Salariul în România

Salariul în România

CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................2 CAPITOLUL 1: CONCEPTUL, NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI ..............................5 1.1 Piaţa muncii şi salariul ................................................................................................. 5
1.1 Conceptul şi natura salariului .......................................................................................7

1.2. Formele de existenţă a salariului ....................................... ....................................... 10 1.3 Forme de salarizare .................................................................................................... 12 CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMANIA............................................................................. 16 2.1 Particularităţi ale pieţei muncii în România ................................................................16 2.2 Salariu în România...................................................................................................... 24 2.3 Salariu minim în România ......................................................................................... 26 2.4 Salariu mediu în România .......................................................................................... 31 2.5 Impozitarea salarială ...................................................................................................39 CAPITOLUL 3: SALARIZAREA ÎN ROMÂNIA COMPARATIV CU CEA A STATELOR MEMBRE UE ...............................................................................................................................48 3.1 Salariu minim în Europa ..............................................................................................48 3.2 Salariu mediu în Europa ............................................................................................. 52 CONCLUZII ................................................................................................................................ 55 BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................58

2

Salariul în România

Introducere În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic. Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite a lui la activitatea economică. De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate timpurile, cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul de producţie. De fapt, este de neimaginat un proces de producţie, în general, activitatea economică, fără prezenţa factorului muncă. Atunci, apare limpede că salariul, privit ca venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-economice, odată cu apariţia în societate a unor oameni lipsiţi de toate condiţiile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea producţiei, în afară de forţa muncii lor, care, pentru ei, apărea ca singurul mijloc de existenţă. Dacă ne imaginăm un producător independent, un meseriaş, observăm că acesta posedă în plină proprietate toate condiţiile materiale de producţie pe care împreună cu munca lui le foloseşte după cum crede de cuviinţă, în procesul de producţie. În acest caz, este firesc ca tot ce obţine el, întreaga valoare creată sa-i aparţină în întregime. Nimeni altcineva nu are dreptul să-i ceară nici o particolă din valoarea nou creată de el, în afară poate de stat, care pentru serviciile aduse comunităţii , deci şi meşteşugarului, percepe impozitul pe venit. Putem spune oare că venitul meşteşugarului obţinut prin munca sa proprie îmbracă forma de salariu? Desigur nu, deoarece categoria de salariu nu reflectă toate tipurile de venituri obţinute de factorul muncă de-a lungul timpului, el nu apare ca formă tip a venitului, ci ca venit ce revine factorului muncă în anumite condiţii social-economice. Aceste condiţii sînt acelea în care posesorul forţei de muncă,
3

cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. ca preţ al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti oameni. sau iobag. Acest preţ este nivelul salariului. care reprezintă singura lui sursă de existenţă. de pe urma căruia să obţină venitul necesar traiului. nivelul lui condiţionează situaţia economică a unui număr însemnat de persoane. Dacă nu ar fi cetăţean liber. care este de la distanţă cel mai important preţ”. salariul apare. nu pur şi simplu ca preţ al muncii. laureat al premiului “Nobel” pentru economie. egal în drepturi cu toţi ceilalţi. el nu ar putea închiria forţa lui de muncă. a unor oameni liberi juridic şi. singura lui alternativă este să-şi închirieze forţa lui de muncă. iar rezultatele muncii lui vor fi însuşite de către aceştea în virtutea posesiei de către ei a factorului muncă. El exprimă atît retribuirea muncii de execuţie a lucrătorilor propriu-zişi. Aşa cum arată P. ci sclav. sau feudalului. ci ca preţ al îchirierii forţei de muncă. singurul bun pe care îl posedă. a capacităţii de a munci. Dar acest lucru. el este lipsit şi de mijloacele necesare traiului. 4 . deoarece aceasta aparţine de drept stăpînului de sclavi. cît şi remunerarea muncii celor ce execută activităţi de concepţie şi conducere. Deci. îl poate face numai dacă este cetăţian liber.Samuelson. salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit.A.Salariul în România nu posedă altceva decît aptitudinile lui fizice şi intelectuale. Lipsit de ceilalţi factori de producţie. desigur. În condiţiile contemporane . capacitatea lui de a munci. priceperea lui. “omul este mai mult decît o marfă.

care se initiază sau există în societate. alţi nesalariaţi. salarizarea ei. în cererea de muncă nu se includ activităţile care se pot realiza de către femeile casnice. Şi în acest caz. Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă. ca şi ceilalti factori de productie. 1. Piaţa muncii se întemeiază. NATURA ŞI FORMELE SALARIULUI Modalităţile de formare a veniturilor participanţilor la viaţa economică se explică prin formele specifice de remunerare a serviciilor aduse în cadrul activităţii economice de fiecare factor de producţie. 5 . de asemenea. Cererea se exprimă prin intermediul numărului de locuri de munca. ci numai acelea care urmează sa fie remunerate. salarizate.Salariul în România CAPITOLUL 1: CONCEPTUL. trebuie să avem în vedere că nu toate disponibilităţile de muncă se constituie în ofertă. prin intermediul pieţei.1 Piaţa muncii în România – noţiuni teoretice Factorul muncă reprezintă conditia generală a oricărei activităţi şi se asigură. studenţi. Orice activitate. Ea funcţioneaza în fiecare ţară. factorul muncă pentru contribuţia adusă în activitatea economic este remunerat prin salariu. miliari în termen. pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta. Dar ea nu constituie în întregime o cerere care se exprimă (manifestă) pe piaţa muncii. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activităţilor dintr-o ţară pe o perioada dată. în perioada dată. adica a volumului de muncă ce poate fi depus de populaţia aptă de muncă a ţării respective. De aceea. generează nevoia de muncă. Astfel. pe diferite grupuri de ţări şi la scara mondială. Satisfacerea nevoii de muncă se realizează pe seama utilizării disponibilităţilor de muncă existente în societate. ca preţ al muncii ce se formează pe piaţa muncii. Condiţia generală pentru ca nevoia de muncă să ia forma cererii de muncă este remunerarea sa.

studenţii. sex. starea sănătăţii. Prin urmare. Cererea şi oferta de muncă nu trebuie considerate prelungiri simple şi directe ale cererii şi ofertei de bunuri economice pe o altă piaţă. Oferta de muncă se exprimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă disponibilă din care se scade numărul femeilor casnice.  Cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene. militarii în termen şi alţi oameni care depun activităţi nesalariale. Cel ce face oferta trebuie să trăiască. oamenii nu se deplasează dintr-o localitate în alta şi nu îşi schimbă cu usurinţa munca. ci se compun din segmente şi grupuri neconcurenţiale sau puţin concurenţiale. deoarece dezvoltarea unor activităţi existente şi initierea altora noi. chiar daca nu au avantaje economice. Prima se manifestă pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere şi 6 . În acest sens se impun atenţiei următoarele aspecte:  Pe termen scurt. psihologie.  Oferta de munca. nu poate aştepta oricât angajarea pe un loc de muncă. ci ca nişte categorii specifice cu un conţinut care le este propriu. oferta de muncă nu se formeaza în exclusivitate pe principiile economiei de piaţă. De asemenea. Piaţa muncii. oferta de muncă depinde de vârstă. întrucat au resurse pentru existenţă sau au alte preocupări. cererea de muncă este practic invariabilă. De aceea. ca expresie a raporturilor dintre cerere şi ofertă. în ansamblul său.Salariul în România Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale. presupun o anumită perioadă de timp. aspecte care nu sunt neapărat de natura economică.  Oferta de forţă de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid. se desfasoară în două trepte sau faze. ci sunt ataşaţi mediului economico-social.  Posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă. al studenţilor şi al celor care nu doresc să se angajeze în nici o activitate. ci ca oameni. condiţii de muncă etc. generatoare de locuri de muncă. neputându-se subsitui reciproc decât în anumite limite sau deloc.  Generaţiile de tineri nu sunt crescute de părinţii lor ca nişte mărfuri sau numai pentru a deveni salariaţi. se formează în decursul unui timp îndelungat în care creste şi se instruieşte fiecare generaţie de oameni până la vârsta la care se poate angaja. în oferta de muncă nu se includ femeile casnice.

2 Conceptul şi natura salariului Salariul reprezintă mai întâi suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la salariu. dar în realitate este preţul forţei de muncă. pe baza contractelor şi a altor angajamente asumate de firmă.Salariul în România ofertă. Dar. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. de situaţia socială şi economică etc. aceasta nefiind materializată şi neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”. ci forţa sa de muncă. De aceea salariul este şi un venit. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi şi constă în întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali. număr de ore suplimentare pe care salariaţii acceptă să le efectueze sau nu. în funcţie de nevoile şi aspiraţiile lor. Cererea se dimensionează precis. Apare ca fiind expresia în bani a întregii valori nou create dar. În primul rînd. după el. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. iar oferta se delimitează şi ea pornind de la programul de muncă. în funcţie de condiţiile concrete ale firmei şi salariaţilor săi. El vinde doar capacitatea de a munci. adică forţa de muncă. este o parte a valori create. 1. se formeaza codiţiile generale de angajare ale salariaţilor. o parte din produsul muncii muncitorului din care se scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul. Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor începînd cu şcoala clasică. în realitate. El apare ca fiind preţul muncii. Salariul reprezintă. determinate de particularităţiile tehnico-economice ale activităţilor. spunînd că din toate cele trei venituri. ci numai o formă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. ca volum şi structură. că salariul reprezintă un venit însuşit prin muncă. pe piaţă muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca. se conturează principiile care actionează la stabilirea salariilor şi o anumită tendinţa de stabilire a salariilor la un nivel înalt sau scăzut. salariul este singurul venit bazat pe muncă. dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. Munca este creatoare de valoare. Muncitorul vinde pe piaţa nu munca. adică valoarea sau preţul muncii. În cadrul acestei faze. Cele mai multe teorii consideră în mod just. 7 . Salariul nu este ceea ce pare a fi.

ca plată pentru utilizarea capitalului cultural. precum şi la explicarea ştiinţifică a existenţei unor diferenţe necompensatorii între salarii. O altă teorie monistă explică substanţa salariului prin productivitatea muncii. Întrucît ceea ce se închiriază sau se vinde este priceperea salariatului. În concordanţă cu aceasta. în ultimul timp. Unul din aceşti factori este costul formării resurselor de muncă. fundamentată îndeosebi în ultimele două decenii. care susţine că un salariu mai mare ar încuraja căsătoriile şi ar avea ca rezultat creşterea populaţiei peste posibilităţile ce decurg din dezvoltarea economiei. Cheltuielile cu creşterea şi pregătirea forţei de muncă reprezintă “capitalul economic”. salariul reprezintă suma care asigură strictul necesar pentru existenţa salariatului şi întreţinerea familiei sale. În esenţă. 8 . Alţi autori consideră că natura salariului este dată de “capitalul cultural” care se formează prin intermediul “capitalului economic”. Varianta modernă a acestei explicaţii o reprezintă teoria salariului de eficienţă. Maltus. cînd salariul apare. mai mare sau mai mică. Ea nu poate. Ferdinand Lassale a ajuns la legea de aramă potrivit căreia “salariul mediu nu depăşeşte întreţinerea existenţei muncitorilor şi reproducerea speciei”. din rezultatul muncii. Salariul ar fi deci o parte. iar acest fapt stă la baza diferenţierii salariilor. fenomenul “capital cultural” a căpătat sensul de cunoştinţe ştiinţifice pe care posesorul forţei de muncă le acumulează prin învăţămînt şi cultură. Concepţiile monoiste explică substanţa salariului printr-un singur factor. însă. Pornind de aici. dar relevă posibilitatea utilizării sale la elaborarea unor concepţii realiste cu privire la mărimea şi dinamica salariului. Lassale apelează la argumentul lui Th. teoria salariului de eficienţă conduce la concluzia că relaţia salariu-productivitate nu este şi nici nu trebuie să fie identică pentru toate firmele sau activităţile. iar salariul apare. parţial ca un transfer gratuit de venituri. Analizele statistice nu validează în totalitate această teorie. experienţa profesională etc. aceasta susţine că salariul nu trebuie considerat o sumă determinată pe piaţa muncii ci un rezultat care decurge direct din eficienţa muncii. existînd în acest sens. Prin logica sa.Salariul în România Natura salariului este tratată în maniere diferite. astfel încît venitul mediu scade. Pentru a explica de ce salariul are această limită. îndemînarea şi cunoştinţele sale formate pe baza cheltuielilor respective. capitalul economic devine capital cultural. Este prima eplicaţie a substanţei salariului dată încă de Turgot şi Quesnay. populaţia nu se mai poate întreţine. De aceea. concepţii moniste şi concepţii dualiste. creşte numărul deceselor şi scade natalitatea ajungîndu-se în cele din urmă la punctul din care s-a pornit. explica substanţa salariului în condiţiile învăţămîntului gratuit.

Pe termen lung. a teoriei capitalului cultural.este stocul de experienţă acumulată de lucrător. Aceasta se formează ca sumă a necesarului pentru a produce toate mărfurile şi serviciile solicitate de societate. la fel şi capitalul uman rezultă din investiţii specifice făcute cu scopul de a genera venituri viitoare. mărimea salariului se formează astfel încât ea să se situeze cel puţin la nivelul costului forţei de muncă. în funcţie de rezultatele ei. în costul forţei de muncă şi în productivitatea muncii. 9 . salariul se stabileşte pe baza mecanismului pieţei. Dar. În această viziune. Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniţiale este un venit bănesc superior sau un viitor loc de muncă.spun unii autori . concomitent. declanşând mobilitatea salariaţilor spre însuşirea celor mai cerute calificări sau spre întreprinderile în expansiune. diferenţele dintre salarii influenţează alocarea factorului muncă în economie. se poate concluziona că substanţa salariului o reprezintă partea din venitul naţional. Ca preţ plătit pentru serviciul adus de factorul muncă. el fiind însă definitivat şi plătit după depunerea muncii. inegalitatea salariilor derivă din inegalitatea formării capitalului uman. gestionarul unei asemenea avuţii este salariatul însuşi. Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de muncă şi posesorul acesteia. Aceasta este valoroasă pentru venitul sau cîştigul său potenţial viitor”. adică din diferenţierea pregătirii salariaţilor. “Capitalul uman . care ar putea fi considerată o prelungire pe alt plan. totodată. Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori. la fel ca cererea pentru ceilalţi factori de producţie are caracter derivat. distribuită în mod direct salariaţilor. după care substanţa salariului constă. a capacităţii lor de adaptare la procesele de muncă şi tehnologiile existente în întreprinderi sau la mobilitatea geografică. mai important şi aducător de satisfacţii suplimentare. Cererea de muncă. În viziunea acestei teorii. aceasta urmărind să o administreze în scopul maximizării venitului pe care-l obţine. Aşa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiţii. condiţionat de nivelul productivităţii. ceea ce primeşte salariatul este o parte din produsul muncii.Salariul în România În literatura economică anglo-saxonă s-a răspîndit teoria “capitalului uman”. comparativ cu cel anterior pentru că purtătorul şi. În acelaşi timp. creşterea şi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare similară a cererii de muncă. în contextul general al raportului dintre cererea şi oferta de muncă. Teoria dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine economice. pentru participarea lor la activitatea economică mai ales sub formă bănească.

în vederea apropierii de condiţiile unei vieţi normale sau de realizarea acesteia. în timpul crizelor şi recesiunilor. Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. evident să scadă salariile. De pildă. b) evoluţia situaţiei economice. Mărimea lui depinde de mai mulţi factori: a) valoarea forţei de muncă. intră în funcţie modalităţile de completare a lui cu resurse care au revenit iniţial întreprinderii sau societăţii. tarife. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă. Salariul astfel format este raportat întotdeauna de posesorul muncii la cerinţele propriei sale existente pe care şi-o doreşte normală şi la parametrii tot mai ridicaţi de siguranţa pe seama acestei forme de venit. Raporturile dintre salariul nominal şi cel real sunt în funcţie de costul vieţii.3. c) politica de salarizare. pe criterii naţionale şi rasiale. salariile muncitorilor din sudul Italiei sunt mai mici decât salariile muncitorilor din nord.Salariul în România Acest mod de formare a salariului are la bază regulile generale de funcţionare ale pieţei şi elementele specifice pieţei muncii. Formele de existenţă a salariului Substanţa salariului. Acesta se poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100 10 . cu salariul nominal. scăderea producţiei face ca cererea de forţă de muncă. Atunci cînd salariul se dovedeşte a fi insuficient. adică mai concret de preţul forţei de muncă care se stabileşte pe piaţa muncii prin mecanismul cererii şi ofertei. se consemnează chiar prin legislaţie salarii mai mici în provincie faţă de Paris şi regiunea pariziană. pe regiuni. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta şi de la o piaţă la alta. În Franţa. Ea constă dintr-un ansamblu de măsuri luate de întreprinzători sau de stat. femei. să scadă. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. categorii şi forme de salarizare etc. de la unitatea în care lucrează. cu privire la nivelul salariilor pentru bărbaţi. În perioadele de avânt cînd se înregistrează creşteri ale producţiei. salariile vor înregistra o tendinţă de creştere. Există deosebiri regionale între salariile nominale din cadrul aceleiaşi ţări. la un moment dat. se concretizează în salariul nominal şi cel real. 1. cererea de forţă de muncă va fi mai mare şi ca urmare a acestui fapt. şomajul să ia proporţii şi.

pentru riscuri comune. Creşterea costului vieţii neînsoţită de o creştere proporţională a salariului nominal antrenează scăderea salariului real. Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori: a) salariul nominal. bolile profesionale. în funcţie de valoarea mai mare a ei. d) revendicările celor ce muncesc. La un salariu nominal dat. şomajul etc. care se află în raport direct proporţional cu cel real. Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii :  salariul social afectat care reprezintă suplimentul de venit vărsat în mod regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară. taxele. numărul de ore de muncă efectuate nu va mai creşte. b) preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii. Cînd acesta este mic. tuturor oamenilor. cu o unitate monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri. impozitele. Creşterea numărului de ore se micşorează însă pe măsură ce salariul real atinge un nivel mai înalt. care acţionează invers proporţional asupra salariului real. Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă. Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi cel social. dacă salariul real va continua să crească şi după acest moment. Dar. c) puterea de cumpărare a banilor. prin care societatea. în ansamblul său. va staţiona. antrenează o scădere a veniturilor reale. lucrătorul urmăreşte să sporească numărul orelor de muncă. intervine pentru a spori veniturile unor categorii de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu riscuri mai mari. cum sunt accidentele de muncă.  salariul social amânat. El se consideră amânat până la survenirea unor riscuri legate de boli. 11 . Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei întreprinderi.Salariul în România Un indice al costului vieţii ne permite să cunoaştem mărimea cheltuielilor băneşti pe care un individ trebuie să le facă pentru a-şi asigura acelaşi nivel de viaţă în două situaţii care diferă numai prin preţuri. numărul orelor lucrate de cel ce oferă munca va scădea. Dinamica salariului real exercită o mare influenţă asupra ofertei individuale de muncă. Inflaţia. care reflectă deprecierea valorii banilor. ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi. Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional. accidente .

nivelul de organizare a muncitorilor etc.Salariul în România Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii determinate de o serie de factori. valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare traiului muncitorului şi familiei sale. intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta. 1. condiţii de muncă. în care productivitatea muncii este mai mare. care diferă şi ea de la o monedă naţională la alta. nivelul de calificare. De asemenea. se produc mărfuri.capacitatea de cumpărare a salariului nominal al muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a muncii mai ridicată. şi modul tradiţional de viaţă. • Caracterul confidenţial al salariului. • Principiul liberalizării salariilor. deci munca intensivă dintr-o ţară. de condiţiile naturale etc.4 Forme de salarizare 12 . componente care desigur diferă de la o ţară la alta. este mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate a muncii mai scăzută.. Deosebirile naţionale între salarii. puterea de cumpărare a monedei. cantitatea şi calitatea acestora depind de gradul de civilizaţie. • Principiul negocierii salariilor . desigur. • Principiul la muncă egală. produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare decît munca mai puţin intensivă din altă ţară. De asemenea un rol important are. depind şi de alţi factori care sînt diferiţi de la ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă. îşi va găsi expresia. După cum se ştie. salariu egal. În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate de variaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta. cu o valoare naţională pe unitatea de produs mai mică decît în celelalte ţări. ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. intensitatea muncii. conjunctura economică favorabilă sau nefavorabilă. Principiile sistemelor de salarizare: • Salariul reprezintă un preţ plătit pentru factorul muncă şi este necesar să se stabilească prin mecanismele pieţei. În ţările mai dezvoltate. calitatea muncii. într-o sumă de bani mai mare. • Principiul salariilor minime. Pe piaţa mondială. valoarea banilor etc . • Salarizare după: cantitatea muncii. De asemenea considerând identice celelalte elemente durata zilei de lucru.

Prima este reprezentată de o parabolă: ea creşte până când lucratorul îşi dublează rezultatele după care se plafonează. şi anume: 1) Salarizarea în acord – plata salariului se realizează pe operaţii. fabrică etc). 13 . în funcţie de interesele societăţii. colectiv (se realizează pe echipe) sau global (se realizează pe întreprindere. numai o parte din creşterea de venit ca urmare a creşterii productivităţii orare a muncii revine salariatului. realizarea piesei sau operaţiei într-un timp mai scurt. Se utilizează în activităţile în care calitatea are o importanţă deosebită.  o remunerare variabila a randamentului sau performantelor. formula York. si care se adauga salariului de baza (in general se considera ca prima nu poate depasi o treime din salariul total realizat). această formă de salarizare este folosită pentru remunerarea lucrătorilor din sectorul administrativ.. Cele mai uzuale prime sunt: prime de calitate (pentru identificarea defectelor sau evitarea pătrunderii componentelor cu probleme de calitate în produsul finit). prime pentru munca în conditii speciale şi prime de producţie pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel. După tariful aplicat distingem:  salarizare în acord simplu – tariful rămâne constant pentru întreaga cantitate de produse. prime de vânzare (pentru depăşiri ale valorii normate ale vânzărilor).Salariul în România În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. Practic. practicându-se acolo unde poate fi măsurată munca individuală şi nu primează calitatea). 2) Salarizarea în regie – asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. Acordul poate fi: individual (este stimulativ pentru lucrători. etc. Cele mai cunoscute formule sunt: formula lui Taylor. Economia de timp. dacă doresc să obţină un salariu mai mare. La nivelul întreprinderilor. Salariul efectiv se compune din doua parti principale:  salariul de baza calculat dupa timpul lucrat ca minim garantat. 3) Salarizarea mixtă constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. sistemul Bedaux şi formula Schueller. formula Rowam. produse. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice. formula Halsey. tehnologice.  salarizare în acord progresiv sau regresiv – tariful putând să crească sau să scadă după o anumită cantitate de produse. activităţi. de organizare etc. aduce un salariu suplimentar. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. Este o formă de salarizare care incită permanent lucrătorii la prestarea unor ore de muncă suplimentare. Sistemul primelor se bazează pe timpul mediu normat pentru realizarea unei piese sau operaţii.

micşorarea diferenţelor dintre salariile din sectorul public.Salariul în România Daca S = salariul cuvenit s = salariul orar t = timpul efectiv consumat T = timpul normat pentru o piesa sau un produs n = numărul de piese realizate p = suma cuvenită ca salariu pentru o piesă P = prima acordată pentru fiecare piesă realizată suplimentar Atunci. Formula este cunoscuta ca şi acordul global. şi anume: 1. elimina efectele negative ale absenteismului. in cazul formulei Rowan. Se poate calcula şi aloca un fond pentru suplimentarea salariilor în funcţie de beneficiul obţinut. privat şi mixt la muncă egală. reduce conflictele şi competiţia între indivizi. 14 . unde m = 1/2 sau 1/3 in cazul formulei Halsey sau P = t/T [s(T-t)]. Pentru îmbunătăţirea formelor de salarizare s-au conturat câteva direcţii principale de acţiune. un număr de acţiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaţilor. 5) Participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii este o formulă suplimentară care stimulează întreg personalul. de creştere a productivităţii muncii şi de creştere a capitalului prin surse proprii. de asemenea. în conditiile în care acesta poate fi marit sau diminuat şi regula de repartizare pe membrii echipei. Forma stimuleaza cooperarea în muncă. Se negociază cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect. creşterea siguranţei salariatului prin menţinerea salariului la un nivel decent. Corectarea – vizează toate formele de salarizare concretizându-se în:    adaptarea rapidă a salariului la dinamica preţurilor şi la inflaţie. În cadrul acestei clasificări se mai pot adăuga şi urmatoarele forme de salarizare: 4) Salarizarea pe colective de lucratori (echipe) este o forma de acord aplicată la volumul total al rezultatelor unei echipe. în cazul sistemului de prime: S = st + np P = 1/m [s(T-t)]. măreşte ataşamentul faţă de întreprindere şi preocuparea pentru perfecţionarea activităţii. Se pot distribui.

Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant . În primul rand. peste cel primit pentru munca depusă. realizându-se sub două forme:  salariul familial – alocaţiile de stat pentru copii. în ceea ce priveşte angajările. Participarea sau implicarea are în vedere admiterea salariaţilor la împărţirea beneficiilor obţinute de unitatea unde lucrează. 2. gradul de organizare în sindicate precum şi legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară. stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri. Socializarea are în vedere asigurarea unui surplus de salariu. participarea prin intermediul acţiunilor cumpărate de salariaţi de la unitatea unde îşi desfăşoară activitatea. care să se distribuie salariaţilor din beneficiu. sunt toţi factori ce influentează mărimea şi nivelul salariului. salariul se va stabili la un nivel mai ridicat. discriminarea în angajare (poate favoriza un grup în raport cu altele..cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare.  Mărimea şi dinamica salariului depind de o serie de factori. mobilitatea forţei de muncă (dacă mobilitatea este mai mare şi o parte forţei de muncă dintr-o regiune migrează în alta unde este mai bine plătită. astfel:   participarea directă la beneficii. responsabilităţi de conducere etc. accidente de muncă. salariile sau promovarea pentru alte motive decât capacitatea de a practica o anumită meserie). Gradul de dezvoltare economică a ţării.  3. prime şi sporuri pentru naşteri etc. 15 .). salariul social – utilizat pentru a spori veniturile tuturor salariaţilor sau a unei categorii de salariaţi confruntate cu riscuri mari (şomaj. costul resurselor de muncă. reducerea forţei de muncă i-ar obliga pe patroni să crească salariile). boli profesionale etc. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dinre cererea şi oferta de muncă. dacă oferta de muncitori calificaţi pentru domeniul respectiv este unică.Salariul în România  acordarea de sporuri sau prime pentru condiţii de muncă dificile.

1 INDICATORI Populaţia civilă Numărul ocupată de salariaţi (Mii pers.700. în special.7 23185.000 persoane. deocamdată. Procesul este generat atât de evoluţiile demografice – cu o mai mică influenţă. în anul 2008. iar numărul de salariaţi cu aproximativ 4.4%. semnificând o participare importantă a femeii la activitatea economicosocială. de capacitatea redusă de absorbţie a economiei. observabil în creşterea numărului persoanelor dependente de populaţia care contribuie la asigurările sociale şi constituirea resurselor statului. În acelaşi interval.7% la 57.7 46.000 persoane. însă. iar a persoanelor în vârstă de 15-64 ani de la 72.Salariul în România CAPITOLUL 2: SALARIUL ÎN ROMÂNIA 2.5%.5 Rata brută de ocupare 46. populaţia civilă ocupată s-a redus cu 2. rata brută de ocupare a populaţiei totale s-a diminuat de la 46.) 23206. ca şi diminuarea ratei populaţiei ocupate au condus la modificări importante în ceea ce priveşte raportul de dependenţă economică. Tabelul 2.) (mii pers) 10839. aceasta din urmă situându-se.1 Indicatori ai potenţialului de muncă din România ANUL Populaţia totală (Mii pers.5 8142. la nivelul celei atinse de ţările dezvoltate. îndeosebi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.7% la 38. în perioada 1990-2008. În România.5 16 1998 1999 . Principala tendinţă care se manifestă în ultimii 18 ani în ceea ce priveşte volumul ocupării forţei de muncă este continua sa reducere.2 10786 7483. reducerea drastică a natalităţii şi a sporului natural începând să se manifeste în acest deceniu – cât.1 Particularităţi ale pieţii muncii în România Ocuparea forţei de muncă în România rămâne una dintre zonele cele mai tensionate ale tranziţiei.000. Ca urmare.5% faţă de 48%). Tendinţele demografice. rata de activitate masculină era evident mai mare decât rata de activitate feminină (62.

Salariul în România 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 22789 22755,3 22730,6 22681 22607,6 22545,9 22488,6 22455,5 22435,2 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8419,6 8629 6627,4 6385,3 6200,6 6047,7 5893,9 5399,1 5181,6 4761 4623 45,9 44,2 44 41,9 41,5 40 39,2 37,5 38.4

Sursă: Buletinul Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În contextul evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă, al declinului ocupării, s-au produs o serie de deplasări structurale. În prezent, structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare ale economiei este anacronică, riscantă, reflectând concomitent:
 procesul de dezindustrializare şi reograrizare a ocupării;

 capacitatea modestă a sectorului servicii de a absorbi şi reţine o parte importantă a populaţiei disponibilizate din industrie (deşi acest sector pare să înregistreze, în general, o evoluţie ascendentă, în cifre absolute, ocuparea în cadrul său se reduce);
 riscul pseudo-terţializării ocupării, cu efecte negative asupra unui trai decent şi/sau asupra

polarizării activităţilor speculative. Aceste tendinţe exercită o puternică influenţă asupra sistemului de calificări, asupra posibilităţii de identificare a nevoilor viitoare de formare profesională, asupra relaţiei dintre cererea de forţă de muncă şi oferta sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul sectorului primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului) populaţia activă implicată în acest domeniu a fost de 3.144.000 persoane în 1998, crescând la 3.320.000 de persoane în anul 2003 şi atingând valoarea de de 3.570.000 în anul 2008. Numărul persoanelor angajate în sectorul secundar (industrie şi construcţii) a cunoscut în perioada 1998-2008 un fenomen de scădere acccentuată, de la 4.711.000 în anul 1998, la 3.193.00 în anul 2003 respectiv 2.708.000 în anul 2008. Această scădere importantă a numărului de persoane ocupate în acest domeniu are mai multe explicaţii între care: pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere pentru produsele româneşti, transformarea fostei economii de stat centralizate într-o economie de piaţă care are la bază rentabilitatea economică, creşterea masivă a preţurilor la utilităţi şi respectiv incapacitatea fostelor întreprinderi industriale de a produce în condiţiile de calitate şi de preţ cerute de piaţă,
17

Salariul în România rezultând de aici concedieri masive din fostele mari întreprinderi de stat şi regiile cu pierderi: minerit etc. Din punctul de vedere al grupării persoanelor active pe cele trei sectoare de activitate, România prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populaţiei active din sectorul primar şi cu o pondere destul de redusă a serviciilor. În condiţiile în care competitivitatea în sectorul industriei este greu de dobândit datorită costurilor mari pe care le implică, şansa economiei româneşti ar fi dezvoltarea acentuată a sectorului serviicilor pentru a compensa scăderea valoriii produsului intern brut datorită scăderii dimensiunii sectorului industriei şi construcţiilor. Tabelul 2.2 Structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare economice în România SECTOARE ECONOMICE ANUL 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Agricultură (%) 29,1 29,8 33 36 36,5 34,5 35,5 37,6 38,1 41 41,3 Industrie şi construcţii (%) 43,5 39,9 37,1 35,8 34,4 33,6 34,3 32 30,7 24,4 27,3 Servicii (%) 27,4 30,3 29,9 28,2 29,1 31,9 30,2 30,4 31,2 30,4 29,4

Sursă : Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2008

În funcţie de forma de proprietate, se constată o evoluţie importantă a sectorului privat de la 27,1% în 1998 la 75% 2004 (în cifre absolute de la 2936,9 mii persoane la 6475 mii). Ponderea populaţiei ocupate în sectorul privat creşte atât în agricultură (în 2002 aceasta deţinea peste 98%), cât şi în industrie şi servicii. În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după criteriul statutului profesional, principalele schimbări se referă la:
 reducerea ponderii salariaţilor în cadrul populaţiei civile ocupate (de la 75,1% în 1998 la

53,5% în 2008);
18

Salariul în România
 sporirea numărului de lucrători pe cont propriu (17,1% în 2000 şi 21% în 2008) şi a

lucrătorilor familiali neremuneraţi, categorie din care face parte şi populaţia care lucrează în agricultură (15,2%, respectiv 17,1% în aceiaşi ani de referinţă);  menţinerea la un nivel relativ constant a numărului patronilor. Legat de structura populaţiei active după sexe, există mai multe ramuri ale economiei naţionale în care populaţia activă este majoritar feminină. Cele mai importante dintre aceste sunt: sănătate şi asistenţă socială (77,7%),învăţământ (67,45%), activitate hotelieră şi de alimentaţie publică (63%), comerţ (51%). În anul 2008, distribuţia populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii era structurată, în principal, pe următoarele categorii:  conducători şi funcţionari superiori din administraţia publică şi din unităţile economicosociale - 2,1%;  specialişti cu ocupaţii intelectuale sau ştiinţifice - 6,4% ;  tehnicieni, maiştri şi asimilaţi - 8,1% ;  funcţionari administrativi - 3,9% ;  lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi - 6,8% ;
 agricultori şi lucrători calificati în agricultură, silvicultură şi pescuit - 39,7%;

 muncitori / meseriaşi - 16,5% ;  alte categorii de ocupaţii - 16, 5% . Ratele de activitate pe grupe de vârstă au avut următoarele valori:  pentru grupa de vârstă 15-24 de ani: 43,1%;  pentru grupa de vârstă 25-34 de ani:84,5%;  pentru grupa de vârstă 35-49 de ani: 85%;  pentru grupa de vârstă 50-64 de ani: 57,8%;  pentru grupa de vârstă 65 de ani şi peste: 35,7% . Structura populaţiei ocupate în funcţie de statutul educaţional relevă faptul, că unei ponderi de aproape 2/3 din total îi corespunde o instruire de nivel secundar sau superior, situaţie care permite aprecierea că forţa de muncă din România dispune de o pregătire de nivel ridicat. Luând în considerare criteriul vârstei, gradul cel mai înalt de instruire corespunde persoanelor din grupele de 25-34 ani (aproximativ 90%) şi 35-49 ani (77%).
19

233 438.019 1.957 549.066 457.6% Surse: Buletin Institutul Naţional de Statistică 1/2007.038 445.932 Beneficiari de ajutor de şomaj 265.978 602.M.435 1.992 391.932 286.925 998.164.056 1.705 1.079 594.F. Raportul A.5% 8.874 225.3 Evoluţia şomajului INDICATORI ANI 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ŞOMERI TOTAL 337.4% 11.475 255.O.065 245.9% 10.5% 6.007.517 307.432 232.N.059 564. Numărul şomerilor înregistraţi creşte semnificativ în 1992.223.420 98.4% 10.130. odată cu transformările implicate de trecerea de la economia planificată la economia de piaţă.6% 8.038 258.2% 10.211 95. pe anul 2006 Reducerea volumului ocupării forţei de muncă este acompaniată de apariţia şi extinderea şomajului. Grafic 2.296 1.131 826.642 516.214 Şomeri neindemnizaţi 71.284 317.Salariul în România Tabelul 2.8% 10.642 86.044 402.785 504.959 390.9% 9.220 219.457 217.1 Evoluţia ratei şomajului în perioada 1998-2008 20 .142 202.980 386.025.575 224.564 881.432 657.861 155.427 Beneficiari de alocaţie de sprijin 239.440 929.242 Rata şomajului 3% 8.

şi în cadrul grupei de vârstă 15-24 ani. când se reduce semnificativ. trecând la o curbă descendentă astfel că la sfârşitul anului 2008 numărul şomerilor înregistraţi era de 826.3%. Proporţiile respective se menţin. rata şomajului atingând un maxim al perioadei post-decembriste. structura populaţiei de şomeri după nivelul de pregătire a fost următoarea: şomeri cu studii superioare – 3. şomeri cu studii postliceale şi tehnice de maiştri – 2. Distribuţia şomerilor pe niveluri de instruire şi formare reflectă o concentrare mare a fenomenului în categoria persoanelor care au absolvit învăţământul liceal. acest fenomen continuă până în anul 2002 ca urmare a accelerării procesului de privatizare. pe întreaga perioadă 1991-2001.7%.Salariul în România 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 R a tas omajului Aşa cum se poate observa din graficul referitor la rata şomajului. în general. urmează. La nivelul anului 2008. Numărul şomerilor cu pregătire universitară este redus.932 persoane. fenomenul îşi continuă curba ascendentă până în 2000. cât şi pe sexe. atât pe total. reprezentând o rată de 8. trebuie menţionat că tinerii în vârstă de 15-24. datorită unei oarecare macrostabilizări economice şi datorită creşterii economice precum şi politicilor sociale aplicate şomajul îşi schimbă evoluţia. precum şi cel profesional şi de ucenici.7%. 21 . de 11. iar din această grupă femeile şi cei rezidenţi în mediul urban. În ultimii 2 ani. Distribuţia se păstrează. după care îşi reia tendinţa crescătoare. gimnaziu – 17.8%. absolvenţii învăţământului gimnazial. primar şi cei fără şcoală absolvită. De altfel.7%. cu liceu – 40. şcoală profesională şi de ucenici – 29. în general. reprezintă categoriile cele mai vulnerabile în faţa riscului de şomaj. în ordine. restructurare şi lichidare a unor întreprinderi.9%.8% şi fără şcoală absolvită – 1.9%. şcoală primară – 3.6%.

22 . Îngrijorător este. faptul că aproximativ 50% din numărul total al persoanelor descurajate care au încetat să mai caute de lucru erau tineri în vârstă de 15-24 ani (51% bărbaţi şi respectiv 49. 17. cât şi active. în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de anii 2004-2006. inclusiv absolvenţii diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională iniţială care nu au fost niciodată încadraţi în muncă. mai greu acceptate de angajatori şi mai puţin deschise spre diferite forme de recalificare şi reconversie. În acelaşi timp. eventual. La cele de mai sus trebuie adăugat un alt fapt alarmant: în 2007. reflectă aceeaşi situaţie: ponderea mult mai ridicată a şomajului în rândul tinerilor şi reducerea acesteia pe măsură ce se înaintează în grupele superioare de vârstă. dar în creştere cu 2. Persoanele care se aflau în şomaj de peste un an în 2007 reprezentau 44.3% din total. înregistrează o scădere faţă de anii precedenţi. ci este o continuare a tendinţelor înregistrate şi în anii anteriori. de calificări. Durata medie a şomajului.5 luni pentru şomerii de 15-24 ani. că şcoala încă „produce şomeri”.0 luni. în general.3 luni pentru cei în vârstă de 50 ani şi peste. rata şomajului corespunzătoare grupurilor menţionate a fost de aproximativ 3 ori mai mare decât rata medie. aşadar. care au renunţat să mai caute un loc de muncă.Salariul în România În mod constant. cu diferenţe importante pe grupe de vârstă: 12. le-ar facilita reinserţia profesională. După cum am mai amintit. beneficiază de o serie de măsuri de protecţie socială. generată de o anumită lipsă de coerenţă a strategiei de dezvoltare a economiei constituie una dintre explicaţiile situaţiilor menţionate. Modul de distribuţie a ratei şomajului. fiind de 16. în 2007. 18.5% femei). dificultăţile de identificare a nevoilor viitoare de forţă de muncă. Situaţia nu este specifică numai anului menţionat.3 luni pentru cei de 25-34 ani.8 luni în 2005. persoanele de peste 50 de ani. peste 80% dintre şomerii intraţi pentru prima dată pe piaţa muncii erau în vârstă de 15-24 ani. Riscul cel mai mare pentru şomajul de lungă durată îl prezintă. pe grupe de vârstă. O proporţie importantă dintre acestea sunt persoane descurajate.7 luni pentru şomerii de 35-49 ani şi 20. şomerii. în acelaşi timp. care. mai mult cu 7 puncte procentuale faţă de anul 2006. la nivelul anului 2007.4 puncte procentuale faţă de anul 2003. faţă de 17. Această stare de fapt conduce la concluzia că există încă deficienţe de comunicare şi transparenţă între cererea de forţă de muncă şi oferta de calificări a sistemului de educaţie şi formare. atât pasive. acestea fiind.

tinerii care finalizează învăţământul superior reprezintă. Călăraşi şi Timiş. în funcţie de acelaşi criteriu. Prahova. Galaţi. deoarece aceştia din urmă pot beneficia de forma respectivă de protecţie începând cu lunile septembrie-octombrie 2006. Astfel. total şi pe niveluri de formare. capacităţii diferite de absorbţie a forţei de muncă tinere de care dispune economia judeţului. atât datorită diferenţelor în ceea ce priveşte numărul populaţiei şcolare şi al absolvenţilor diferitelor niveluri de învăţământ. liceal. Bacău şi Municipiul Bucureşti. Satu Mare. în mod constant. se situează judeţele: Ilfov. Botoşani. pe lângă posibilitatea frecventării cursurilor de calificare. cei mai mulţi dintre aceştia provin din învăţământul profesional şi de ucenici. Tulcea. dar şi tinerii absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ care intră direct în şomaj pot beneficia – aşa cum s-a mai amintit – şi de o serie de măsuri active de ocupare. ponderea tinerilor care beneficiază de această formă de protecţie. Astfel. Vaslui. Sălaj. Şomerii adulţi. Cifrele beneficiarilor de ajutor de integrare profesională sunt diferite de la un judeţ la altul. Covasna. au realizat o inserţie profesională reuşită ceva mai mult de două treimi din total. iar al celor care primesc ajutor de integrare profesională de 106 mii (la 31 martie 2006). Braşov. recalificare şi 23 .Salariul în România În ceea ce priveşte beneficiarii de ajutor de integrare profesională (formă de protecţie socială destinată absolvenţilor care nu au găsit un loc de muncă). fiind urmaţi de absolvenţii învăţământului liceal şi postliceal. în plan local. Cu alte cuvinte. Dolj. în absenţa unor date concrete privind numărul lor. gradului de urbanizare a acestuia etc. La polul opus. cu alte cuvinte a celor care alimentează fenomenul şomajului în anul respectiv. Ialomiţa. Maramureş. având în vedere că numărul absolvenţilor învăţământului profesional şi de ucenici. pot fi realizate unele estimări ale ponderii acestora. printre judeţele cu cel mai mare număr de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională – între 3600 şi peste 5000 de absolvenţi care au intrat direct din şcoală în şomaj – se numără Iaşi. în cadrul fiecărei promoţii de absolvenţi. Astfel. postliceal şi superior a fost în 2007 de aproape 360 de mii. Giurgiu. categoria cea mai favorizată din perspectiva analizată. cifră care se menţine relativ constantă în ultimii ani. cu mai puţin de 1500 de şomeri care au beneficiat de ajutor de integrare profesională. se poate aprecia că dintre absolvenţii anului şcolar / universitar 2004/2005. Suceava. după susţinerea şi celei de-a doua sesiuni de bacalaureat). este de aproximativ 30%. Arad. cât şi indicatorilor specifici ai dezvoltării economice. (Calculul s-a făcut prin raportarea numărului beneficiarilor ajutorului de integrare profesională la 31 martie 2006 la absolvenţii anului şcolar 2004-2005. În anul 2005.

Rezerva agenţilor economici privind angajarea absolvenţilor provine şi din faptul că. reprezintă suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de muncă pentru munca efectuată sau ce trebuie efectuată şi pentru serviciile îndeplinite sau ce trebuie îndeplinite. ceea ce reprezintă 6. Grupul American de consulting pentru Business Practice defineste salariul ca “o recompensa acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul firmei”. În timp ce definiţia românească pune accent pe efortul ce trebuie recompensat. eficienţa acesteia fiind. în acelaşi an). De această măsură de ocupare beneficiază. în condiţiile în care semnele de revigorare a economiei întârzie să se manifeste sau sunt prea timide. în unele situaţii – mai multe sau mai puţine. Toate aceste aspecte implică o regândire a sistemului de protecţie socială şi o adaptare a acestuia la condiţiile efective de pe piaţa muncii. deoarece au dificultăţi în prognozarea propriilor nevoi de forţă de muncă. recalificare şi perfecţionare – nu are impactul scontat. în anul 2007. absolvenţii şomeri au posibilitatea să fie angajaţi prin subvenţionarea unui cuantum din salariu din Fondul de şomaj. Unii dintre ei consideră că nu pot să formuleze cererea pentru angajarea de personal dintre absolvenţi. utilizării serviciilor de intermediere a Direcţiilor Generale de Muncă şi Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă. însă. Una dintre măsurile active de ocupare care ar trebui să aibă rolul cel mai important în stimularea angajabilităţii – cursurile de calificare. în condiţiile instabilităţii economice şi a mediului de afaceri. indiferent de denumirea sa.Salariul în România perfecţionare. generale sau locale – subvenţiile salariale le parvin cu întârziere. nu-şi permit angajarea tinerilor absolvenţi. în continuare. din totalul de peste 12 mii persoane care au încheiat pregătirea în diferite cursuri organizate de către Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (din care peste 4 mii erau şomeri) numai 782 persoane au reuşit să se încadreze în activitate. în trimestrul I al anului 2006. din care mai mult de jumătate finalizaseră învăţământul superior. indiferent de facilităţile pe care aceasta le implică.2 Salariul în România Salariul. un număr relativ redus de tineri. Mulţi angajatori. conform datelor Ministerul Muncii. numărul absolvenţilor angajaţi în aceste condiţii a fost de aproape 20 de mii (faţă de peste 350 de mii de absolvenţi ai diferitelor niveluri de învăţământ. Spre exemplu. 2.3%. cea Americană precizează 24 . redusă.

premiile anuale. sub sancţiunea suportării rigorilor legii. aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. pe de altă parte. prin care s-au detaliat elementele ce se cuprind în salariul individual brut. În România. În Normele de aplicare a Legii nr. altor persoane fizice sau juridice. importanţa. singurul corectiv în aplicarea principiilor negocierii salariului constă în stabilirea salariilor prin lege ori prin alte acte normative pentru personalul din societatile bugetare. salariile se stabilesc prin negociere colectivă sindicală. 19/2000. sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie. formele de salarizare. convenită în cadrul contractului de muncă. suma precizată se acorda efectiv salariatului în anumite conditii stabilite (timpul efectiv lucrat şi rezultatele obţinute în raport cu standardale de performanţă). complexitatea şi răspunderea lucrătorilor ce revin postului în care este încadrat salariatul. nu pot fi comunicate. salariul de baza. adausurile şi sporurile sunt confidenţiale. parţială sau neîntelegerea raporturilor contractuale.Salariul în România că numai rezultatele se recompensează. indemnizaţiile. Poate că această diferenţă de optică explică parţial şi diferenţă de dezvoltare dintre cele două ţări. precum şi a celui din regiile autonome cu specific deosebit. alte adaosuri la salarii. Salariul de bază este partea principală a salariului total. abilităţile şi rezultatele persoanelor. loialitate şi stabilitate în muncă (vechime). încercându-se în acest fel protejarea întreprinderilor în competiţie pentru menţinerea salariaţilor şi evitarea situaţiilor conflictuale ce ar rezulta din întelegerea gresită. munca prestată în conditii grele. Se consideră că un contract de muncă are un caracter confidenţial. prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocierii salariale în cadrul regiilor autonome şi a societăţilor comerciale ceea ce este desemnat în mod tradiţional prin conceptual de liberalizarea salariilor. Adaosurile şi sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului şi se acordă numai pentru perfomanţe deosebite ale salariatului. 340/2001. cu obiectivul de protecţie socială. Salariul poate fi privit din două puncte de vedere: 25 . sporurile. sumele plătite din fondul de salarii. drepturile în natură. experienţă. şi politica salariala a firmei. El se stabileste pentru fiecare salariat în funcţie de pregătire. Conform legii. De asemenea prin lege se stabileşte nivelul salariului minim pe economie. Teoretic. se arată ca acesta cuprinde: salariile de baza brute. pe de o parte. în prezent. Cu aceste excepţii. rezultate importante pentru întreprindere.

În acest mod. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestata şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . satisfactia profesionala. În cazul în care programul normal de muncă este. la rândul ei. Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. cheltuielile salariale ale intreprinderii devin foarte mari. sunt factori de luat in considerare la stabilirea „pachetului” de avantaje ce va fi folosit pentru cresterea productivitatii. Acestea contribuie la reducerea fluctuatiei personalului si reducerea cheltuielilor pentru angajarea si instruirea noilor salariati. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului.3 Salariul minim în România Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. întreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1.din punct de vedere al finalităţii activităţii economice. potrivit legii. mai mic de 8 ore zilnic.8/1 fata de salariul mediu brut. salariul este un cost. . Pe lângă sistemul de salarizare. 2. întreprinderile mari utilizeaza un sistem flexibil de avantaje acordate salariatilor. educatia. Întreprinderea aplică şi un sistem de premiere a salariaţilor cu ocazii deosebite si pentru rezultate deosebite. Având în vedere reglementarile actuale din România. corespunzator programului normal de muncă. salariul de bază minim brut orar se calculează 26 . firma trebuie sa analizeze cu atentie daca este oportun să creeze un nou loc de munca. salariul este venitul celor care au contribuit. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. ridicarea calitatii produselor si construirea unui climat favorabil intreprinderii. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. la obţinerea rezultatelor (pentru salariaţi). mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. care presupune combinarea factorilor de producţie. Varsta. o componentă a costului total al bunului economic obţinut (pentru firmă).Salariul în România . Întreprinderea. care presupune vânzarea pe piaţă a bunurilor. Acordarea premiilor are un efect favorabil daca se realizeaza pe baza evaluarii corecte a salariatilor si daca sumele sunt semnificative. situatia familiala. experienta in munca. Salariul de baza minim brut pe ţara garantat în plata. prin munca depusă.din punct de vedere al desfăşurării activităţii economice.

2 Evoluţia salariului minim în perioada 2000-2008 600 500 400 300 200 100 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 140 100 175 280 250 310 330 540 390 Evolutia salariului m inim in pe rioada 2000-2008 Se poate observa din graficul anterior faptul că nivelul salariului minim a crescut permanent în perioada 2000-2008. 159 alin. România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim. pana la 137 euro. etc.4 .Salariul minim pe ţară în perioada 1991-2008 Anul Salariul minim Legislaţie 27 . Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de baza minim brut orar pe ţară. Potrivit art. îmbracaminte. educatie. (3) din Codul muncii acesta este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. tinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări. Salariului minim brut pe ţară a cunoscut modificările redate în tabelul de mai jos: Tabel 2.Salariul în România prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. ale salariatilor. Graficul 2. a cărui evaluare în euro arata o crestere anuala cu 18%. acesta situându-se în prezent la nivelul de 540 RON. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente.

respectiv creşterea produsului intern brut.000 ROL 2.Salariul în România 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 7. in condiţiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008.800.176 lei/ora.750.000. Salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut.000 ROL 1.000 ROL 250. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar. reprezentand 3. Începând cu 1 iulie 2008.000 ROL 15. iar în 2014 va reprezenta 50% din salariul mediu brut pe ţară. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. în anul 2008. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. el a ajuns.100. a fost de 137 de euro.000 ROL 350. precum şi de nivelul productivităţii muncii.500.400. Salariul minim în România.000 ROL 450.000 ROL 97.000 ROL 75.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. Faţă de 7000 ROL în anul 1991. Salariul minim pe economie din România a 28 .000 ROL 330 RON 390 RON 540 RON HG 780/1991 HG 774/1992 HG 683/1993 HG 353/1994 HG 184/1995 HG 594/1996 HG 468/1997 HG 208/1998 HG 296/1999 HG 1166/2000 HG 231/2001 HG 1037/2001 HG 1105/2002 HG 1515/2003 HG 2356/2004 HG 1776/2005 HG 1824/2006 HG 1105/2008 Aşa cum se poate observa in tabelul de mai sus salariul minim pe economie a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani.000 ROL 65. ţinta de inflaţie. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1.215 ROL 45.000 ROL 2. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei.000 ROL 1. în prezent.000 ROL 3. cu un salariu minim de 112 euro. la 540 RON.000 ROL 1.

Până acum. dar şi o necesitate internă. precum şi coeficienţii minimi de ierarhizare şi sporurile minime din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional se aplică salariaţilor ale căror salarii sunt stabilite prin negociere. Astfel. În medie. Angajaţii cu salariul minim pe economie beneficiază. el se stabileşte având ca bază de calcul salariul mediu. de o majorare a salariului de pe cartea de muncă. Astfel. potrivit datelor Institutului European de Statistică. Muncitori  necalificaţi şi ucenici = 1.atât în termeni nominali. reprezentând 3.Salariul în România înregistrat. în ultimii opt ani. Prevederile referitoare la salariul de bază minim brut negociat. Potrivit Hotărârii de Guvern nr 1105/2008 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe luna în anul 2008. Astfel. pe categorii de salariaţi sunt: 1.000. echivalent lunii octombrie din 2008. cât era în 2000. cel mai mare ritm de creştere . Aceasta nu înseamnă că este de ajuns să ai o diplomă ca să ceri patronului salariu mai mare. Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă.din Uniunea Europeană. nivelul salariului minim a ajuns doar la 137 euro. cât şi în termeni reali .000 lei vechi. Aducerea salariului minim la jumătate din salariul mediu este o cerinţă a UE. de coşul minim de consum. (salariu minim 540 de lei) 29 . în intervalul amintit. salariul minim se stabilea în funcţie de inflaţie. indiferent dacă vrea sau nu patronul. salariul minim pe economie a urcat de la 1. Cu toate acestea. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27.2% în termeni reali. unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.176 lei/oră.9% în termeni nominali şi cu 12. la 540 lei noi. ci să fii şi angajat pe un post pentru care sunt necesare studiile pe care le ai. angajaţii vor fi departajaţi în funcţie de studiile pe care le au. coeficienţii minimi de ierarhizare. Calcularea salariului minim pe economie România a aplicat modelul european privind modul de calcul al salariului minim pe economie.

econom. jurişti. lucrători din agricultură.Salariul în România  calificaţi = 1. subingineri) 4. profesori etc.) Coeficienţii de salarizare se aplică la salariul minim negociat pe societate (care nu poate fi mai mic de 540 de lei). personal încadrat pentru funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de:  studii superioare = 2.  pentru condiţii nocive de muncă – 10%. 25% din salariul de baza. cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se 30 .8 (ex.2 (salariu minim 600 de lei) – grupele 5. maiştri şi asimilaţi)  studii superioare de scurtă durată = 1.  pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite.  pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum 25 % la o vechime de peste 20 de ani.2 (salariu minim 650 de lei) – grupa 4 (ex. secretari. silvicultură şi pescuit.5 (salariu minim 850 de lei) – grupa 1 şi 2 (colegiu.  pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază. op.  pentru lucrul in timpul noptii. personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  şcoala de maiştri = 1. 2. contabilitate.3 (salariu minim 750 de lei) – grupa 3 (ex. Pentru o încadrare corectă. tehnicieni.6. lucrători servicii şi comerţ. din salariul de bază. casieri etc)  postliceală = 1. (salariu minim 1200 de lei) – grupa 1 şi 2 studii superioare de lungă durată (ex. se va solicita nivelul studiilor solicitat la ocuparea postului. personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:  liceală = 1. calc..7. Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază.25 (salariu minim 725 de lei) – grupa 4 dacă are studii postliceale (ex. funcţionari administrativi. postliceal de contabilitate primară) 3. periculoase sau penibile – 10%. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile contractului colectiv de muncă sunt:  pentru condiţii de muncă grele. de birou. ingineri.

Salariul în România vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura. precum si perioada pentru care se acorda cota de profit salariatilor. dupa caz. 31 . diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere. calculate intr-o proportie de minimum 1. care nu poate fi mai mare de un an. si 1327 pentru cel net. c) alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor. grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare. grupuri de unitati sau unitati. Adaosurile la salariul de baza sunt: a) adaosul de acord. se poate observa evoluţia atât a salariului mediu net. tichetele cadou. Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura. începand cu anul 1991 până în prezent. tichetele de cresa si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor. În tabelele urmatoare. 2. institutie. b) premiile acordate din fondul de premiere. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru cel brut. spor pentru folosirea unei limbi straine. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continua.). Sporurile nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca. Trendul salarial a fost unul ascendent. conform Institutului National de Statistica (luna octombrie 2008). Conditiile de diferentiere. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat. care este de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome.5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat. b) tichetele de masa. cât si a celui brut. Alte venituri sunt: a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor. daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.4 Salariul mediu in România Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si.

deschizand astfel calea către progres.Salariul în România Deşi nivelul salariului mediu nu este unul ridicat. comparativ cu celelalte ţări membre UE. Romania a trecut în anul 1990 de la economia centralizată la economia de piaţă. sustinuta şi de creşterea economică. 32 . la cresteri salariale si a nivelului de trai. Aceste aspecte se pot observa si in tabelele ce urmeaza. acesta a inregistrat o crestere continua. Toate acestea au dus la dezvoltarea economică a României. desprinzându-se de monopolul statal ce caracteriza economia romaneasca inainte de ’89. salariile medii fiind in continuă creştere. privatizare şi noi investitii.

423 36.136 162.994 1.299.231 8.768.024 963 1122 1395 1728 11.462 75.047 4.519 6.070 6.856 8.897 36.849 314.505 2.771 41.040.327.115.427 1.559 1.5 Castigul salarial mediu brut in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) 4.989.562 3.128 4.ro 33 .046.569.157 8.671 1.813 920 1101 1364 1623 7.267 1.453 286.521.424.364 4.329.258 65.721.769 16.174.006.326 5.722 2.923 3.677.516 374.080.008.665 5.717 1.026 95.425 774.841 1017 1213 1522 1844 14.210 942 1109 1361 1704 9.567 384.152 119.125.691 1.518 2.637 2.102.998 4.605 19.296 1.909 2.842 260.075 1.778.528 6.411.633 5.480 531.263.669 4.101.197.476.808 596.178 2.469.763.476.276.334.322.585.621.704.402.570.087.241 35.679 5.461 1.736 6.709 957 1122 1402 1769 10.263.647.521.717.008 442.559.952 1.insse.856 933.069 6.506.993 135.012 1.349.686 15.292.674 7.212 3.739 24.139 144.061 4.402.802 237.449.266 8.520.369 3.034 509.392.929 5.280.451 456.621 3.321.226 1.944 225.733.694 4.338.421 29.855 8.915 944 1112 1377 1738 10.676.956 1.766 974 1155 1471 1795 13.241 131.493 169.530 397.498.730 200.742 261.103 2.223 85.725 2.882 8.096 386.440 301.330 2.534.430 131.024 5.680 8.035.748 5.479 102.591 1.838.373 47.518 5.021.839 4.222.218 25.611 4.035.835.570 1.586 6.834 2.991 835.824 1.796 3.360 6.791 185.542 332.020.944 2.861 8.749 163.546 328.433.083.476 1.331 22.719.583.061 1.666 216.436.848.572 297.534 8.091.265.317 2.885.864.441 8.078 965 1148 1411 1751 12.975.579 8.071 2.065 6.756.275 5.068.215 30.550 206.698 2.322 268.404.708 668.952 875 1017 1264 1543 5.114 1.Salariul în România Tabel 2.512 1121 1481 1730 Lei/ salariat *RON Sursa: www.789.795 6.183 590.308 951 1100 1232 1637 4.286 19.483.092 453.763 221.130 6.908.283 261.590 754.563 2.247 25.488.595 341.765 973 1120 1387 1751 9.214.704 48.936 201.789 6.415 95.732 5.873.003 500.130 5.065.781 795.910.932 9.054.129 7.518 1.841 871.337 322.144.

052 2.704 734 841 1030 1277 9.666.514 2.803 262.294.510 1.194 199.038.657 218.456 93.324 736 860 1040 1296 9.134 205.495 3.240.978 1.ro RON 34 .899 3.883 230.305 878.122.080 2.171.378 173.426 58.049 723 826 918 1200 3.124.989 67.835 5.065 6.751.493 3.233 1.730.924 1.032 153.906.725.911.621 1.804 75.702 293.763 101.842 1.464 199.745 252.658.692 940.135.409 4.644 2.795 170.220.549 1.573 674 767 941 1134 4.306 74.854.919.952 1.513.045.287 37.482 708 828 1013 1192 6.357.967 3.671.135.201 3.633 797.885 256.869 2.094 848 1099 1266 Sursa: http://www.883.944.637.543 341.464.612 101.941 1.861 6.892 884.299 3.990.110 15.828.148 774 908 1121 1361 11.624.148 580.981.989 2.191.596.857.454 4.659.558 591.977 3.239 19.025.260 4.040.758 248.098.037.801.080 294.723 153.213 3.672 2.194 1.555 743 839 1027 1282 7.612 374.570 3.969 4.138 3.213 15.242 1.965.259 1.210 3.696 5.071.508 567.530 282.038 13.969.819.411.495 1.622 2.237 507.483 242.6 Castigul salarial mediu net in perioada 1991-2008 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005*) 2006*) 2007*) 2008*) lei/salariat *) 4.146 112.319 126.Salariul în România Tabel 2.261 1.881.535 333.693 5.824 24.981 2.867 1.029.123.162 106.211 742 866 1084 1327 10.477.245.995 433.738.026 954.159 5.658 5.955.080 79.824 32.867 3.875.647 999.313 5.588 4.938 2.331 198.729.108 6.550 17.365 4.380 4.807.915.174 23.431 4.717 29.795.748.005 27.797 621.210.170.620 1.880 1.479.034 126.801 5.272.430 4.771.498 1.314.361 710.263 19.408 4.994 2.585 2.978 12.273 5.858.983 5.305 1.139.103.641 1.insse.851 4.880 456.728 1.957.425 3.030 301.603 182.090 650.525.709 51.424 1.451.732 160.656.194 730 842 1040 1308 8.497.183 2.486 229.563 396.705.110 720 833 1012 1248 7.047 142.787 19.686 4.453 2.898.240 3.279 3.891 5.217 380.338 343.020 167.773 28.029 3.806.967.603.629.460.375 820.978 722 835 1023 1273 8.863.761 5.917 131.677 38.361 3.360.363 1.

3 – Creşterea salarială în perioada 2000-2008 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1716 1409 1150 826 428 545 674 966 288 Evolu ţia salariu lu im ed iu b ru t 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Dinamica salariului mediului brut in perioada 2000-2008 reflecta cresterea economica din aceasta perioada. se remarcă în special anii 1993 şi 1997. Începând cu anul 2005. Un alt aspect ce trebuie remarcat este faptul că. Proiectiile Ministerului Economiei si Finantelor pe urmatorii 12 ani arata ca salariul mediu brut din Romania ar putea ajunge in 2020 intre 1. în luna februarie.200 si 1. o data cu introducerea cotei unice de impozitare de 16%. în general. Cu toate acestea Romania mai are mult pana la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la tarile dezvoltate din UE. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1630 lei in 2008. se poate constata faptul că acesta a avut o traiectorie ascendentă pe parcursul celor 17 ani. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. Grafic 2. salariu mediu nu mai înregistrează aceeaşi ascensiune. Din graficul urmator se poate observa creşterea salariala în perioada 2000-2008. Cu toate acestea. când nivelul salariului mediu din decembrie aproape s-a triplat faţă de cel de la inceputul anului. creşterea ridicându-se la circa 50% în 4 ani. în aceeaşi perioadă. puterea de cumparare a monedei naţionale a înregistrat o creştere datoarată în principal stabilizării cursului valutar în raport cu euro si dolar. Deşi aproape în fiecare an acesta a înregistrat creşteri deosebite. 35 . salariu mediu se diminuează uşor. Acest fapt se datoreaza faptului că luna februarie este luna cea mai scurta din an. astfel influentând în mod direct angajaţii plătiţi cu ora.Salariul în România În ceea ce priveşte salariul mediu pe economie.500 de euro.

fabricarea substanţelor şi produselor chimice. potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Creşteri salariale cuprinse între 5 şi 8% au fost consemnate în domeniile sănătate şi asistenţă socială.4%. Banca Centrală a avertizat.4%.5% în iunie 2008 faţă de a şasea lună a anului trecut. fabricarea produselor textile. câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 24. în intervalul iunie 2007-iunie 2008. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică.273 lei (348 euro). de 11. În sectorul industrial. cu 2% mai mare decât în luna precedentă. 36 . salariul mediu net s-a majorat cu 14. învăţământ. până la 1. de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de sărbători (decembrie.738 lei (475 euro). precum şi în industria minieră şi metalurgică. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate. iar cele mai mici în prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută. a crescut cu 2% (25 lei). martie/aprilie). în numeroase rânduri. cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari. În iunie. industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou.7% în primele 5 luni ale acestui an. de 9. că menţinerea unui ritm de creştere a veniturilor salariale peste avansul productivităţii muncii creează dezechilibre în economie şi pune presiune pe inflaţie. salariul mediu net. Alte scăderi. silvicultură. hoteluri şi restaurante. cuprinse între 2% şi 10%. salariile au sporit cu 11% până la 15%. Alte sectoare de activitate în care angajaţii au beneficiat de majorări ale salariului mediu net au fost: tăbăcirea şi finisarea pieilor. cu excepţia mobilei. În iunie 2008 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial faţă de luna precedentă. cele mai mari câştiguri nete s-au înregistrat în sectoarele de intermedieri financiare. Cele mai importante deprecieri ale câştigului mediu net au fost înregistrate în activitatea de intermedieri financiare. în activităţile poştă şi telecomunicaţii. În comparaţie cu luna mai. poştă şi curierat. pe fondul majorării salariilor din industrie şi din servicii. Prin urmare.Salariul în România În ceea ce priveşte evoluţia recentă. Ţinând cont de inflaţie. transporturi aeriene. industria construcţiilor metalice. administraţie publică. ritmul anual de creştere a salariilor a fost semnificativ peste cel al productivităţii muncii. Câştigul salarial mediu brut a fost în iunie de 1. în principal. ca urmare a acordării de prime (inclusiv prime de vacanţă pentru funcţionarii publici şi prime de stabilitate pentru personalul contractual din unităţile sanitare publice) şi a realizărilor de producţii mai mari. cauciuc şi mase plastice. industria de prelucrare a ţiţeiului. unde s-au obţinut creşteri între 3% şi 5%. gaze şi apă. s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun.

Sud . 37 . conducând. Sud . pe regiuni de dezvoltare.Salariul în România Acestea influenţează majorările sau deprecierile în funcţie de perioada în care sunt acordate. la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. judeţe şi sexe. cat si diferentele considerabile dintre salariu mediu acordat barbatilor si cel acordat femeilor.Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea 5.Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea 3.7 Câştigul salarial mediu brut şi net . Nord –Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui 2. din tabelul urmator se pot sesiza diferentele dintre salariul mediu in diferite regiuni ale tarii. Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Total Net 866 765 845 715 792 710 726 717 817 730 724 914 834 763 768 835 882 681 860 763 735 889 760 853 855 965 876 804 768 816 790 732 813 858 Brut 1222 1034 1127 944 1127 941 944 938 1159 1013 1029 1299 1166 1103 1041 1181 1259 910 1281 1058 958 1248 1098 1237 1197 1479 1250 1182 1077 1165 1123 1002 1176 1235 Barbati Net 922 783 857 713 849 706 723 717 878 781 788 975 887 828 789 898 952 693 975 800 736 950 839 930 897 1105 951 890 815 884 847 772 896 933 Brut 1062 983 1099 941 967 960 949 929 980 880 862 1098 1004 901 997 1001 1059 864 974 952 959 066 866 1002 1081 998 1021 923 942 977 964 885 936 1033 Femei Net 803 746 831 716 733 713 730 717 744 680 659 827 759 695 750 764 806 667 743 719 734 815 666 756 805 755 782 699 716 744 734 684 718 781 1146 1009 1114 942 1049 950 946 933 1078 945 947 1217 1099 1005 1017 1097 1163 888 1129 1009 958 1166 993 1132 1145 1286 1149 1066 1013 1074 1043 949 1065 1136 1. În ceea ce priveşte caştigurile salariale medii pe ramuri economice. Tabel 2. la sfârşitul anului 2006 Regiunea de dezvoltare / judetul Brut Total 1. Sud – Muntenia Arges Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman 4. în cele din urmă.

Salariul în România 6. De exemplu. Astfel. urmaţi de cei din regiunea de nord-vest cu un salariu mediu brut lunar de 1287 ron. cu 60% mai mult decât salariaţii din companiile care au operaţiuni în nord-estul ţării şi cu 30% peste cei din regiunea de sud-vest. Cele mai mici câştiguri le au angajaţii din nord-estul ţării . 38 . Acest fapt este datorat in principal gradului de dezvoltare economica a regiunii in sine. diferentele de salariu intre regiuni fiind cu mult mai mari.Botoşani.Vest Bihor Bistriţa-Năsău Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj 7. zonele puternic industrializate sunt favorizate salarial fata de zonele predominant agricole. Faptul ca exista diferente regionale in ceea ce priveste salariul mediu nu reprezinta un caz singular pentru Romania. care sunt următorii clasaţi în topul câştigurilor la nivel de ţară. Angajaţii din companiile private din Bucureşti şi Ilfov au un salariu mediu brut lunar de 1723 ron. Nivelul salarial este dat de nivelul investiţiilor. salariul mediu al celor din zona Bucureşti-Ilfov este cu 60% mai mare decât al angajaţilor din nord-estul şi sud-estul ţării. in unele cazuri. Bucureşti . Suceava. Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu 8. precum si a ramurii economice preponderente in zona respectiva. Nord . Harta salarială la nivel de ţară reflectă investiţiile realizate în fiecare zonă. cu un salariu lunar brut de 1332 ron. salariul creste direct proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni.Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti 1017 912 945 1197 910 1003 1013 1022 992 1076 846 917 1029 1095 1523 1355 1541 777 692 727 905 702 778 781 779 756 815 656 704 784 834 1129 1012 1142 1094 1020 1011 1271 941 1052 1107 1074 1047 1117 813 936 1108 1186 1605 1539 1612 832 771 778 960 723 811 850 817 796 844 630 719 846 899 1192 1145 1197 938 808 877 1113 877 951 925 966 933 1033 882 897 945 997 1429 1150 1460 719 616 674 844 680 742 715 738 715 784 684 690 719 763 1058 863 1079 Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în anul 2006 Asa cum se poate observa. de prezenţa companiilor mari în zonă.cu un salariu mediu brut lunar 1209 ron. Piatra-Neamţ. Vaslui .

femeile sunt discriminate începând cu sectorul în care se angajează. energie electrica şi termică. pe activităţi ale economiei naţionale la nivelul de secţiune CAEN şi pe sexe. transport. comunicaţii. Angajaţii bărbaţi domină în industria extractivă. 39 . O pondere la fel de mare o ocupă femeile în domenii precum alimentaţie publică. rezultă că trei sferturi dintre angajaţii sectoarelor invăţământ.Salariul în România Tabel 2. unde reprezintă cel putin jumatate din personal. industrie hotelieră. la sfârşitul anului 2007 Activitatea Total Agricultură. construcţii. administraţie publică şi apărare. comerţ sau intermedieri financiare. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurnte Transport. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi Total Brut Net 1246 966 905 722 746 1179 1824 1050 1701 1036 962 793 1530 3178 1202 2212 1443 1185 1085 605 925 1616 831 1448 810 751 634 1163 2360 931 1675 1167 923 843 Bărbaţi Brut 1322 911 735 1352 2145 1187 1932 1031 1102 867 1564 3681 1160 2225 1516 1364 1143 Net 1022 727 597 1051 1636 930 1470 807 851 688 1195 2736 902 1693 1297 1059 888 Femei Brut Net 1182 903 888 707 805 968 1804 907 1811 1066 837 749 1412 2946 1277 2203 1363 1136 1020 642 772 1508 728 1386 830 662 601 1085 2186 981 1662 1106 885 793 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică. termică.8 Câştigul salarial nominal mediu brut şi net lunar. silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică.În ciuda acestei diferenţe clare între domeniile de lucru. sănătate şi asistentă socială sunt femei.

specialisti in resurse umane fiind de parere ca motivul ar fi incapacitatea de a negocia cu angajatorul. barbatii au fost mai bine platiti decat femeile. Deşi este interzisă prin lege. pretinse. discriminarea salarială există.5 Impozitarea salariala « Impozitele reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare. domenii in care salariile barbatilor au fost cu pana la 31% mai mari decat ale femeilor. in invatamant. cât şi în Europa. sanatate si asistenta sociala. Femeile din Romania castiga cu 10% la suta mai putin decat barbatii. 2. Anul trecut. iar dupa anul 1995 decalajul s-a redus cu numai două puncte procentuale. sanatate si asistenta sociala. Principalele motive pentru care femeile sunt platite mai slab decat barbatii ar putea fi parerile preconcepute ale angajatorului fata de femei. Astfel. In majoritatea activitatilor economice.Salariul în România După cum se poate observa în tabelul de mai sus salariile de încadrare în domeniile în care femeile sunt majoritare sunt cu până la 13% mai mici decat în sectoarele unde angajaţi majoritari sunt bărbaţi. Printre motivele menţionate de raportul Comisiei se numară îngrijirea copiilor. intrucat prestanta acesteia ar putea fi intrerupta de casatorie. in timp ce. de catre autoritatea publica. de la persoane fizice si juridice. cu un salariu brut de 1. in majoritate barbati sunt de 1.468 lei. femeile au castigat in medie cu 156 lei (echivalentul a 40 de euro) mai putin decat barbatii.824 lei. lefurile medii nete primite de angajati. salariile medii nete se incadreaza intre 1443 şi 1167 de lei. sectoare dominate de femei. pe care le considera forta de munca inferioara si/sau previziunile angajatorului referitoare la productivitatea probabila a candidatului femeie.636 de lei.312 lei lunar. in temeiul legii. în funcţie de salariile brute medii orare. preluate la bugetul statului in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de 40 . potrivit unui raport al Comisiei Europene. a anuntat Institutul National de Statistica. Cele mai mari diferente au fost in industria prelucratoare. politica unor companii de a nu angaja femei pentru anumite poziţii. dovedind menţinerea discriminarii sexuale. respectiv 1. in industria extractiva sau in energie. precum şi existenţa unui aşa-numit "plafon de sticla" în privinţa promovării femeilor. Femeile din Uniunea Europeana sunt plătite cu 15% mai putin decât bărbaţii. in raport cu capacitatea contributiva a acestora. care au avut un venit lunar brut de 1. nasterea si ingrijirea copiilor. atât în România.

cât şi din afara României.89 Cod Fiscal. neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. 41 . izvorul principal al formarii venitului bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. 41din Codul Fiscal. venitului net atribuibil sediului permanent. se aplică urmatoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române. c) în cazul persoanelor fizice nerezidente. care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. impozitul pe venit este o optiune economica. d) în cazul persoanelor fizice nerezidente.Salariul în România catre acesta ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor. care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. Impozitul pe venit este acel impozit la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) este persoana fizica sau juridica care realizeaza venit si este totodata una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat. In Art. Din punct de vedere al optiunilor fiscalitatii. 39 al Codului Fiscal se precizeaza categoriile de contribuabili supusi impozitului pe venit persoanele fizice rezidente. persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania. persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri prevazute la Art. persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania. astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public. venitului salarial net din aceasta activitate dependenta. asadar impunerea asupra acestuia este o impunere la sursa. b) veniturilor obtinute din Romania. a). Venitul intra in patrimoniul contribuabilului. acest venit cunoscand mai multe forme economice. care desfasoara activitate dependentă în România. veniturilor în cazul persoanelor fizice rezidente. numai obţinute din orice sursa. altele decât cele prevazute la lit. fiind o prelevare obligatorie asupra venitului. » Impozitul este o contributie obligatorie. Impozitul pe venit. cu domiciliul în România. atât din România.

cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat. precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces. care obtin veniturile prevazute la art. orfanii. venitului determinat conform regulilor prevazute . vaduvele/vaduvii de razboi. 39 lit. g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal. Venituri neimpozabile În înţelesul impozitului pe venit. militarii cu termen redus. următoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele. b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri. bugetul asigurarilor sociale de stat. h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii in termen. inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale. e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta. potrivit legii. precum si orice alte drepturi. studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala. sume asigurate. precum si pensiile. indemnizatiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială. maternitate. d). conform legii. acordate din bugetul de stat. bugetele locale si din alte fonduri publice. cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav. precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane. sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate.Salariul în România e) în cazul persoanelor fizice nerezidente. altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale. inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat. c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale. ordine publica si 42 . d) pensiile pentru invalizii de razboi. cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti. ce corespund categoriei respective de venit. cu ocazia tragerilor de amortizare. altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare. bugetele fondurilor speciale. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal.

oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate. q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare. in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. Pentru proprietatile imobiliare. l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. in conformitate cu legislatia in vigoare. k) veniturile din agricultura si silvicultura. 71. veteranii de razboi. daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare. p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania. in calitate de corespondenti de presa. s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap. invalizii si vaduvele de razboi. r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri. (2) si (3). cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state. cu conditia ca pozitia acestora. n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala. 771 alin. precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati. m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice.Salariul în România siguranta nationala si persoanele civile. accidentatii de razboi in afara 43 . cu exceptia celor prevazute la art. i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat. in conditii de reciprocitate. sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe. cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale. de oficial. in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte. o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania. j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie.

u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare. primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor. (este inferioara anului calendaristic. antrenorilor. alte surse. precum si la jocurile olimpice. obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale. in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. europene si la jocurile olimpice. prevazuti in legislatia in materie. prima grupa valorica. tehnicienilor si altor specialisti. in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului). asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. activitati agricole. indiferent de perioada la care se referă. prevazuti de legislatia in materie. luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989. urmasii eroilormartiri. v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. investitii. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania. transport si altele asemenea. precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene. de denumirea veniturilor 44 . pensii. t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale.Salariul în România serviciului ordonat. precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945. in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei. campionatele mondiale si jocurile olimpice. Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activitati independente. cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri. premii. Nu sunt venituri impozabile premiile. persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945. masa. salarii. tehnicienilor si altor specialisti. cu modificarile si completarile ulterioare. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfasoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statul special prevăzut de lege. ranitilor. antrenorilor. in cazul jocurilor sportive. x) alte venituri care nu sunt impozabile. cedarea folosintei bunurilor. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor.

b) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. sunt asimilate salariilor: a) indemnizatiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică. precum si la regiile autonome. primele. potrivit legii. 45 . c) drepturile de solda lunara. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori. În vederea impunerii. face parte din categoriile de venituri supuse impozitarii. d) indemnizatia lunara brută. Beneficiarii acestor venituri din salarii datoreaza un impozit lunar care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. h) indemnizatia lunara a asociatului unic. in interesul serviciului. g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripărtite. cuvenite administratorilor la companii/societati nationale. la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale. conform Art. în consiliul de administraţie. acordate potrivit legii. f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a acţionarilor.Salariul în România ori de forma sub care ele se acorda. k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate. Venitul din salarii. premiile.41 din Codul Fiscal. peste limita de 2. j) indemnizatia administratorilor. sporurile si alte drepturi ale personalului militar. societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor. in tara si in strainatate. pentru salariatii din institutiile publice. stabilite potrivit legii. i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit. indemnizatiile. e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica. precum şi suma din profitul net.

ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii. care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente. (1) se determina astfel: a) la locul unde se afla functia de baza. inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Determinarea impozitului pe venitul din salarii Art.Cod fiscal (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar.deducerea personala acordata pentru luna respectiva. nu depaseste 200 RON. contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului. astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro. . cedarea folosintei bunurilor. ajutoarele pentru bolile grave si incurabile.cotizatia sindicala platita in luna respectiva. (2) Impozitul lunar prevazut la alin. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor. in intelesul impozitului pe venit: ajutoarele de inmormantare. salarii. si urmatoarele: .contributiile la fondurile de pensii facultative. astfel cum este prevazut in contractul de munca. precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile. Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase. calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni. in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane. costul prestatiilor pentru tratament si odihna.activitati agricole. 46 . 57. pensii. premii. cadourile oferite salariatelor. cu orice ocazie din cele de mai sus. . cu ocazia Pastelui. ajutoarele pentru nastere. final.Salariul în România Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile. acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane. alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. zilei de 1 iunie. veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor.

in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.5 % 3. (4) revine organului fiscal competent. iar contribuţia angajatorului la fondul de şomaj este de 0. retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. pentru condiţii deosebite de muncă : 32. nr 387/2007 precum şi prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr 388/2007.5 %.5 %. unitatilor de cult. pentru fiecare contribuabil.astfel: Contribuţia angajatorului a asigurările sociale este: 1. impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii. (5) Obligatia calcularii. (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. conform legii. si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit. pentru condiţii normale de muncă : 27. pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii.5 % 2. prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.5 %. (3). conform legii.5 % Contribuţia angajatului la asigurările sociale se menţine la 9. (3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii. Contribuţia la bugetul de şomaj datorată de către persoanele asigurate în baza contractului 47 .1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare. (4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. precum si pentru acordarea de burse private. pentru condiţii speciale de muncă : 37. asa cum au fost aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008. (2. Contribuţia angajatului la fondul de şomaj rămâne 0.Salariul în România b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri. Formula generala a calculului impozitului pe salarii este : (Venitul brut – Contributii – Deduceri de baza – Deduceri suplimentare)x 16% Contribuţii sociale De la data de 1 decembrie 2008 au intrat in vigoare noile cote de contribuţii aferente salariilor.

iar contribuţia datorată de angajatori la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se menţine si ea la 0.85 %.Salariul în România de asigurare este de 1%.2% 48 .5 %. Cota de contribuţii la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabilesc în funcţie de clasa de risc. Contribuţia pentru concedii şi indemnizatii se menţinela 0. contribuţia angajatului se menţine la 5.4 % . Contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de sănătate vor fi urmatoarele: contribuţia angajatorului : 5.2 %. în cote cuprinse între 0.25 %.

iar cea mai mare in Luxemburg.610 euro. în 2008. Biroul european de statistică a precizat că. Sumele variaza foarte mult in cadrul blocului comunitar. doar 20 aveau in luna iulie 2008 legislatii nationale privitoare la nivelul salariului minim. de 137 euro (500 lei). de la 35 euro pe lună (100 lei vechi) până la 137 euro pe luna (500 lei).Salariul în România CAPITOLUL 3: Salarizarea din România în comparaţie cu cea a altor state membre UE 3.1 Salariul minim în Uniunea Europeană Conform datelor prezentate de Eurostat. fapt ce plasează statul român pe penultima poziţie în cadrul Uniunii Europene (UE) în funcţie de nivelul câştigului minim reglementat. salariul minim legal a crescut în Romania de aproape cinci ori din 2000 până în 2008. din cele 27 de state membre ale UE. la 112 euro. desi majoritatea ţărilor membre UE au introdus salariul minim garantat. 49 . cea mai mica valoarea a acestuia fiind stabilita in Bulgaria. potrivit datelor publicate de Eurostat. la 1. diferenţele dintre nivelul acestuia sunt enorme. Cu toate acestea. Salariul net minim lunar stabilit prin lege în România este.

Olanda. România. Belgia.1 diferentele dintre salariul minim în cadrul blocului comunitar sunt semnificative. Acestea sunt: Marea Britanie. conform datelor publicate de Biroul de Statistică al Comunităţilor Europene.150 EUR. Slovenia. nivelul salariului minim reglementat este de 652EUR. situându-se între 100 şi 350 EUR: Bulgaria. Astfel. Malta. Slovacia. Cehia şi Polonia. Ungaria. Lituania. Franţa. în funcţie de nivelul lui: prima categorie include 9 ţări ale căror salarii minime sunt cele mai scăzute din Comunitatea Europeană. în Turcia.Salariul în România Asa cum se poate observa din graficul 3. salariul minim atinge nivelul de 333EUR. Spania şi Grecia. Cea de-a treia categorie include 6 ţări din blocul comunitar al căror salariu minim pe economie atinge sau depăşeşte nivelul de 1. ţările UE ce folosesc salariul minim garantat pot fi împartite în trei categorii. Irlanda şi Luxemburg. Estonia. în timp ce în SUA. Ca şi comparaţie. 50 . Eurostat. A doua categorie include ţări al căror salariu minim reglementat este cuprins între 500 şi 700 EUR: Portugalia. Letonia. ţară ce speră să adere la UE.

potrivit Eurostat. 51 . Astfel.150 euro. privind din punct de vedere al puterii de cumpărare. tabelul se modifica uşor.Salariul în România Grafic 3. salariul minim lunar stabilit prin lege este de 700 euro. romanii au cea mai scazuta putere de cumparare. Alte state membre.Salariu minim în Europa 1800 1600 CAT E GO R IA III 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 CAT E GO R IA II CAT E GO R IA I B G R O LV LT S K E E HU CZ PL PT S I MT E L E S UK F R B E NL IE LU T R US E UR / luna 112 137 228 232 267 278 285 329 334 497 567 612 681 700 114813211336135714621610333 652 Sursa: Eurostat Totusi. acesta se cifrează la aproape 1. precum Italia şi Germania. iar in Marea Britanie.1 . România situându-se pe ultimul loc în clasament. nu au reglementări privind câstigul minim lunar. unde lucrează în prezent numeroşi români. în timp ce luxemburghezii pot cumpăra cel mai mult cu salariul lor minim. În Spania.

2 . definit proporţional cu nivelul de dezvoltare al fiecărui stat membru". salariu minim în Bulgaria şi 1610 în Luxemburg (un raport de 1:14).Salariul în România Grafic 3. la 1532 – în Luxemburg (raport de 1:7). Un alt obstacol major catre un ipotetic viitor salariu minim garantat comun îl reprezintă imensele diferenţe dintre tările membre în ceea ce priveşte nivelul actual al acestuia. 52 . diferenţele inter-statale se diminuează. arata că "ar trebui să discutăm despre un salariu minim comun. mai ales ca nici măcar toate ţările UE nu au implementate în legislatia proprie prevederi cu privire la salariul minim garantat naţional. în timp ce. în timp ce pentru statele din categoria 3 (cele mai mari salarii minime) se poate observa o situaţie este inversa. diferenţele inter-statale variau de la 112 EUR.Indicele puterii de cumpărare 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 R O B G LV S K LT E E HU CZ PL PT S I E S E L MT IE UK F R B E N L LU T R US Ca teg oriaI Ca teg oriaII Ca teg oriaIII PPS 232 245 351 381 388 390 418 460 469 588 736 753 768 837 116011831239126813161532 494 882 Sursa: Eurostat În ceea ce priveşte puterea de cumpărare. Fostul preşedinte al Comisiei Europene. Pana la acest pas va mai trece ceva timp. Poziţia statelor din categoriile 1 şi 2 se imbunătăţeste considerabil. diferenţele dintre indicele puterii de cumpărare sunt de la 232 – în România. Jacques Delors. ţinând cont de salariul minim. Astfel.

a cărui evaluare în euro arăta o creştere anuală de 18%.5 15.8 23.2 -0.7 27.4 1. în EURO şi procentual Nivelul salariului minim exprimat în EUR 2000 2008 Belgia Bulgaria Cehia Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Letonia Lituania Luxembur g Ungaria Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Slovenia Slovacia Anglia Turcia SUA 1118 38 125 118 945 534 425 1083 88 113 1221 98 208 1092 168 371 35 373 127 993 204 941 Creşterea medie anuală (%) în perioada 2000-2008 Nominală Reală 1336 112 329 278 1462 681 700 1321 228 232 1610 285 612 1357 334 497 137 567 267 1148 333 652 2.1.6 3.9 7. dar şi ca stimulent pentru 53 .1 3.Salariul în România România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim.4 Sursa: www. dar care "a beneficiat din plin de pe urma aprecierii leului". nici contracte colective obligatorii.3 14.1 6.7 4.2 2.2 6.8 6.8 0.3 3.3 4.7 8.8 0.0 2.3 3.6 -0.5 13.8 0.eurostat. Salariul minum pe economie este folosit ca instrument de combatere a sărăciei şi decalajelor sociale.3 0.5 4. potrivit Institutului European de Statistica.0 2.5 0.8 1. Eurostat.5 5.4 6. Salariile minime în statele membre UE. Din tabelul ce urmează se poate observa evoluţia procentuală a salariului minim în cadrul blocului comunitar în perioada 2000-2008.9 -1.4 7.4 2. Tabel 3.6 2. până la 137 euro.eu Uniunea Europeana nu impune statelor membre să adopte reglementări comune privind salariul minim pe economie.5 2.6 12.3 8.1 3. în Turcia şi Statele Unite.

în perioada 1996-1997.452 de euro. acesta este in prezent de aproximativ 2. in România.2 euro/ora. nivel aproape similar cu cel din Polonia in anul 1999. Belgia are un salariu mediu de aproximativ 2739 euro pe lună. În Austria. de circa 348 € de euro. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele înregistrate în unele state din Europa Centrală. iar in Ungaria nivelul inregistrat era de aproximativ 3. costul mediul cu forţa de muncă era in jurul a 3.9% de salariu. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. unde PIB-ul pe cap de locuitor este depasit cu 29. Mai mult chiar. România are cea mai mare rata de creştere a salariului mediu brut. Salariul mediu lunar în Germania ajunge la 3.440 de euro. salariul mediu net varia in jurul a 300 de euro. Aceasta cifra împinsa pe 12 luni arată o depăşire cu 195% a PIB-ului pe cap de locuitor.751 de lei. În prezent. Pe de alta parte. 3. în Polonia. Cel puţin aşa arata datele statistice şi prognozele privind evoluţia câştigului salarial. putem estima un cost mediu orar de circa 3. valoarea produsului intern brut pe locuitor este estimată la circa 5. în luna septembrie a anului curent. Iar la acea data. Franţa înregistrează un salariul mediu de 2. fiind mai mare decat ajutorul de somaj sau orice alt tip de indemnizatie socială. câştigul salarial mediu net a fost. În prezent. în momentul de faţă. datele publicate de Comisia Naţionala de Prognoza arată faptul că. Ceea ce inseamna ca pretul fortei de munca din tara noastra a ajuns la un nivel similar cu cel al unor state din Europa Centrala si de Vest a anului 1997.4 euro/ora. Cu toate acestea. ceea ce duce la un câstig anual de 133% din PIB-ul pe cap de locuitor. 54 . tinand cont de evolutia salariului mediu din tara noastra. la momentul integrării. în anul 1997.620 de euro. Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. conform Institutului Naţional de Statistică.Salariul în România ocuparea forţei de muncă.700 de euro pe lună. Similar. În Marea Britanie salariul mediu atinge la 2. în anul 2008.2 Salariu mediu în Europa Vor mai trece cel puţin cinci ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Europa Centrală în anul 2004.400 dolari (peste 4. La nivelul Uniunii Europene.5 euro pentru fiecare salariat.000 euro). salariul mediu lunar în România este de 1. Astfel. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro.

este posibil ca în unele domenii. astfel ca. câştigurile salariale să sporeasca mult mai repede.Salariul în România În Spania.7% din PIB-ul pe cap de locuitor. analizat pe ramuri ale economiei. spre deosebire de celelalte mari economii vestice. În Slovenia salariul mediu atinge 1. este posibil ca salariul mediu net sa ajunga la un nivel comparabil cu cel din statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 (in jurul a 500 de euro) abia peste 4-5 ani. avantajul României în Uniunea Europeana. În conditiile în care salariul mediu net. ar putea ajunge sa fie cuprins intre 480 de euro şi 520 de euro. plecând de la situaţia actuala a veniturilor obţinute şi ţinând cont de evoluţia salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din statele Europei Centrale. în 2013. aici salariul anual nu merge decât până la 98. Europa Centrala şi de Est este cea mai săracă la nivel salarial. salariul net a urcat la circa 620 de euro. la un salariu lunar de 630 de euro. în timp ce în Bulgaria salariul mediu pe economie a fost de doar 176 de euro. în România. in luna septembrie a anului curent. Pe de alta parte însă. iar leul isi va mentine tendinţa de apreciere. alte ramuri ar putea avea de suferit in privinta venitului obtinut din muncă. Croatii sint platiti cu 82. calculat la aproximativ 12. salariul mediu net. costul redus al fortei de muncă. iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 14. înseamna că. 55 . în industria financiara.546 de euro. În Grecia salariul mediu atinge la 750 de euro pe lună. de aceea. va creste cu un ritm mediu anual de circa 9%. estimările unor analisti economici indicand un ritm nominal de circa 1% . peste 750 de euro.5% din PIB-ul pe cap de locuitor.538 de euro. perioada necesară pentru recuperarea decalajului va fi şi mai mare. salariul mediu este de 1. Totodata. În Ungaria salariul mediu este de 646 de euro. Spre exemplu. ajungând deja să reprezinte.3% din PIB-ul pe cap de locuitor. Un studiu realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA) subliniază faptul că. în cazul României. Astfel. un salariat ungur primeste echivalentul a 61. pe an. salariile nete s-au majorat mult mai repede decat media naţionala. la nivelul întregii ţări.029 euro/lună. Iar în domeniul transporturilor aeriene. Asa cum se poate observa.2% pe an. putem spune că.602 euro. se erodeaza pe măsura ce se apreciază moneda naţională şi se majorează câştigul salarial. Deşi noile state membre UE înregistrează în prezent un ritm de creştere superior vechilor membri. diferentele salariale nu vor fi depăşite prea curând. Cu toate acestea. Salariul mediu lunar în Cehia este de 714 euro. exprimat in lei.

în anul curent. multe companii. Situaţia este reliefată de evoluţia exporturilor din aceste doua ramuri. ceea ce ar putea reprezenta un factor de majorare a salariilor. valoarea bunurilor produse in lohn care părăsesc ţara începe să se reduca încet. dar sigur.Salariul în România Îmbunătăţirea competitiei. CONCLUZII 56 . în industria textila şi cea producatoare de încălţăminte a afectat deja sectoarele similare din tara noastra. Astfel. în principal. Totuşi. Astfel. se confrunta cu o lipsa de personal calificat. în special cele din domeniul construcţiilor. un impuls pentru majorarea salariilor il constituie fenomenul migraţiei fortei de muncă.

de la unitatea în care lucrează. în funcţie de îndeplinirea unor condiţii tehnice. gradul de organizare în sindicate precum si legislaţia cu privire la mişcarea sindicală şi revendicările din fiecare ţară sunt toţi factori ce influenţează mărimea şi nivelul salariului. etc. mai mare decat cel net cu valoarea impozitului pe salariu si a altor reţineri efectuate conform legii. se concretizează în salariul nominal şi cel real. Suma de bani care i se cuvine lunar dupa munca prestată şi calculată conform sistemului de salarizare şi formelor aplicate este salariul brut . Suma de bani pe care o ridică lunar salariatul este salariul net. Dar. Gradul de dezvoltare economică a ţării. Întreprinderea. are de achitat o serie de contribuţii şi taxe. la care durata timpului de muncă pentru realizarea respectivei munci nu este arătată în mod expres. 57 . produse. el deducându-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. activităţi. la rândul ei. Salarizarea în regie asigură remunerarea salariaţilor în raport cu timpul lucrat. de organizare etc. În practica economică se cunosc trei forme principale de salarizare. la un moment dat. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal. mobilitatea forţei de muncă. Mărimea şi dinamica salariului depind de costul resurselor de muncă. De aceea salariul este şi un venit.cu cât aceasta este mai mare se obţine un venit mai mare. discriminarea în angajare. zilnic sau lunar pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat. în timp ce salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată. iar salariatul primeşte un salariu mai mare. cu salariul nominal. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar. ce se referă la cheltuielile pentru producerea şi reproducerea forţei de muncă şi raportul dintre cererea şi oferta de muncă. Salarizarea în acord denumeşte acea formă de salarizare prin care plata salariului se realizează pe operaţii. tehnologice. Având în vedere reglementarile actuale din Romania intreprinderea are cheltuieli salariale efective aflate in raport de circa 1. salariul se obţine după ce munca s-a consumat. Aceasta constă într-o remunerare stabilă pe unitatea de timp. Productivitatea muncii este şi ea un factor relevant .8/1 fata de salariul mediu brut.Salariul în România Salariul reprezintă suma plătită pentru a obţine serviciul factorului muncă. fără a se putea preciza cantitatea de muncă pe care el trebuie să o depună în unitatea de timp. Substanţa salariului. Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul forţei sale de muncă..Cea de-a treia formă de salarizare o reprezintă salarizarea mixtă.

salariul minim din România a avut cel mai dinamic avans anul trecut. Salariul minim este salariul considerat ca suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente. Datele privind câştigul salarial şi costul mediu orar al forţei de muncă arată că. Salariul minim în România. a fost de 137 de euro. Cu toate acestea însă. salariu mediu pe economie înregistrand o creştere continuă.9% în termeni nominali şi cu 12. se stabileşte prin hotarâre a Guvernului. echivalent lunii octombrie din 2008. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 540 lei lunar. în ultimii opt ani. salariul minim pe economie a urcat de la 100 lei noi. În medie. ceea ce ar fi echivalentul a 470 de euro. cât era în 2000. cât şi în termeni reali . în momentul de faţă. conform Institutului Naţional de Statistică. salariul minim pe economie a crescut anual cu 27. ale salariatilor. la 540 lei noi. comparativ cu remuneraţiile minime din restul statelor membre UE. cel mai mare ritm de creştere . salariul mediu lunar în România este de 1. salariul mediu reprezinta media nivelurilor salariale înregistrate în economie la un anumit moment dat.2% în termeni reali. etc. în anul 2008. educatie. În prezent. La nivelul Uniunii Europene Romania are cea mai mare rata de crestere a salariului mediu brut. Cel mai mare salariu minim garantat din UE este de 1.atât în termeni nominali. el situându-se în prezent la nivelul de 1795 RON pentru salariul mediu brut. în intervalul amintit. reprezentand 3. Cu toate acestea Romania mai are mult până la atingerea unui nivel decent al acestui indicator economic raportat la ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Salariul mediu brut a crescut de la 288 lei in 2000 la 1795 lei in 2008. corespunzator programului normal de muncă.176 lei/ora. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de cumpărare din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Trendul salarial a fost unul ascendent. nivelul din România al acestor indicatori este aproape similar cu datele 58 .751 de lei.610 euro şi se înregistrează în Luxembourg. Salariul minim pe economie din România a înregistrat. si 1327 pentru cel net. Dacă salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit care sa le asigure un minim decent de subzistenta. cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei. îmbracaminte. Începând cu 1 iulie 2008.Salariul în România Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată. cu un salariu minim de 112 euro.din Uniunea Europeană. tinând cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari. Astfel. după consultarea sindicatelor şi a patronatelor.

Vor mai trece cel puţin patru ani până când salariul mediu net din România va ajunge la un nivel similar cu cel obţinut în statele din Uniunea Europeană. în perioada 1996-1997. BIBLIOGRAFIE 59 .Salariul în România înregistrate în unele state din Europa Centrală.

ipe. www. Institutul National de Statistică www. Ministerul Muncii. Constanţa Popovici Veronica Bundă Ramona Nicoleta 2. Institutul de Prognoză Economică www. “Microeconomie” – Prof. “Macroeconomie” – Prof. Univ.ec. Familiei şi Protecţiei Sociale www. Univ.ro 10. Editura Ex Ponto 2002 5. www.europa.ro 7.ro 60 . Univ.eu/eurostat 8.fisc. Ploae Victor Editura Muntenia 2004. Dr.ro 9. www. Dr.mmuncii.insse.contabilul. Economie politică (Macroeconomie) – Prof.ro 4.ro 3. Victor Ploae.Salariul în România 1. www. Editura Ex Ponto 2002 6. Dr. Victor Ploae.mediafax.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful