Salariul minim pe ţară în perioada 1991-2008 Anul Salariul minim Legislaţie 27 . îmbracaminte. acesta situându-se în prezent la nivelul de 540 RON.Salariul în România prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.4 . (3) din Codul muncii acesta este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. Salariului minim brut pe ţară a cunoscut modificările redate în tabelul de mai jos: Tabel 2. Potrivit art. Graficul 2.2 Evoluţia salariului minim în perioada 2000-2008 600 500 400 300 200 100 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 140 100 175 280 250 310 330 540 390 Evolutia salariului m inim in pe rioada 2000-2008 Se poate observa din graficul anterior faptul că nivelul salariului minim a crescut permanent în perioada 2000-2008. pana la 137 euro. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente. a cărui evaluare în euro arata o crestere anuala cu 18%. educatie.

el a ajuns. ţinta de inflaţie. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar.000 ROL 330 RON 390 RON 540 RON HG 780/1991 HG 774/1992 HG 683/1993 HG 353/1994 HG 184/1995 HG 594/1996 HG 468/1997 HG 208/1998 HG 296/1999 HG 1166/2000 HG 231/2001 HG 1037/2001 HG 1105/2002 HG 1515/2003 HG 2356/2004 HG 1776/2005 HG 1824/2006 HG 1105/2008 Aşa cum se poate observa in tabelul de mai sus salariul minim pe economie a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani. Începând cu 1 iulie 2008.000. la 540 RON.000 ROL 15. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1. precum şi de nivelul productivităţii muncii.800. cu un salariu minim de 112 euro. a fost de 137 de euro. Salariul minim pe economie din România a 28 .750.000 ROL 1.176 lei/ora. respectiv creşterea produsului intern brut.000 ROL 350.Salariul în România 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 7.500. iar în 2014 va reprezenta 50% din salariul mediu brut pe ţară.100.000 ROL 250.000 ROL 450. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei.000 ROL 1.000 ROL 3.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. reprezentand 3. Salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.400.000 ROL 65.000 ROL 2.215 ROL 45.000 ROL 75. Faţă de 7000 ROL în anul 1991. in condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008. în prezent.000 ROL 1. în anul 2008. Salariul minim în România.000 ROL 2.000 ROL 97.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr 1105/2008 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe luna în anul 2008.Salariul în România înregistrat. reprezentând 3. În medie. precum şi coeficienţii minimi de ierarhizare şi sporurile minime din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional se aplică salariaţilor ale căror salarii sunt stabilite prin negociere. salariul minim se stabilea în funcţie de inflaţie.000. salariul minim pe economie a urcat de la 1. indiferent dacă vrea sau nu patronul.2% în termeni reali. Astfel. de o majorare a salariului de pe cartea de muncă. (salariu minim 540 de lei) 29 . de coşul minim de consum. Aducerea salariului minim la jumătate din salariul mediu este o cerinţă a UE. cât era în 2000. cât şi în termeni reali . Astfel. Aceasta nu înseamnă că este de ajuns să ai o diplomă ca să ceri patronului salariu mai mare. dar şi o necesitate internă.9% în termeni nominali şi cu 12. Muncitori  necalificaţi şi ucenici = 1. angajaţii vor fi departajaţi în funcţie de studiile pe care le au. coeficienţii minimi de ierarhizare. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27. în intervalul amintit. în ultimii opt ani. nivelul salariului minim a ajuns doar la 137 euro. pe categorii de salariaţi sunt: 1. Până acum. la 540 lei noi. Prevederile referitoare la salariul de bază minim brut negociat. potrivit datelor Institutului European de Statistică.000 lei vechi. Astfel. ci să fii şi angajat pe un post pentru care sunt necesare studiile pe care le ai. Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă. Calcularea salariului minim pe economie România a aplicat modelul european privind modul de calcul al salariului minim pe economie. unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. cel mai mare ritm de creştere . el se stabileşte având ca bază de calcul salariul mediu.atât în termeni nominali.din Uniunea Europeană.176 lei/oră. Cu toate acestea. Angajaţii cu salariul minim pe economie beneficiază. echivalent lunii octombrie din 2008.

de birou. personal încadrat pentru funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de:  studii superioare = 2.2 (salariu minim 650 de lei) – grupa 4 (ex.25 (salariu minim 725 de lei) – grupa 4 dacă are studii postliceale (ex.  pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite.  pentru lucrul in timpul noptii. maiştri şi asimilaţi)  studii superioare de scurtă durată = 1. Pentru o încadrare corectă. cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se 30 . (salariu minim 1200 de lei) – grupa 1 şi 2 studii superioare de lungă durată (ex. op.  pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază. secretari.6. profesori etc.  pentru condiţii nocive de muncă – 10%.) Coeficienţii de salarizare se aplică la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi mai mic de 540 de lei). contabilitate.Salariul în România  calificaţi = 1. lucrători servicii şi comerţ. silvicultură şi pescuit. personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  liceală = 1. calc. casieri etc)  postliceală = 1.. personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  şcoala de maiştri = 1.7. econom. jurişti. din salariul de bază. Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază. 25% din salariul de baza. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile contractului colectiv de muncă sunt:  pentru condiţii de muncă grele. tehnicieni. funcţionari administrativi. ingineri. 2.8 (ex.2 (salariu minim 600 de lei) – grupele 5.  pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum 25 % la o vechime de peste 20 de ani. periculoase sau penibile – 10%. se va solicita nivelul studiilor solicitat la ocuparea postului.5 (salariu minim 850 de lei) – grupa 1 şi 2 (colegiu. postliceal de contabilitate primară) 3. subingineri) 4.3 (salariu minim 750 de lei) – grupa 3 (ex. lucrători din agricultură.

tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.4 Salariul mediu in România Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. începand cu anul 1991 până în prezent. dupa caz. tichetele cadou. Trendul salarial a fost unul ascendent. Sporurile nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca. care este de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome. diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere. 31 . institutie. se poate observa evoluţia atât a salariului mediu net. În tabelele urmatoare. c) alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor. care nu poate fi mai mare de un an. Alte venituri sunt: a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor.). precum si perioada pentru care se acorda cota de profit salariatilor. cât si a celui brut.5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat. grupuri de unitati sau unitati. b) tichetele de masa. si 1327 pentru cel net. spor pentru folosirea unei limbi straine. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru cel brut. Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. Conditiile de diferentiere. grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare.Salariul în România vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura. b) premiile acordate din fondul de premiere. se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si. Adaosurile la salariul de baza sunt: a) adaosul de acord. 2. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continua. calculate intr-o proportie de minimum 1. conform Institutului National de Statistica (luna octombrie 2008).

Aceste aspecte se pot observa si in tabelele ce urmeaza. deschizand astfel calea către progres. salariile medii fiind in continuă creştere. privatizare şi noi investitii. comparativ cu celelalte ţări membre UE. acesta a inregistrat o crestere continua. Romania a trecut în anul 1990 de la economia centralizată la economia de piaţă. 32 . sustinuta şi de creşterea economică. Toate acestea au dus la dezvoltarea economică a României.Salariul în România Deşi nivelul salariului mediu nu este unul ridicat. la cresteri salariale si a nivelului de trai. desprinzându-se de monopolul statal ce caracteriza economia romaneasca inainte de ’89.

114 1.247 25.998 4.796 3.103 2.686 15.909 2.802 237.855 8.322.719.006.092 453.231 8.241 131.451 456.115.068.296 1.952 875 1017 1264 1543 5.226 1.129 7.125.331 22.763.218 25.292.152 119.570 1.266 8.550 206.841 871.008 442.694 4.222.070 6.534 8.848.742 261.308 951 1100 1232 1637 4.518 2.910.102.991 835.732 5.562 3.679 5.704 48.436.677.704.546 328.674 7.944 2.087.722 2.212 3.462 75.621.864.054.666 216.476.665 5.178 2.210 942 1109 1361 1704 9.101.621 3.083.061 1.579 8.781 795.756.021.778.069 6.476 1.835.691 1.329.183 590.530 397.516 374.392.708 668.404.267 1.506.952 1.433.223 85.768.286 19.505 2.929 5.595 341.944 225.975.130 6.326 5.479 102.717.736 6.128 4.849 314.338.839 4.749 163.956 1.430 131.065 6.498.528 6.334.680 8.480 531.637 2.197.590 754.521.327.215 30.789.157 8.512 1121 1481 1730 Lei/ salariat *RON Sursa: www.518 1.035.091.440 301.534.034 509.024 963 1122 1395 1728 11.265.441 8.842 260.012 1.402.808 596.771 41.563 2.349.493 169.748 5.569.813 920 1101 1364 1623 7.096 386.364 4.476.136 162.139 144.299.427 1.567 384.483.449.572 297.739 24.065.873.322 268.174.838.078 965 1148 1411 1751 12.360 6.241 35.337 322.283 261.994 1.763 221.542 332.373 47.698 2.423 36.071 2.709 957 1122 1402 1769 10.003 500.915 944 1112 1377 1738 10.469.519 6.789 6.936 201.585.214.605 19.369 3.046.520.591 1.766 974 1155 1471 1795 13.461 1.583.633 5.885.263.733.402.026 95.424.488.989.725 2.insse.717 1.586 6.275 5.421 29.559 1.559.570.908.882 8.008.453 286.834 2.330 2.841 1017 1213 1522 1844 14.669 4.993 135.024 5.765 973 1120 1387 1751 9.730 200.020.923 3.861 8.ro 33 .769 16.647.795 6.276.721.317 2.Salariul în România Tabel 2.258 65.676.130 5.144.040.321.061 4.611 4.824 1.035.047 4.932 9.080.415 95.856 8.791 185.280.263.518 5.411.425 774.671 1.856 933.897 36.521.5 Castigul salarial mediu brut in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) 4.075 1.

319 126.495 3.705.357.194 730 842 1040 1308 8.245.497.899 3.135.804 75.952 1.892 884.479.138 3.585 2.183 2.795 170.510 1.272.851 4.464.305 878.723 153.977 3.704 734 841 1030 1277 9.460.824 24.797 621.558 591.038 13.233 1.162 106.424 1.633 797.110 15.306 74.365 4.080 294.858.647 999.738.981 2.103.378 173.360.170.644 2.040.052 2.477.495 1.ro RON 34 .375 820.237 507.761 5.135.978 1.139.240.995 433.331 198.049 723 826 918 1200 3.080 2.917 131.863.906.005 27.981.Salariul în România Tabel 2.795.493 3.883.621 1.210 3.725.259 1.071.622 2.915.867 1.758 248.967.045.294.891 5.957.313 5.835 5.861 6.763 101.989 2.425 3.201 3.431 4.919.508 567.361 710.029.944.880 1.624.696 5.612 374.692 940.563 396.240 3.824 32.482 708 828 1013 1192 6.6 Castigul salarial mediu net in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) lei/salariat *) 4.787 19.305 1.514 2.242 1.620 1.134 205.978 12.941 1.279 3.898.677 38.025.875.430 4.insse.709 51.037.588 4.603 182.159 5.098.881.819.146 112.530 282.828.728 1.080 79.361 3.408 4.380 4.965.658 5.969.666.730.994 2.486 229.641 1.773 28.983 5.174 23.555 743 839 1027 1282 7.239 19.213 3.148 580.411.220.867 3.857.047 142.573 674 767 941 1134 4.612 101.543 341.108 6.656.513.094 848 1099 1266 Sursa: http://www.498 1.702 293.426 58.020 167.263 19.732 160.693 5.026 954.549 1.748.603.314.801 5.464 199.924 1.030 301.454 4.032 153.535 333.483 242.029 3.453 2.194 199.629.217 380.885 256.123.869 2.110 720 833 1012 1248 7.978 722 835 1023 1273 8.124.672 2.211 742 866 1084 1327 10.194 1.596.989 67.751.338 343.807.550 17.911.771.261 1.657 218.287 37.671.854.148 774 908 1121 1361 11.065 6.803 262.842 1.938 2.990.525.409 4.034 126.806.038.210.456 93.955.171.717 29.570 3.883 230.273 5.686 4.324 736 860 1040 1296 9.658.191.637.122.213 15.967 3.659.745 252.880 456.299 3.363 1.801.729.969 4.090 650.451.260 4.

Acest fapt se datoreaza faptului că luna februarie este luna cea mai scurta din an. 35 . Începând cu anul 2005. salariu mediu se diminuează uşor. Un alt aspect ce trebuie remarcat este faptul că. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut.500 de euro. în general. în luna februarie.3 – Creşterea salarială în perioada 2000-2008 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1716 1409 1150 826 428 545 674 966 288 Evolu ţia salariu lu im ed iu b ru t 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Dinamica salariului mediului brut in perioada 2000-2008 reflecta cresterea economica din aceasta perioada. salariu mediu nu mai înregistrează aceeaşi ascensiune. se poate constata faptul că acesta a avut o traiectorie ascendentă pe parcursul celor 17 ani. astfel influentând în mod direct angajaţii plătiţi cu ora. Cu toate acestea Romania mai are mult pana la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la tarile dezvoltate din UE. o data cu introducerea cotei unice de impozitare de 16%. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1630 lei in 2008. în aceeaşi perioadă. Grafic 2. se remarcă în special anii 1993 şi 1997. când nivelul salariului mediu din decembrie aproape s-a triplat faţă de cel de la inceputul anului. puterea de cumparare a monedei naţionale a înregistrat o creştere datoarată în principal stabilizării cursului valutar în raport cu euro si dolar.200 si 1.Salariul în România În ceea ce priveşte salariul mediu pe economie. creşterea ridicându-se la circa 50% în 4 ani. Deşi aproape în fiecare an acesta a înregistrat creşteri deosebite. Cu toate acestea. Din graficul urmator se poate observa creşterea salariala în perioada 2000-2008. Proiectiile Ministerului Economiei si Finantelor pe urmatorii 12 ani arata ca salariul mediu brut din Romania ar putea ajunge in 2020 intre 1.

industria construcţiilor metalice.4%.4%. de 11. cu excepţia mobilei. În iunie 2008 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial faţă de luna precedentă. de 9. fabricarea substanţelor şi produselor chimice. Prin urmare. cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari.7% în primele 5 luni ale acestui an. industria de prelucrare a ţiţeiului. Creşteri salariale cuprinse între 5 şi 8% au fost consemnate în domeniile sănătate şi asistenţă socială. în activităţile poştă şi telecomunicaţii.273 lei (348 euro). În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate. poştă şi curierat. unde s-au obţinut creşteri între 3% şi 5%. Cele mai importante deprecieri ale câştigului mediu net au fost înregistrate în activitatea de intermedieri financiare. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică. Alte scăderi. transporturi aeriene. salariul mediu net s-a majorat cu 14. ca urmare a acordării de prime (inclusiv prime de vacanţă pentru funcţionarii publici şi prime de stabilitate pentru personalul contractual din unităţile sanitare publice) şi a realizărilor de producţii mai mari. fabricarea produselor textile. hoteluri şi restaurante. până la 1. cuprinse între 2% şi 10%. În sectorul industrial. precum şi în industria minieră şi metalurgică. în intervalul iunie 2007-iunie 2008. de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de sărbători (decembrie. silvicultură. Câştigul salarial mediu brut a fost în iunie de 1. ritmul anual de creştere a salariilor a fost semnificativ peste cel al productivităţii muncii.Salariul în România În ceea ce priveşte evoluţia recentă. cauciuc şi mase plastice. iar cele mai mici în prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută. câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 24. martie/aprilie).738 lei (475 euro). 36 . a crescut cu 2% (25 lei). în principal.5% în iunie 2008 faţă de a şasea lună a anului trecut. În iunie. salariul mediu net. în numeroase rânduri. cu 2% mai mare decât în luna precedentă. cele mai mari câştiguri nete s-au înregistrat în sectoarele de intermedieri financiare. Banca Centrală a avertizat. administraţie publică. s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun. Ţinând cont de inflaţie. salariile au sporit cu 11% până la 15%. pe fondul majorării salariilor din industrie şi din servicii. gaze şi apă. învăţământ. Alte sectoare de activitate în care angajaţii au beneficiat de majorări ale salariului mediu net au fost: tăbăcirea şi finisarea pieilor. industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou. potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În comparaţie cu luna mai. că menţinerea unui ritm de creştere a veniturilor salariale peste avansul productivităţii muncii creează dezechilibre în economie şi pune presiune pe inflaţie.

la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. în cele din urmă.Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea 5. Sud – Muntenia Arges Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman 4.Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea 3. 37 . Tabel 2. judeţe şi sexe.7 Câştigul salarial mediu brut şi net .Salariul în România Acestea influenţează majorările sau deprecierile în funcţie de perioada în care sunt acordate. pe regiuni de dezvoltare. Sud . Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Total Net 866 765 845 715 792 710 726 717 817 730 724 914 834 763 768 835 882 681 860 763 735 889 760 853 855 965 876 804 768 816 790 732 813 858 Brut 1222 1034 1127 944 1127 941 944 938 1159 1013 1029 1299 1166 1103 1041 1181 1259 910 1281 1058 958 1248 1098 1237 1197 1479 1250 1182 1077 1165 1123 1002 1176 1235 Barbati Net 922 783 857 713 849 706 723 717 878 781 788 975 887 828 789 898 952 693 975 800 736 950 839 930 897 1105 951 890 815 884 847 772 896 933 Brut 1062 983 1099 941 967 960 949 929 980 880 862 1098 1004 901 997 1001 1059 864 974 952 959 066 866 1002 1081 998 1021 923 942 977 964 885 936 1033 Femei Net 803 746 831 716 733 713 730 717 744 680 659 827 759 695 750 764 806 667 743 719 734 815 666 756 805 755 782 699 716 744 734 684 718 781 1146 1009 1114 942 1049 950 946 933 1078 945 947 1217 1099 1005 1017 1097 1163 888 1129 1009 958 1166 993 1132 1145 1286 1149 1066 1013 1074 1043 949 1065 1136 1. la sfârşitul anului 2006 Regiunea de dezvoltare / judetul Brut Total 1. conducând. Sud . din tabelul urmator se pot sesiza diferentele dintre salariul mediu in diferite regiuni ale tarii. În ceea ce priveşte caştigurile salariale medii pe ramuri economice. Nord –Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui 2. cat si diferentele considerabile dintre salariu mediu acordat barbatilor si cel acordat femeilor.

Vest Bihor Bistriţa-Năsău Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj 7. Suceava. 38 . Vaslui . Bucureşti . de prezenţa companiilor mari în zonă.cu un salariu mediu brut lunar 1209 ron. cu un salariu lunar brut de 1332 ron. precum si a ramurii economice preponderente in zona respectiva. Faptul ca exista diferente regionale in ceea ce priveste salariul mediu nu reprezinta un caz singular pentru Romania. salariul mediu al celor din zona Bucureşti-Ilfov este cu 60% mai mare decât al angajaţilor din nord-estul şi sud-estul ţării. care sunt următorii clasaţi în topul câştigurilor la nivel de ţară. urmaţi de cei din regiunea de nord-vest cu un salariu mediu brut lunar de 1287 ron. Piatra-Neamţ. Nivelul salarial este dat de nivelul investiţiilor. De exemplu.Salariul în România 6. Harta salarială la nivel de ţară reflectă investiţiile realizate în fiecare zonă. salariul creste direct proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni. Cele mai mici câştiguri le au angajaţii din nord-estul ţării . cu 60% mai mult decât salariaţii din companiile care au operaţiuni în nord-estul ţării şi cu 30% peste cei din regiunea de sud-vest. Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu 8. Angajaţii din companiile private din Bucureşti şi Ilfov au un salariu mediu brut lunar de 1723 ron. zonele puternic industrializate sunt favorizate salarial fata de zonele predominant agricole. diferentele de salariu intre regiuni fiind cu mult mai mari.Botoşani. Astfel.Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti 1017 912 945 1197 910 1003 1013 1022 992 1076 846 917 1029 1095 1523 1355 1541 777 692 727 905 702 778 781 779 756 815 656 704 784 834 1129 1012 1142 1094 1020 1011 1271 941 1052 1107 1074 1047 1117 813 936 1108 1186 1605 1539 1612 832 771 778 960 723 811 850 817 796 844 630 719 846 899 1192 1145 1197 938 808 877 1113 877 951 925 966 933 1033 882 897 945 997 1429 1150 1460 719 616 674 844 680 742 715 738 715 784 684 690 719 763 1058 863 1079 Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în anul 2006 Asa cum se poate observa. in unele cazuri. Nord . Acest fapt este datorat in principal gradului de dezvoltare economica a regiunii in sine.

femeile sunt discriminate începând cu sectorul în care se angajează.În ciuda acestei diferenţe clare între domeniile de lucru. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi Total Brut Net 1246 966 905 722 746 1179 1824 1050 1701 1036 962 793 1530 3178 1202 2212 1443 1185 1085 605 925 1616 831 1448 810 751 634 1163 2360 931 1675 1167 923 843 Bărbaţi Brut 1322 911 735 1352 2145 1187 1932 1031 1102 867 1564 3681 1160 2225 1516 1364 1143 Net 1022 727 597 1051 1636 930 1470 807 851 688 1195 2736 902 1693 1297 1059 888 Femei Brut Net 1182 903 888 707 805 968 1804 907 1811 1066 837 749 1412 2946 1277 2203 1363 1136 1020 642 772 1508 728 1386 830 662 601 1085 2186 981 1662 1106 885 793 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. pe activităţi ale economiei naţionale la nivelul de secţiune CAEN şi pe sexe. 39 . sănătate şi asistentă socială sunt femei. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurnte Transport. transport. rezultă că trei sferturi dintre angajaţii sectoarelor invăţământ. silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică. administraţie publică şi apărare. unde reprezintă cel putin jumatate din personal. Angajaţii bărbaţi domină în industria extractivă. industrie hotelieră.8 Câştigul salarial nominal mediu brut şi net lunar. energie electrica şi termică. construcţii. la sfârşitul anului 2007 Activitatea Total Agricultură.Salariul în România Tabel 2. comerţ sau intermedieri financiare. comunicaţii. termică. O pondere la fel de mare o ocupă femeile în domenii precum alimentaţie publică.

politica unor companii de a nu angaja femei pentru anumite poziţii. 2. salariile medii nete se incadreaza intre 1443 şi 1167 de lei. Femeile din Romania castiga cu 10% la suta mai putin decat barbatii.312 lei lunar. de catre autoritatea publica. in temeiul legii.468 lei. intrucat prestanta acesteia ar putea fi intrerupta de casatorie. respectiv 1. femeile au castigat in medie cu 156 lei (echivalentul a 40 de euro) mai putin decat barbatii. Deşi este interzisă prin lege. dovedind menţinerea discriminarii sexuale. discriminarea salarială există.824 lei. Cele mai mari diferente au fost in industria prelucratoare. in invatamant. nasterea si ingrijirea copiilor. atât în România. lefurile medii nete primite de angajati. potrivit unui raport al Comisiei Europene. barbatii au fost mai bine platiti decat femeile. precum şi existenţa unui aşa-numit "plafon de sticla" în privinţa promovării femeilor.5 Impozitarea salariala « Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare. cu un salariu brut de 1. sectoare dominate de femei. Anul trecut. Astfel. in industria extractiva sau in energie.Salariul în România După cum se poate observa în tabelul de mai sus salariile de încadrare în domeniile în care femeile sunt majoritare sunt cu până la 13% mai mici decat în sectoarele unde angajaţi majoritari sunt bărbaţi. in timp ce. Femeile din Uniunea Europeana sunt plătite cu 15% mai putin decât bărbaţii. sanatate si asistenta sociala. Printre motivele menţionate de raportul Comisiei se numară îngrijirea copiilor. in majoritate barbati sunt de 1. pretinse. in raport cu capacitatea contributiva a acestora. domenii in care salariile barbatilor au fost cu pana la 31% mai mari decat ale femeilor. iar dupa anul 1995 decalajul s-a redus cu numai două puncte procentuale. Principalele motive pentru care femeile sunt platite mai slab decat barbatii ar putea fi parerile preconcepute ale angajatorului fata de femei. de la persoane fizice si juridice. sanatate si asistenta sociala. In majoritatea activitatilor economice. a anuntat Institutul National de Statistica. preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de 40 . în funcţie de salariile brute medii orare.636 de lei. pe care le considera forta de munca inferioara si/sau previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabila a candidatului femeie. cât şi în Europa. care au avut un venit lunar brut de 1. specialisti in resurse umane fiind de parere ca motivul ar fi incapacitatea de a negocia cu angajatorul.

a).89 Cod Fiscal. b) veniturilor obtinute din Romania. 41 . fiind o prelevare obligatorie asupra venitului. venitului salarial net din aceasta activitate dependenta. care desfasoara activitate dependentă în România. care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa. d) în cazul persoanelor fizice nerezidente. impozitul pe venit este o optiune economica. » Impozitul este o contributie obligatorie. Venitul intra in patrimoniul contribuabilului. c) în cazul persoanelor fizice nerezidente. izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. altele decât cele prevazute la lit. Impozitul pe venit este acel impozit la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) este persoana fizica sau juridica care realizeaza venit si este totodata una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat. atât din România. astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public. neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri prevazute la Art. se aplică urmatoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române.Salariul în România catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor. numai obţinute din orice sursa. venitului net atribuibil sediului permanent. cu domiciliul în România. acest venit cunoscand mai multe forme economice. veniturilor în cazul persoanelor fizice rezidente. persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. Impozitul pe venit. 39 al Codului Fiscal se precizeaza categoriile de contribuabili supusi impozitului pe venit persoanele fizice rezidente. Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii. 41din Codul Fiscal. cât şi din afara României. In Art. persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania.

cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav. acordate din bugetul de stat. bugetele locale si din alte fonduri publice. sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate. 39 lit. c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale. e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare. Venituri neimpozabile În înţelesul impozitului pe venit. altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale. precum si pensiile. cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. maternitate. inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale. precum si orice alte drepturi. b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri. ce corespund categoriei respective de venit. precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta. care obtin veniturile prevazute la art. următoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele. f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat. militarii cu termen redus. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat. precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces. indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială. cu ocazia tragerilor de amortizare. bugetul asigurarilor sociale de stat. g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal.Salariul în România e) în cazul persoanelor fizice nerezidente. altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare. conform legii. d) pensiile pentru invalizii de razboi. venitului determinat conform regulilor prevazute . sume asigurate. cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti. potrivit legii. bugetele fondurilor speciale. studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal. d). ordine publica si 42 . vaduvele/vaduvii de razboi. orfanii. h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii in termen.

71. 771 alin. in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte.Salariul în România siguranta nationala si persoanele civile. precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati. cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale. in conditii de reciprocitate. o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania. in calitate de corespondenti de presa. i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat. p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania. in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri. n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. cu conditia ca pozitia acestora. Pentru proprietatile imobiliare. (2) si (3). veteranii de razboi. in conformitate cu legislatia in vigoare. l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. de oficial. m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice. j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. invalizii si vaduvele de razboi. k) veniturile din agricultura si silvicultura. sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare. cu exceptia celor prevazute la art. accidentatii de razboi in afara 43 . in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state. daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare. s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap. oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate.

v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. investitii. salarii. prima grupa valorica. u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare. in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei. indiferent de perioada la care se referă. activitati agricole. precum si la jocurile olimpice. tehnicienilor si altor specialisti. tehnicienilor si altor specialisti. primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945.Salariul în România serviciului ordonat. pensii. masa. prevazuti in legislatia in materie. inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania. cu modificarile si completarile ulterioare. asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945. urmasii eroilormartiri. in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene. cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri. transport si altele asemenea. Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activitati independente. t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale. prevazuti de legislatia in materie. antrenorilor. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. ranitilor. antrenorilor. in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului). (este inferioara anului calendaristic. europene si la jocurile olimpice. x) alte venituri care nu sunt impozabile. in cazul jocurilor sportive. de denumirea veniturilor 44 . Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfasoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statul special prevăzut de lege. luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989. cedarea folosintei bunurilor. premii. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. campionatele mondiale si jocurile olimpice. precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene. Nu sunt venituri impozabile premiile. obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale. alte surse.

potrivit legii.Salariul în România ori de forma sub care ele se acorda. d) indemnizatia lunara brută. stabilite potrivit legii. Venitul din salarii. h) indemnizatia lunara a asociatului unic. e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica. În vederea impunerii. in tara si in strainatate. conform Art. premiile. sporurile si alte drepturi ale personalului militar. la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale. precum şi suma din profitul net. in interesul serviciului. în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori. i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit. f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor. pentru salariatii din institutiile publice. k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. c) drepturile de solda lunara. b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. peste limita de 2. societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. indemnizatiile. 45 . sunt asimilate salariilor: a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică. în consiliul de administraţie. Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor.5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate. primele.41 din Codul Fiscal. g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripărtite. precum si la regiile autonome. cuvenite administratorilor la companii/societati nationale. j) indemnizatia administratorilor. acordate potrivit legii. face parte din categoriile de venituri supuse impozitarii. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

46 . ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale. si urmatoarele: . cedarea folosintei bunurilor. cadourile oferite salariatelor. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza. nu depaseste 200 RON. pensii. cu ocazia Pastelui. costul prestatiilor pentru tratament si odihna. inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. in intelesul impozitului pe venit: ajutoarele de inmormantare.activitati agricole. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii. Determinarea impozitului pe venitul din salarii Art.Cod fiscal (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar.contributiile la fondurile de pensii facultative. . Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente. ajutoarele pentru bolile grave si incurabile. astfel cum este prevazut in contractul de munca. care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor. alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro.deducerea personala acordata pentru luna respectiva. salarii.Salariul în România Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile. . Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase. final. contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului. zilei de 1 iunie. precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile. ajutoarele pentru nastere.cotizatia sindicala platita in luna respectiva. veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. 57. cu orice ocazie din cele de mai sus. acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane. premii. calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni. in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane. (2) Impozitul lunar prevazut la alin.

5 %. precum si pentru acordarea de burse private. pentru condiţii normale de muncă : 27. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii. Contribuţia la bugetul de şomaj datorată de către persoanele asigurate în baza contractului 47 . impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii. Contribuţia angajatului la fondul de şomaj rămâne 0. (3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii. Formula generala a calculului impozitului pe salarii este : (Venitul brut – Contributii – Deduceri de baza – Deduceri suplimentare)x 16% Contribuţii sociale De la data de 1 decembrie 2008 au intrat in vigoare noile cote de contribuţii aferente salariilor. (4) revine organului fiscal competent. asa cum au fost aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare. iar contribuţia angajatorului la fondul de şomaj este de 0. conform legii. pentru condiţii speciale de muncă : 37. (4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. pentru fiecare contribuabil. (3).astfel: Contribuţia angajatorului a asigurările sociale este: 1. (5) Obligatia calcularii. si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.Salariul în România b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri.5 % 2. unitatilor de cult. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. nr 387/2007 precum şi prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr 388/2007.5 %. (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2. conform legii.5 % Contribuţia angajatului la asigurările sociale se menţine la 9. pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii.5 %. pentru condiţii deosebite de muncă : 32.5 % 3.

Salariul în România de asigurare este de 1%.2 %. iar contribuţia datorată de angajatori la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se menţine si ea la 0.25 %. Contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de sănătate vor fi urmatoarele: contribuţia angajatorului : 5.2% 48 . contribuţia angajatului se menţine la 5.4 % .5 %. în cote cuprinse între 0.85 %. Contribuţia pentru concedii şi indemnizatii se menţinela 0. Cota de contribuţii la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabilesc în funcţie de clasa de risc.

Biroul european de statistică a precizat că. Sumele variaza foarte mult in cadrul blocului comunitar.Salariul în România CAPITOLUL 3: Salarizarea din România în comparaţie cu cea a altor state membre UE 3. 49 . desi majoritatea ţărilor membre UE au introdus salariul minim garantat. cea mai mica valoarea a acestuia fiind stabilita in Bulgaria. de la 35 euro pe lună (100 lei vechi) până la 137 euro pe luna (500 lei). Salariul net minim lunar stabilit prin lege în România este. salariul minim legal a crescut în Romania de aproape cinci ori din 2000 până în 2008. din cele 27 de state membre ale UE. Cu toate acestea. diferenţele dintre nivelul acestuia sunt enorme. doar 20 aveau in luna iulie 2008 legislatii nationale privitoare la nivelul salariului minim. la 1. de 137 euro (500 lei).610 euro.1 Salariul minim în Uniunea Europeană Conform datelor prezentate de Eurostat. la 112 euro. potrivit datelor publicate de Eurostat. fapt ce plasează statul român pe penultima poziţie în cadrul Uniunii Europene (UE) în funcţie de nivelul câştigului minim reglementat. iar cea mai mare in Luxemburg. în 2008.

Acestea sunt: Marea Britanie. Olanda. Franţa. Ungaria. 50 . A doua categorie include ţări al căror salariu minim reglementat este cuprins între 500 şi 700 EUR: Portugalia. Lituania. Slovenia. Belgia. Irlanda şi Luxemburg. ţară ce speră să adere la UE. Letonia.150 EUR. salariul minim atinge nivelul de 333EUR. Spania şi Grecia. ţările UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi împartite în trei categorii. Eurostat. în timp ce în SUA. în Turcia. Astfel. Slovacia.1 diferentele dintre salariul minim în cadrul blocului comunitar sunt semnificative. nivelul salariului minim reglementat este de 652EUR. Malta. România. Ca şi comparaţie.Salariul în România Asa cum se poate observa din graficul 3. conform datelor publicate de Biroul de Statistică al Comunităţilor Europene. situându-se între 100 şi 350 EUR: Bulgaria. Cehia şi Polonia. Estonia. în funcţie de nivelul lui: prima categorie include 9 ţări ale căror salarii minime sunt cele mai scăzute din Comunitatea Europeană. Cea de-a treia categorie include 6 ţări din blocul comunitar al căror salariu minim pe economie atinge sau depăşeşte nivelul de 1.

tabelul se modifica uşor. iar in Marea Britanie. În Spania. Astfel. salariul minim lunar stabilit prin lege este de 700 euro.150 euro. 51 . acesta se cifrează la aproape 1. nu au reglementări privind câstigul minim lunar. romanii au cea mai scazuta putere de cumparare. unde lucrează în prezent numeroşi români. Alte state membre.Salariul în România Grafic 3.1 . precum Italia şi Germania. privind din punct de vedere al puterii de cumpărare. potrivit Eurostat. România situându-se pe ultimul loc în clasament.Salariu minim în Europa 1800 1600 CAT E GO R IA III 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 CAT E GO R IA II CAT E GO R IA I B G R O LV LT S K E E HU CZ PL PT S I MT E L E S UK F R B E NL IE LU T R US E UR / luna 112 137 228 232 267 278 285 329 334 497 567 612 681 700 114813211336135714621610333 652 Sursa: Eurostat Totusi. în timp ce luxemburghezii pot cumpăra cel mai mult cu salariul lor minim.

Jacques Delors. mai ales ca nici măcar toate ţările UE nu au implementate în legislatia proprie prevederi cu privire la salariul minim garantat naţional. în timp ce. 52 . diferenţele dintre indicele puterii de cumpărare sunt de la 232 – în România. Astfel. diferenţele inter-statale se diminuează. arata că "ar trebui să discutăm despre un salariu minim comun. Poziţia statelor din categoriile 1 şi 2 se imbunătăţeste considerabil. ţinând cont de salariul minim. la 1532 – în Luxemburg (raport de 1:7). definit proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărui stat membru".Salariul în România Grafic 3. Un alt obstacol major catre un ipotetic viitor salariu minim garantat comun îl reprezintă imensele diferenţe dintre tările membre în ceea ce priveşte nivelul actual al acestuia. diferenţele inter-statale variau de la 112 EUR. în timp ce pentru statele din categoria 3 (cele mai mari salarii minime) se poate observa o situaţie este inversa. Pana la acest pas va mai trece ceva timp.Indicele puterii de cumpărare 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 R O B G LV S K LT E E HU CZ PL PT S I E S E L MT IE UK F R B E N L LU T R US Ca teg oriaI Ca teg oriaII Ca teg oriaIII PPS 232 245 351 381 388 390 418 460 469 588 736 753 768 837 116011831239126813161532 494 882 Sursa: Eurostat În ceea ce priveşte puterea de cumpărare. Fostul preşedinte al Comisiei Europene.2 . salariu minim în Bulgaria şi 1610 în Luxemburg (un raport de 1:14).

în Turcia şi Statele Unite.2 6. nici contracte colective obligatorii.1. Salariul minum pe economie este folosit ca instrument de combatere a sărăciei şi decalajelor sociale.8 0.2 -0.4 Sursa: www.7 4. dar şi ca stimulent pentru 53 . Salariile minime în statele membre UE.3 3. până la 137 euro.0 2. dar care "a beneficiat din plin de pe urma aprecierii leului".5 13.4 7.6 12.4 2.8 6.5 15.6 2.2 2.8 0.3 0.8 23.9 -1.0 2.3 3. în EURO şi procentual Nivelul salariului minim exprimat în EUR 2000 2008 Belgia Bulgaria Cehia Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Letonia Lituania Luxembur g Ungaria Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Anglia Turcia SUA 1118 38 125 118 945 534 425 1083 88 113 1221 98 208 1092 168 371 35 373 127 993 204 941 Creşterea medie anuală (%) în perioada 2000-2008 Nominală Reală 1336 112 329 278 1462 681 700 1321 228 232 1610 285 612 1357 334 497 137 567 267 1148 333 652 2.1 6.3 4. potrivit Institutului European de Statistica.8 1.1 3.6 -0.6 3.9 7.Salariul în România România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim.7 8.eu Uniunea Europeana nu impune statelor membre să adopte reglementări comune privind salariul minim pe economie.5 0. Tabel 3. Din tabelul ce urmează se poate observa evoluţia procentuală a salariului minim în cadrul blocului comunitar în perioada 2000-2008.5 5.1 3.3 8.4 6.eurostat.4 1.3 14.8 0.5 4.5 2. a cărui evaluare în euro arăta o creştere anuală de 18%. Eurostat.7 27.

Franţa înregistrează un salariul mediu de 2.440 de euro. Similar.700 de euro pe lună. datele publicate de Comisia Naţionala de Prognoza arată faptul că. 3. 54 .400 dolari (peste 4. salariul mediu lunar în România este de 1.620 de euro. Salariul mediu lunar în Germania ajunge la 3. conform Institutului Naţional de Statistică. Mai mult chiar. România are cea mai mare rata de creştere a salariului mediu brut. în luna septembrie a anului curent. putem estima un cost mediu orar de circa 3. iar in Ungaria nivelul inregistrat era de aproximativ 3. Cel puţin aşa arata datele statistice şi prognozele privind evoluţia câştigului salarial. Cu toate acestea. Astfel.2 euro/ora. de circa 348 € de euro. în anul 2008.5 euro pentru fiecare salariat. acesta este in prezent de aproximativ 2. Belgia are un salariu mediu de aproximativ 2739 euro pe lună. salariul mediu net varia in jurul a 300 de euro. costul mediul cu forţa de muncă era in jurul a 3. în anul 1997. ceea ce duce la un câstig anual de 133% din PIB-ul pe cap de locuitor. în perioada 1996-1997.9% de salariu. la momentul integrării. Iar la acea data. câştigul salarial mediu net a fost. in România.4 euro/ora. Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Aceasta cifra împinsa pe 12 luni arată o depăşire cu 195% a PIB-ului pe cap de locuitor. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele înregistrate în unele state din Europa Centrală. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro.452 de euro. valoarea produsului intern brut pe locuitor este estimată la circa 5. La nivelul Uniunii Europene. În Marea Britanie salariul mediu atinge la 2.751 de lei. Pe de alta parte. Ceea ce inseamna ca pretul fortei de munca din tara noastra a ajuns la un nivel similar cu cel al unor state din Europa Centrala si de Vest a anului 1997. în momentul de faţă. fiind mai mare decat ajutorul de somaj sau orice alt tip de indemnizatie socială. În prezent.000 euro). Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. unde PIB-ul pe cap de locuitor este depasit cu 29. În prezent.Salariul în România ocuparea forţei de muncă. În Austria. nivel aproape similar cu cel din Polonia in anul 1999.2 Salariu mediu în Europa Vor mai trece cel puţin cinci ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Europa Centrală în anul 2004. în Polonia. tinand cont de evolutia salariului mediu din tara noastra.

538 de euro. Salariul mediu lunar în Cehia este de 714 euro. analizat pe ramuri ale economiei. va creste cu un ritm mediu anual de circa 9%. alte ramuri ar putea avea de suferit in privinta venitului obtinut din muncă. Europa Centrala şi de Est este cea mai săracă la nivel salarial. in luna septembrie a anului curent. salariul mediu este de 1. în industria financiara. Iar în domeniul transporturilor aeriene. Un studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) subliniază faptul că.5% din PIB-ul pe cap de locuitor.7% din PIB-ul pe cap de locuitor. Croatii sint platiti cu 82. Totodata. ajungând deja să reprezinte. iar leul isi va mentine tendinţa de apreciere. diferentele salariale nu vor fi depăşite prea curând. astfel ca.3% din PIB-ul pe cap de locuitor. calculat la aproximativ 12. un salariat ungur primeste echivalentul a 61. de aceea. în România. înseamna că. În Slovenia salariul mediu atinge 1. la nivelul întregii ţări. Pe de alta parte însă. 55 . costul redus al fortei de muncă. În Grecia salariul mediu atinge la 750 de euro pe lună. estimările unor analisti economici indicand un ritm nominal de circa 1% . putem spune că. Asa cum se poate observa. la un salariu lunar de 630 de euro. peste 750 de euro.602 euro. iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 14. Cu toate acestea. este posibil ca salariul mediu net sa ajunga la un nivel comparabil cu cel din statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 (in jurul a 500 de euro) abia peste 4-5 ani.2% pe an. În conditiile în care salariul mediu net. este posibil ca în unele domenii. În Ungaria salariul mediu este de 646 de euro. salariile nete s-au majorat mult mai repede decat media naţionala. în timp ce în Bulgaria salariul mediu pe economie a fost de doar 176 de euro. în cazul României.Salariul în România În Spania. se erodeaza pe măsura ce se apreciază moneda naţională şi se majorează câştigul salarial. pe an. Spre exemplu. Astfel. avantajul României în Uniunea Europeana. plecând de la situaţia actuala a veniturilor obţinute şi ţinând cont de evoluţia salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din statele Europei Centrale. salariul mediu net.546 de euro.029 euro/lună. perioada necesară pentru recuperarea decalajului va fi şi mai mare. Deşi noile state membre UE înregistrează în prezent un ritm de creştere superior vechilor membri. spre deosebire de celelalte mari economii vestice. exprimat in lei. câştigurile salariale să sporeasca mult mai repede. ar putea ajunge sa fie cuprins intre 480 de euro şi 520 de euro. în 2013. salariul net a urcat la circa 620 de euro. aici salariul anual nu merge decât până la 98.

valoarea bunurilor produse in lohn care părăsesc ţara începe să se reduca încet. Totuşi. se confrunta cu o lipsa de personal calificat.Salariul în România Îmbunătăţirea competitiei. Situaţia este reliefată de evoluţia exporturilor din aceste doua ramuri. în principal. în special cele din domeniul construcţiilor. dar sigur. un impuls pentru majorarea salariilor il constituie fenomenul migraţiei fortei de muncă. în anul curent. în industria textila şi cea producatoare de încălţăminte a afectat deja sectoarele similare din tara noastra. multe companii. ceea ce ar putea reprezenta un factor de majorare a salariilor. Astfel. Astfel. CONCLUZII 56 .

Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. de organizare etc. Gradul de dezvoltare economică a ţării. Salarizarea în acord denumeşte acea formă de salarizare prin care plata salariului se realizează pe operaţii. tehnologice. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. Având în vedere reglementarile actuale din Romania intreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1. Întreprinderea. Aceasta constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. Mărimea şi dinamica salariului depind de costul resurselor de muncă. de la unitatea în care lucrează.8/1 fata de salariul mediu brut. În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice. mobilitatea forţei de muncă. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. 57 . Dar. De aceea salariul este şi un venit.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. la un moment dat. activităţi. Substanţa salariului. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net.Salariul în România Salariul reprezintă suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. la rândul ei. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. Salarizarea în regie asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. în timp ce salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp.Cea de-a treia formă de salarizare o reprezintă salarizarea mixtă. se concretizează în salariul nominal şi cel real.. etc. discriminarea în angajare. gradul de organizare în sindicate precum si legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară sunt toţi factori ce influenţează mărimea şi nivelul salariului. produse. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . cu salariul nominal. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dintre cererea şi oferta de muncă. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestată şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres.

Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1.atât în termeni nominali. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continuă.751 de lei. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. educatie. cel mai mare ritm de creştere . Salariul minim în România. tinând cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele 58 . în ultimii opt ani.2% în termeni reali. Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. si 1327 pentru cel net. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei. Salariul minim pe economie din România a înregistrat. reprezentand 3. ale salariatilor. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg.9% în termeni nominali şi cu 12. Astfel. În medie. în anul 2008.176 lei/ora. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. cât era în 2000. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1795 lei in 2008. echivalent lunii octombrie din 2008. corespunzator programului normal de muncă. cu un salariu minim de 112 euro. salariul minim pe economie a urcat de la 100 lei noi. Cu toate acestea însă. la 540 lei noi. salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut. Începând cu 1 iulie 2008. conform Institutului Naţional de Statistică. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. cât şi în termeni reali . În prezent. a fost de 137 de euro. Trendul salarial a fost unul ascendent. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru salariul mediu brut. salariul mediu lunar în România este de 1.din Uniunea Europeană. Cu toate acestea Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. îmbracaminte. în intervalul amintit. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar.Salariul în România Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente. etc. în momentul de faţă.

BIBLIOGRAFIE 59 . Vor mai trece cel puţin patru ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Uniunea Europeană.Salariul în România înregistrate în unele state din Europa Centrală. în perioada 1996-1997.

Dr.mmuncii.ipe. www.eu/eurostat 8.ro 60 . Editura Ex Ponto 2002 5. Victor Ploae. Dr. Univ. Economie politică (Macroeconomie) – Prof.insse. Constanţa Popovici Veronica Bundă Ramona Nicoleta 2.ro 3.ec. Dr.Salariul în România 1.mediafax.ro 4. Victor Ploae.fisc. www. Institutul de Prognoză Economică www.contabilul. www. Univ. “Macroeconomie” – Prof. Ploae Victor Editura Muntenia 2004. Univ.ro 7. Editura Ex Ponto 2002 6. www.ro 9. Ministerul Muncii.ro 10.europa. Familiei şi Protecţiei Sociale www. Institutul National de Statistică www. “Microeconomie” – Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful