Salariul în România

Salariul în România

CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................2 CAPITOLUL 1: CONCEPTUL, NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI ..............................5 1.1 Piaţa muncii şi salariul ................................................................................................. 5
1.1 Conceptul şi natura salariului .......................................................................................7

1.2. Formele de existenţă a salariului ....................................... ....................................... 10 1.3 Forme de salarizare .................................................................................................... 12 CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMANIA............................................................................. 16 2.1 Particularităţi ale pieţei muncii în România ................................................................16 2.2 Salariu în România...................................................................................................... 24 2.3 Salariu minim în România ......................................................................................... 26 2.4 Salariu mediu în România .......................................................................................... 31 2.5 Impozitarea salarială ...................................................................................................39 CAPITOLUL 3: SALARIZAREA ÎN ROMÂNIA COMPARATIV CU CEA A STATELOR MEMBRE UE ...............................................................................................................................48 3.1 Salariu minim în Europa ..............................................................................................48 3.2 Salariu mediu în Europa ............................................................................................. 52 CONCLUZII ................................................................................................................................ 55 BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................58

2

Salariul în România

Introducere În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic. Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite a lui la activitatea economică. De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate timpurile, cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul de producţie. De fapt, este de neimaginat un proces de producţie, în general, activitatea economică, fără prezenţa factorului muncă. Atunci, apare limpede că salariul, privit ca venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-economice, odată cu apariţia în societate a unor oameni lipsiţi de toate condiţiile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea producţiei, în afară de forţa muncii lor, care, pentru ei, apărea ca singurul mijloc de existenţă. Dacă ne imaginăm un producător independent, un meseriaş, observăm că acesta posedă în plină proprietate toate condiţiile materiale de producţie pe care împreună cu munca lui le foloseşte după cum crede de cuviinţă, în procesul de producţie. În acest caz, este firesc ca tot ce obţine el, întreaga valoare creată sa-i aparţină în întregime. Nimeni altcineva nu are dreptul să-i ceară nici o particolă din valoarea nou creată de el, în afară poate de stat, care pentru serviciile aduse comunităţii , deci şi meşteşugarului, percepe impozitul pe venit. Putem spune oare că venitul meşteşugarului obţinut prin munca sa proprie îmbracă forma de salariu? Desigur nu, deoarece categoria de salariu nu reflectă toate tipurile de venituri obţinute de factorul muncă de-a lungul timpului, el nu apare ca formă tip a venitului, ci ca venit ce revine factorului muncă în anumite condiţii social-economice. Aceste condiţii sînt acelea în care posesorul forţei de muncă,
3

deoarece aceasta aparţine de drept stăpînului de sclavi. care este de la distanţă cel mai important preţ”. egal în drepturi cu toţi ceilalţi. “omul este mai mult decît o marfă. singura lui alternativă este să-şi închirieze forţa lui de muncă. desigur. salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit.Samuelson. Dacă nu ar fi cetăţean liber.Salariul în România nu posedă altceva decît aptitudinile lui fizice şi intelectuale. care reprezintă singura lui sursă de existenţă. singurul bun pe care îl posedă. el este lipsit şi de mijloacele necesare traiului. nu pur şi simplu ca preţ al muncii. nivelul lui condiţionează situaţia economică a unui număr însemnat de persoane. laureat al premiului “Nobel” pentru economie. Lipsit de ceilalţi factori de producţie. a unor oameni liberi juridic şi. ca preţ al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti oameni. priceperea lui. a capacităţii de a munci. ci ca preţ al îchirierii forţei de muncă. Deci. capacitatea lui de a munci. Dar acest lucru. ci sclav. El exprimă atît retribuirea muncii de execuţie a lucrătorilor propriu-zişi. sau feudalului. În condiţiile contemporane . cît şi remunerarea muncii celor ce execută activităţi de concepţie şi conducere. el nu ar putea închiria forţa lui de muncă. sau iobag. Aşa cum arată P. îl poate face numai dacă este cetăţian liber. de pe urma căruia să obţină venitul necesar traiului. iar rezultatele muncii lui vor fi însuşite de către aceştea în virtutea posesiei de către ei a factorului muncă. cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. Acest preţ este nivelul salariului. 4 .A. salariul apare.

Piaţa muncii se întemeiază. care se initiază sau există în societate. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activităţilor dintr-o ţară pe o perioada dată. trebuie să avem în vedere că nu toate disponibilităţile de muncă se constituie în ofertă. Orice activitate.Salariul în România CAPITOLUL 1: CONCEPTUL. salarizarea ei.1 Piaţa muncii în România – noţiuni teoretice Factorul muncă reprezintă conditia generală a oricărei activităţi şi se asigură. Astfel. NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI Modalităţile de formare a veniturilor participanţilor la viaţa economică se explică prin formele specifice de remunerare a serviciilor aduse în cadrul activităţii economice de fiecare factor de producţie. ca preţ al muncii ce se formează pe piaţa muncii. Condiţia generală pentru ca nevoia de muncă să ia forma cererii de muncă este remunerarea sa. salarizate. pe diferite grupuri de ţări şi la scara mondială. adica a volumului de muncă ce poate fi depus de populaţia aptă de muncă a ţării respective. Cererea se exprimă prin intermediul numărului de locuri de munca. Şi în acest caz. Ea funcţioneaza în fiecare ţară. prin intermediul pieţei. pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta. factorul muncă pentru contribuţia adusă în activitatea economic este remunerat prin salariu. generează nevoia de muncă. 5 . în cererea de muncă nu se includ activităţile care se pot realiza de către femeile casnice. 1. De aceea. Satisfacerea nevoii de muncă se realizează pe seama utilizării disponibilităţilor de muncă existente în societate. în perioada dată. ci numai acelea care urmează sa fie remunerate. Dar ea nu constituie în întregime o cerere care se exprimă (manifestă) pe piaţa muncii. de asemenea. alţi nesalariaţi. studenţi. ca şi ceilalti factori de productie. miliari în termen. Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă.

Cel ce face oferta trebuie să trăiască. se desfasoară în două trepte sau faze. În acest sens se impun atenţiei următoarele aspecte:  Pe termen scurt. întrucat au resurse pentru existenţă sau au alte preocupări. ci ca oameni. în ansamblul său. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere şi 6 . nu poate aştepta oricât angajarea pe un loc de muncă. militarii în termen şi alţi oameni care depun activităţi nesalariale. oamenii nu se deplasează dintr-o localitate în alta şi nu îşi schimbă cu usurinţa munca. al studenţilor şi al celor care nu doresc să se angajeze în nici o activitate. Prin urmare. sex. condiţii de muncă etc. generatoare de locuri de muncă.  Posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă. starea sănătăţii. cererea de muncă este practic invariabilă.  Oferta de munca. presupun o anumită perioadă de timp. Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi ofertei de bunuri economice pe o altă piaţă.Salariul în România Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale. De asemenea.  Generaţiile de tineri nu sunt crescute de părinţii lor ca nişte mărfuri sau numai pentru a deveni salariaţi. ca expresie a raporturilor dintre cerere şi ofertă. aspecte care nu sunt neapărat de natura economică. oferta de muncă depinde de vârstă. chiar daca nu au avantaje economice. studenţii. Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice. ci ca nişte categorii specifice cu un conţinut care le este propriu. neputându-se subsitui reciproc decât în anumite limite sau deloc. deoarece dezvoltarea unor activităţi existente şi initierea altora noi. se formează în decursul unui timp îndelungat în care creste şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni până la vârsta la care se poate angaja. Piaţa muncii.  Cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene. în oferta de muncă nu se includ femeile casnice. De aceea. psihologie. oferta de muncă nu se formeaza în exclusivitate pe principiile economiei de piaţă.  Oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid. ci se compun din segmente şi grupuri neconcurenţiale sau puţin concurenţiale. ci sunt ataşaţi mediului economico-social.

număr de ore suplimentare pe care salariaţii acceptă să le efectueze sau nu. se conturează principiile care actionează la stabilirea salariilor şi o anumită tendinţa de stabilire a salariilor la un nivel înalt sau scăzut. salariul este singurul venit bazat pe muncă. dar în realitate este preţul forţei de muncă. Apare ca fiind expresia în bani a întregii valori nou create dar. aceasta nefiind materializată şi neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. adică valoarea sau preţul muncii. ci forţa sa de muncă. Salariul nu este ceea ce pare a fi. El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”. se formeaza codiţiile generale de angajare ale salariaţilor. o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul. ci numai o formă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. pe baza contractelor şi a altor angajamente asumate de firmă. este o parte a valori create. 7 . ca volum şi structură. Muncitorul vinde pe piaţa nu munca. determinate de particularităţiile tehnico-economice ale activităţilor. El apare ca fiind preţul muncii. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. Cererea se dimensionează precis. Munca este creatoare de valoare. în realitate. El vinde doar capacitatea de a munci.Salariul în România ofertă. pe piaţă muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca. Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor începînd cu şcoala clasică. iar oferta se delimitează şi ea pornind de la programul de muncă. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi şi constă în întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali. În primul rînd. după el. Dar.2 Conceptul şi natura salariului Salariul reprezintă mai întâi suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. Salariul reprezintă. în funcţie de condiţiile concrete ale firmei şi salariaţilor săi. în funcţie de nevoile şi aspiraţiile lor. spunînd că din toate cele trei venituri. De aceea salariul este şi un venit. că salariul reprezintă un venit însuşit prin muncă. adică forţa de muncă. dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. În cadrul acestei faze. de situaţia socială şi economică etc. Cele mai multe teorii consideră în mod just. 1. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la salariu.

creşte numărul deceselor şi scade natalitatea ajungîndu-se în cele din urmă la punctul din care s-a pornit. ca plată pentru utilizarea capitalului cultural. Pentru a explica de ce salariul are această limită. experienţa profesională etc. salariul reprezintă suma care asigură strictul necesar pentru existenţa salariatului şi întreţinerea familiei sale.Salariul în România Natura salariului este tratată în maniere diferite. aceasta susţine că salariul nu trebuie considerat o sumă determinată pe piaţa muncii ci un rezultat care decurge direct din eficienţa muncii. Concepţiile monoiste explică substanţa salariului printr-un singur factor. Pornind de aici. fundamentată îndeosebi în ultimele două decenii. cînd salariul apare. astfel încît venitul mediu scade. care susţine că un salariu mai mare ar încuraja căsătoriile şi ar avea ca rezultat creşterea populaţiei peste posibilităţile ce decurg din dezvoltarea economiei. Analizele statistice nu validează în totalitate această teorie. 8 . Lassale apelează la argumentul lui Th. fenomenul “capital cultural” a căpătat sensul de cunoştinţe ştiinţifice pe care posesorul forţei de muncă le acumulează prin învăţămînt şi cultură. iar acest fapt stă la baza diferenţierii salariilor. Ferdinand Lassale a ajuns la legea de aramă potrivit căreia “salariul mediu nu depăşeşte întreţinerea existenţei muncitorilor şi reproducerea speciei”. Cheltuielile cu creşterea şi pregătirea forţei de muncă reprezintă “capitalul economic”. Prin logica sa. în ultimul timp. Salariul ar fi deci o parte. mai mare sau mai mică. explica substanţa salariului în condiţiile învăţămîntului gratuit. dar relevă posibilitatea utilizării sale la elaborarea unor concepţii realiste cu privire la mărimea şi dinamica salariului. Întrucît ceea ce se închiriază sau se vinde este priceperea salariatului. îndemînarea şi cunoştinţele sale formate pe baza cheltuielilor respective. concepţii moniste şi concepţii dualiste. capitalul economic devine capital cultural. Maltus. parţial ca un transfer gratuit de venituri. existînd în acest sens. De aceea. din rezultatul muncii. populaţia nu se mai poate întreţine. precum şi la explicarea ştiinţifică a existenţei unor diferenţe necompensatorii între salarii. Ea nu poate. În esenţă. iar salariul apare. Alţi autori consideră că natura salariului este dată de “capitalul cultural” care se formează prin intermediul “capitalului economic”. Este prima eplicaţie a substanţei salariului dată încă de Turgot şi Quesnay. teoria salariului de eficienţă conduce la concluzia că relaţia salariu-productivitate nu este şi nici nu trebuie să fie identică pentru toate firmele sau activităţile. însă. În concordanţă cu aceasta. O altă teorie monistă explică substanţa salariului prin productivitatea muncii. Varianta modernă a acestei explicaţii o reprezintă teoria salariului de eficienţă. Unul din aceşti factori este costul formării resurselor de muncă.

Teoria dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine economice. gestionarul unei asemenea avuţii este salariatul însuşi. comparativ cu cel anterior pentru că purtătorul şi. Aceasta se formează ca sumă a necesarului pentru a produce toate mărfurile şi serviciile solicitate de societate. În viziunea acestei teorii. Aşa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiţii. creşterea şi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare similară a cererii de muncă. el fiind însă definitivat şi plătit după depunerea muncii. În acelaşi timp. Cererea de muncă. declanşând mobilitatea salariaţilor spre însuşirea celor mai cerute calificări sau spre întreprinderile în expansiune.spun unii autori . “Capitalul uman . 9 . Aceasta este valoroasă pentru venitul sau cîştigul său potenţial viitor”. la fel şi capitalul uman rezultă din investiţii specifice făcute cu scopul de a genera venituri viitoare. se poate concluziona că substanţa salariului o reprezintă partea din venitul naţional. În această viziune. Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniţiale este un venit bănesc superior sau un viitor loc de muncă. la fel ca cererea pentru ceilalţi factori de producţie are caracter derivat. Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de muncă şi posesorul acesteia. în costul forţei de muncă şi în productivitatea muncii. totodată. după care substanţa salariului constă. în funcţie de rezultatele ei. Pe termen lung. mai important şi aducător de satisfacţii suplimentare. diferenţele dintre salarii influenţează alocarea factorului muncă în economie. Dar. Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori. a teoriei capitalului cultural. mărimea salariului se formează astfel încât ea să se situeze cel puţin la nivelul costului forţei de muncă. distribuită în mod direct salariaţilor. concomitent. care ar putea fi considerată o prelungire pe alt plan.Salariul în România În literatura economică anglo-saxonă s-a răspîndit teoria “capitalului uman”. Ca preţ plătit pentru serviciul adus de factorul muncă. ceea ce primeşte salariatul este o parte din produsul muncii. aceasta urmărind să o administreze în scopul maximizării venitului pe care-l obţine. pentru participarea lor la activitatea economică mai ales sub formă bănească. condiţionat de nivelul productivităţii. inegalitatea salariilor derivă din inegalitatea formării capitalului uman. a capacităţii lor de adaptare la procesele de muncă şi tehnologiile existente în întreprinderi sau la mobilitatea geografică. în contextul general al raportului dintre cererea şi oferta de muncă.este stocul de experienţă acumulată de lucrător. salariul se stabileşte pe baza mecanismului pieţei. adică din diferenţierea pregătirii salariaţilor.

tarife. se consemnează chiar prin legislaţie salarii mai mici în provincie faţă de Paris şi regiunea pariziană. c) politica de salarizare. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. şomajul să ia proporţii şi. intră în funcţie modalităţile de completare a lui cu resurse care au revenit iniţial întreprinderii sau societăţii. se concretizează în salariul nominal şi cel real. Raporturile dintre salariul nominal şi cel real sunt în funcţie de costul vieţii. În Franţa. să scadă. la un moment dat. în vederea apropierii de condiţiile unei vieţi normale sau de realizarea acesteia. Există deosebiri regionale între salariile nominale din cadrul aceleiaşi ţări. pe regiuni. evident să scadă salariile. Acesta se poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100 10 . salariile muncitorilor din sudul Italiei sunt mai mici decât salariile muncitorilor din nord. salariile vor înregistra o tendinţă de creştere.3. Ea constă dintr-un ansamblu de măsuri luate de întreprinzători sau de stat. În perioadele de avânt cînd se înregistrează creşteri ale producţiei. în timpul crizelor şi recesiunilor. pe criterii naţionale şi rasiale. Atunci cînd salariul se dovedeşte a fi insuficient. adică mai concret de preţul forţei de muncă care se stabileşte pe piaţa muncii prin mecanismul cererii şi ofertei. Mărimea lui depinde de mai mulţi factori: a) valoarea forţei de muncă. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. de la unitatea în care lucrează. b) evoluţia situaţiei economice. 1. Formele de existenţă a salariului Substanţa salariului. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta şi de la o piaţă la alta.Salariul în România Acest mod de formare a salariului are la bază regulile generale de funcţionare ale pieţei şi elementele specifice pieţei muncii. femei. categorii şi forme de salarizare etc. cu privire la nivelul salariilor pentru bărbaţi. De pildă. cererea de forţă de muncă va fi mai mare şi ca urmare a acestui fapt. scăderea producţiei face ca cererea de forţă de muncă. Salariul astfel format este raportat întotdeauna de posesorul muncii la cerinţele propriei sale existente pe care şi-o doreşte normală şi la parametrii tot mai ridicaţi de siguranţa pe seama acestei forme de venit. cu salariul nominal.

impozitele. Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei întreprinderi. va staţiona. cum sunt accidentele de muncă. Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă. ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi. La un salariu nominal dat. Cînd acesta este mic. intervine pentru a spori veniturile unor categorii de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu riscuri mai mari. antrenează o scădere a veniturilor reale. accidente . Creşterea costului vieţii neînsoţită de o creştere proporţională a salariului nominal antrenează scăderea salariului real. tuturor oamenilor. Dinamica salariului real exercită o mare influenţă asupra ofertei individuale de muncă. care acţionează invers proporţional asupra salariului real. c) puterea de cumpărare a banilor. cu o unitate monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri. numărul de ore de muncă efectuate nu va mai creşte. b) preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii. pentru riscuri comune. care reflectă deprecierea valorii banilor. Inflaţia. Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional. El se consideră amânat până la survenirea unor riscuri legate de boli. Creşterea numărului de ore se micşorează însă pe măsură ce salariul real atinge un nivel mai înalt. numărul orelor lucrate de cel ce oferă munca va scădea. în ansamblul său. taxele. bolile profesionale. Dar.  salariul social amânat. Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi cel social. d) revendicările celor ce muncesc. care se află în raport direct proporţional cu cel real. în funcţie de valoarea mai mare a ei.Salariul în România Un indice al costului vieţii ne permite să cunoaştem mărimea cheltuielilor băneşti pe care un individ trebuie să le facă pentru a-şi asigura acelaşi nivel de viaţă în două situaţii care diferă numai prin preţuri. Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori: a) salariul nominal. 11 . lucrătorul urmăreşte să sporească numărul orelor de muncă. şomajul etc. dacă salariul real va continua să crească şi după acest moment. Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii :  salariul social afectat care reprezintă suplimentul de venit vărsat în mod regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară. prin care societatea.

deci munca intensivă dintr-o ţară. • Principiul la muncă egală. nivelul de organizare a muncitorilor etc.4 Forme de salarizare 12 . Pe piaţa mondială. şi modul tradiţional de viaţă. intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta. puterea de cumpărare a monedei. ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. în care productivitatea muncii este mai mare. • Principiul salariilor minime. de condiţiile naturale etc. cantitatea şi calitatea acestora depind de gradul de civilizaţie. De asemenea. • Salarizare după: cantitatea muncii.capacitatea de cumpărare a salariului nominal al muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a muncii mai ridicată. De asemenea considerând identice celelalte elemente durata zilei de lucru. care diferă şi ea de la o monedă naţională la alta. • Principiul liberalizării salariilor. În ţările mai dezvoltate. intensitatea muncii. • Principiul negocierii salariilor .Salariul în România Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii determinate de o serie de factori. se produc mărfuri. valoarea banilor etc . conjunctura economică favorabilă sau nefavorabilă. Deosebirile naţionale între salarii. îşi va găsi expresia. produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare decît munca mai puţin intensivă din altă ţară. într-o sumă de bani mai mare. desigur. depind şi de alţi factori care sînt diferiţi de la ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă. • Caracterul confidenţial al salariului. După cum se ştie. calitatea muncii. condiţii de muncă. 1. valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare traiului muncitorului şi familiei sale. De asemenea un rol important are. componente care desigur diferă de la o ţară la alta. În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate de variaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta. salariu egal. este mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate a muncii mai scăzută. cu o valoare naţională pe unitatea de produs mai mică decît în celelalte ţări. Principiile sistemelor de salarizare: • Salariul reprezintă un preţ plătit pentru factorul muncă şi este necesar să se stabilească prin mecanismele pieţei. nivelul de calificare..

practicându-se acolo unde poate fi măsurată munca individuală şi nu primează calitatea). La nivelul întreprinderilor. Practic.  o remunerare variabila a randamentului sau performantelor. 3) Salarizarea mixtă constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. aduce un salariu suplimentar. După tariful aplicat distingem:  salarizare în acord simplu – tariful rămâne constant pentru întreaga cantitate de produse. realizarea piesei sau operaţiei într-un timp mai scurt. 13 . sistemul Bedaux şi formula Schueller. activităţi. Cele mai cunoscute formule sunt: formula lui Taylor. de organizare etc. colectiv (se realizează pe echipe) sau global (se realizează pe întreprindere. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. Salariul efectiv se compune din doua parti principale:  salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat.Salariul în România În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. Sistemul primelor se bazează pe timpul mediu normat pentru realizarea unei piese sau operaţii. fabrică etc). formula York. formula Rowam. etc. si care se adauga salariului de baza (in general se considera ca prima nu poate depasi o treime din salariul total realizat). numai o parte din creşterea de venit ca urmare a creşterii productivităţii orare a muncii revine salariatului. în funcţie de interesele societăţii. produse. 2) Salarizarea în regie – asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice.  salarizare în acord progresiv sau regresiv – tariful putând să crească sau să scadă după o anumită cantitate de produse. Se utilizează în activităţile în care calitatea are o importanţă deosebită. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. Acordul poate fi: individual (este stimulativ pentru lucrători. tehnologice. Prima este reprezentată de o parabolă: ea creşte până când lucratorul îşi dublează rezultatele după care se plafonează. Cele mai uzuale prime sunt: prime de calitate (pentru identificarea defectelor sau evitarea pătrunderii componentelor cu probleme de calitate în produsul finit).. prime de vânzare (pentru depăşiri ale valorii normate ale vânzărilor). această formă de salarizare este folosită pentru remunerarea lucrătorilor din sectorul administrativ. formula Halsey. Economia de timp. şi anume: 1) Salarizarea în acord – plata salariului se realizează pe operaţii. prime pentru munca în conditii speciale şi prime de producţie pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel. Este o formă de salarizare care incită permanent lucrătorii la prestarea unor ore de muncă suplimentare. dacă doresc să obţină un salariu mai mare.

micşorarea diferenţelor dintre salariile din sectorul public. în conditiile în care acesta poate fi marit sau diminuat şi regula de repartizare pe membrii echipei. un număr de acţiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaţilor. Se poate calcula şi aloca un fond pentru suplimentarea salariilor în funcţie de beneficiul obţinut. in cazul formulei Rowan. Formula este cunoscuta ca şi acordul global. privat şi mixt la muncă egală. reduce conflictele şi competiţia între indivizi. Se pot distribui. elimina efectele negative ale absenteismului. de asemenea. unde m = 1/2 sau 1/3 in cazul formulei Halsey sau P = t/T [s(T-t)]. Pentru îmbunătăţirea formelor de salarizare s-au conturat câteva direcţii principale de acţiune. 5) Participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii este o formulă suplimentară care stimulează întreg personalul. Forma stimuleaza cooperarea în muncă. Corectarea – vizează toate formele de salarizare concretizându-se în:    adaptarea rapidă a salariului la dinamica preţurilor şi la inflaţie.Salariul în România Daca S = salariul cuvenit s = salariul orar t = timpul efectiv consumat T = timpul normat pentru o piesa sau un produs n = numărul de piese realizate p = suma cuvenită ca salariu pentru o piesă P = prima acordată pentru fiecare piesă realizată suplimentar Atunci. de creştere a productivităţii muncii şi de creştere a capitalului prin surse proprii. Se negociază cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect. creşterea siguranţei salariatului prin menţinerea salariului la un nivel decent. În cadrul acestei clasificări se mai pot adăuga şi urmatoarele forme de salarizare: 4) Salarizarea pe colective de lucratori (echipe) este o forma de acord aplicată la volumul total al rezultatelor unei echipe. 14 . în cazul sistemului de prime: S = st + np P = 1/m [s(T-t)]. măreşte ataşamentul faţă de întreprindere şi preocuparea pentru perfecţionarea activităţii. şi anume: 1.

. peste cel primit pentru munca depusă. boli profesionale etc. sunt toţi factori ce influentează mărimea şi nivelul salariului. 15 . gradul de organizare în sindicate precum şi legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară.  Mărimea şi dinamica salariului depind de o serie de factori.Salariul în România  acordarea de sporuri sau prime pentru condiţii de muncă dificile. accidente de muncă. participarea prin intermediul acţiunilor cumpărate de salariaţi de la unitatea unde îşi desfăşoară activitatea. mobilitatea forţei de muncă (dacă mobilitatea este mai mare şi o parte forţei de muncă dintr-o regiune migrează în alta unde este mai bine plătită. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . care să se distribuie salariaţilor din beneficiu. salariul se va stabili la un nivel mai ridicat. reducerea forţei de muncă i-ar obliga pe patroni să crească salariile). În primul rand. salariile sau promovarea pentru alte motive decât capacitatea de a practica o anumită meserie). iar salariatul primeşte un salariu mai mare. în ceea ce priveşte angajările. stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri. dacă oferta de muncitori calificaţi pentru domeniul respectiv este unică. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dinre cererea şi oferta de muncă. salariul social – utilizat pentru a spori veniturile tuturor salariaţilor sau a unei categorii de salariaţi confruntate cu riscuri mari (şomaj. realizându-se sub două forme:  salariul familial – alocaţiile de stat pentru copii. responsabilităţi de conducere etc.). costul resurselor de muncă.  3.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. discriminarea în angajare (poate favoriza un grup în raport cu altele. Socializarea are în vedere asigurarea unui surplus de salariu. prime şi sporuri pentru naşteri etc. Participarea sau implicarea are în vedere admiterea salariaţilor la împărţirea beneficiilor obţinute de unitatea unde lucrează. 2. Gradul de dezvoltare economică a ţării. astfel:   participarea directă la beneficii.

Ca urmare.7 23185. reducerea drastică a natalităţii şi a sporului natural începând să se manifeste în acest deceniu – cât. însă. iar a persoanelor în vârstă de 15-64 ani de la 72.000 persoane. populaţia civilă ocupată s-a redus cu 2.1 Indicatori ai potenţialului de muncă din România ANUL Populaţia totală (Mii pers.Salariul în România CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMÂNIA 2. rata brută de ocupare a populaţiei totale s-a diminuat de la 46.5% faţă de 48%). Tendinţele demografice.1 Particularităţi ale pieţii muncii în România Ocuparea forţei de muncă în România rămâne una dintre zonele cele mai tensionate ale tranziţiei.5 16 1998 1999 .) 23206.7% la 38. rata de activitate masculină era evident mai mare decât rata de activitate feminină (62.7% la 57.000 persoane.700. îndeosebi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. observabil în creşterea numărului persoanelor dependente de populaţia care contribuie la asigurările sociale şi constituirea resurselor statului. Procesul este generat atât de evoluţiile demografice – cu o mai mică influenţă.7 46.2 10786 7483. în special. Tabelul 2.5 8142. semnificând o participare importantă a femeii la activitatea economicosocială. aceasta din urmă situându-se. În acelaşi interval. ca şi diminuarea ratei populaţiei ocupate au condus la modificări importante în ceea ce priveşte raportul de dependenţă economică. la nivelul celei atinse de ţările dezvoltate. În România.5%. în perioada 1990-2008.4%.1 INDICATORI Populaţia civilă Numărul ocupată de salariaţi (Mii pers.5 Rata brută de ocupare 46. Principala tendinţă care se manifestă în ultimii 18 ani în ceea ce priveşte volumul ocupării forţei de muncă este continua sa reducere. de capacitatea redusă de absorbţie a economiei.) (mii pers) 10839.000. iar numărul de salariaţi cu aproximativ 4. deocamdată. în anul 2008.

Salariul în România 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 22789 22755,3 22730,6 22681 22607,6 22545,9 22488,6 22455,5 22435,2 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8419,6 8629 6627,4 6385,3 6200,6 6047,7 5893,9 5399,1 5181,6 4761 4623 45,9 44,2 44 41,9 41,5 40 39,2 37,5 38.4

Sursă: Buletinul Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În contextul evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă, al declinului ocupării, s-au produs o serie de deplasări structurale. În prezent, structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare ale economiei este anacronică, riscantă, reflectând concomitent:
 procesul de dezindustrializare şi reograrizare a ocupării;

 capacitatea modestă a sectorului servicii de a absorbi şi reţine o parte importantă a populaţiei disponibilizate din industrie (deşi acest sector pare să înregistreze, în general, o evoluţie ascendentă, în cifre absolute, ocuparea în cadrul său se reduce);
 riscul pseudo-terţializării ocupării, cu efecte negative asupra unui trai decent şi/sau asupra

polarizării activităţilor speculative. Aceste tendinţe exercită o puternică influenţă asupra sistemului de calificări, asupra posibilităţii de identificare a nevoilor viitoare de formare profesională, asupra relaţiei dintre cererea de forţă de muncă şi oferta sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul sectorului primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului) populaţia activă implicată în acest domeniu a fost de 3.144.000 persoane în 1998, crescând la 3.320.000 de persoane în anul 2003 şi atingând valoarea de de 3.570.000 în anul 2008. Numărul persoanelor angajate în sectorul secundar (industrie şi construcţii) a cunoscut în perioada 1998-2008 un fenomen de scădere acccentuată, de la 4.711.000 în anul 1998, la 3.193.00 în anul 2003 respectiv 2.708.000 în anul 2008. Această scădere importantă a numărului de persoane ocupate în acest domeniu are mai multe explicaţii între care: pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere pentru produsele româneşti, transformarea fostei economii de stat centralizate într-o economie de piaţă care are la bază rentabilitatea economică, creşterea masivă a preţurilor la utilităţi şi respectiv incapacitatea fostelor întreprinderi industriale de a produce în condiţiile de calitate şi de preţ cerute de piaţă,
17

Salariul în România rezultând de aici concedieri masive din fostele mari întreprinderi de stat şi regiile cu pierderi: minerit etc. Din punctul de vedere al grupării persoanelor active pe cele trei sectoare de activitate, România prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populaţiei active din sectorul primar şi cu o pondere destul de redusă a serviciilor. În condiţiile în care competitivitatea în sectorul industriei este greu de dobândit datorită costurilor mari pe care le implică, şansa economiei româneşti ar fi dezvoltarea acentuată a sectorului serviicilor pentru a compensa scăderea valoriii produsului intern brut datorită scăderii dimensiunii sectorului industriei şi construcţiilor. Tabelul 2.2 Structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare economice în România SECTOARE ECONOMICE ANUL 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Agricultură (%) 29,1 29,8 33 36 36,5 34,5 35,5 37,6 38,1 41 41,3 Industrie şi construcţii (%) 43,5 39,9 37,1 35,8 34,4 33,6 34,3 32 30,7 24,4 27,3 Servicii (%) 27,4 30,3 29,9 28,2 29,1 31,9 30,2 30,4 31,2 30,4 29,4

Sursă : Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În funcţie de forma de proprietate, se constată o evoluţie importantă a sectorului privat de la 27,1% în 1998 la 75% 2004 (în cifre absolute de la 2936,9 mii persoane la 6475 mii). Ponderea populaţiei ocupate în sectorul privat creşte atât în agricultură (în 2002 aceasta deţinea peste 98%), cât şi în industrie şi servicii. În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după criteriul statutului profesional, principalele schimbări se referă la:
 reducerea ponderii salariaţilor în cadrul populaţiei civile ocupate (de la 75,1% în 1998 la

53,5% în 2008);
18

Salariul în România
 sporirea numărului de lucrători pe cont propriu (17,1% în 2000 şi 21% în 2008) şi a

lucrătorilor familiali neremuneraţi, categorie din care face parte şi populaţia care lucrează în agricultură (15,2%, respectiv 17,1% în aceiaşi ani de referinţă);  menţinerea la un nivel relativ constant a numărului patronilor. Legat de structura populaţiei active după sexe, există mai multe ramuri ale economiei naţionale în care populaţia activă este majoritar feminină. Cele mai importante dintre aceste sunt: sănătate şi asistenţă socială (77,7%),învăţământ (67,45%), activitate hotelieră şi de alimentaţie publică (63%), comerţ (51%). În anul 2008, distribuţia populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii era structurată, în principal, pe următoarele categorii:  conducători şi funcţionari superiori din administraţia publică şi din unităţile economicosociale - 2,1%;  specialişti cu ocupaţii intelectuale sau ştiinţifice - 6,4% ;  tehnicieni, maiştri şi asimilaţi - 8,1% ;  funcţionari administrativi - 3,9% ;  lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi - 6,8% ;
 agricultori şi lucrători calificati în agricultură, silvicultură şi pescuit - 39,7%;

 muncitori / meseriaşi - 16,5% ;  alte categorii de ocupaţii - 16, 5% . Ratele de activitate pe grupe de vârstă au avut următoarele valori:  pentru grupa de vârstă 15-24 de ani: 43,1%;  pentru grupa de vârstă 25-34 de ani:84,5%;  pentru grupa de vârstă 35-49 de ani: 85%;  pentru grupa de vârstă 50-64 de ani: 57,8%;  pentru grupa de vârstă 65 de ani şi peste: 35,7% . Structura populaţiei ocupate în funcţie de statutul educaţional relevă faptul, că unei ponderi de aproape 2/3 din total îi corespunde o instruire de nivel secundar sau superior, situaţie care permite aprecierea că forţa de muncă din România dispune de o pregătire de nivel ridicat. Luând în considerare criteriul vârstei, gradul cel mai înalt de instruire corespunde persoanelor din grupele de 25-34 ani (aproximativ 90%) şi 35-49 ani (77%).
19

2% 10.284 317.4% 11.079 594.Salariul în România Tabelul 2. odată cu transformările implicate de trecerea de la economia planificată la economia de piaţă.6% 8.066 457.038 445.432 232.5% 8. Grafic 2.4% 10.223.432 657.233 438.6% Surse: Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2007.F.980 386.211 95.9% 9.575 224.130.874 225.164.214 Şomeri neindemnizaţi 71.642 516. Numărul şomerilor înregistraţi creşte semnificativ în 1992.007.220 219.932 286. pe anul 2006 Reducerea volumului ocupării forţei de muncă este acompaniată de apariţia şi extinderea şomajului.9% 10.435 1.038 258.1 Evoluţia ratei şomajului în perioada 1998-2008 20 .059 564.420 98.044 402.925 998.025.056 1.O.517 307.978 602.3 Evoluţia şomajului INDICATORI ANI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ŞOMERI TOTAL 337.296 1.475 255.5% 6.8% 10.705 1.065 245.642 86.019 1.992 391.440 929.959 390.861 155.131 826.932 Beneficiari de ajutor de şomaj 265.564 881.457 217. Raportul A.142 202.242 Rata şomajului 3% 8.N.427 Beneficiari de alocaţie de sprijin 239.M.957 549.785 504.

reprezintă categoriile cele mai vulnerabile în faţa riscului de şomaj. reprezentând o rată de 8. după care îşi reia tendinţa crescătoare. pe întreaga perioadă 1991-2001.Salariul în România 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 R a tas omajului Aşa cum se poate observa din graficul referitor la rata şomajului. rata şomajului atingând un maxim al perioadei post-decembriste.3%. primar şi cei fără şcoală absolvită. iar din această grupă femeile şi cei rezidenţi în mediul urban. structura populaţiei de şomeri după nivelul de pregătire a fost următoarea: şomeri cu studii superioare – 3. şomeri cu studii postliceale şi tehnice de maiştri – 2. şcoală primară – 3. în general. În ultimii 2 ani.8% şi fără şcoală absolvită – 1. Distribuţia şomerilor pe niveluri de instruire şi formare reflectă o concentrare mare a fenomenului în categoria persoanelor care au absolvit învăţământul liceal. Distribuţia se păstrează. absolvenţii învăţământului gimnazial. De altfel. precum şi cel profesional şi de ucenici. şi în cadrul grupei de vârstă 15-24 ani. şcoală profesională şi de ucenici – 29. în general.7%. restructurare şi lichidare a unor întreprinderi.9%. trecând la o curbă descendentă astfel că la sfârşitul anului 2008 numărul şomerilor înregistraţi era de 826. urmează. atât pe total.9%. fenomenul îşi continuă curba ascendentă până în 2000. în ordine.7%. acest fenomen continuă până în anul 2002 ca urmare a accelerării procesului de privatizare. cu liceu – 40.8%. La nivelul anului 2008. gimnaziu – 17. Numărul şomerilor cu pregătire universitară este redus.7%. trebuie menţionat că tinerii în vârstă de 15-24. datorită unei oarecare macrostabilizări economice şi datorită creşterii economice precum şi politicilor sociale aplicate şomajul îşi schimbă evoluţia.932 persoane. 21 .6%. când se reduce semnificativ. Proporţiile respective se menţin. de 11. cât şi pe sexe.

de calificări. aşadar.7 luni pentru şomerii de 35-49 ani şi 20. După cum am mai amintit. Această stare de fapt conduce la concluzia că există încă deficienţe de comunicare şi transparenţă între cererea de forţă de muncă şi oferta de calificări a sistemului de educaţie şi formare. 18. în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de anii 2004-2006.5 luni pentru şomerii de 15-24 ani. mai mult cu 7 puncte procentuale faţă de anul 2006. eventual.8 luni în 2005. în 2007.4 puncte procentuale faţă de anul 2003. înregistrează o scădere faţă de anii precedenţi.3 luni pentru cei de 25-34 ani. 17.0 luni. La cele de mai sus trebuie adăugat un alt fapt alarmant: în 2007. Durata medie a şomajului. peste 80% dintre şomerii intraţi pentru prima dată pe piaţa muncii erau în vârstă de 15-24 ani. reflectă aceeaşi situaţie: ponderea mult mai ridicată a şomajului în rândul tinerilor şi reducerea acesteia pe măsură ce se înaintează în grupele superioare de vârstă.3% din total. ci este o continuare a tendinţelor înregistrate şi în anii anteriori. faptul că aproximativ 50% din numărul total al persoanelor descurajate care au încetat să mai caute de lucru erau tineri în vârstă de 15-24 ani (51% bărbaţi şi respectiv 49. Persoanele care se aflau în şomaj de peste un an în 2007 reprezentau 44. atât pasive. rata şomajului corespunzătoare grupurilor menţionate a fost de aproximativ 3 ori mai mare decât rata medie. mai greu acceptate de angajatori şi mai puţin deschise spre diferite forme de recalificare şi reconversie. pe grupe de vârstă. faţă de 17. care au renunţat să mai caute un loc de muncă. dificultăţile de identificare a nevoilor viitoare de forţă de muncă. Riscul cel mai mare pentru şomajul de lungă durată îl prezintă. În acelaşi timp. 22 . care. generată de o anumită lipsă de coerenţă a strategiei de dezvoltare a economiei constituie una dintre explicaţiile situaţiilor menţionate. în general. Modul de distribuţie a ratei şomajului. în acelaşi timp. cu diferenţe importante pe grupe de vârstă: 12. persoanele de peste 50 de ani. acestea fiind. le-ar facilita reinserţia profesională. fiind de 16. beneficiază de o serie de măsuri de protecţie socială. dar în creştere cu 2.Salariul în România În mod constant. Situaţia nu este specifică numai anului menţionat. inclusiv absolvenţii diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională iniţială care nu au fost niciodată încadraţi în muncă. Îngrijorător este. O proporţie importantă dintre acestea sunt persoane descurajate.5% femei). la nivelul anului 2007.3 luni pentru cei în vârstă de 50 ani şi peste. cât şi active. că şcoala încă „produce şomeri”. şomerii.

liceal. Bacău şi Municipiul Bucureşti. gradului de urbanizare a acestuia etc. capacităţii diferite de absorbţie a forţei de muncă tinere de care dispune economia judeţului. Galaţi. în plan local. Dolj. iar al celor care primesc ajutor de integrare profesională de 106 mii (la 31 martie 2006). se situează judeţele: Ilfov. La polul opus. Vaslui. Giurgiu. Astfel. ponderea tinerilor care beneficiază de această formă de protecţie. Covasna. în cadrul fiecărei promoţii de absolvenţi. după susţinerea şi celei de-a doua sesiuni de bacalaureat). total şi pe niveluri de formare. Cifrele beneficiarilor de ajutor de integrare profesională sunt diferite de la un judeţ la altul. Satu Mare. Astfel. Sălaj. Tulcea. au realizat o inserţie profesională reuşită ceva mai mult de două treimi din total. Arad. Botoşani.Salariul în România În ceea ce priveşte beneficiarii de ajutor de integrare profesională (formă de protecţie socială destinată absolvenţilor care nu au găsit un loc de muncă). pot fi realizate unele estimări ale ponderii acestora. deoarece aceştia din urmă pot beneficia de forma respectivă de protecţie începând cu lunile septembrie-octombrie 2006. Suceava. recalificare şi 23 . Braşov. tinerii care finalizează învăţământul superior reprezintă. dar şi tinerii absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ care intră direct în şomaj pot beneficia – aşa cum s-a mai amintit – şi de o serie de măsuri active de ocupare. cifră care se menţine relativ constantă în ultimii ani. printre judeţele cu cel mai mare număr de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională – între 3600 şi peste 5000 de absolvenţi care au intrat direct din şcoală în şomaj – se numără Iaşi. Cu alte cuvinte. Astfel. Maramureş. categoria cea mai favorizată din perspectiva analizată. cei mai mulţi dintre aceştia provin din învăţământul profesional şi de ucenici. fiind urmaţi de absolvenţii învăţământului liceal şi postliceal. având în vedere că numărul absolvenţilor învăţământului profesional şi de ucenici. (Calculul s-a făcut prin raportarea numărului beneficiarilor ajutorului de integrare profesională la 31 martie 2006 la absolvenţii anului şcolar 2004-2005. Prahova. este de aproximativ 30%. în absenţa unor date concrete privind numărul lor. în mod constant. în funcţie de acelaşi criteriu. postliceal şi superior a fost în 2007 de aproape 360 de mii. cât şi indicatorilor specifici ai dezvoltării economice. pe lângă posibilitatea frecventării cursurilor de calificare. În anul 2005. atât datorită diferenţelor în ceea ce priveşte numărul populaţiei şcolare şi al absolvenţilor diferitelor niveluri de învăţământ. Călăraşi şi Timiş. Şomerii adulţi. se poate aprecia că dintre absolvenţii anului şcolar / universitar 2004/2005. Ialomiţa. cu alte cuvinte a celor care alimentează fenomenul şomajului în anul respectiv. cu mai puţin de 1500 de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională.

din totalul de peste 12 mii persoane care au încheiat pregătirea în diferite cursuri organizate de către Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (din care peste 4 mii erau şomeri) numai 782 persoane au reuşit să se încadreze în activitate. Unii dintre ei consideră că nu pot să formuleze cererea pentru angajarea de personal dintre absolvenţi. generale sau locale – subvenţiile salariale le parvin cu întârziere. în anul 2007. deoarece au dificultăţi în prognozarea propriilor nevoi de forţă de muncă. însă. ceea ce reprezintă 6. Toate aceste aspecte implică o regândire a sistemului de protecţie socială şi o adaptare a acestuia la condiţiile efective de pe piaţa muncii. Mulţi angajatori. în trimestrul I al anului 2006. în continuare. eficienţa acesteia fiind. În timp ce definiţia românească pune accent pe efortul ce trebuie recompensat. conform datelor Ministerul Muncii. Grupul American de consulting pentru Business Practice defineste salariul ca “o recompensa acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul firmei”. De această măsură de ocupare beneficiază. în condiţiile instabilităţii economice şi a mediului de afaceri. din care mai mult de jumătate finalizaseră învăţământul superior. Una dintre măsurile active de ocupare care ar trebui să aibă rolul cel mai important în stimularea angajabilităţii – cursurile de calificare. Rezerva agenţilor economici privind angajarea absolvenţilor provine şi din faptul că. cea Americană precizează 24 . absolvenţii şomeri au posibilitatea să fie angajaţi prin subvenţionarea unui cuantum din salariu din Fondul de şomaj. numărul absolvenţilor angajaţi în aceste condiţii a fost de aproape 20 de mii (faţă de peste 350 de mii de absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ. în condiţiile în care semnele de revigorare a economiei întârzie să se manifeste sau sunt prea timide. 2. recalificare şi perfecţionare – nu are impactul scontat. redusă. în acelaşi an). Spre exemplu. reprezintă suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de muncă pentru munca efectuată sau ce trebuie efectuată şi pentru serviciile îndeplinite sau ce trebuie îndeplinite. nu-şi permit angajarea tinerilor absolvenţi. indiferent de facilităţile pe care aceasta le implică. un număr relativ redus de tineri.3%. utilizării serviciilor de intermediere a Direcţiilor Generale de Muncă şi Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă.2 Salariul în România Salariul. în unele situaţii – mai multe sau mai puţine.Salariul în România perfecţionare. indiferent de denumirea sa.

precum şi a celui din regiile autonome cu specific deosebit. Poate că această diferenţă de optică explică parţial şi diferenţă de dezvoltare dintre cele două ţări. şi politica salariala a firmei. Salariul de bază este partea principală a salariului total. prin care s-au detaliat elementele ce se cuprind în salariul individual brut. În România. aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. pe de altă parte. indemnizaţiile. pe de o parte. suma precizată se acorda efectiv salariatului în anumite conditii stabilite (timpul efectiv lucrat şi rezultatele obţinute în raport cu standardale de performanţă).Salariul în România că numai rezultatele se recompensează. sub sancţiunea suportării rigorilor legii. În Normele de aplicare a Legii nr. munca prestată în conditii grele. salariile se stabilesc prin negociere colectivă sindicală. alte adaosuri la salarii. parţială sau neîntelegerea raporturilor contractuale. singurul corectiv în aplicarea principiilor negocierii salariului constă în stabilirea salariilor prin lege ori prin alte acte normative pentru personalul din societatile bugetare. formele de salarizare. rezultate importante pentru întreprindere. De asemenea prin lege se stabileşte nivelul salariului minim pe economie. cu obiectivul de protecţie socială. nu pot fi comunicate. prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocierii salariale în cadrul regiilor autonome şi a societăţilor comerciale ceea ce este desemnat în mod tradiţional prin conceptual de liberalizarea salariilor. complexitatea şi răspunderea lucrătorilor ce revin postului în care este încadrat salariatul. sumele plătite din fondul de salarii. loialitate şi stabilitate în muncă (vechime). încercându-se în acest fel protejarea întreprinderilor în competiţie pentru menţinerea salariaţilor şi evitarea situaţiilor conflictuale ce ar rezulta din întelegerea gresită. în prezent. El se stabileste pentru fiecare salariat în funcţie de pregătire. 19/2000. 340/2001. Salariul poate fi privit din două puncte de vedere: 25 . salariul de baza. altor persoane fizice sau juridice. sporurile. convenită în cadrul contractului de muncă. sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie. adausurile şi sporurile sunt confidenţiale. Adaosurile şi sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului şi se acordă numai pentru perfomanţe deosebite ale salariatului. se arată ca acesta cuprinde: salariile de baza brute. abilităţile şi rezultatele persoanelor. Conform legii. drepturile în natură. Se consideră că un contract de muncă are un caracter confidenţial. experienţă. importanţa. Cu aceste excepţii. Teoretic. premiile anuale.

întreprinderile mari utilizeaza un sistem flexibil de avantaje acordate salariatilor. Pe lângă sistemul de salarizare. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. În acest mod. întreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1. Având în vedere reglementarile actuale din România. mai mic de 8 ore zilnic. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. cheltuielile salariale ale intreprinderii devin foarte mari. Întreprinderea aplică şi un sistem de premiere a salariaţilor cu ocazii deosebite si pentru rezultate deosebite.din punct de vedere al finalităţii activităţii economice. care presupune combinarea factorilor de producţie. satisfactia profesionala. situatia familiala. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. ridicarea calitatii produselor si construirea unui climat favorabil intreprinderii. o componentă a costului total al bunului economic obţinut (pentru firmă). potrivit legii. . care presupune vânzarea pe piaţă a bunurilor. În cazul în care programul normal de muncă este. salariul este venitul celor care au contribuit. Salariul de baza minim brut pe ţara garantat în plata. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. Varsta. experienta in munca.8/1 fata de salariul mediu brut. salariul de bază minim brut orar se calculează 26 .Salariul în România . Acordarea premiilor are un efect favorabil daca se realizeaza pe baza evaluarii corecte a salariatilor si daca sumele sunt semnificative. salariul este un cost. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. firma trebuie sa analizeze cu atentie daca este oportun să creeze un nou loc de munca. la rândul ei. prin munca depusă. educatia. Întreprinderea. Acestea contribuie la reducerea fluctuatiei personalului si reducerea cheltuielilor pentru angajarea si instruirea noilor salariati. la obţinerea rezultatelor (pentru salariaţi). 2. sunt factori de luat in considerare la stabilirea „pachetului” de avantaje ce va fi folosit pentru cresterea productivitatii.3 Salariul minim în România Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. corespunzator programului normal de muncă. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut .din punct de vedere al desfăşurării activităţii economice.

România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim. Graficul 2. a cărui evaluare în euro arata o crestere anuala cu 18%.2 Evoluţia salariului minim în perioada 2000-2008 600 500 400 300 200 100 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 140 100 175 280 250 310 330 540 390 Evolutia salariului m inim in pe rioada 2000-2008 Se poate observa din graficul anterior faptul că nivelul salariului minim a crescut permanent în perioada 2000-2008. 159 alin. tinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări. Potrivit art. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente. pana la 137 euro. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de baza minim brut orar pe ţară.Salariul minim pe ţară în perioada 1991-2008 Anul Salariul minim Legislaţie 27 .Salariul în România prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. îmbracaminte. (3) din Codul muncii acesta este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. ale salariatilor.4 . Salariului minim brut pe ţară a cunoscut modificările redate în tabelul de mai jos: Tabel 2. acesta situându-se în prezent la nivelul de 540 RON. etc. educatie.

Începând cu 1 iulie 2008. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE.800.000 ROL 450.000 ROL 15.000 ROL 1. Salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut. a fost de 137 de euro.000 ROL 75.000 ROL 2. precum şi de nivelul productivităţii muncii. Faţă de 7000 ROL în anul 1991. respectiv creşterea produsului intern brut.000 ROL 2. în anul 2008. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar.000. cu un salariu minim de 112 euro.000 ROL 97.000 ROL 350. la 540 RON. Salariul minim în România. în prezent. ţinta de inflaţie.176 lei/ora.215 ROL 45.000 ROL 65.500. el a ajuns. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei.000 ROL 3.000 ROL 330 RON 390 RON 540 RON HG 780/1991 HG 774/1992 HG 683/1993 HG 353/1994 HG 184/1995 HG 594/1996 HG 468/1997 HG 208/1998 HG 296/1999 HG 1166/2000 HG 231/2001 HG 1037/2001 HG 1105/2002 HG 1515/2003 HG 2356/2004 HG 1776/2005 HG 1824/2006 HG 1105/2008 Aşa cum se poate observa in tabelul de mai sus salariul minim pe economie a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani. Salariul minim pe economie din România a 28 .000 ROL 250.000 ROL 1. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.Salariul în România 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 7. reprezentand 3.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg.100.750. iar în 2014 va reprezenta 50% din salariul mediu brut pe ţară. in condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008.000 ROL 1.400.

în intervalul amintit. dar şi o necesitate internă.000 lei vechi. Cu toate acestea. nivelul salariului minim a ajuns doar la 137 euro.din Uniunea Europeană. pe categorii de salariaţi sunt: 1. coeficienţii minimi de ierarhizare. Potrivit Hotărârii de Guvern nr 1105/2008 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe luna în anul 2008. reprezentând 3. Aducerea salariului minim la jumătate din salariul mediu este o cerinţă a UE. Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă.000. Muncitori  necalificaţi şi ucenici = 1. Aceasta nu înseamnă că este de ajuns să ai o diplomă ca să ceri patronului salariu mai mare. ci să fii şi angajat pe un post pentru care sunt necesare studiile pe care le ai. salariul minim se stabilea în funcţie de inflaţie. În medie. Prevederile referitoare la salariul de bază minim brut negociat. Astfel. (salariu minim 540 de lei) 29 .2% în termeni reali. indiferent dacă vrea sau nu patronul. angajaţii vor fi departajaţi în funcţie de studiile pe care le au. la 540 lei noi. în ultimii opt ani. cât şi în termeni reali . unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. precum şi coeficienţii minimi de ierarhizare şi sporurile minime din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional se aplică salariaţilor ale căror salarii sunt stabilite prin negociere. echivalent lunii octombrie din 2008.176 lei/oră. de o majorare a salariului de pe cartea de muncă. de coşul minim de consum. cât era în 2000. Angajaţii cu salariul minim pe economie beneficiază. Până acum. Astfel. el se stabileşte având ca bază de calcul salariul mediu.Salariul în România înregistrat. cel mai mare ritm de creştere . potrivit datelor Institutului European de Statistică. Calcularea salariului minim pe economie România a aplicat modelul european privind modul de calcul al salariului minim pe economie. Astfel. salariul minim pe economie a urcat de la 1.atât în termeni nominali.9% în termeni nominali şi cu 12. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27.

Pentru o încadrare corectă. postliceal de contabilitate primară) 3.7. subingineri) 4.  pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază.8 (ex.. personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  liceală = 1. cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se 30 .  pentru lucrul in timpul noptii. (salariu minim 1200 de lei) – grupa 1 şi 2 studii superioare de lungă durată (ex. ingineri. calc.3 (salariu minim 750 de lei) – grupa 3 (ex. casieri etc)  postliceală = 1.2 (salariu minim 600 de lei) – grupele 5.2 (salariu minim 650 de lei) – grupa 4 (ex. din salariul de bază. de birou. econom. se va solicita nivelul studiilor solicitat la ocuparea postului. Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază. funcţionari administrativi. op.5 (salariu minim 850 de lei) – grupa 1 şi 2 (colegiu. 2. tehnicieni.  pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum 25 % la o vechime de peste 20 de ani. contabilitate.Salariul în România  calificaţi = 1. jurişti. personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  şcoala de maiştri = 1. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile contractului colectiv de muncă sunt:  pentru condiţii de muncă grele. lucrători servicii şi comerţ. silvicultură şi pescuit. personal încadrat pentru funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de:  studii superioare = 2.25 (salariu minim 725 de lei) – grupa 4 dacă are studii postliceale (ex. lucrători din agricultură.  pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite. 25% din salariul de baza.) Coeficienţii de salarizare se aplică la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi mai mic de 540 de lei). profesori etc.6.  pentru condiţii nocive de muncă – 10%. periculoase sau penibile – 10%. secretari. maiştri şi asimilaţi)  studii superioare de scurtă durată = 1.

Adaosurile la salariul de baza sunt: a) adaosul de acord. Conditiile de diferentiere. b) tichetele de masa. care nu poate fi mai mare de un an. b) premiile acordate din fondul de premiere. dupa caz. 2. precum si perioada pentru care se acorda cota de profit salariatilor. diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere. institutie. Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. 31 . se poate observa evoluţia atât a salariului mediu net. spor pentru folosirea unei limbi straine. si 1327 pentru cel net. Sporurile nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru cel brut. conform Institutului National de Statistica (luna octombrie 2008). se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si. grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare. daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat.4 Salariul mediu in România Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. Alte venituri sunt: a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor. care este de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome.). tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor. tichetele cadou. cât si a celui brut. grupuri de unitati sau unitati.Salariul în România vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura. calculate intr-o proportie de minimum 1. începand cu anul 1991 până în prezent. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continua. Trendul salarial a fost unul ascendent. În tabelele urmatoare. c) alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat.

Aceste aspecte se pot observa si in tabelele ce urmeaza. privatizare şi noi investitii.Salariul în România Deşi nivelul salariului mediu nu este unul ridicat. comparativ cu celelalte ţări membre UE. desprinzându-se de monopolul statal ce caracteriza economia romaneasca inainte de ’89. Romania a trecut în anul 1990 de la economia centralizată la economia de piaţă. acesta a inregistrat o crestere continua. sustinuta şi de creşterea economică. deschizand astfel calea către progres. 32 . Toate acestea au dus la dezvoltarea economică a României. la cresteri salariale si a nivelului de trai. salariile medii fiind in continuă creştere.

516 374.542 332.771 41.546 328.322.087.611 4.519 6.813 920 1101 1364 1623 7.130 5.709 957 1122 1402 1769 10.725 2.321.469.096 386.488.Salariul în România Tabel 2.789 6.838.283 261.241 35.698 2.572 297.704 48.796 3.299.276.092 453.125.802 237.024 5.226 1.136 162.128 4.461 1.739 24.322 268.835.334.411.424.006.897 36.956 1.402.222.952 875 1017 1264 1543 5.286 19.763 221.834 2.861 8.669 4.308 951 1100 1232 1637 4.070 6.763.915 944 1112 1377 1738 10.666 216.065.080.680 8.451 456.258 65.570.936 201.520.730 200.476 1.923 3.791 185.518 5.756.944 225.621.769 16.054.671 1.326 5.021.139 144.483.765 973 1120 1387 1751 9.404.008.280.024 963 1122 1395 1728 11.083.583.952 1.075 1.591 1.069 6.521.748 5.570 1.101.214.453 286.440 301.704.856 8.736 6.266 8.349.427 1.152 119.932 9.197.218 25.174.144.449.989.292.550 206.035.425 774.749 163.795 6.562 3.296 1.415 95.991 835.047 4.518 1.579 8.263.103 2.882 8.559 1.717 1.329.633 5.676.732 5.998 4.686 15.263.534.506.247 25.493 169.102.733.061 1.505 2.498.373 47.910.563 2.430 131.insse.065 6.530 397.114 1.766 974 1155 1471 1795 13.512 1121 1481 1730 Lei/ salariat *RON Sursa: www.856 933.003 500.789.993 135.864.115.665 5.241 131.679 5.742 261.479 102.975.691 1.215 30.327.061 4.337 322.330 2.721.008 442.462 75.5 Castigul salarial mediu brut in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) 4.331 22.178 2.210 942 1109 1361 1704 9.569.392.078 965 1148 1411 1751 12.944 2.839 4.157 8.595 341.567 384.129 7.518 2.534 8.265.317 2.369 3.026 95.605 19.708 668.585.885.824 1.873.423 36.360 6.719.621 3.231 8.ro 33 .559.034 509.421 29.402.046.781 795.586 6.521.480 531.364 4.778.476.717.223 85.842 260.436.768.722 2.994 1.841 871.433.849 314.808 596.929 5.528 6.212 3.091.040.275 5.130 6.441 8.909 2.647.637 2.183 590.841 1017 1213 1522 1844 14.855 8.071 2.674 7.267 1.694 4.677.012 1.035.338.590 754.476.908.020.848.068.

899 3.240.146 112.361 710.026 954.530 282.795.801 5.245.233 1.194 1.493 3.483 242.514 2.194 199.025.306 74.360.612 374.990.978 722 835 1023 1273 8.034 126.911.261 1.313 5.612 101.6 Castigul salarial mediu net in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) lei/salariat *) 4.194 730 842 1040 1308 8.824 32.558 591.854.957.171.513.983 5.191.479.570 3.110 15.891 5.881.495 1.585 2.030 301.696 5.263 19.880 1.535 333.426 58.621 1.272.148 580.240 3.994 2.915.967.919.955.729.867 1.644 2.773 28.508 567.658 5.375 820.745 252.543 341.029.858.807.162 106.495 3.108 6.213 15.098.637.629.032 153.148 774 908 1121 1361 11.995 433.052 2.123.ro RON 34 .122.460.883.482 708 828 1013 1192 6.260 4.857.038.659.464.917 131.159 5.094 848 1099 1266 Sursa: http://www.677 38.324 736 860 1040 1296 9.624.728 1.170.795 170.603 182.824 24.717 29.787 19.305 1.135.989 2.338 343.952 1.938 2.134 205.080 79.709 51.880 456.135.641 1.425 3.885 256.906.944.273 5.989 67.656.863.596.725.981 2.380 4.314.124.898.497.978 12.702 293.723 153.842 1.431 4.875.666.045.969 4.080 2.138 3.941 1.287 37.693 5.705.299 3.819.692 940.409 4.357.090 650.408 4.210 3.861 6.969.451.647 999.Salariul în România Tabel 2.771.038 13.622 2.892 884.738.365 4.510 1.040.080 294.411.183 2.242 1.924 1.588 4.967 3.486 229.751.758 248.201 3.453 2.704 734 841 1030 1277 9.883 230.672 2.319 126.748.049 723 826 918 1200 3.563 396.331 198.498 1.806.804 75.978 1.977 3.239 19.981.259 1.550 17.insse.454 4.573 674 767 941 1134 4.361 3.761 5.005 27.851 4.686 4.869 2.430 4.047 142.835 5.071.237 507.730.965.801.732 160.065 6.555 743 839 1027 1282 7.020 167.456 93.424 1.620 1.525.217 380.110 720 833 1012 1248 7.211 742 866 1084 1327 10.633 797.139.477.803 262.210.363 1.549 1.603.657 218.103.294.279 3.867 3.378 173.220.174 23.029 3.763 101.305 878.797 621.037.828.213 3.464 199.671.658.

se remarcă în special anii 1993 şi 1997. 35 .200 si 1. creşterea ridicându-se la circa 50% în 4 ani. în aceeaşi perioadă. salariu mediu se diminuează uşor. Grafic 2. în general. o data cu introducerea cotei unice de impozitare de 16%. salariu mediu nu mai înregistrează aceeaşi ascensiune. Cu toate acestea.3 – Creşterea salarială în perioada 2000-2008 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1716 1409 1150 826 428 545 674 966 288 Evolu ţia salariu lu im ed iu b ru t 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Dinamica salariului mediului brut in perioada 2000-2008 reflecta cresterea economica din aceasta perioada. Începând cu anul 2005. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1630 lei in 2008. puterea de cumparare a monedei naţionale a înregistrat o creştere datoarată în principal stabilizării cursului valutar în raport cu euro si dolar. Cu toate acestea Romania mai are mult pana la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la tarile dezvoltate din UE. Un alt aspect ce trebuie remarcat este faptul că. Proiectiile Ministerului Economiei si Finantelor pe urmatorii 12 ani arata ca salariul mediu brut din Romania ar putea ajunge in 2020 intre 1. se poate constata faptul că acesta a avut o traiectorie ascendentă pe parcursul celor 17 ani. Din graficul urmator se poate observa creşterea salariala în perioada 2000-2008.Salariul în România În ceea ce priveşte salariul mediu pe economie. astfel influentând în mod direct angajaţii plătiţi cu ora. când nivelul salariului mediu din decembrie aproape s-a triplat faţă de cel de la inceputul anului.500 de euro. Deşi aproape în fiecare an acesta a înregistrat creşteri deosebite. în luna februarie. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. Acest fapt se datoreaza faptului că luna februarie este luna cea mai scurta din an.

În sectorul industrial. în numeroase rânduri. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică.Salariul în România În ceea ce priveşte evoluţia recentă. În iunie. Alte sectoare de activitate în care angajaţii au beneficiat de majorări ale salariului mediu net au fost: tăbăcirea şi finisarea pieilor. pe fondul majorării salariilor din industrie şi din servicii. unde s-au obţinut creşteri între 3% şi 5%. cu 2% mai mare decât în luna precedentă. în principal. salariul mediu net s-a majorat cu 14. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate. Banca Centrală a avertizat. că menţinerea unui ritm de creştere a veniturilor salariale peste avansul productivităţii muncii creează dezechilibre în economie şi pune presiune pe inflaţie. iar cele mai mici în prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută. cauciuc şi mase plastice.5% în iunie 2008 faţă de a şasea lună a anului trecut. Prin urmare.273 lei (348 euro). ritmul anual de creştere a salariilor a fost semnificativ peste cel al productivităţii muncii. în activităţile poştă şi telecomunicaţii. gaze şi apă. salariile au sporit cu 11% până la 15%. În iunie 2008 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial faţă de luna precedentă. de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de sărbători (decembrie. precum şi în industria minieră şi metalurgică. industria construcţiilor metalice. cele mai mari câştiguri nete s-au înregistrat în sectoarele de intermedieri financiare. până la 1.4%. de 9. administraţie publică. Cele mai importante deprecieri ale câştigului mediu net au fost înregistrate în activitatea de intermedieri financiare. industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou. salariul mediu net. ca urmare a acordării de prime (inclusiv prime de vacanţă pentru funcţionarii publici şi prime de stabilitate pentru personalul contractual din unităţile sanitare publice) şi a realizărilor de producţii mai mari. în intervalul iunie 2007-iunie 2008. de 11. învăţământ. potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). transporturi aeriene. martie/aprilie). s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun. silvicultură. Alte scăderi. cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari.7% în primele 5 luni ale acestui an. Ţinând cont de inflaţie. În comparaţie cu luna mai. 36 . fabricarea produselor textile. cu excepţia mobilei. Câştigul salarial mediu brut a fost în iunie de 1.738 lei (475 euro). industria de prelucrare a ţiţeiului. a crescut cu 2% (25 lei). cuprinse între 2% şi 10%. Creşteri salariale cuprinse între 5 şi 8% au fost consemnate în domeniile sănătate şi asistenţă socială. hoteluri şi restaurante. fabricarea substanţelor şi produselor chimice. câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 24.4%. poştă şi curierat.

la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. 37 . judeţe şi sexe. În ceea ce priveşte caştigurile salariale medii pe ramuri economice. din tabelul urmator se pot sesiza diferentele dintre salariul mediu in diferite regiuni ale tarii. Sud – Muntenia Arges Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman 4. Nord –Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui 2. pe regiuni de dezvoltare. Tabel 2. la sfârşitul anului 2006 Regiunea de dezvoltare / judetul Brut Total 1.Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea 3. conducând.7 Câştigul salarial mediu brut şi net . Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Total Net 866 765 845 715 792 710 726 717 817 730 724 914 834 763 768 835 882 681 860 763 735 889 760 853 855 965 876 804 768 816 790 732 813 858 Brut 1222 1034 1127 944 1127 941 944 938 1159 1013 1029 1299 1166 1103 1041 1181 1259 910 1281 1058 958 1248 1098 1237 1197 1479 1250 1182 1077 1165 1123 1002 1176 1235 Barbati Net 922 783 857 713 849 706 723 717 878 781 788 975 887 828 789 898 952 693 975 800 736 950 839 930 897 1105 951 890 815 884 847 772 896 933 Brut 1062 983 1099 941 967 960 949 929 980 880 862 1098 1004 901 997 1001 1059 864 974 952 959 066 866 1002 1081 998 1021 923 942 977 964 885 936 1033 Femei Net 803 746 831 716 733 713 730 717 744 680 659 827 759 695 750 764 806 667 743 719 734 815 666 756 805 755 782 699 716 744 734 684 718 781 1146 1009 1114 942 1049 950 946 933 1078 945 947 1217 1099 1005 1017 1097 1163 888 1129 1009 958 1166 993 1132 1145 1286 1149 1066 1013 1074 1043 949 1065 1136 1.Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea 5. cat si diferentele considerabile dintre salariu mediu acordat barbatilor si cel acordat femeilor. Sud . Sud . în cele din urmă.Salariul în România Acestea influenţează majorările sau deprecierile în funcţie de perioada în care sunt acordate.

in unele cazuri. Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu 8. de prezenţa companiilor mari în zonă. De exemplu. Astfel.cu un salariu mediu brut lunar 1209 ron. Angajaţii din companiile private din Bucureşti şi Ilfov au un salariu mediu brut lunar de 1723 ron. zonele puternic industrializate sunt favorizate salarial fata de zonele predominant agricole.Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti 1017 912 945 1197 910 1003 1013 1022 992 1076 846 917 1029 1095 1523 1355 1541 777 692 727 905 702 778 781 779 756 815 656 704 784 834 1129 1012 1142 1094 1020 1011 1271 941 1052 1107 1074 1047 1117 813 936 1108 1186 1605 1539 1612 832 771 778 960 723 811 850 817 796 844 630 719 846 899 1192 1145 1197 938 808 877 1113 877 951 925 966 933 1033 882 897 945 997 1429 1150 1460 719 616 674 844 680 742 715 738 715 784 684 690 719 763 1058 863 1079 Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în anul 2006 Asa cum se poate observa. 38 . Harta salarială la nivel de ţară reflectă investiţiile realizate în fiecare zonă. Faptul ca exista diferente regionale in ceea ce priveste salariul mediu nu reprezinta un caz singular pentru Romania. salariul mediu al celor din zona Bucureşti-Ilfov este cu 60% mai mare decât al angajaţilor din nord-estul şi sud-estul ţării. Cele mai mici câştiguri le au angajaţii din nord-estul ţării . cu un salariu lunar brut de 1332 ron. Nivelul salarial este dat de nivelul investiţiilor.Vest Bihor Bistriţa-Năsău Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj 7. Nord . Bucureşti . Piatra-Neamţ. diferentele de salariu intre regiuni fiind cu mult mai mari. cu 60% mai mult decât salariaţii din companiile care au operaţiuni în nord-estul ţării şi cu 30% peste cei din regiunea de sud-vest. precum si a ramurii economice preponderente in zona respectiva. care sunt următorii clasaţi în topul câştigurilor la nivel de ţară. urmaţi de cei din regiunea de nord-vest cu un salariu mediu brut lunar de 1287 ron. salariul creste direct proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni.Salariul în România 6. Acest fapt este datorat in principal gradului de dezvoltare economica a regiunii in sine. Suceava. Vaslui .Botoşani.

termică. rezultă că trei sferturi dintre angajaţii sectoarelor invăţământ. administraţie publică şi apărare. comunicaţii. O pondere la fel de mare o ocupă femeile în domenii precum alimentaţie publică.Salariul în România Tabel 2. energie electrica şi termică. Angajaţii bărbaţi domină în industria extractivă. 39 . comerţ sau intermedieri financiare. transport.8 Câştigul salarial nominal mediu brut şi net lunar. pe activităţi ale economiei naţionale la nivelul de secţiune CAEN şi pe sexe. silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică. unde reprezintă cel putin jumatate din personal. industrie hotelieră. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurnte Transport.În ciuda acestei diferenţe clare între domeniile de lucru. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi Total Brut Net 1246 966 905 722 746 1179 1824 1050 1701 1036 962 793 1530 3178 1202 2212 1443 1185 1085 605 925 1616 831 1448 810 751 634 1163 2360 931 1675 1167 923 843 Bărbaţi Brut 1322 911 735 1352 2145 1187 1932 1031 1102 867 1564 3681 1160 2225 1516 1364 1143 Net 1022 727 597 1051 1636 930 1470 807 851 688 1195 2736 902 1693 1297 1059 888 Femei Brut Net 1182 903 888 707 805 968 1804 907 1811 1066 837 749 1412 2946 1277 2203 1363 1136 1020 642 772 1508 728 1386 830 662 601 1085 2186 981 1662 1106 885 793 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. construcţii. la sfârşitul anului 2007 Activitatea Total Agricultură. sănătate şi asistentă socială sunt femei. femeile sunt discriminate începând cu sectorul în care se angajează.

5 Impozitarea salariala « Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare. pe care le considera forta de munca inferioara si/sau previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabila a candidatului femeie. potrivit unui raport al Comisiei Europene. intrucat prestanta acesteia ar putea fi intrerupta de casatorie. pretinse. Printre motivele menţionate de raportul Comisiei se numară îngrijirea copiilor. politica unor companii de a nu angaja femei pentru anumite poziţii. Astfel. lefurile medii nete primite de angajati.Salariul în România După cum se poate observa în tabelul de mai sus salariile de încadrare în domeniile în care femeile sunt majoritare sunt cu până la 13% mai mici decat în sectoarele unde angajaţi majoritari sunt bărbaţi. sanatate si asistenta sociala. de catre autoritatea publica. atât în România. respectiv 1.468 lei. de la persoane fizice si juridice. femeile au castigat in medie cu 156 lei (echivalentul a 40 de euro) mai putin decat barbatii. iar dupa anul 1995 decalajul s-a redus cu numai două puncte procentuale. domenii in care salariile barbatilor au fost cu pana la 31% mai mari decat ale femeilor. salariile medii nete se incadreaza intre 1443 şi 1167 de lei. 2. preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de 40 . cu un salariu brut de 1. cât şi în Europa. în funcţie de salariile brute medii orare. Cele mai mari diferente au fost in industria prelucratoare. dovedind menţinerea discriminarii sexuale. in industria extractiva sau in energie. sectoare dominate de femei.636 de lei. in majoritate barbati sunt de 1. in invatamant. care au avut un venit lunar brut de 1. a anuntat Institutul National de Statistica. Anul trecut. barbatii au fost mai bine platiti decat femeile. discriminarea salarială există.312 lei lunar. in timp ce. in raport cu capacitatea contributiva a acestora. nasterea si ingrijirea copiilor. In majoritatea activitatilor economice. in temeiul legii. Femeile din Romania castiga cu 10% la suta mai putin decat barbatii. sanatate si asistenta sociala. precum şi existenţa unui aşa-numit "plafon de sticla" în privinţa promovării femeilor. Femeile din Uniunea Europeana sunt plătite cu 15% mai putin decât bărbaţii. Principalele motive pentru care femeile sunt platite mai slab decat barbatii ar putea fi parerile preconcepute ale angajatorului fata de femei. specialisti in resurse umane fiind de parere ca motivul ar fi incapacitatea de a negocia cu angajatorul. Deşi este interzisă prin lege.824 lei.

b) veniturilor obtinute din Romania. care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. Venitul intra in patrimoniul contribuabilului. care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. In Art. altele decât cele prevazute la lit. atât din România. venitului salarial net din aceasta activitate dependenta. acest venit cunoscand mai multe forme economice. cât şi din afara României. persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania.89 Cod Fiscal. se aplică urmatoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române. Impozitul pe venit. 41din Codul Fiscal. veniturilor în cazul persoanelor fizice rezidente. d) în cazul persoanelor fizice nerezidente. Impozitul pe venit este acel impozit la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) este persoana fizica sau juridica care realizeaza venit si este totodata una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat. care desfasoara activitate dependentă în România. 39 al Codului Fiscal se precizeaza categoriile de contribuabili supusi impozitului pe venit persoanele fizice rezidente. 41 . persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania. venitului net atribuibil sediului permanent. a).Salariul în România catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor. cu domiciliul în România. » Impozitul este o contributie obligatorie. c) în cazul persoanelor fizice nerezidente. astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public. persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri prevazute la Art. fiind o prelevare obligatorie asupra venitului. izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. numai obţinute din orice sursa. Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii. asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa. impozitul pe venit este o optiune economica.

acordate din bugetul de stat. indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială. care obtin veniturile prevazute la art. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta. 39 lit. cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti. bugetele locale si din alte fonduri publice. precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane. ordine publica si 42 . sume asigurate. d). potrivit legii. conform legii. e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare. următoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal. inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale. sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate. d) pensiile pentru invalizii de razboi. h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii in termen. ce corespund categoriei respective de venit.Salariul în România e) în cazul persoanelor fizice nerezidente. cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav. bugetele fondurilor speciale. militarii cu termen redus. precum si pensiile. studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala. precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces. orfanii. c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale. bugetul asigurarilor sociale de stat. venitului determinat conform regulilor prevazute . g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal. altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale. precum si orice alte drepturi. cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat. Venituri neimpozabile În înţelesul impozitului pe venit. altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare. b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri. vaduvele/vaduvii de razboi. maternitate. cu ocazia tragerilor de amortizare.

oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate. invalizii si vaduvele de razboi. r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri. Pentru proprietatile imobiliare. o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania. 771 alin. s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap. de oficial. in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte. accidentatii de razboi in afara 43 . precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati. q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare. cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania. in conditii de reciprocitate. j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state. sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. cu exceptia celor prevazute la art. k) veniturile din agricultura si silvicultura. 71. in conformitate cu legislatia in vigoare. l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala.Salariul în România siguranta nationala si persoanele civile. cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale. i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat. daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare. in calitate de corespondenti de presa. veteranii de razboi. cu conditia ca pozitia acestora. m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice. n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. (2) si (3). in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art.

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale. in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului). masa. antrenorilor. in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei. tehnicienilor si altor specialisti. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene. campionatele mondiale si jocurile olimpice. persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945.Salariul în România serviciului ordonat. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. de denumirea veniturilor 44 . cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri. u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare. cu modificarile si completarile ulterioare. transport si altele asemenea. alte surse. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfasoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statul special prevăzut de lege. asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. urmasii eroilormartiri. Nu sunt venituri impozabile premiile. antrenorilor. Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activitati independente. salarii. activitati agricole. x) alte venituri care nu sunt impozabile. inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania. ranitilor. prevazuti in legislatia in materie. prima grupa valorica. cedarea folosintei bunurilor. luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989. primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. precum si la jocurile olimpice. in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene. in cazul jocurilor sportive. tehnicienilor si altor specialisti. v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale. europene si la jocurile olimpice. prevazuti de legislatia in materie. premii. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. indiferent de perioada la care se referă. pensii. investitii. precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945. (este inferioara anului calendaristic.

În vederea impunerii. potrivit legii. societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. 45 . peste limita de 2. primele. în consiliul de administraţie. precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor. in interesul serviciului. stabilite potrivit legii. h) indemnizatia lunara a asociatului unic. in tara si in strainatate. acordate potrivit legii. sporurile si alte drepturi ale personalului militar. d) indemnizatia lunara brută. în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. conform Art. premiile. i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit. cuvenite administratorilor la companii/societati nationale. precum şi suma din profitul net. f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor. Venitul din salarii. e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica. b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. precum si la regiile autonome. face parte din categoriile de venituri supuse impozitarii. la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale.Salariul în România ori de forma sub care ele se acorda. pentru salariatii din institutiile publice. sunt asimilate salariilor: a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică.41 din Codul Fiscal. g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripărtite. c) drepturile de solda lunara. indemnizatiile. k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. j) indemnizatia administratorilor.5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate.

ajutoarele pentru nastere.cotizatia sindicala platita in luna respectiva. alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. astfel cum este prevazut in contractul de munca. cu ocazia Pastelui. contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului. calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni. Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase. si urmatoarele: .contributiile la fondurile de pensii facultative.deducerea personala acordata pentru luna respectiva. 57.Cod fiscal (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar. costul prestatiilor pentru tratament si odihna. . Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente.activitati agricole. astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro. salarii. inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale. care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. . pensii. (2) Impozitul lunar prevazut la alin. acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii. cadourile oferite salariatelor. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor.Salariul în România Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile. cu orice ocazie din cele de mai sus. premii. Determinarea impozitului pe venitul din salarii Art. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza. zilei de 1 iunie. precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile. cedarea folosintei bunurilor. ajutoarele pentru bolile grave si incurabile. veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. final. nu depaseste 200 RON. 46 . in intelesul impozitului pe venit: ajutoarele de inmormantare. in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane.

pentru condiţii normale de muncă : 27. conform legii.5 % 3. pentru condiţii deosebite de muncă : 32. (5) Obligatia calcularii. pentru condiţii speciale de muncă : 37. Contribuţia la bugetul de şomaj datorată de către persoanele asigurate în baza contractului 47 . Contribuţia angajatului la fondul de şomaj rămâne 0. unitatilor de cult.Salariul în România b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri. iar contribuţia angajatorului la fondul de şomaj este de 0.astfel: Contribuţia angajatorului a asigurările sociale este: 1. (4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. nr 387/2007 precum şi prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr 388/2007. (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin.5 % 2. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. (2. si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit. impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii.1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare. conform legii.5 % Contribuţia angajatului la asigurările sociale se menţine la 9. pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii.5 %. (4) revine organului fiscal competent. in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii. asa cum au fost aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008. (3). retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. precum si pentru acordarea de burse private.5 %.5 %. pentru fiecare contribuabil. Formula generala a calculului impozitului pe salarii este : (Venitul brut – Contributii – Deduceri de baza – Deduceri suplimentare)x 16% Contribuţii sociale De la data de 1 decembrie 2008 au intrat in vigoare noile cote de contribuţii aferente salariilor. (3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de sănătate vor fi urmatoarele: contribuţia angajatorului : 5.85 %.Salariul în România de asigurare este de 1%. Contribuţia pentru concedii şi indemnizatii se menţinela 0.25 %. Cota de contribuţii la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabilesc în funcţie de clasa de risc.5 %.4 % .2 %. iar contribuţia datorată de angajatori la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se menţine si ea la 0.2% 48 . contribuţia angajatului se menţine la 5. în cote cuprinse între 0.

de la 35 euro pe lună (100 lei vechi) până la 137 euro pe luna (500 lei). la 112 euro.Salariul în România CAPITOLUL 3: Salarizarea din România în comparaţie cu cea a altor state membre UE 3. doar 20 aveau in luna iulie 2008 legislatii nationale privitoare la nivelul salariului minim. din cele 27 de state membre ale UE. în 2008. Sumele variaza foarte mult in cadrul blocului comunitar. Cu toate acestea.610 euro.1 Salariul minim în Uniunea Europeană Conform datelor prezentate de Eurostat. potrivit datelor publicate de Eurostat. Salariul net minim lunar stabilit prin lege în România este. diferenţele dintre nivelul acestuia sunt enorme. Biroul european de statistică a precizat că. desi majoritatea ţărilor membre UE au introdus salariul minim garantat. la 1. cea mai mica valoarea a acestuia fiind stabilita in Bulgaria. iar cea mai mare in Luxemburg. salariul minim legal a crescut în Romania de aproape cinci ori din 2000 până în 2008. de 137 euro (500 lei). fapt ce plasează statul român pe penultima poziţie în cadrul Uniunii Europene (UE) în funcţie de nivelul câştigului minim reglementat. 49 .

Estonia. Cea de-a treia categorie include 6 ţări din blocul comunitar al căror salariu minim pe economie atinge sau depăşeşte nivelul de 1. Ca şi comparaţie. Eurostat. salariul minim atinge nivelul de 333EUR. 50 . A doua categorie include ţări al căror salariu minim reglementat este cuprins între 500 şi 700 EUR: Portugalia. ţările UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi împartite în trei categorii. Lituania. Irlanda şi Luxemburg. Spania şi Grecia.150 EUR. Astfel. Cehia şi Polonia. Olanda. România. Ungaria. Malta. în timp ce în SUA. Acestea sunt: Marea Britanie. Letonia. Slovacia.1 diferentele dintre salariul minim în cadrul blocului comunitar sunt semnificative. Belgia. nivelul salariului minim reglementat este de 652EUR. în funcţie de nivelul lui: prima categorie include 9 ţări ale căror salarii minime sunt cele mai scăzute din Comunitatea Europeană. conform datelor publicate de Biroul de Statistică al Comunităţilor Europene. în Turcia. situându-se între 100 şi 350 EUR: Bulgaria. Franţa.Salariul în România Asa cum se poate observa din graficul 3. ţară ce speră să adere la UE. Slovenia.

salariul minim lunar stabilit prin lege este de 700 euro. unde lucrează în prezent numeroşi români. acesta se cifrează la aproape 1. în timp ce luxemburghezii pot cumpăra cel mai mult cu salariul lor minim. romanii au cea mai scazuta putere de cumparare. nu au reglementări privind câstigul minim lunar. 51 . potrivit Eurostat.150 euro.Salariul în România Grafic 3.1 . tabelul se modifica uşor. Alte state membre. privind din punct de vedere al puterii de cumpărare. precum Italia şi Germania.Salariu minim în Europa 1800 1600 CAT E GO R IA III 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 CAT E GO R IA II CAT E GO R IA I B G R O LV LT S K E E HU CZ PL PT S I MT E L E S UK F R B E NL IE LU T R US E UR / luna 112 137 228 232 267 278 285 329 334 497 567 612 681 700 114813211336135714621610333 652 Sursa: Eurostat Totusi. România situându-se pe ultimul loc în clasament. Astfel. iar in Marea Britanie. În Spania.

în timp ce pentru statele din categoria 3 (cele mai mari salarii minime) se poate observa o situaţie este inversa. diferenţele inter-statale se diminuează. Jacques Delors. Poziţia statelor din categoriile 1 şi 2 se imbunătăţeste considerabil. arata că "ar trebui să discutăm despre un salariu minim comun. salariu minim în Bulgaria şi 1610 în Luxemburg (un raport de 1:14). definit proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărui stat membru".Salariul în România Grafic 3. Pana la acest pas va mai trece ceva timp. ţinând cont de salariul minim.2 . Fostul preşedinte al Comisiei Europene. diferenţele dintre indicele puterii de cumpărare sunt de la 232 – în România. în timp ce. 52 . mai ales ca nici măcar toate ţările UE nu au implementate în legislatia proprie prevederi cu privire la salariul minim garantat naţional. Un alt obstacol major catre un ipotetic viitor salariu minim garantat comun îl reprezintă imensele diferenţe dintre tările membre în ceea ce priveşte nivelul actual al acestuia.Indicele puterii de cumpărare 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 R O B G LV S K LT E E HU CZ PL PT S I E S E L MT IE UK F R B E N L LU T R US Ca teg oriaI Ca teg oriaII Ca teg oriaIII PPS 232 245 351 381 388 390 418 460 469 588 736 753 768 837 116011831239126813161532 494 882 Sursa: Eurostat În ceea ce priveşte puterea de cumpărare. Astfel. la 1532 – în Luxemburg (raport de 1:7). diferenţele inter-statale variau de la 112 EUR.

3 3.3 3.4 1.4 2. a cărui evaluare în euro arăta o creştere anuală de 18%.5 2.5 4. Tabel 3. Eurostat.7 8.8 23.eurostat.8 0.Salariul în România România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim.eu Uniunea Europeana nu impune statelor membre să adopte reglementări comune privind salariul minim pe economie. dar şi ca stimulent pentru 53 .0 2.1.5 15.3 8.7 4. în Turcia şi Statele Unite.3 0.9 -1.1 3. Din tabelul ce urmează se poate observa evoluţia procentuală a salariului minim în cadrul blocului comunitar în perioada 2000-2008.5 0.9 7. dar care "a beneficiat din plin de pe urma aprecierii leului".4 Sursa: www.6 3.4 6.5 5. Salariile minime în statele membre UE.4 7.3 14.7 27.8 1.6 12.1 6. până la 137 euro. potrivit Institutului European de Statistica. nici contracte colective obligatorii.6 -0.6 2.3 4.8 6.0 2. Salariul minum pe economie este folosit ca instrument de combatere a sărăciei şi decalajelor sociale.5 13. în EURO şi procentual Nivelul salariului minim exprimat în EUR 2000 2008 Belgia Bulgaria Cehia Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Letonia Lituania Luxembur g Ungaria Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Anglia Turcia SUA 1118 38 125 118 945 534 425 1083 88 113 1221 98 208 1092 168 371 35 373 127 993 204 941 Creşterea medie anuală (%) în perioada 2000-2008 Nominală Reală 1336 112 329 278 1462 681 700 1321 228 232 1610 285 612 1357 334 497 137 567 267 1148 333 652 2.8 0.8 0.1 3.2 2.2 -0.2 6.

440 de euro. Ceea ce inseamna ca pretul fortei de munca din tara noastra a ajuns la un nivel similar cu cel al unor state din Europa Centrala si de Vest a anului 1997. Aceasta cifra împinsa pe 12 luni arată o depăşire cu 195% a PIB-ului pe cap de locuitor.751 de lei. de circa 348 € de euro. Iar la acea data. Cel puţin aşa arata datele statistice şi prognozele privind evoluţia câştigului salarial. fiind mai mare decat ajutorul de somaj sau orice alt tip de indemnizatie socială. Pe de alta parte.9% de salariu. câştigul salarial mediu net a fost. În Austria. 3.452 de euro.2 euro/ora. la momentul integrării. Similar. datele publicate de Comisia Naţionala de Prognoza arată faptul că. În prezent. în momentul de faţă. valoarea produsului intern brut pe locuitor este estimată la circa 5. unde PIB-ul pe cap de locuitor este depasit cu 29.400 dolari (peste 4. in România.Salariul în România ocuparea forţei de muncă. Mai mult chiar. La nivelul Uniunii Europene. În Marea Britanie salariul mediu atinge la 2.700 de euro pe lună. Salariul mediu lunar în Germania ajunge la 3. nivel aproape similar cu cel din Polonia in anul 1999.4 euro/ora. Franţa înregistrează un salariul mediu de 2. acesta este in prezent de aproximativ 2. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele înregistrate în unele state din Europa Centrală. în anul 2008. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro.2 Salariu mediu în Europa Vor mai trece cel puţin cinci ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Europa Centrală în anul 2004. Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. putem estima un cost mediu orar de circa 3. ceea ce duce la un câstig anual de 133% din PIB-ul pe cap de locuitor. salariul mediu lunar în România este de 1. în anul 1997. în Polonia. În prezent. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. costul mediul cu forţa de muncă era in jurul a 3. România are cea mai mare rata de creştere a salariului mediu brut. Astfel. salariul mediu net varia in jurul a 300 de euro. în luna septembrie a anului curent. 54 . în perioada 1996-1997.620 de euro. conform Institutului Naţional de Statistică.000 euro). tinand cont de evolutia salariului mediu din tara noastra. iar in Ungaria nivelul inregistrat era de aproximativ 3. Cu toate acestea. Belgia are un salariu mediu de aproximativ 2739 euro pe lună.5 euro pentru fiecare salariat.

3% din PIB-ul pe cap de locuitor. iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 14. Europa Centrala şi de Est este cea mai săracă la nivel salarial. se erodeaza pe măsura ce se apreciază moneda naţională şi se majorează câştigul salarial. Croatii sint platiti cu 82. în 2013. spre deosebire de celelalte mari economii vestice.5% din PIB-ul pe cap de locuitor. costul redus al fortei de muncă. este posibil ca în unele domenii. În Grecia salariul mediu atinge la 750 de euro pe lună. în timp ce în Bulgaria salariul mediu pe economie a fost de doar 176 de euro. iar leul isi va mentine tendinţa de apreciere. perioada necesară pentru recuperarea decalajului va fi şi mai mare. câştigurile salariale să sporeasca mult mai repede.546 de euro. în industria financiara. Salariul mediu lunar în Cehia este de 714 euro. Spre exemplu. la nivelul întregii ţări. Astfel. putem spune că. la un salariu lunar de 630 de euro. ajungând deja să reprezinte. 55 . înseamna că. de aceea. în cazul României. este posibil ca salariul mediu net sa ajunga la un nivel comparabil cu cel din statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 (in jurul a 500 de euro) abia peste 4-5 ani.2% pe an. salariile nete s-au majorat mult mai repede decat media naţionala. astfel ca.538 de euro. analizat pe ramuri ale economiei.Salariul în România În Spania. În Ungaria salariul mediu este de 646 de euro. salariul mediu este de 1. În conditiile în care salariul mediu net. exprimat in lei. Cu toate acestea. in luna septembrie a anului curent. Deşi noile state membre UE înregistrează în prezent un ritm de creştere superior vechilor membri.602 euro. diferentele salariale nu vor fi depăşite prea curând.7% din PIB-ul pe cap de locuitor. În Slovenia salariul mediu atinge 1. Asa cum se poate observa. Iar în domeniul transporturilor aeriene. Totodata. ar putea ajunge sa fie cuprins intre 480 de euro şi 520 de euro. avantajul României în Uniunea Europeana. alte ramuri ar putea avea de suferit in privinta venitului obtinut din muncă. estimările unor analisti economici indicand un ritm nominal de circa 1% . aici salariul anual nu merge decât până la 98. salariul net a urcat la circa 620 de euro. în România. Pe de alta parte însă. calculat la aproximativ 12. peste 750 de euro. un salariat ungur primeste echivalentul a 61. Un studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) subliniază faptul că. salariul mediu net.029 euro/lună. pe an. va creste cu un ritm mediu anual de circa 9%. plecând de la situaţia actuala a veniturilor obţinute şi ţinând cont de evoluţia salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din statele Europei Centrale.

dar sigur. valoarea bunurilor produse in lohn care părăsesc ţara începe să se reduca încet. ceea ce ar putea reprezenta un factor de majorare a salariilor. Astfel. multe companii. în anul curent. în principal. un impuls pentru majorarea salariilor il constituie fenomenul migraţiei fortei de muncă. în industria textila şi cea producatoare de încălţăminte a afectat deja sectoarele similare din tara noastra. Situaţia este reliefată de evoluţia exporturilor din aceste doua ramuri. CONCLUZII 56 . se confrunta cu o lipsa de personal calificat. în special cele din domeniul construcţiilor. Astfel.Salariul în România Îmbunătăţirea competitiei. Totuşi.

. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dintre cererea şi oferta de muncă. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. Gradul de dezvoltare economică a ţării. la rândul ei. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. de organizare etc. De aceea salariul este şi un venit.Cea de-a treia formă de salarizare o reprezintă salarizarea mixtă. etc. de la unitatea în care lucrează. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. 57 . discriminarea în angajare. cu salariul nominal.8/1 fata de salariul mediu brut. mobilitatea forţei de muncă. Întreprinderea. tehnologice. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . Aceasta constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. în timp ce salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. Substanţa salariului. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. activităţi.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. la un moment dat. Salarizarea în regie asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestată şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. Salarizarea în acord denumeşte acea formă de salarizare prin care plata salariului se realizează pe operaţii. În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe.Salariul în România Salariul reprezintă suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. se concretizează în salariul nominal şi cel real. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. gradul de organizare în sindicate precum si legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară sunt toţi factori ce influenţează mărimea şi nivelul salariului. Dar. Mărimea şi dinamica salariului depind de costul resurselor de muncă. produse. Având în vedere reglementarile actuale din Romania intreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1.

2% în termeni reali. În medie. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar. salariul minim pe economie a urcat de la 100 lei noi. etc.751 de lei. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. echivalent lunii octombrie din 2008. tinând cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari. educatie. Începând cu 1 iulie 2008. în intervalul amintit. Salariul minim pe economie din România a înregistrat. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.atât în termeni nominali. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. si 1327 pentru cel net. cât şi în termeni reali . în momentul de faţă. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele 58 . ale salariatilor. la 540 lei noi. cel mai mare ritm de creştere . el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru salariul mediu brut. cât era în 2000. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. a fost de 137 de euro. salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut. cu un salariu minim de 112 euro. Cu toate acestea Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. conform Institutului Naţional de Statistică. Trendul salarial a fost unul ascendent.9% în termeni nominali şi cu 12. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1. Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. Salariul minim în România. reprezentand 3. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. îmbracaminte. Astfel. corespunzator programului normal de muncă. în anul 2008.Salariul în România Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continuă.176 lei/ora.din Uniunea Europeană. în ultimii opt ani. Cu toate acestea însă. salariul mediu lunar în România este de 1. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1795 lei in 2008. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. În prezent. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27.

Vor mai trece cel puţin patru ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Uniunea Europeană.Salariul în România înregistrate în unele state din Europa Centrală. BIBLIOGRAFIE 59 . în perioada 1996-1997.

Editura Ex Ponto 2002 5.ro 9. www.ro 7. Ministerul Muncii.ro 60 .fisc. Institutul de Prognoză Economică www.ro 4. Constanţa Popovici Veronica Bundă Ramona Nicoleta 2.ro 10.insse. Ploae Victor Editura Muntenia 2004. Victor Ploae. www. Dr. Univ. Dr. Economie politică (Macroeconomie) – Prof.eu/eurostat 8.ec. “Microeconomie” – Prof.Salariul în România 1. “Macroeconomie” – Prof.europa.contabilul. Familiei şi Protecţiei Sociale www. Dr.mmuncii. www. Editura Ex Ponto 2002 6. Victor Ploae. Univ. Univ. Institutul National de Statistică www.mediafax. www.ipe.ro 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful