Diploma Instalatia de Balastare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Proiectarea instalatiei de balast

DESCRIERE GENERALA
Clasificare
Nava i echipamentul livrate de constructor vor corespunde cu urmtoarele reguli i
norme care sunt tiprite i valabile la data efectiv a contractului.
CLASA

Nava este un petrolier destinat transportului de diverse categorii de mrfuri (produse
finite, iei, motorin) avnd un punct de inflamabilitate mai mic de 60 C i este construit
sub supraveghere i n conformitate cu regulile RNR pentru clasa:

-Convenia Internaional pentru liniile de ncrcare 1966 cu amendamentele din 1971
i 1975;
-Convenia Internaional pentru msurare tonaj 1969;
-Convenia Internaional pentru ocrotirea vieii umane pe mare 1974,inclusiv
Protocolul din 1978 i 1981;
-Convenia i regulile pentru prevenirea coliziunii pe mare 1972,inclusiv
amendamentul din 1980;
-Convenia Internaional pentru prevenirea polurii de la nave 1973, TSPP 1978 i
Protocolul 1981(RNR);
-Normele administraiei i pazei coastei SUA pentru navele strine 1981;
-Convenia Internaional pentru telecomunicaii 1979;
-Reguli pentru navigaie pe Canalul de Suez, 1081;
-Reguli pentru navigaie pe Canalul Panama, 1977;
PETROLIER
CM
RNR
0
M
-Convenia Conferinei Internaionale a muncii privind amenajrile pentru echipaj la
bordul navelor, Geneva, 1949;
-Reguli pentru navigaia pe Canalul Kiel.
Descriere
Nava este un petrolier din oel, cu o singur elice, de tip cu balast separat, prova cu
bulb i pupa oglind.
La prova fa de peretele de coliziune sunt amplasate picul prova, diverse magazii i
puurile de lan. Doi perei longitudinali i ase perei transversali mpart spaiul zonei marf
n apte tancuri centrale i patrusprezece tancuri laterale, din care patru tancuri laterale de
balast. Dou tancuri de reziduuri sunt dispuse suplimentar la extremitatea pupa a zonei
tancurilor de marf, n anumite situaii acestea putnd servi i ca tancuri de marf. Este
prevzut de asemenea, dublu fund n zona tancurilor centrale, n care sunt prevzute tancuri
de balast i tunelul pentru tubulaturi. In pupa zonei tancurilor de marf sunt prevzute:
compartimentul de pompe i compartimentul maini cu tancuri laterale i un dublu fund
pentru balast, combustibil greu i motorin, tancuri de decantare i serviciu, tancuri pentru ap
dulce, tancuri de ulei ,etc.
In pupa peretelui presetup sunt amplasate picul pupa, dou magazii de punte,
compartimentul mainii de crm, compartimentul agregate hidraulice, compartimentul
pomp incendiu de avarie, precum i tancurile de ap dulce.
Suprastructura pentru amenajri este dispus, de asemenea,la pupa navei.
Sahtul mainii este separat de suprastructura destinat amenajrilor pentru echipaj.
Sunt prevzute, de asemenea, un catarg combinat pentru lumini de semnalizare i
pentru antene radar pe puntea etalon i un catarg pentru lumini de semnalizare prova, pe
puntea teug.
O pasarel central face legatura ntre puntea brci suprastructur i puntea teug.

Carasteristicile navei
-Lungimea maxim . . ..190,00 m
-Lungimea ntre perpendiculare ....180,00 m
-Laimea de calcul .. 28,00 m
-Inlimea de construcie ... 16,80 m
-Pescaj de eantionaj .. 12,00 m
-Inlimea etajului de suprastructur de deasupra punii
principale(inclusiv coferdam de 700 mm) .. .. . 3,40 m
-Inlimea etajului de suprastructur de deasupra punii
de navigaie . 2,50 m
-Inlimea celorlalte etaje ale suprastructurii .. 2,70 m
-Inlimea punii teug .. 2,50 m
-Curbura transversal a punii principale de tip trapezoidal. 560
-Curbura transversal a punilor suprastructurii
(fr etajele V i VI) 0
-Curbura transversal a punii teug 0
-Selatura pupa . 0
-Selatura prova a punii principale 0
Masini
Motor principal
Propulsia navei va fi asigurat de un motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub
licen MAN-B&W, reversibil, supraalimentat, cu 6 cilindri n linie.
Puterea maxim continu (MCR) este de 11400 CP la 114 rot/min.
Elicea este de tip monolit cu 4 pale din Ni, Al, Bz.
Masini electrice
Patru motoare diesel cu 6 cilindri, fiecare cuplat direct cu cte un generator de 800
KVA, 3x400 V, 50 Hz.
Un grup diesel generator de avarie de 118 KVA i un diesel generator de staionare de
70 KVA.
Caldarine
O caldarin cu combustibil lichid, capacitate aprox.15 t/h la 7 bari.
O caldarin recuperatoare capacitate max.1 t/h i o caldarin auxiliar capacitate 1,25
t/h la 7 bari.
Viteza, autonomie
Viteza navei la plin ncrctur, pescaj 12,9 m cu corpul navei curat, n ap adnc,
linitit, intensitatea vntului nu mai mare de 3 pe scara Beaufort i valuri de gradul 2
Douglas, va fi de 16,5 0,15 Nd la sarcina 90 % MCR (7542 KW) i turaie 114 rpm.

Autonomia maxim a navei va fi de cca.10.000 mile cu o toleran de 12 % n
urmtoarele condiii:
-viteza medie cca. 16,0 Nd
-starea mrii (15% rez.putere) . medie
-starea corpului .medie
Echipaj
Amenajrile aa cum sunt artate n planul general sunt prevzute pentru urmtorul echipaj:
40 ofieri i marinari, inclusiv pilot, armator i o cabin de rezerv.
Deadweight
Deadweight-ul n ap de mare (CS = 1,025 t/m ) va fi de aprox.37000 tdw la pescajul
de eantionaj de 12,0 m (marf, inclusiv n tancuri de reziduuri cu = 0,85 t/m i nava cu
100% rezerve).
Deadweight-ul este verificat imediat nainte de livrarea primei nave din serie, scznd
din deplasament, deplasamentul navei goal, adic:
-nava goal;
-inventar;
-piesele de rezerv n concordan cu societatea de clasificare i alte autoriti
contractuale;
-combustibil, ulei de ungere, ap dulce i ap de alimentare n maini i n sistemul de
tubulaturi;
-ap de peste bord n sistemele de tubulaturi de rcire .
Deadweight-ul include astfel:
-marf i ap de balast;
-combustibilul, uleiul de ungere, ap dulce i apa de alimentare din tancuri;
-piesele de rezerv supliemtare fa de cerinele societii de clasificare i alte
autoriti contractuale;
-echipaj i pasageri, bagajele i lucrurile lor personale;
-provizii;
-provizii i materiale de toate categoriile aflate la bord.
Deadweight-ul stipulat n contract va fi corectat corespunztor greutii implicate de :
-utilaje auxiliare i modificri agregate dup contractare (exceptnd piesele de rezerv
suplimentare fa de cerinele societii de clasificare i a altor organizaii contractuale)
-modificri cerute de societatea de clasificare i alte societi, suplimentar fa de
cerinele pe care contractul este bazat.
1.Determinarea dimensiunilor principale:
Determinarea dimensiunilor principale
Determinarea dimensiunilor principale s-a fcut cu ajutorul Cursului practic de
Proiectarea Navei - POPOVICI Ovid, MANOLACHE Lucian, IOAN Alexandru,
DOMNISORU Leonard.
1.1.Calculul lungimii cnd se cunoaste deadweight-ul si viteza
Estimarea deplasamentului
Legtura dintre deplasamentul navei ( si deadweight Dw a fost stabilite pe baze
statistice sub forma:

Dw
Dw
(Dw- coeficent de utilizare al deplasamentului

Valorile informative sunt date n tabelul de mai jos:
Tipul navei

Dw

u
Petrolier 0,60 - 0,84 0,56 - 0,80
60000
Dw
Dw
[ t ]
Dac armatorul va indica i cantitatea de marf pe care vrea s o ncarce, atunci
deplasamentul se va calcula cu relatia:

M
u
u
Mu- masa mrfurilor ncrcate pe nav

(u- coeficent de utilizare al deplasamentului pentru marfa util.
36000
u
u
u
M
M
[ t ]
O estimare brut a raportului ( Dw/( ), pentru nave de constructie si amenajri normale
este oferit de Sch(nemann.
* Se va intra n diagrama dup Sch(nemann (fig. 1.3 pag. 12) cu viteza navei v=16 Nd
si deadweight-ul, si se va scoate raportul dw/(= 0,64.
De aici rezult:
5355 . 45572
[ t ]
unde :
Dw
=
84 . 0 6 , 0
= 0,83 coeficient de utilizare a deplasamentului
admis in prima aproximatie in urma analizei mai multor nave de acelasi tip si dimensiuni
apropiate .
1.2. Calculul lungimii navei
Suprafaa udat a navei este influenat considerabil de lungime.
Din acest motiv, pentru navele cu vitez mic, la care componenta cea mai nsemnata
rezistenei la naintare este rezistena de frecare, proiectarea se face n condiiilelimitrii
lungimii.
Lungimea navei are influen nu numai asupra volumului necesar depozitrii mrfii
dar i asupra consumului de energie necesar transportului.
Jaeger propune pentru calculul lungimei ntre perpendiculare, urmtoarea relaie:
3
1
3
1
pp
q) (p q) (p L + +

unde :
3
1
v b p
;
6
5
b
, pentru navele care se afl sub viteza critica (cargouri, petroliere, etc.. ) ;
v - viteza de serviciu [Nd] ;
; 3 , 750 45572.53 16
6
5
p
3

2
1
3
1
2
3
1
2 v b q

,
_

4 . 611 136194 2 17,5 136194
6
5
q
3
1
3
1
2
3
1
,
_

( ) ( ) m 96 . 180 4 , 611 750,3 4 , 611 750,3 L 3
1
3
1
pp
+ +
Adoptam: L
pp
= 180 m
Lungimea la plutirea de plin ncrcare se determin cu relaia :
L
WL
= (1.0241.04).L
pp
L
WL
= 1.033.180 = 185.4 m
1.3.Calculul coeficienilor de finee C
B
, C
M
, C
W
, C
P
Literatura arat c exist o dependen liniar a coeficientului de finee bloc C
B
de
numrul Froude.
C
B
Fr 68 . 1 05 . 1
unde
; 187 , 0
180 81 . 9
9,01
L g
v
F
pp
r

v- viteza de mars in m/s
v = 15.5 nod = 7.974 m/s
g- acceleratia gravitationala
C
B
; 81 , 0 006 , 0 187 , 0 04 , 1 05 , 1 06 , 0 4 , 1 05 , 1 t t
r
F
Coeficientul de finee al suprafeei plutirii depinde deforma cuplelor. El influeneaz
stabilitatea, nescufundabilitatea, i cubatura navei.
Pentru nave de mare tonaj:
896 , 0 275 , 0 8 , 0 75 , 0 275 , 0 75 , 0 + +
B w
C C
Adoptm : C
W
= 0.85
Coeficientul de finee al celei mai mari seciuni transversale este:
d B
A
C
M
M

Din diagrama 1,15 pag 41 [1] C
M
se determina functie de C
B
:
; 99 , 0
M
C
Coeficientul de finee prismatic longitudinal CP are o mare inportan asupra
rezistenei la inaintare.
Dac se cunosc coeficienii C
B
i C
M
, atunci se poate calcula C
P
, cu relaia
; 774 . 0
0.99
0.8
C
C
L A
C
M
B
WL M
P

Adoptm C
P
= 0.75
1.4. Verificarea lungimii navei la interferena valurilor
Lungimea navei trebuie astfel aleasa incit sa nu produca o interferenta nefavorabila a
valurilor, sa nu se suprapuna o creasta de val prova cu o creasta de val pupa.
Un criteriu recomandat pentru verificarea lungimii navei este asa numitul criteriu P, ce
foloseste diagrama lui Kent.
Valoarea P se calculeaza cu relatia:
WL P
S
L C
V
0.746 P

unde : L
WL
se introduce in picioare ;
501 , 0
28 , 3 267 774 , 0
17,5
0.746 P

P aparine domeniului cuprins intre :
14
4
4
1
P
1.5.Calculul limii navei i a raportului B/d
Pentru calculul limii se pot folosi relaii pe bayestatistice sau condiiile de
stabilitateiniial.
Watson recomand pentru nave de transportat mrfuri uscate relaia :
; 28 2 180
7,5
1
2 L
7,5
1
B
pp
m + +
Din considerente de indeplinire a volumului de balast adoptm : B = 28 m
In cazul navelor cu restrictii de pescaj, cum sunt tancurile petroliere ,navele combinate
de capacitate mare se recomanda adoptarea raportului bd dupa prototip .
Nava prototip este un petrolier 39000 Dwt la care raportul bd este 2.33
1.6.Calculul pescajului i nlimii de construcie a navei
n multe cazuri pescajul este prescris n conformitate cu adncimea canalelor
navigabile, adncimea acvatoriilor porturilor, praguri etc.
m 12
2.333
28
b
B
d
d

Din partea beneficiarului nu se fac ngrdiri privitoare la nalimea de construcie,
excepie fcnd navele care trebuie s treac pe sub anumite poduri. O nlime de construcie
relativ mare , determin n primul rnd, un volum util mare.
Mrirea nlimii de construcie reprezint practic singurul mijloc pentru influiena
indicelui de stivuire.
La stabilirea nlimii de construcie, se ine cont de bordul liber minim.
Bordul liber minim F , se poate determina conform ,,Conveniei internaionale
privind liniile de ncrcare . Londra 1966 sau din condiii de nescufundabilitate i volum util
Bordul liber minim pentru L
PP
= 180 m este : F = 4800 mm
D = d + F = 12 + 4.800 = 16.8 m
Inaltimea de constructie trebuie sa asigure volumul tancurilor de marfa si de balast .
Vu = 101898 m3
VB = 21952 m3
Inaltimea dublului fund dupa Germanisher Loyid este :
; 9 . 0
15
28
15
m
B
h
DF

Pentru tancurile de balast adoptam initial o latime de 4,5 m ;
Lungimea picului pupa :
; 2 . 7 180 04 , 0 04 , 0 m L L
pp picpupa

Lungimea compartimentului masini :
; 30 m L
CM

Lungimea picului prova :
; 6 . 12 180 07 , 0 07 , 0 m L L
pp picpupa

Lungimea utila :
; 153 m L
u

; 5 , 15
153 35
1
m
V
D
u
Inaltimea de constructie este :

; 3 . 16 8 . 0 5 , 15
1
m h D D
DF
+ +
Datorita formelor ascutite ale corpului navei la extremitatea prova adoptam o inaltime
de constructie de 16.8 m ;
1.7.Verificarea rapoartelor dintre dimensiuni
In practica de proiectare este necesar s se verifice dimensiunile cu unele rapoarte
stabilite prin analiz statistic.
; 42 . 6
28
180
B
L

; 333 . 2
12
28
d
B

17 71 . 10
16.8
180
D
L
<
1.8.Verificarea perioadei oscilaiilor de ruliu
ntre perioada oscilaiilor libere transversale T
, nlimea metacentric relativ

h
i
nlimea metacentric relativ
h
, se poate stabili o relaie de calcul care s permit o
verificare din punct de vedere al confortului echipajului, n condiii de navigaie n valuri.
Din teoria oscilaiilor navei :
0
h g
k 2
T
unde :
k
raza de inerie a masei navei i a maselor de ap aderente, n raport cu axa
longitudinalce trece prin centrul de greutate;
h0 nlimea metacentric iniial;
g acceleraia gravitaional
J J
k
2
+
unde:
J momentul de inerie al navei;
J - momentul de inerie al maselor adiionale;
( )
2 2
D b B a
12
J +
DJ = a1 J
Introducnd n :
0
h g
k 2
T
relaile de mai sus obinem:

( ) ( )
0
2 2
1
h g 12
D b B a a 1
2 T

+ +

Cu aproximaia :
666 . 1
16.8
28
D
B

relaia devine:

( )
h
B
c
h
B
c B
h g 12
B
D
b a a 1
2 T
0 0
2
1

,
_
,
_
+ +


Constanta c , are valori subunitare i depinde de tipul, construcia i situaia de
ncrcare. Se consider c pentru majoritatea navelor c = 0.73 0.8
h
B
c T

s 2 , 19
0,06
28
0.73 T
Se constat c prin creterea limii se obine o cretere a nlimii

metacentrice relative pentru T i c constante. Creterea perioadei oscilaiilor de ruliu T,
numai prin micorarea lui
h
, conduce la nrutirea stabilitii iniiale.
La creterea limii se recomand mrirea lui
h
, astfel ca T s nu scad sub12s:
12 T >
s
1.9.Stabilitatea iniial
Stabilitatea initiala este caracterizata de inaltimea metacentrica .
GK MB BK MG +
Cota centrului de caren poate fi scris sub forma:
d c BK
1

unde:
- c
1
, este un coeficient ce depinde de coeficentul de finee bloc C
B
i coeficientul de
finee al plutirii C
W

- Benson recomand pentru determinarea lui c
1
relaia:
W
B
1
C
C
1
1
c
+
525 . 0
0.85
0.767
1
1
C
C
1
1
c
W
B
1

+

m 675 , 7 6 , 14 0.525 BK
Raza metacentric transversal, se poate scrie sub forma:
d C 12
B c
MB
B
2
iB

unde:
c
iB
, este un coeficient ce depinde de coeficientul de finee al plutirii C
W
i formele
navei.
Normand recomand pentru calculul coeficientului c
iB
urmtoarea relaie:
0.096 C 0.894 c
2
W iB
+
741 . 0 0.096 85 . 0 0.894 c
2
iB
+
m 675 , 10
6 , 14 767 . 0 12
44 741 . 0
d C 12
B c
MB
2
B
2
iB
Pentru nave normale de transport, ordonata centrului de greutate a corpului,

suprastructurilor, rufurilor, amenajrilor i instalaiilor, mai puin instalaia de propulsie, c
3
se
poate lua ntre 0.68 0.73. Valorile mai mari sunt valabile pentru navele mai mici.
m 5 , 10 21 0,5 GK
m 85 , 7 5 , 10 675 , 10 675 , 7 MG +
2.Determinarea diagramei de carene drepte si diagrama Bonjean :
2.1. Calculul de carene drepte
Pentru proiectarea navelor i pentru rezolvarea problemelor (unora) ce apar n
exploatare este necesar s se traseze curbele elementelor geometrice i mecanice ale planului
de forme.
Calculul de carene drepte pe plutiri drepte se efectueaz folosind urmatoarele relaii:
1. Aria suprafetei plutirii
L
0
WL
dx y 2 A
M
G
B
K
2. Momentul static al ariei plutirii:

L
0
y
dx y x 2 M
3. Abscisa centrului de plutire:
WL
y
F
A
M
x
4. Momentul de inerie al ariei plutirii dup axa x:
L
0
3
x
dx y
3
2
I
5. Momentul de inerie al ariei plutirii dup axa y:

L
0
2
y
dx y x 2 I
6. Momentul de inerie al ariei plutirii fa de o axa paralel cu y ce trece prin centrul
plutirii:
WL
2
F y y
A x I I
F

7. Volumul carenei:
( )
z
0
WL
dz z A V
8. Deplasament:
K = 1,006 r = 1.025 t / m3 = 1.025 t/m3
9. Coordonatele centrului de carena:
( )
V
dz x z A
V
M
x
z
0
F WL
yz
B

0
V
M
y
xz
b

( )
V
dz z z A
V
M
z
z
0
WL
xy
B

10. Raza metacentrica transversal:
V
I
r
x
0

11. Raza metacentrica longitudinal:
V
I
R
F
y
0

Ca metod de integrare s-a folosit metoda trapezelor care const n aproximarea
integralei cu suma ariilor trapezelor:
( )
b
a
du u f I
Se mparte domeniul (a , b) n intervale egale cu lungimea:
u
a b
h

Fie un interval I cuprins ntre u

1
i u
i+1
. Integrala
( )
1 i
i
u
u
du u f I
se
aproximeaz prin aria trapezului ABu
i+1
u
i
:
( )
1 i i
v v h
2
1
I
+
+
Rezulta ca pentru intervalul (a , b) avem:
( ) ( )
+
n
0 i
1 i i
b
a
n
0 i
i
v v
2
1
I du u f I
( )
n 1 n 2 1 0
v 2 v 2 ... v 2 v 2 v
2
h
I + + + + +

n
0 i
i i
v h I
unde a
i
= 1 / 2 pentru i = 0; i = n
a
i
= 1 pentru i (1; n-1)
n cazul n care tabelul de puncte ale functiei contine valori intermediare aflate la
fractiuni din h, relatia se pastreaza, valorile ai modificndu-se corespunztor cu subdivizarea
intervalului de lungime h.
V
V
i+1
V=f(u)
V
i
u
i
u
i+1
u
A
B
h
v
u a b
WL z zB xB xF Aw Ix Iy r R V

0 0 0.00 1.71 1.71 2900.63 67054.75 1718026.52 - - 0.00 0.00
1 1 0.56 2.22 2.62 3650.33 113410.40 2560653.89 34.62 781.77 3275.48 3380.47
2 2 1.07 2.55 3.05 3887.73 128546.85 2919449.37 18.25 414.43 7044.50 7270.32
3 3 1.59 2.75 3.13 4034.10 138975.94 3134344.25 12.63 284.80 11005.42 11358.20
4 4 2.11 2.86 3.18 4106.39 143050.22 3266957.36 9.49 216.70 15075.66 15558.92
5 5 2.62 2.92 3.10 4166.19 146152.26 3389005.70 7.61 176.40 19211.96 19827.80
6 6 3.14 2.94 2.95 4217.96 149263.97 3480418.73 6.38 148.71 23404.03 24154.25
7 7 3.65 2.92 2.68 4271.51 151891.81 3582197.56 5.49 129.56 27648.76 28535.05
8 8 4.17 2.86 2.28 4325.95 154324.10 3690589.81 4.83 115.52 31947.48 32971.57
9 9 4.69 2.76 1.79 4405.38 158272.39 3856705.50 4.36 106.21 36313.15 37477.18
10 10 5.22 2.63 1.29 4492.85 161706.52 4057055.06 3.97 99.53 40762.26 42068.91

n
0 i
i i
v h I
unde a
i
= 1 / 2 pentru i = 0; i = n
a
i
= 1 pentru i (1; n-1)
n cazul n care tabelul de puncte ale functiei contine valori intermediare aflate la
fractiuni din h, relatia se pastreaza, valorile ai modificndu-se corespunztor cu subdivizarea
intervalului de lungime h.
CETRALIZATOR
cupla y(x)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.6
1/2 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 1.4 3
1 0.4 0.6 0.8 1 1 1.2 1.4 1.8 2.6 4 5.4
1 1/2 1 2 2.2 2.6 2.8 3 3.4 4.2 5.2 6.2 7.8
2 2 3 3.8 4.2 4.4 5.2 5.6 6.4 7.4 8.4 9.4
2 1/2 2.2 4.4 5.4 6.2 6.6 7.2 7.8 8.4 9.4 10.2 11
3 3.6 6.2 7 7.8 8.6 9 9.6 10.4 11 11.6 12.2
4 6.6 9.2 10.4 11 11.6 12.2 12.6 13 13.2 13.6 13.8
5 9.4 11.8 12.8 13.4 13.8 14 14.2 14.4 14.6 14.6 14.8
6 12.4 14.4 14.2 14.6 14.6 14.6 14.8 14.8 14.8 15 15
7 12.4 14.4 14.8 15 15 15 15 15 15 15 15
8 12.4 14.4 14.8 15 15 15 15 15 15 15 15
9 12.4 14.4 14.8 15 15 15 15 15 15 15 15
10 12.4 14.4 14.8 15 15 15 15 15 15 15 15
11 12.4 14.4 14.8 15 15 15 15 15 15 15 15
12 12.4 14.4 14.8 15 15 15 15 15 15 15 15
13 12.4 14.4 14.8 15 15 15 15 15 15 15 15
14 12 14 14.6 15 15 15 15 15 15 15 15
15 10.8 13.4 14.2 14.6 14.8 14.8 14.8 14.8 14.8 15 15
16 9.2 12 13 13.6 14 14.2 14.4 14.4 14.4 14.6 14.6
17 6.2 9.6 11 11.8 12.2 12.6 12.8 13 13.2 13.4 13.6
18 3.2 6.4 7.8 8.6 9 9.4 9.8 10.2 10.4 10.6 10.8
18 1/2 1.6 4.6 6 6.6 7 7.4 7.8 8 8.2 8.4 8.8
19 0.6 2.8 4 4.6 5 5.4 5.4 5.6 5.6 5.8 6.2
19 1/2 0.2 1.8 2.6 3 3.6 3.6 3.6 3.4 3.2 3 3.2
20 0 1 2 2.4 2.6 2.8 2.6 2.2 1.6 1 0.4
CUPLA x dx y Ai xy Myi y
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 0.42 1.79 -32.13 -136.55 0.07 0.10 2457.95 10446.27
1 1/2 -72.25 4.25 1.05 6.25 -75.86 -322.42 1.16 1.64 5481.07 23294.53
2 -68.00 4.25 2.10 13.39 -142.80 -606.90 9.26 13.12 9710.40 41269.20
2 1/2 -63.75 4.25 2.31 18.74 -147.26 -625.87 12.33 17.46 9387.98 39898.93
3 -59.50 4.25 3.78 25.88 -224.91 -955.87 54.01 76.51 13382.15 56874.12
4 -51.00 8.50 6.93 91.04 -353.43 -3004.16 332.81 942.97 18024.93 153211.91
5 -42.50 8.50 9.87 142.80 -419.48 -3565.54 961.50 2724.26 17827.69 151535.34
6 -34.00 8.50 13.02 194.57 -442.68 -3762.78 2207.16 6253.61 15051.12 127934.52
7 -25.50 8.50 13.02 221.34 -332.01 -2822.09 2207.16 6253.61 8466.26 71963.17
8 -17.00 8.50 13.02 221.34 -221.34 -1881.39 2207.16 6253.61 3762.78 31983.63
9 -8.50 8.50 13.02 221.34 -110.67 -940.70 2207.16 6253.61 940.70 7995.91
10 0.00 8.50 13.02 221.34 0.00 0.00 2207.16 6253.61 0.00 0.00
11 8.50 8.50 13.02 221.34 110.67 940.70 2207.16 6253.61 940.70 7995.91
12 17.00 8.50 13.02 221.34 221.34 1881.39 2207.16 6253.61 3762.78 31983.63
13 25.50 8.50 13.02 221.34 332.01 2822.09 2207.16 6253.61 8466.26 71963.17
14 34.00 8.50 12.60 217.77 428.40 3641.40 2000.38 5667.73 14565.60 123807.60
15 42.50 8.50 11.34 203.49 481.95 4096.58 1458.27 4131.78 20482.88 174104.44
16 51.00 8.50 9.66 178.50 492.66 4187.61 901.43 2554.05 25125.66 213568.11
17 59.50 8.50 6.51 137.45 387.35 3292.43 275.89 781.70 23047.03 195899.73
18 68.00 8.50 3.36 83.90 228.48 1942.08 37.93 107.48 15536.64 132061.44
18 1/2 72.25 4.25 1.68 21.42 121.38 515.87 4.74 6.72 8769.71 37271.25
19 76.50 4.25 0.63 9.82 48.20 204.83 0.25 0.35 3686.92 15669.40
19 1/2 80.75 4.25 0.21 3.57 16.96 72.07 0.01 0.01 1369.32 5819.60
20 85.00 4.25 0.00 0.89 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
20 1/2 89.25 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Aw= 2900.63 My= 4972.79 Ix= 67054.75 Iy= 1726551.79
WL0 xF= 1.714 [m] IyF= 1718026.52 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 0.63 2.68 -48.20 -204.83 0.25 0.35 3686.92 15669.40
1 1/2 -72.25 4.25 2.10 11.60 -151.73 -644.83 9.26 13.12 10962.13 46589.06
2 -68.00 4.25 3.15 22.31 -214.20 -910.35 31.26 44.28 14565.60 61903.80
2 1/2 -63.75 4.25 4.62 33.02 -294.53 -1251.73 98.61 139.70 18775.97 79797.87
3 -59.50 4.25 6.51 47.30 -387.35 -1646.22 275.89 390.85 23047.03 97949.87
4 -51.00 8.50 9.66 137.45 -492.66 -4187.61 901.43 2554.05 25125.66 213568.11
5 -42.50 8.50 12.39 187.43 -526.58 -4475.89 1902.01 5389.04 22379.44 190225.22
6 -34.00 8.50 15.12 233.84 -514.08 -4369.68 3456.65 9793.84 17478.72 148569.12
7 -25.50 8.50 15.12 257.04 -385.56 -3277.26 3456.65 9793.84 9831.78 83570.13
8 -17.00 8.50 15.12 257.04 -257.04 -2184.84 3456.65 9793.84 4369.68 37142.28
9 -8.50 8.50 15.12 257.04 -128.52 -1092.42 3456.65 9793.84 1092.42 9285.57
10 0.00 8.50 15.12 257.04 0.00 0.00 3456.65 9793.84 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.12 257.04 128.52 1092.42 3456.65 9793.84 1092.42 9285.57
12 17.00 8.50 15.12 257.04 257.04 2184.84 3456.65 9793.84 4369.68 37142.28
13 25.50 8.50 15.12 257.04 385.56 3277.26 3456.65 9793.84 9831.78 83570.13
14 34.00 8.50 14.70 253.47 499.80 4248.30 3176.52 9000.15 16993.20 144442.20
15 42.50 8.50 14.07 244.55 597.98 5082.79 2785.37 7891.87 25413.94 216018.47
16 51.00 8.50 12.60 226.70 642.60 5462.10 2000.38 5667.73 32772.60 278567.10
17 59.50 8.50 10.08 192.78 599.76 5097.96 1024.19 2901.88 35685.72 303328.62
18 68.00 8.50 6.72 142.80 456.96 3884.16 303.46 859.82 31073.28 264122.88
18 1/2 72.25 4.25 4.83 49.09 348.97 1483.11 112.68 159.63 25212.90 107154.83
19 76.50 4.25 2.94 33.02 224.91 955.87 25.41 36.00 17205.62 73123.86
19 1/2 80.75 4.25 1.89 20.53 152.62 648.62 6.75 9.56 12323.86 52376.42
20 85.00 4.25 1.05 12.50 89.25 379.31 1.16 1.64 7586.25 32241.56
20 1/2 89.25 4.25 0.00 4.46 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Aw= 3650.33 My= 9551.09 Ix= 113410.40 Iy= 2585644.35
WL1 xF= 2.617 [m] IyF= 2560653.89 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 0.84 3.57 -64.26 -273.11 0.59 0.84 4915.89 20892.53
1 1/2 -72.25 4.25 2.31 13.39 -166.90 -709.31 12.33 17.46 12058.34 51247.96
2 -68.00 4.25 3.99 26.78 -271.32 -1153.11 63.52 89.99 18449.76 78411.48
2 1/2 -63.75 4.25 5.67 41.06 -361.46 -1536.22 182.28 258.24 23043.23 97933.75
3 -59.50 4.25 7.35 55.34 -437.33 -1858.63 397.07 562.51 26020.84 110588.56
4 -51.00 8.50 10.92 155.30 -556.92 -4733.82 1302.17 3689.48 28402.92 241424.82
5 -42.50 8.50 13.44 207.06 -571.20 -4855.20 2427.72 6878.53 24276.00 206346.00
6 -34.00 8.50 14.91 240.98 -506.94 -4308.99 3314.61 9391.41 17235.96 146505.66
7 -25.50 8.50 15.54 258.83 -396.27 -3368.30 3752.78 10632.88 10104.89 85891.52
8 -17.00 8.50 15.54 264.18 -264.18 -2245.53 3752.78 10632.88 4491.06 38174.01
9 -8.50 8.50 15.54 264.18 -132.09 -1122.77 3752.78 10632.88 1122.77 9543.50
10 0.00 8.50 15.54 264.18 0.00 0.00 3752.78 10632.88 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.54 264.18 132.09 1122.77 3752.78 10632.88 1122.77 9543.50
12 17.00 8.50 15.54 264.18 264.18 2245.53 3752.78 10632.88 4491.06 38174.01
13 25.50 8.50 15.54 264.18 396.27 3368.30 3752.78 10632.88 10104.89 85891.52
14 34.00 8.50 15.33 262.40 521.22 4430.37 3602.69 10207.61 17721.48 150632.58
15 42.50 8.50 14.91 257.04 633.68 5386.24 3314.61 9391.41 26931.19 228915.09
16 51.00 8.50 13.65 242.76 696.15 5917.28 2543.30 7206.02 35503.65 301781.03
17 59.50 8.50 11.55 214.20 687.23 5841.41 1540.80 4365.60 40889.89 347564.04
18 68.00 8.50 8.19 167.79 556.92 4733.82 549.35 1556.50 37870.56 321899.76
18 1/2 72.25 4.25 6.30 61.58 455.18 1934.49 250.05 354.23 32886.39 139767.17
19 76.50 4.25 4.20 44.63 321.30 1365.53 74.09 104.96 24579.45 104462.66
19 1/2 80.75 4.25 2.73 29.45 220.45 936.90 20.35 28.82 17801.14 75654.83
20 85.00 4.25 2.10 20.53 178.50 758.63 9.26 13.12 15172.50 64483.13
20 1/2 89.25 4.25 1.47 15.17 131.20 557.59 3.18 4.50 11709.38 49764.85
Aw= 3887.73 My= 11876.27 Ix= 128546.85 Iy= 2955729.12
WL2 xF= 3.055 [m] IyF= 2919449.37 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 1.05 4.46 -80.33 -341.38 1.16 1.64 6144.86 26115.67
1 1/2 -72.25 4.25 2.73 16.07 -197.24 -838.28 20.35 28.82 14250.77 60565.78
2 -68.00 4.25 4.41 30.35 -299.88 -1274.49 85.77 121.50 20391.84 86665.32
2 1/2 -63.75 4.25 6.51 46.41 -415.01 -1763.80 275.89 390.85 26457.05 112442.45
3 -59.50 4.25 8.19 62.48 -487.31 -2071.05 549.35 778.25 28994.65 123227.25
4 -51.00 8.50 11.55 167.79 -589.05 -5006.93 1540.80 4365.60 30041.55 255353.18
5 -42.50 8.50 14.07 217.77 -597.98 -5082.79 2785.37 7891.87 25413.94 216018.47
6 -34.00 8.50 15.33 249.90 -521.22 -4430.37 3602.69 10207.61 17721.48 150632.58
7 -25.50 8.50 15.75 264.18 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.33 264.18 651.53 5537.96 3602.69 10207.61 27689.81 235363.41
16 51.00 8.50 14.28 251.69 728.28 6190.38 2911.95 8250.54 37142.28 315709.38
17 59.50 8.50 12.39 226.70 737.21 6266.24 1902.01 5389.04 43863.70 372841.43
18 68.00 8.50 9.03 182.07 614.04 5219.34 736.31 2086.22 41754.72 354915.12
18 1/2 72.25 4.25 6.93 67.83 500.69 2127.94 332.81 471.48 36175.03 153743.89
19 76.50 4.25 4.83 49.98 369.50 1570.35 112.68 159.63 28266.37 120132.06
19 1/2 80.75 4.25 3.15 33.92 254.36 1081.04 31.26 44.28 20539.77 87294.03
20 85.00 4.25 2.52 24.10 214.20 910.35 16.00 22.67 18207.00 77379.75
20 1/2 89.25 4.25 2.10 19.64 187.43 796.56 9.26 13.12 16727.68 71092.65
Aw= 4034.10 My= 12646.28 Ix= 138975.94 Iy= 3173988.38
WL3 xF= 3.135 [m] IyF= 3134344.25 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 1.05 4.46 -80.33 -341.38 1.16 1.64 6144.86 26115.67
1 1/2 -72.25 4.25 2.94 16.96 -212.42 -902.76 25.41 36.00 15346.98 65224.68
2 -68.00 4.25 4.62 32.13 -314.16 -1335.18 98.61 139.70 21362.88 90792.24
2 1/2 -63.75 4.25 6.93 49.09 -441.79 -1877.60 332.81 471.48 28163.95 119696.80
3 -59.50 4.25 9.03 67.83 -537.29 -2283.46 736.31 1043.11 31968.46 135865.94
4 -51.00 8.50 12.18 180.29 -621.18 -5280.03 1806.93 5119.64 31680.18 269281.53
5 -42.50 8.50 14.49 226.70 -615.83 -5234.51 3042.32 8619.91 26172.56 222466.78
6 -34.00 8.50 15.33 253.47 -521.22 -4430.37 3602.69 10207.61 17721.48 150632.58
7 -25.50 8.50 15.75 264.18 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.54 265.97 660.45 5613.83 3752.78 10632.88 28069.13 238587.56
16 51.00 8.50 14.70 257.04 749.70 6372.45 3176.52 9000.15 38234.70 324994.95
17 59.50 8.50 12.81 233.84 762.20 6478.66 2102.07 5955.87 45350.60 385480.12
18 68.00 8.50 9.45 189.21 642.60 5462.10 843.91 2391.07 43696.80 371422.80
18 1/2 72.25 4.25 7.35 71.40 531.04 2256.91 397.07 562.51 38367.46 163061.70
19 76.50 4.25 5.25 53.55 401.63 1706.91 144.70 205.00 30724.31 130578.33
19 1/2 80.75 4.25 3.78 38.38 305.24 1297.25 54.01 76.51 24647.73 104752.84
20 85.00 4.25 2.73 27.67 232.05 986.21 20.35 28.82 19724.25 83828.06
20 1/2 89.25 4.25 2.31 21.42 206.17 876.21 12.33 17.46 18400.45 78201.91
Aw= 4106.39 My= 13040.76 Ix= 143050.22 Iy= 3308371.21
WL4 xF= 3.176 [m] IyF= 3266957.36 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 1.26 5.36 -96.39 -409.66 2.00 2.83 7373.84 31338.80
1 1/2 -72.25 4.25 3.15 18.74 -227.59 -967.25 31.26 44.28 16443.20 69883.59
2 -68.00 4.25 5.46 36.59 -371.28 -1577.94 162.77 230.59 25247.04 107299.92
2 1/2 -63.75 4.25 7.56 55.34 -481.95 -2048.29 432.08 612.12 30724.31 130578.33
3 -59.50 4.25 9.45 72.29 -562.28 -2389.67 843.91 1195.54 33455.36 142185.29
4 -51.00 8.50 12.81 189.21 -653.31 -5553.14 2102.07 5955.87 33318.81 283209.89
5 -42.50 8.50 14.70 233.84 -624.75 -5310.38 3176.52 9000.15 26551.88 225690.94
6 -34.00 8.50 15.33 255.26 -521.22 -4430.37 3602.69 10207.61 17721.48 150632.58
7 -25.50 8.50 15.75 264.18 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.54 265.97 660.45 5613.83 3752.78 10632.88 28069.13 238587.56
16 51.00 8.50 14.91 258.83 760.41 6463.49 3314.61 9391.41 38780.91 329637.74
17 59.50 8.50 13.23 239.19 787.19 6691.07 2315.69 6561.11 46837.51 398118.81
18 68.00 8.50 9.87 196.35 671.16 5704.86 961.50 2724.26 45638.88 387930.48
18 1/2 72.25 4.25 7.77 74.97 561.38 2385.88 469.10 664.55 40559.89 172379.51
19 76.50 4.25 5.67 57.12 433.76 1843.46 182.28 258.24 33182.26 141024.59
19 1/2 80.75 4.25 3.78 40.16 305.24 1297.25 54.01 76.51 24647.73 104752.84
20 85.00 4.25 2.94 28.56 249.90 1062.08 25.41 36.00 21241.50 90276.38
20 1/2 89.25 4.25 2.52 23.21 224.91 955.87 16.00 22.67 20073.22 85311.17
Aw= 4166.19 My= 12926.97 Ix= 146152.26 Iy= 3429115.86
WL5 xF= 3.103 [m] IyF= 3389005.70 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 1.47 6.25 -112.46 -477.93 3.18 4.50 8602.81 36561.93
1 1/2 -72.25 4.25 3.57 21.42 -257.93 -1096.21 45.50 64.46 18635.62 79201.40
2 -68.00 4.25 5.88 40.16 -399.84 -1699.32 203.30 288.00 27189.12 115553.76
2 1/2 -63.75 4.25 8.19 59.80 -522.11 -2218.98 549.35 778.25 33284.67 141459.86
3 -59.50 4.25 10.08 77.65 -599.76 -2548.98 1024.19 1450.94 35685.72 151664.31
4 -51.00 8.50 13.23 198.14 -674.73 -5735.21 2315.69 6561.11 34411.23 292495.46
5 -42.50 8.50 14.91 239.19 -633.68 -5386.24 3314.61 9391.41 26931.19 228915.09
6 -34.00 8.50 15.54 258.83 -528.36 -4491.06 3752.78 10632.88 17964.24 152696.04
7 -25.50 8.50 15.75 265.97 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.54 265.97 660.45 5613.83 3752.78 10632.88 28069.13 238587.56
16 51.00 8.50 15.12 260.61 771.12 6554.52 3456.65 9793.84 39327.12 334280.52
17 59.50 8.50 13.44 242.76 799.68 6797.28 2427.72 6878.53 47580.96 404438.16
18 68.00 8.50 10.29 201.71 699.72 5947.62 1089.55 3087.05 47580.96 404438.16
18 1/2 72.25 4.25 8.19 78.54 591.73 2514.84 549.35 778.25 42752.31 181697.33
19 76.50 4.25 5.67 58.91 433.76 1843.46 182.28 258.24 33182.26 141024.59
19 1/2 80.75 4.25 3.78 40.16 305.24 1297.25 54.01 76.51 24647.73 104752.84
20 85.00 4.25 2.73 27.67 232.05 986.21 20.35 28.82 19724.25 83828.06
20 1/2 89.25 4.25 2.52 22.31 224.91 955.87 16.00 22.67 20073.22 85311.17
Aw= 4217.96 My= 12452.83 Ix= 149263.97 Iy= 3517183.69
WL6 xF= 2.952 [m] IyF= 3480418.73 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1 -76.50 4.25 1.89 8.03 -144.59 -614.49 6.75 9.56 11060.75 47008.20
1 1/2 -72.25 4.25 4.41 26.78 -318.62 -1354.15 85.77 121.50 23020.48 97837.02
2 -68.00 4.25 6.72 47.30 -456.96 -1942.08 303.46 429.91 31073.28 132061.44
2 1/2 -63.75 4.25 8.82 66.05 -562.28 -2389.67 686.13 972.02 35845.03 152341.38
3 -59.50 4.25 10.92 83.90 -649.74 -2761.40 1302.17 1844.74 38659.53 164303.00
4 -51.00 8.50 13.65 208.85 -696.15 -5917.28 2543.30 7206.02 35503.65 301781.03
5 -42.50 8.50 15.12 244.55 -642.60 -5462.10 3456.65 9793.84 27310.50 232139.25
6 -34.00 8.50 15.54 260.61 -528.36 -4491.06 3752.78 10632.88 17964.24 152696.04
7 -25.50 8.50 15.75 265.97 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.54 265.97 660.45 5613.83 3752.78 10632.88 28069.13 238587.56
16 51.00 8.50 15.12 260.61 771.12 6554.52 3456.65 9793.84 39327.12 334280.52
17 59.50 8.50 13.65 244.55 812.18 6903.49 2543.30 7206.02 48324.41 410757.51
18 68.00 8.50 10.71 207.06 728.28 6190.38 1228.48 3480.70 49523.04 420945.84
18 1/2 72.25 4.25 8.40 81.22 606.90 2579.33 592.70 839.66 43848.53 186356.23
19 76.50 4.25 5.88 60.69 449.82 1911.74 203.30 288.00 34411.23 146247.73
19 1/2 80.75 4.25 3.57 40.16 288.28 1225.18 45.50 64.46 23278.41 98933.23
20 85.00 4.25 2.31 24.99 196.35 834.49 12.33 17.46 16689.75 70931.44
20 1/2 89.25 4.25 2.10 18.74 187.43 796.56 9.26 13.12 16727.68 71092.65
Aw= 4271.51 My= 11432.48 Ix= 151891.81 Iy= 3612796.04
WL7 xF= 2.676 [m] IyF= 3582197.56 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 0.21 0.89 -16.96 -72.07 0.01 0.01 1369.32 5819.60
1 -76.50 4.25 2.73 12.50 -208.85 -887.59 20.35 28.82 15976.64 67900.73
1 1/2 -72.25 4.25 5.46 34.81 -394.49 -1676.56 162.77 230.59 28501.54 121131.55
2 -68.00 4.25 7.77 56.23 -528.36 -2245.53 469.10 664.55 35928.48 152696.04
2 1/2 -63.75 4.25 9.87 74.97 -629.21 -2674.15 961.50 1362.13 40112.30 170477.26
3 -59.50 4.25 11.55 91.04 -687.23 -2920.71 1540.80 2182.80 40889.89 173782.02
4 -51.00 8.50 13.86 215.99 -706.86 -6008.31 2662.50 7543.75 36049.86 306423.81
5 -42.50 8.50 15.33 248.12 -651.53 -5537.96 3602.69 10207.61 27689.81 235363.41
6 -34.00 8.50 15.54 262.40 -528.36 -4491.06 3752.78 10632.88 17964.24 152696.04
7 -25.50 8.50 15.75 265.97 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.54 265.97 660.45 5613.83 3752.78 10632.88 28069.13 238587.56
16 51.00 8.50 15.12 260.61 771.12 6554.52 3456.65 9793.84 39327.12 334280.52
17 59.50 8.50 13.86 246.33 824.67 7009.70 2662.50 7543.75 49067.87 417076.85
18 68.00 8.50 10.92 210.63 742.56 6311.76 1302.17 3689.48 50494.08 429199.68
18 1/2 72.25 4.25 8.61 83.00 622.07 2643.81 638.28 904.23 44944.74 191015.14
19 76.50 4.25 5.88 61.58 449.82 1911.74 203.30 288.00 34411.23 146247.73
19 1/2 80.75 4.25 3.36 39.27 271.32 1153.11 37.93 53.74 21909.09 93113.63
20 85.00 4.25 1.68 21.42 142.80 606.90 4.74 6.72 12138.00 51586.50
20 1/2 89.25 4.25 1.26 12.50 112.46 477.93 2.00 2.83 10036.61 42655.59
Aw= 4325.95 My= 9843.16 Ix= 154324.10 Iy= 3712986.70
WL8 xF= 2.275 [m] IyF= 3690589.81 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.00 0.00
1/2 -80.75 4.25 1.47 6.25 -118.70 -504.49 3.18 4.50 9585.23 40737.21
1 -76.50 4.25 4.20 24.10 -321.30 -1365.53 74.09 104.96 24579.45 104462.66
1 1/2 -72.25 4.25 6.51 45.52 -470.35 -1998.98 275.89 390.85 33982.61 144426.08
2 -68.00 4.25 8.82 65.15 -599.76 -2548.98 686.13 972.02 40783.68 173330.64
2 1/2 -63.75 4.25 10.71 83.00 -682.76 -2901.74 1228.48 1740.35 43526.11 184985.96
3 -59.50 4.25 12.18 97.28 -724.71 -3080.02 1806.93 2559.82 43120.25 183261.04
4 -51.00 8.50 14.28 224.91 -728.28 -6190.38 2911.95 8250.54 37142.28 315709.38
5 -42.50 8.50 15.33 251.69 -651.53 -5537.96 3602.69 10207.61 27689.81 235363.41
6 -34.00 8.50 15.75 264.18 -535.50 -4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
7 -25.50 8.50 15.75 267.75 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.75 267.75 669.38 5689.69 3906.98 11069.79 28448.44 241811.72
16 51.00 8.50 15.33 264.18 781.83 6645.56 3602.69 10207.61 39873.33 338923.31
17 59.50 8.50 14.07 249.90 837.17 7115.90 2785.37 7891.87 49811.32 423396.20
18 68.00 8.50 11.13 214.20 756.84 6433.14 1378.75 3906.46 51465.12 437453.52
18 1/2 72.25 4.25 8.82 84.79 637.25 2708.29 686.13 972.02 46040.95 195674.04
19 76.50 4.25 6.09 63.37 465.89 1980.01 225.87 319.98 35640.20 151470.86
19 1/2 80.75 4.25 3.15 39.27 254.36 1081.04 31.26 44.28 20539.77 87294.03
20 85.00 4.25 1.05 17.85 89.25 379.31 1.16 1.64 7586.25 32241.56
20 1/2 89.25 4.25 0.00 4.46 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Aw= 4405.38 My= 7904.87 Ix= 158272.39 Iy= 3870889.75
WL9 xF= 1.794 [m] IyF= 3856705.50 [m^4]
3
Ixi x
2
*y Iyi
0 -85.00 - 0.63 -53.55 0.25 4551.75
1/2 -80.75 4.25 3.15 16.07 -254.36 -1081.04 31.26 44.28 20539.77 87294.03
1 -76.50 4.25 5.67 37.49 -433.76 -1843.46 182.28 258.24 33182.26 141024.59
1 1/2 -72.25 4.25 8.19 58.91 -591.73 -2514.84 549.35 778.25 42752.31 181697.33
2 -68.00 4.25 9.87 76.76 -671.16 -2852.43 961.50 1362.13 45638.88 193965.24
2 1/2 -63.75 4.25 11.55 91.04 -736.31 -3129.33 1540.80 2182.80 46939.92 199494.67
3 -59.50 4.25 12.81 103.53 -762.20 -3239.33 2102.07 2977.93 45350.60 192740.06
4 -51.00 8.50 14.49 232.05 -738.99 -6281.42 3042.32 8619.91 37688.49 320352.17
5 -42.50 8.50 15.54 255.26 -660.45 -5613.83 3752.78 10632.88 28069.13 238587.56
6 -34.00 8.50 15.75 265.97 -535.50 -4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
7 -25.50 8.50 15.75 267.75 -401.63 -3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
8 -17.00 8.50 15.75 267.75 -267.75 -2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
9 -8.50 8.50 15.75 267.75 -133.88 -1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
10 0.00 8.50 15.75 267.75 0.00 0.00 3906.98 11069.79 0.00 0.00
11 8.50 8.50 15.75 267.75 133.88 1137.94 3906.98 11069.79 1137.94 9672.47
12 17.00 8.50 15.75 267.75 267.75 2275.88 3906.98 11069.79 4551.75 38689.88
13 25.50 8.50 15.75 267.75 401.63 3413.81 3906.98 11069.79 10241.44 87052.22
14 34.00 8.50 15.75 267.75 535.50 4551.75 3906.98 11069.79 18207.00 154759.50
15 42.50 8.50 15.75 267.75 669.38 5689.69 3906.98 11069.79 28448.44 241811.72
16 51.00 8.50 15.33 264.18 781.83 6645.56 3602.69 10207.61 39873.33 338923.31
17 59.50 8.50 14.28 251.69 849.66 7222.11 2911.95 8250.54 50554.77 429715.55
18 68.00 8.50 11.34 217.77 771.12 6554.52 1458.27 4131.78 52436.16 445707.36
18 1/2 72.25 4.25 9.24 87.47 667.59 2837.26 788.89 1117.59 48233.38 204991.85
19 76.50 4.25 6.51 66.94 498.02 2116.56 275.89 390.85 38098.15 161917.13
19 1/2 80.75 4.25 3.36 41.95 271.32 1153.11 37.93 53.74 21909.09 93113.63
20 85.00 4.25 0.42 16.07 35.70 151.73 0.07 0.10 3034.50 12896.63
20 1/2 89.25 4.25 0.00 1.79 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Aw= 4492.85 My= 5814.86 Ix= 161706.52 Iy= 4064580.94
WL10 xF= 1.294 [m] IyF= 4057055.06 [m^4]
WL
(z*Aw) a' Mxy zB xF*Aw
(xF*Aw) a" Myz xB r R
0 0.00 - 0.00 0.00 4972.79 - - 0.00 1.71 - -
1 3650.33 1825.16 1825.16 0.56 9551.09 14523.88 14523.88 14523.88 2.22 34.62 781.77
2 11425.79 5712.89 7538.06 1.07 11876.27 21427.36 21427.36 35951.24 2.55 18.25 414.43
3 19877.76 9938.88 17476.94 1.59 12646.28 24522.55 24522.55 60473.79 2.75 12.63 284.80
4 28527.87 14263.94 31740.87 2.11 13040.76 25687.04 25687.04 86160.83 2.86 9.49 216.70
5 37256.52 18628.26 50369.13 2.62 12926.97 25967.73 25967.73 112128.57 2.92 7.61 176.40
6 46138.68 23069.34 73438.47 3.14 12452.83 25379.80 25379.80 137508.37 2.94 6.38 148.71
7 55208.27 27604.13 101042.60 3.65 11432.48 23885.31 23885.31 161393.68 2.92 5.49 129.56
8 64508.12 32254.06 133296.66 4.17 9843.16 21275.64 21275.64 182669.31 2.86 4.83 115.52
9 74256.00 37128.00 170424.66 4.69 7904.87 17748.03 17748.03 200417.35 2.76 4.36 106.21
10 84576.87 42288.44 212713.10 5.22 5814.86 13719.73 13719.73 214137.08 2.63 3.97 99.53
WL z Aw xF Ix IyF
z

wi+Awi-1 a V

z*Aw
0 0.00 2900.63 1.71 67054.75 1718026.52 - - 0.00 0.00 0.00 0.00
1 1.00 3650.33 2.62 113410.40 2560653.89 1.00 6550.95 3275.48 3275.48 3380.47 3650.33
2 2.00 3887.73 3.05 128546.85 2919449.37 1.00 7538.06 3769.03 7044.50 7270.32 7775.46
3 3.00 4034.10 3.13 138975.94 3134344.25 1.00 7921.83 3960.92 11005.42 11358.20 12102.30
4 4.00 4106.39 3.18 143050.22 3266957.36 1.00 8140.49 4070.25 15075.66 15558.92 16425.57
5 5.00 4166.19 3.10 146152.26 3389005.70 1.00 8272.58 4136.29 19211.96 19827.80 20830.95
6 6.00 4217.96 2.95 149263.97 3480418.73 1.00 8384.15 4192.07 23404.03 24154.25 25307.73
7 7.00 4271.51 2.68 151891.81 3582197.56 1.00 8489.46 4244.73 27648.76 28535.05 29900.54
8 8.00 4325.95 2.28 154324.10 3690589.81 1.00 8597.45 4298.73 31947.48 32971.57 34607.58
9 9.00 4405.38 1.79 158272.39 3856705.50 1.00 8731.33 4365.66 36313.15 37477.18 39648.42
10 10.00 4492.85 1.29 161706.52 4057055.06 1.00 8898.23 4449.11 40762.26 42068.91 44928.45
2.2. Calculul diagramei Bonjean
Diagrama Bonjean constituie un instrument deosebit de util n proiectarea i
exploatarea, navei permind calculul elementelor carenei pentru o plutire oarecare.
Calculul seciunii transversale se face pe toat nlimea cuplei.
Se propune calculul ariei transversale A
T
de la linia de baz pn la punte, aceste valori
vor fi calculate ca funcie de cota z, deci A
T
= A
T
(z).
Reprezentarea curbelor transversale se face aeznd un segment orizontal care
reprezint aria transversal pentru o cupl, care are o cot z, reprezentnd aria transversal la
plutirea respectiv.
Aceast curb se traseaz pentru fiecare cupl mparte, la o anumit scar.
Dup calculul valorilor curbelor A
T
(z) se trece la construcia propriu-zis a diagramei
Bonjean.
Diagramei Bonjean const n ansamblul curbelor A
T
(z) la fiecare cupl
K3
.j.. .z.... .y.. .At...
1 0 3.1 0
2 1.6 5.9 7.2
3 3.2 6.8 17.36
4 4.8 7.6 28.88
5 6.4 8 41.36
6 8 9.6 55.44
7 9.6 10.7 71.68
8 11.2 11.6 89.52
9 12.8 12.2 108.56
10 14.4 12.6 128.4
11 16 12.7 148.64
K4
.j.. z... ..y. .At...
1 0 4.4 0
2 1.6 9.9 11.44
3 3.2 10.3 27.6
4 4.8 11.1 44.72
5 6.4 11.7 62.96
6 8 12.3 82.16
7 9.6 12.7 102.16
8 11.2 13 122.72
9 12.8 13.3 143.76
10 14.4 13.5 165.2
11 16 13.6 186.88
K2
.j. z .y.. ..At...
1 0 1.2 0
2 1.6 2.5 2.96
3 3.2 3 7.36
4 4.8 3.5 12.56
5 6.4 4.1 18.64
6 8 5.5 26.32
7 9.6 7.4 36.64
8 11.2 9.2 49.92
9 12.8 10.4 65.6
10 14.4 11.2 82.88
11 16 11.5 101.04
K1
.j. z y .At...
1 8 0.5 0
2 9.6 3.1 2.88
3 11.2 5.8 10
4 12.8 7.7 20.8
5 14.4 8.9 34.08
6 16 9.4 48.72
K5
.j.. .z. .y.. .At...
1 0 7.3 0
2 1.6 12 15.44
3 3.2 12.7 35.2
4 4.8 13.1 55.84
5 6.4 13.4 77.04
6 8 13.6 98.64
7 9.6 13.7 120.48
8 11.2 13.8 142.48
9 12.8 13.8 164.56
10 14.4 13.9 186.72
11 16 13.9 208.96
K6
.j z. ..y.. ..At...
1 0 10.1 0
2 1.6 13.5 18.88
3 3.2 13.8 40.72
4 4.8 13.9 62.88
5 6.4 13.9 85.12
6 8 14 107.44
7 9.6 14 129.84
8 11.2 14 152.24
9 12.8 14 174.64
10 14.4 14 197.04
11 16 14 219.44
K9
.j. .z.. .y. At...
1 0 14 0
2 1.6 14 22.4
3 3.2 14 44.8
4 4.8 14 67.2
5 6.4 14 89.6
6 8 14 112
7 9.6 14 134.4
8 11.2 14 156.8
9 12.8 14 179.2
10 14.4 14 201.6
11 16 14 224
K10
.j. z. ..y. ...At...
1 0 14 0
2 1.6 14 22.4
3 3.2 14 44.8
4 4.8 14 67.2
5 6.4 14 89.6
6 8 14 112
7 9.6 14 134.4
8 11.2 14 156.8
9 12.8 14 179.2
10 14.4 14 201.6
11 16 14 224
K11
.j. .z. .y. .At...
1 0 14 0
2 1.6 14 22.4
3 3.2 14 44.8
4 4.8 14 67.2
5 6.4 14 89.6
6 8 14 112
7 9.6 14 134.4
8 11.2 14 156.8
9 12.8 14 179.2
10 14.4 14 201.6
11 16 14 224
K12
.j.. ..z. .y.. .At...
1 0 14 0
2 1.6 14 22.4
3 3.2 14 44.8
4 4.8 14 67.2
5 6.4 14 89.6
6 8 14 112
7 9.6 14 134.4
8 11.2 14 156.8
9 12.8 14 179.2
10 14.4 14 201.6
11 16 14 224
K13
.j z. y. At...
1 0 14 0
2 1.6 14 22.4
3 3.2 14 44.8
4 4.8 14 67.2
5 6.4 14 89.6
6 8 14 112
7 9.6 14 134.4
8 11.2 14 156.8
9 12.8 14 179.2
10 14.4 14 201.6
11 16 14 224
K14
.j. .z. .y... .At...
1 0 13.3 0
2 1.6 13.8 21.68
3 3.2 14 43.92
4 4.8 14 66.32
5 6.4 14 88.72
6 8 14 111.12
7 9.6 14 133.52
8 11.2 14 155.92
9 12.8 14 178.32
10 14.4 14 200.72
11 16 14 223.12
K15
.j. .z. .y.. .At...
1 0 14 0
2 1.6 14 22.4
3 3.2 14 44.8
4 4.8 14 67.2
5 6.4 14 89.6
6 8 14 112
7 9.6 14 134.4
8 11.2 14 156.8
9 12.8 14 179.2
10 14.4 14 201.6
11 16 14 224
K16
.j. .z. y ..At...
1 0 9.9 0
2 1.6 13.1 18.4
3 3.2 13.7 39.84
4 4.8 13.8 61.84
5 6.4 13.9 84
6 8 13.9 106.24
7 9.6 13.9 128.48
8 11.2 13.9 150.72
9 12.8 13.9 172.96
10 14.4 14 195.28
11 16 14 217.68
K17
.j. .z. y. .At...
1 0 7.8 0
2 1.6 11.8 15.68
3 3.2 12.6 35.2
4 4.8 13.1 55.76
5 6.4 13.3 76.88
6 8 13.4 98.24
7 9.6 13.5 119.76
8 11.2 13.6 141.44
9 12.8 13.6 163.2
10 14.4 13.8 185.12
11 16 13.9 207.28
K18
.j .z.. .y... .At...
1 0 4.9 0
2 1.6 9.45 11.48
3 3.2 10.5 27.44
4 4.8 11.1 44.72
5 6.4 11.5 62.8
6 8 11.8 81.44
7 9.6 12 100.48
8 11.2 12.2 119.84
9 12.8 12.4 139.52
10 14.4 12.8 159.68
11 16 13.3 180.56
K7
.j .z .y. .At...
1 0 11.5 0
2 1.6 14 20.4
3 3.2 14 42.8
4 4.8 14 65.2
5 6.4 14 87.6
6 8 14 110
7 9.6 14 132.4
8 11.2 14 154.8
9 12.8 14 177.2
10 14.4 14 199.6
11 16 14 222
K8
.j. .z.. .y .At...
1 0 14 0
2 1.6 14 22.4
3 3.2 14 44.8
4 4.8 14 67.2
5 6.4 14 89.6
6 8 14 112
7 9.6 14 134.4
8 11.2 14 156.8
9 12.8 14 179.2
10 14.4 14 201.6
11 16 14 224
K19
.j.. .z .y..... .At...
1 0 1.7 0
2 1.6 5.8 6
3 3.2 7 16.24
4 4.8 7.6 27.92
5 6.4 8 40.4
6 8 8.3 53.44
7 9.6 8.7 67.04
8 11.2 9.2 81.36
9 12.8 9.8 96.56
10 14.4 10.7 112.96
11 16 11.7 130.88
K20
.j .z y .At...
1 0 0.1 0
2 1.6 2.4 2
3 3.2 3.3 6.56
4 4.8 3.6 12.08
5 6.4 3.5 17.76
6 8 3.3 23.2
7 9.6 3.3 28.48
8 11.2 3.9 34.24
9 12.8 4.7 41.12
10 14.4 6.2 49.84
11 16 7.6 60.88
cupla A
T
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.63
1/2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.21 1.89 6.51
1 0.00 1.05 2.52 4.41 6.51 8.82 11.55 14.91 19.53 26.46 36.33
1 1/2 0.00 3.15 7.56 12.60 18.27 24.36 31.08 39.06 48.93 60.90 75.60
2 0.00 5.25 12.39 20.79 29.82 39.90 51.24 63.84 78.33 94.92 113.61
2 1/2 0.00 6.93 17.22 29.40 42.84 57.33 73.08 90.09 108.78 129.36 151.62
3 0.00 10.29 24.15 39.69 56.91 75.39 94.92 115.92 138.39 162.12 187.11
4 0.00 16.59 37.17 59.64 83.37 108.36 134.40 161.28 188.79 216.93 245.70
5 0.00 22.26 48.09 75.60 104.16 133.35 162.96 192.99 223.44 254.10 284.97
6 0.00 28.14 58.17 88.41 119.07 149.73 180.60 211.68 242.76 274.05 305.55
7 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
8 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
9 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
10 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
11 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
12 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
13 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
14 0.00 27.30 57.33 88.41 119.91 151.41 182.91 214.41 245.91 277.41 308.91
15 0.00 25.41 54.39 84.63 115.50 146.58 177.66 208.74 239.82 271.11 302.61
16 0.00 22.26 48.51 76.44 105.42 135.03 165.06 195.30 225.54 255.99 286.65
17 0.00 16.59 38.22 62.16 87.36 113.40 140.07 167.16 194.67 222.60 250.95
18 0.00 10.08 24.99 42.21 60.69 80.01 100.17 121.17 142.80 164.85 187.32
18 1/2 0.00 6.51 17.64 30.87 45.15 60.27 76.23 92.82 109.83 127.26 145.32
19 0.00 3.57 10.71 19.74 29.82 40.74 52.08 63.63 75.39 87.36 99.96
19 1/2 0.00 2.10 6.72 12.60 19.53 27.09 34.65 42.00 48.93 55.44 61.95
20 0.00 1.05 4.20 8.82 14.07 19.74 25.41 30.45 34.44 37.17 38.64
20 1/2 0.00 0.00 1.47 5.04 9.45 14.28 19.32 23.94 27.30 28.56 28.56
3.Diagrama bratului stabilitatii statice
STABILITATEA LA INGHIURI MARI DE INCLINARE
Curbele de interpolare ale stabilitatii de forma
- curbele de pantocarene-
In conditiile de exploatare nava poate sa se afle in cele mai diverse conditii de
incarcare cuprinse intre deplasamentul navei goale si deplasamentul la prima incarcare. Intre
aceste limite ale deplasamentului , distributia marfii la bord poate fi foarte diferita , astfel
incat , pentru acelasi deplasament pozitia pe inaltime a centrului de greutate, putand avea o
variatie destul de larga. Stabilitatea navei trebuie analizata pentru fiecare situatie de
incarcare , deci trebuie construite cele doua diagrame de stabilitate statica si dinamica.
Se stie ca :

g f B B B s
l l a Z Z Y l + sin sin ) ( cos
0
(1)
Bratul stabilitatii de greutate , l
g
, depinde de distributia maselor de bord si se
determina din relatia :
L
g
=a sin
= (z
g
z
B0
) sin
(2)
Cunoscand deci deplasamentul navei , din curbele de carene drepte se poate extrage
valuarea lui zB pentru volumul carenei corespunzator , iar zG se poate determina prin calcul
in functie de distributia incarcaturii
Bratul stabilitatii de forma depinde atat de deplasament cat si de formele navei
.Determinarea lui prin calcul pentru toate deplasamentele ce se pot intalni in exploatarea navei
ar necesita o munca foarte laborioasa .
De aceea , in faza de proiectare a navei se construiesc diagrame de interpolare ale
bratului stabilitatii de forma date sub forma lf(=F(V , () cunoscute sub denumirea diagrama de
pontocarene.
Calculul si constructia curbelor de interpolare se realizeaza in modul urmator : se
stabilesc limitele de variatie ale volumului carenei , intre situatia de nava goala , V0 si plina
incarcare Vp . Intre aceste limite se mai aleg cateva valori ale volumului carenei , notate prin
V1 , V2 cu intervale egale intre ele , astfel incat:
V1-V0 ( V2-V1((Vp-Vp-1
Corespunzator fiecarui volum V0 , V1 , ,Vp , din diagramele de carene drepte se pot
determina pescajele corespunzatoare d0,d1,.,dp . Pentru fiecare din pescajele obtinute se
calculeaza bratele stabilitatii de forma lf( in gama de valori a unghiului ( cuprinsa intre
00.900 de obicei din 100 in 100 . Sub acesta forma construite diagramele de interpolare s-ar
putea utiliza mai greu in practica deoarece pentru fiecare deplasament ar trebui utilizate si
curbele de carene drepte in vederea determinarii zB0 . De aceea , pentru toate volumele de
calcul adoptate , bratul stabilitatii de forma se recomanda a se calcula in raport cu un punct fix
de pe nava , sa zicem punctul de chila C0(fig .1) , adica se calculeaza bratul C0A dat de
relatia :
CoA=lf(=lf(+zB0sin( (3)

Avand diagramele astfel construite , utilizarea lor in conditii de exploatare ale navei
deoarece bratul stabilitatii statice se calculeaza simplu cu relatia :
lS(=lf(-ZGsin(
fiind deci necesara numai determinarea prin calcul a cotei centrului de greutate , ZG .
Cu valorile bratului astfel calculate se pot trasa curbele l
f
=f(V) , pentru valori
constante ale unghiului de inclinare (fig.2).
Cu o valoare a volumului carenei V , corespunzatoare unei situatii de incarcare date ,
se intra in abscisa si pe verticala punctului respectiv se citesc din diagrama valorile bratului lf(
pentru fiecare unghi de inclinare . Cunoscand pozitia pe inaltime a centrului de greutate , prin
aplicarea formulei (1) se detrmina foarte usor valorile bratului stabilitatii statice lS( iar prin
integrare se determina ld( . Cu valorile astfel calculate se traseaza diagramele de stabilitate ,
care , dupa cum se stie , permit determinarea comportarii navei la actiunea diverselor cauze
externe .
Daca bratul stabilitatii de forma se traseaza in raport cu un alt punct de pe nava situat
in planul diametral z0 , atunci bratul stabilitatii statice se va calcula , evident , cu relatia :
lS(=lf(-(ZG z0)sin( (4)
Unii proiectanti obisnuiesc sa prezinte diagramele de pantocarene sub forma lf(=f(V ,
() , adica sa reprezinte bratele stabilitatii de forma calculate in raport cu centrul de carena
corespunzator volumului V . In aceasta situatie , dupa cum s-a aratat mai sus , pentru
utilizarea lor in construirea diagramelor de stabilitate , trebuie sa avem la dispozitie si curbele
de carene drepte din care se extragem valuare lui ZB0 corespunzatoare volumului pentru care
se face calculul .
Considerand expresia bratului stabilitatii de forma
lf(=YB( cos ( +(ZB(-ZB0)sin ( (5)
prin derivare in raport cu volumul carenei se obtine (se are in vedere ca unghiul ( nu
depinde de volumul carenei)

sin
) (
cos
0
dV
Z Z d
dV
dY
dV
dl
B B B f

+
(6)
Pentru determinarea derivatelor coordonatelor centrului de carena se utilizeaza relatiile
:
Y
B
=

d I
V
l
x
cos
0
Z
B
-Z
B0
=

d I
V
l
x
sin
0
Prin I
x
notandu-se momentul de inertie al plutirii izocarene inclinata de unghi
fata de plutirea initiala . Efectuand derivatele se obtine :
1
]
1
0
2
0 0
cos cos
B
x
x
B
y cod
V
l
V
d I d
dV
dI
V
d
dY
(7)

2
0 0
0
sin sin
) (
V
d I d
dV
dI
V
d
Z Z d
x
x
B B

( )]
0
0
sin
B B T
Z Z d
V
l

(8)
in care prin (T s-a notat raza metacentrica diferentiala data de relatia
dV
dI
x
T

Deoarece raza matacentrica diferentiala reprezinta raza de curbura a curbei centrelor
de plutire , iar raza metacentrica raza de curbura a curbei centrelor de carena , prin analogie
se poate conclude ca integralele ce contin pe (T vor determina pozitia centrului de plutire
pentru o inclinare data . Avand in vedere ca pentru (=0 zf=d si Yf=0
se poate scrie

d d Z
d Y
T F
T F
sin
cos
0
0
(9 ), (10)
Rezulta deci:
( )

B F
B
Y Y
V
l
dV
dY

(11)
(
( [ ) ( ) ]
0
0
)
B B F
B B
Z d Z Z
V
l
dV
Z Z d

(12)
Inlocuind se obtine:
( { ) ( [ ) ( ) ] }

sin cos
0 B B F B f
f
Z Z d Z Y Y
V
l
dV
dl
+ +
(13)
Avand in vedere forma generala a expresiei bratului stabilitatii de forma (5 ), prin
analogie se poate scrie :
f
=Y
F
cos+(Z
F
-d)sin (14)
Aceasta expresie poarta numele de bratul curbei centrelor de plutire si reprezinta
distanta de la centrul de plutire initial pana la centrul plutirii inclinata de unghi ( , masurata
paralel cu aceasta plutire (fig .3) .
Utilizand relatiile (5 )si (14 )in (13) , derivata
dV
dl
f
se poate scrie :
( )

f F
f
l
V
l
dV
dl

(15)
Derivata bratului stabilitatii de forma in raport cu volumul carenei , pe cubele de
interpolare se reprezinta prin tangenta inclinata de unghi ( fata de axa absciselor .Plecand de
la expresia obtinuta mai sus (15) se poate determina tangenta unghiului ( sub forma :
tg =
V
l
(l
f
-
F
) (16)
Aceasta relatie se poate utiliza pentru trasarea corecta a curbelor de interpolare . In
punctul de volum considerat VI (fig 4) din calcule a rezultat valoarea bratului stabilitatii de
forma lf( care se poate transpune pe figura la o scara aleasa corespunzator (punctul A) . Din
transversalul pe care s-au efectua calculele , pentru inclinarea de unghi ( se poate determina
prin masurare distanta (F( de la centrul plutirii initiale F0 pana la centrul plutirii inclinate F( .
Din punctul C , pe axa absciselor se msoar segmentul CD care corespunde la scara
cu volumul V
I
si pe verticala ridicata in D se aseaza segmentul
F
. Dreapta AB reprezinta
directia tangentei la curba de interpolare , curba trebuind deci sa fie tangenta la aceasta
dreapta in punctul A .
4.Esantinaj in zona centrala
a navei
Generalitati
Esantionajul navei se face in conformitate cu Reguli pentru clasificarea si constructia
navelor maritime 1995 ale Registrului Naval Roman pentru clasa:

Materiale principale
Corpul rezistent (tablele invelisului,osatura formata din inima cu platbanda,profile
platbanda cu bulb,platbenzi confectionate din table) va fi executat din otel A STAS 8324-80
cu limita de curgere 235 N/mmp.
Otelurile D si E se vor utiliza pentru o serie de elemente conform prescriptiilor
regulilor societatii de clasificare.
PETROLIER
CM
RNR
0
M
Otelurile de inalta rezistenta cu limita de curgere 315 N/mmp, A 32, D 32 sau E 32 se
vor utiliza numai in zona centrala la puntea principala (inclusiv bordajul pe zona prescrisa de
reguli) si fundul navei (inclusiv dublu fund) numai pentru elementele care participa la
robustetea generala a navei.
Tevile pentru pontili vor fi din otel OLT 35 STAS 8183-80. Piesele turnate se vor
executa din otel OT 40-3 STAS 600-82.
Materialele de adaos pentru sudura,sirma si electrozi, vor fi conform cerintelor
societatii de clasificare.
Sistemul de constructie
Sistemul de constructie al osaturii va fi:
longitudinal in zona tancurilor de incarcare si numai puntea principala in C.M. si
extremitatea pupa;
transversal in picuri si in compartimentul masini.
Dimensiuni principale
Lungimea navei L
Conform 1.2.1.3. lungimea se adopta cea mai mare dintre distantele masurate astfel:
-de la muchia prova a etravei,la nivelul liniei de incarcare de vara,pina la axul cirmei;
L = 180 m.
- 96 % din lungimea masurata la nivelul liniei de incarcare de vara,de la muchia
anterioara a etravei pina la extremitatea pupa. ;
L = 0,96 . 183,6 = 176,25 m
Nu va fi mai mare decit 0,97 % din L
L = 0,97 . 183,6 = 178,098 m 178,1 m
Latimea navei B
Latimea maxima masurata la mijlocul lungimii navei intre marginile exterioare ale
coastelor: B = 28 m
Inaltimea de constructie D
D = 16,8 m
Pescaj de clacul
d = 11,2 m
4.1. Rapoarte intre dimensiuni
Conform 1.1.3. :
17
D
L
deci
66 . 10
8 . 16
1 . 178
< 17
5 . 2
D
B
deci
66 . 1
8 . 16
28
< 2.5
4.2.Distanta regulamentara normala
Conform 1.6.2.1. distanta intre longitudinale este :
a0=0.002L+0.48 [m]
a0=0.002*178.1+0.48= 0.83 [m]
Adoptm : 0,8 m.
Conform 1.6.2.3. in picuri distanta intercostala va fi cel putin 0,6 m.
Distanta teoretica intre coaste pe lungimea navei va fi urmatoarea:
- de la C 7 la C 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600 mm
de la C 13 la C 51 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 735 mm
de la C 51 la C 186 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 800 mm
de la C 186 la C 218 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 700 mm
de la 218 la C 251 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600 mm
4.3.Grosimi minime
Se vor stabili in conformitate cu 1.6.1.
Invelisul exterior
Conform 1.6.1.1.1. :
L = 0,04 . L + 6 [mm] pentru L = 80 m
L = 0,04 . 178,1 + 6 = 13,12 mm
Adoptat : 13 mm
Conform tab. 1.6.1.4. :
L = 0,025 . L + 6,5 [mm]
L = 0,025 . 178,098 + 6,5 = 10,95 mm
S-a ales valoarea mai mare .
4.3.2. Invelisul puntilor
S min = 0,04 L + 5; [mm]
S min = 0,04 . 178,1 + 5 = 12,12 mm
Adoptat : 12 mm
La extremitati :
S min = 0,015 . L + 6,5 [mm]
S min = 0,015 . 178,1 + 6,5 = 9,18 mm
Adoptat: 9 mm.
4.3.3. Invelisul dublului fund
Conform 1.6.1.1.3. :
S min = 0,035 . L + 5 ; [mm]
S min = 0,035 . 178,1 +5 = 11,23 mm
Adoptat : 11 mm

4.3.4. Tablele peretilor etansi
Conform 1.6.1.2.
S min = 5 . a + 2,5 [mm]
S min > 5 mm
a = 0,8 m
S min = 5 . 0,8 + 2,5 = 6,5 mm
Adoptat : 7 mm
Grosimea filelor inferioare va fi cu 1 mm mai mare :
S min = 6,5 + 1 = 7,5 mm
Adoptat : 8 mm
Grosimea minima a tablelor inimilor si platbandelor osaturii peretilor de tanc va fi cel
putin egala cu :
S min = 0,03 L + 4,5 [mm]
6,0 < S min < 7,5
S min = 0,03 . 178,1 + 4,5 = 9,84 mm
Adoptat : 7 mm
Conform 1.6.1.4. grosimea minima a elementelor structurale care limiteaza tancurile
de marfa la petroliere cit si a celor din interiorul tancurilor va fi cel putin egala cu:
S min = 0,025 . L + 6,5 [mm]
S min = 0,025 . 178,1 + 6,5 = 10,95 mm
Adoptat : 11 mm
Conform 1.6.1.3. in interiorul dublului fund grosimea minima a elementelor
structurale va fi cel puin egala cu :
S min = 0,025 . L + 5,5 [mm]
S min = 0,025 . 178,1 + 5,5 = 9,95 mm
Adoptat : 10 mm
4.4. Invelisul exterior (Fundul navei,bordajul si puntea principala)
Grosimea invelisului fundului in zona centrala a navei
Conform 2.10.1.1. in zona centrala a navei grosimea minima va fi:
d a k S
2
; (mm)
a = 0,8 m
k = 5,9
Pentru table cu Rc = 315 N/mm2
=0,78 (conf.tab 1.5.4.)
95 , 13 2 , 11 78 , 0 8 , 0 9 , 5 S
mm ;
Grosimea adoptata conform 2.10.1.2. va fi:
c
R n a k S 10
2
; (mm) (2.10.1.2-2)
K
2
= 0,36
N coeficient determinat functie de valoarea C.
c
b
B
SW
R
W
W
C
M
C
4
'
0
10 1 , 1
)
2
55 , 0 ( 015 , 0 1 , 0

+ +
S-a considerat in prima aproximatie:

MSW=0
1
'
0
b
W
W
497 . 0
315
10 1 . 1
)
2
8 , 0
55 . 0 ( 015 . 0
4
+ C
n = 0.55
s = 13.95+1.5=15.45 mm
Adoptat: 16 mm
Conform 2.101.5. grosimea tablelor fundului si bordajului in zonele 0.25L de la
perpendiculara prova si pupa va fi cal puin egala cu :
25 . 1
10
205 +
c
R
p
a s
; [mm] (1.20.2)
p = 0.01 (d+); (N/mm
2
)
L
L
x
) 2 . 0 05 . 0 (
1
- pentru regiunea aflata in prova sectiunii 0.25L de la

perpendiculara prova.
L
L
x
) 2 . 0 05 . 0 (
2
- pentru regiunea aflata in pupa sectiunii 0.25L de la

perpendiculara pupa.
Chila plata
Conform 2.10.4. latimea chilei plate va fi cel [utin egala cu aceea calculata cu
formula :
b = 0,004 . L + 0,9 (m) (2.9..3.1)
b = 0,004 . 178,1 + 0,9 = 1,61 m
adoptata : 1,750 m
Grosimea chilei plate va fi cu 3 mm mai mare decat grosimea tablelor fundului.
S= 15.45+3=18.45 mm
Adoptat 19 mm
Grosimea chilei plate pe 0.15L de la perpendiculara pupa se admite sa fie cu 10% mai
mica decat in zona centrala:
S= 0.9 . 18.45= 16.605 mm
Adoptat 17 mm
Pe portiunea 0.15L de la perpendiculara prova grosimea chilei plate nu va fi mai mica
decat a teablelor adiacente .
4.4.3. Grosimea invelisului bordajului
Conform 2.10.1.1.grosimea minima pentru fila situata deasupra gurnei in zona
centrala va fi:
d k s
2
[mm] (2.10.1.1.-2)
a = 0.8 m
k
2
= 5.6
=1 conf.tab.1.5.4.
99 . 14 2 . 1 1 8 . 0 6 . 5 s
[mm]
4.4.4. Centura
Latimea centurii conf.2.10.5.1.
b = 0.1 . D [m]
b = 0.1 . 16.8 = 1.68 m
Grosimea centurii conf.2.10.5.2.va fi cel putin egala cu cea mai mare valoare dintre
grosimea lacrimarei si grosimea bordajului.
Conf.2.10.5.3.la extremitati centura poate fi avea o grosime egala cu a tablelor
bordajului din aceasta zona.
4.4.5. Grosimea tablelor puntii principale
Conf.1.9.2.2.grosimea tablelor puntii in zona cetrala va fi cel putin egala cu:
c
R n a s
1
13 . 1
[mm];
a
1
= 0.8 m
n coeficient determinat functie de valoarea C.
c d
B
SW
R W
W
C
M
C
4
0
10 1 . 1
`
)
2
45 . 1 ( 015 . 0 1 . 0

S-a considerat in prima aproximatie :
M
SW
=1
1
`
0
d
W
W
; n = 0.61
0.549
315
10 1.1
)
2
0.8
0.015(1.45 C
4

mm s 53 . 12 315 61 . 0 8 . 0 13 . 1
Conf. 2.31.12.grosimea nu va fi mai mica decat aceea data de formula:
C
R
p
a k 3.17 s
c
+
[mm];
k=205
2 2
10 494 . 0 10 76 . 0 65 . 0

p
N/mm
2
;
C=2.25 (pt.portiunea orizontala a puntii );
C= 1.25 (pt.portiunea inclinata a puntii);
3 . 4 25 . 2
315
10 494 . 0
8 . 0 205 17 . 3
2
+
s
mm;
30 . 3 25 . 1
315
10 494 . 0
8 . 0 205 17 . 3
2
+
s
mm;
Conf. 1.6.1.1.2.grosimea minima a tablelor puntii la extremitati nu va fi mai mica
decat:
S = 0.015 L+6.5 [mm];
S = 0.015 178.1+6.5 = 9.17 [mm];
Conf.2.9.1.3.la extremitati pe 0.1L de la perpendiculara prova si pupa, aria
semisectiunii puntii superioare va fi cel putin egala cu:
S = 2BSmin [cm2];
S=2 . 28 . 9.17= 513 cm
2
;
S=662.4 . 0.8= 596.16 cm
2
;
Tabla lacrimara (2.9.3.)
Grosimea va fi egala cu grosimea bordajului:
S = 14 mm;
Latimea tablei lacrimare:
b = 0.004 L + 0.9 [m];
b = 0.004 . 178.1 + 0.9 = 1.61 m.
Deschideri in punti
Conf.2.9.4.3. colturile deschiderilor izolate se vor intari conf. figurii:
2
,
5
r
=
2
m
r=0,8m
r
=
0
,
8
m
s=16mm
1
,
2
5
r
=
1
m
3,25r=2,6m
Gro
simea va fi:
S= 1.35 . 12 = 16.2 mm.
Raza de racordare va fi :
) ( 1 . 0
`
0
d
d
W
W
b r
[m]; (2.9.4.3.-3);
Se admite totusi:
2
`
0
) ( 04 . 0
d
d
W
W
B r
[m]
1
`
0
d
d
W
W
b = 8 m;
8 1 . 0 r
8 . 0 r
m
28 4 . 00 r
12 . 1 r
m
4.5. Structura fundului si a dublului fund in zona tancurilor de incarcare
4.5.1. Esantionajul dublului fund conf. 10.4.
4.5.1.1. Tablele dublului fund
Conf. 10.4.1. grosimea plafonului dublului fund din magazii va fi cel putin egala cu
cea mai mare valoare data de formulele:
C
R
P
a s
c
+ 650
[mm]; ( 2.4.10.1.-1)
C
R
d
a s
c
+ 78
[mm]; ( 2.4.10.1.-2)
p- conf. 3.7.2. cu p= 2.5 . 10-2 N/mm2
Conf. 3.7.2. presiunea de calcul se adopta egala cu distanta de la marginea inferioara
a tablelor la o marime
p
deasupra puntii in planul diametral.
P = (17.36 2+2.5) . 10-2 N/mm2
C = 4 (conf. 10.4.1.)
a = 0.8
38 . 16 4
315
10 86 . 17
8 . 0 650
2
+
s
mm
77 . 15 4
315
2 . 11
8 . 0 78 + s
mm
Conf. 310.4.1. cea mai mare valoare gasita, trebuie sa fie cel putin egala valorii:
c
R
p
a s 710
[mm]; (4.2.6.1.)
a = 0.8
p-sarcina de calcul conf. 4.2.1.5.
H
k h p
[MN/m
2
]
k
H
= 1; (
10
0
);
V
G

; [MN/m
2
];
3
10 8 . 9

MN/m
2
;
h distanta punctului considerat fata de nivelul puntii superioare in planul diametral;
h = 17.36 2= 15.36 m ;
p = 9.8 . 10-3 . 15.36 . 1 =0.1505 MN/m2;
42 . 12
315
1505 . 0
8 . 0 710 s
mm ;
Conf. 4.2.6.1. grosimea plafonului dublului fund trebuie sa fie cel putin egala cu cea
indicata la 3.7.3.2.
4
4 100
17 . 0
+ p
a
s
[mm];
unde:
p- conf. 3.72.
Tinem cont ca p=2.5 . 10-2 N/mm2 ; (conf. 10.4.1.);
p = (17.36-2+0.76)10-2 = 16.12 .10-2 N/mm2;

43 . 13 4 10 12 . 16 100
17 . 0
8 . 0
4 2
+

s
mm
4.5.1.2. Longitudinalele plafonului dublului fund
Conf. 10.4.2. modulului de rezistenta al logitudinalelor plafonului dublului fund va
fi cel putin egala cu cea mai mare valoare dintre:
(1)
3 2
10
168
l p a
R
W
C
[mm];
cu: p- conf. 3.7.2. cu p=2.5 . 10-2 N/mm2 ;
(2)
3
2
10
6

+

C
R
l p a k
W
[cm
3
];
k = 26.4 pt.longitudinale;
p conf. 4.2.6.1.
Pentru zona C51-C175
a = 0.8 m
p = 17.86 . 10
-2
N/mm
2
;
l = 3.2 m;
3 . 780 10 ) 2 . 3 ( 10 86 . 17 8 . 0
315
168
3 2 2

W
cm
3
p = 0.1505 N/mm2;
RC = 31.5 daN/mm2;
96 . 867 10
6 15 . 3
) 2 . 3 ( 1505 . 0 8 . 0 4 . 26
3
2

+

W
cm
3
;
533x16
340x12
Pentru zona cuprinsa intre C175-C186
a = 0.8 m
l = 2.4 m;
400x16
300x12
(1)
3 . 588 10 ) 4 . 2 ( 10 86 . 17 8 . 0
235
168
3 2 2

W
cm
3
;
(2)
6 . 620 10
6 5 . 23
) 4 . 2 ( 1505 . 0 8 . 0 4 . 26
3
2

+

W
cm
3
;
Pentru zona cuprinsa intre C186-C217
a = 0.8 m
l = 2.1 m;
(1)
4 . 430 10 ) 1 . 2 ( 10 86 . 17 8 . 0
235
168
3 2 2

W
cm
3
;
350x17
260x12
(2)
1 . 475 10
6 5 . 23
) 1 . 2 ( 1505 . 0 8 . 0 4 . 26
3
2

+

W
cm
3
;
4.6.1. Esantionajul dublului fund conf.2.4
4.6.1.1. Suportul central
Conf. 2.42.1. suportul central va fi continuu pe o lungime de cel putin 0.6L.
4.6.1.2. Inaltimea suportului central
Conf. 2.4.2.2. va fi:
) ( . 3500 . 40
57 . 0
40
mm
L
d
B
L
h + +
(2.4.2.2.)
dar nu mai mica de 660 mm.
) (
1 . 178
2 . 11
. 3500 28 . 40
57 . 0
40 1 . 178
mm h + +
Adoptam: h = 2000 mm
4.6.1.3. Grosimea suportului central
) (
235
80
mm
R
h
s
c

(2.4.2.3.-1);
daca latura mai mica a panoului inimii suportului b nu este mai mare decat valoarea b0
determinata cu formula:
) (
) 003 . 0 26 . 0 (
7 . 31
2
1
2
3
1
0
mm
L R
k h
b
c
+

k = 67 (b orientat longitudinal);
h
1
= 2000 mm;
mm b 5 . 849
) 8 . 10 26 . 0 ( 315
67 2000 7 . 31
2
1
2
3 0

+

Valoarea: (0.26+0.003.L)
1/2
= (0.26+0.003 . 178.1)
1/2
= 0.891>0.8
Latura mai mica a panoului este considerata intre doua coaste unde avem bracheti,
deci:
mm s 76 . 14
315
235
80
4 . 1582

Pe 0.1L de la perpendiculara prova, grosimea suportului central se poate reduce cu
10%.
mm s 28 . 13 76 . 14 9 . 0
Suportul central se va rigidiza cu bracheti la fiecare coasta .
Brachetii se vor extinde pana la longitudinala cea mai apropiata. Grosimea brachetilor
va fi egala cu cea a varangelor:
S = 12 mm
4.6.1.4. Varange cu inima
Conf. 2.4.6.5. grosimea inimii varangei in zona magaziilor va fi cel putin egala cu
cea mai mare din valorile determinate cu formulel:
(1)
) (
30
1
mm
h k
B d a k
s

(2)
) ( 9 . 2 3
0 1
2
0
mm
h k k
B d a k k
b s
e

Pt.zona C51- C175
a distanta intre inimile varangelor (m);
a = 3.2 m.
h inaltimea suportului central (m);
h = 2 m.
b
0
partea cea mai mica a panoului inimii (m);
b
0
= 0.8 m , (intre nervuri).
- conf.1.5.4.
= f (R
c
) = f(235) = 1.
k = 1 (sistem longitudinal);
k
1
= 1.3 si = 1 (pt. 5 suporti);
35 . 6 ) 5 . 2 (
8 . 0
2
0

,
_
f f k
k0 = f (Rc) = f(235) = 2.6
(1)
) ( 87 . 12
2 3 . 1 30
28 2 . 11 2 . 3 1
mm s

(2)
) ( 51 . 13
2 35 . 6 3 . 1
28 2 . 11 2 . 3 1 6 . 2 1
8 . 0 9 . 2
3
2
mm s

Conf. 2.4.6.5. pe 0.25B de o parte si de alta a P.D. (0.25 . 28 = 7 m ), grosimea inimii
varangei determinata cu formula 2.4.6.5.-1 poate fi micsorata cu 30%, iar cea determinata cu
2.4.6.5.-2 , cu 10%.
Pt. 13.51 mm, rezulta:
S = 0.9 . 13.51 = 12.16 mm
Adoptam: s = 12 mm.
Pt.zona C171- C186
a = 2.4 m
k
1
= 1.6 (pt.7 suporti);
(1)
) ( 84 . 7
2 6 . 1 30
28 2 . 11 4 . 2 1
mm s

(2)
) ( 46 . 11
2 35 . 6 3 . 1
28 2 . 11 4 . 2 1 6 . 2 1
8 . 0 9 . 2
3
2
mm s

Reducand grosimea de la (2) cu 10%, rezulta:
s = 0.9 . 11.46 = 10.314 mm.
Pt.zona C186- C217
a = 2.1 m
k
1
= 1.6 (pt.7 suporti);
(1)
) ( 86 . 6
2 6 . 1 30
28 2 . 11 1 . 2 1
mm s

(2)
) ( 96 . 10
2 35 . 6 3 . 1
28 2 . 11 1 . 2 1 6 . 2 1
8 . 0 9 . 2
3
2
mm s

Reducand grosimea de la (2) cu 10%, rezulta:
s = 0.9 . 10.96 = 9.86 mm.
Conf. 2.4.6.6. pe 0.25L de la perpendiculara prova (C175), grosimea va fi cel putin
egala cu :
s1 = 0.035 . L + 6 (mm) (2.4.6.6.-2)
s1 = 0.035 . 178.1 + 6 = 12.23 mm
Adopt: s1 = 12 mm
4.6.1.5. Varange etanse
Conf. 2.4.6.8.1. grosimea varangelor etanse va fi cel putin egala cu aceea data de
formula:
) ( 650 mm
R
P
a s
c

(2.4.6.8.)
a distanta intre nervurile de rigidizare;
a = 0.8 m
( )
2 2
10 56 . 16 10 75 . 0 1 8 . 16

+ P
N/mm
2

) ( 8 . 13
235
10 56 . 165
8 . 0 650
2
mm s

Grosimea varangelor etanse, conf.2.4.6.8.2. va fi cu 1 mm mai mare, iar grosimea
varangelor etanse sub peretii transversali, cu 2 mm decat grosimea prevazuta la 1.6.1.3.
Smin = 0.025 . L+5.5 (mm) (1.6.1.3.-2.)
Smin = 0.025 . 178.1+5.5 = 9.95 mm
Deci: S = 13.8 mm >9.95+2 = 11.95 mm
S = 11.95 mm
4.6.1.5. Rigidizarea varangelor
Toate varangele cu inima vor fi prevazute cu nervuri de rigidizare (conf. 2.4.6.9.
pentru inaltimi mai mari de 900 mm precum si varangele pe 0.25L de la extremitatea prova).
La varangele neetanse, nervurile de rigidizare vor avea grosimea cel putin egala cu 0.8
din grosimea inimii varangei, deci 0.8 . 12 = 9.6 mm, iar latimea cel putin egala cu 10 grosimi
(120 mm) insa nu mai mare de 90 mm.
Nervurile prevad in planul fiecarei longitudinale. Ele se vor extinde intre
logitudinalele fundului si dublului fund de care se vor suda.
Conf. 2.4.2. varangele etanse se prevad cu nervuri de rigidizare dispuse la 0.8 m.
Modulul de rezistenta va fi cel putin egal cu cel dat in formula:
) ( 10
3 3
2
cm
R
h p a k
W
c

(2.4.6.10.)
a distanta intre nervuri;
a = 0.8 m
p = 16.56 . 10
-2
N/mm
2
h = 2 m
k = 100 (pentru nervurile sudate la longitudinalele fundului si dublului fund).
3 3
2 2
5 . 225 10
235
2 10 56 . 16 8 . 0 100
cm W

223x14
340x12
100x12

Conf. 2.4.6.10. avand inaltimea varangelor mai mare de 1.8 m, nervurile de rigidizare
trebuie sa satisfaca cerintele de la 2.13.3 si 2.13.5
Conf. 2.13.3.1. :
3 2
10 . . .. l p a
R
k
W
c

(cm
3
) (2.13.3.1.)
a = 0.8 m
k = 104
l = 1.34
p = (16.8-1)+0.65 . 0.76 = 16.3 . 10-2 N/mm2
3 3 2
5 . 103 10 . ) 34 . 1 .( 3 . 16 . 8 . 0
235
104
cm W
4.6.1.6. Suportii laterali
Numarul suportilor laterali indeplineste conditiile de la 2.4.8.1. Se amplaseaza
suporti laterali etansi la 2400 de la P.D. si in corespondenta peretilor longitudinali.
Conf. 2.4.8.4. grosimea inimilor suportilor laterali neetansi va fi egala cu grosimea
varangelor din zona respectiva, dar nu, mai mare de 0.9 din grosimea inimii suportului
central.
4.6.1.7. Plafonul dublului fund

Conf. 2.4.10.1. grosimea plafonului dublului fund va d cel putin egala cu cea mai
mare valoare obtinuta cu formula:
) ( , 650 mm C
R
P
a s
c
+
(2.4.10.1.-1.)
) ( , 78 mm C
R
d
a s
c
+
(2.4.10.1.-1.)
p presiunea de proba conf. Anexei 1, (N/mm2)
p = 17.86 . 10
-2
N/ mm
2
C = 4
Pentru zona cuprinsa intre C51-C186:

mm s 36 . 16 4
315
10 86 . 17
8 . 0 650
2
+

mm s 77 . 15 4
315
2 . 11
8 . 0 78 +
Adopt, s = 17 mm
4.6.1.8..Guri de vizitare si decupari de usurare
Conf.2.4.11.2. inaltimea gaurilor de usurare si altor decupari va fi cel putin egala cu:
- 0.5 din inaltimea elementului pentru varangele cu inima si suporti laterali;
Deci h<0.5 . 2000 = 1000 mm
0.4 din inaltimea suportului pentru suportul central ;
Deci h<0.4 . .2000 = 800 mm

Distanta dintre doua gauri de usurare vecine, va f cel putin egala cu 0.5 din latimea
celei mai mari gauri.
Deci d ( 0.5 . 800 = 400 mm.
Conf. 2.4.11.3. nu se admit gauri de usurare in urmatoarele locuri:
in suportul central pe 0.75L de la perpendiculara prova, deci C61 extremitatea prova;
in inima suportilor si in inima varagelor sub pontili si sub capetele semiperetilor;
in inima suportului central si in inimile suportilor laterali pe spatiile intercostale
adiacente peretilor transversali si pe varange in portiunile adiacente tablei adiacente tablei
marginale si suportilor
4.6.1.9. Puturi de drenaj
Conf. 2.4.12. adancimea puturilor de drenaj din dublul fund va fi mai mica de 1540
mm.
Volumul puturilor de drenaj corespunde restrictiilor de la partea Instalatii si
tubulaturi.
Grosimea peretilor si a fundului putului de drenaj trebuie sa fie cel putin cu 2 mm mai
mare decat grosimea varangelor etanse.
4.6.1.10. Decupari in osatura
Conf. 1.7.5.6. in osatura tancurilor se vor prevedea decupari pentru trecerea libera a
aerului la tevile de aerisire si traversarea lichiditatilor.
R = 75 mm

c
R
s
a

230
[mm] dar nu mai mica de 150mm
Grosimea cea mai mica la elementele de osatura s = 12 mm
mm mm a 150 180
235
12 230
min
>
Decuparile in coaste, traverse, nervuri de rigidizare si alte elemente asemanatoare

trebuie sa fie departate de capetele acestora si de reazeme, la o distanta de cel putin inaltimea
profilului, iar de gusee cu cel putin jumatate din inaltimea profilului.
5. Peretii longitudinali etansi in tancurile
de marfa si balast
Peretii longitudinali etansi vor fi pe toata lungimea zonei tancurilor de marfa si balast.
Tablele peretilor
Conf. 3.7.3. grosimea tablelor peretilor plani, va cel putin egala cu formula
2.12.5.1 .pentru k =195
c
R
P
k s
c
a
+ 17 . 3
[mm]
P-conf.3.7.2.
c = 2.5 pentru table inferioare;
c = 1.5 pentru celelate table ale peretilor;
Conf. 3.7.2. presiunea de calcul se adopta egala cu distanta de la marginea inferioara
a tablelor la o marime (p deasupra puntii, in planul diametral, egala cu:
2 2
2
10 5 . 2 10 1 05 . 0 1 22 . 0

'
1
1
]
1
,
_
+
b
l
b
p
[N/mm
2
]
( )
2
min
10 2

+
p
P
[N/mm
2
]
Grosimea filelor inferioare si superioare ale peretilor va corespunde cerintelor de la
2.10.1.2. pentru bordaj:
c
R n a k s 10
2
[mm]
Grosimea filelor superioare va fi cel putin egala cu acea a filei inferioare.
Latimea filei superioare va fi cel putin :
m D 58 . 1 8 . 16 1 . 0 1 . 0
Conf. 3.7.3.2. grosimae tablelor peretilor plani ce separa tancurile de marfa, tancurile
de balast va fi cel putin egala cu:
4 100
17 . 0
4
+ p
a
s
[mm]
Determinarea presiunii de calcul conf. 3.7.3.2.
l = 17.6 m
b = 14.4 m
2 2
2
10 405 . 2 10 1
4 . 14
6 . 17
05 . 0 1 4 . 2214 . 0

'
1
1
]
1
,
_
+ p
N/mm
2
Montanti intariti
Conf. 3.7.5.2. peretii longitudinali vor fi prevazuti cu maontanti intariti in planul
coastelor intarite. Modulul de rezistenta al sectiunii transversale a montantilor intariti va fi cel
putin egal cu 90% din modulul de rezistenta al coastelor intarite determinate conf. 3.6.8.2.
3 2
10 % 90 l p a
R
k
W
c
[cm
3
]
Nr.
crt.
Amplasare
a
[m]
l
[m]
k P
[N/mm
2
]
R
c
[N/mm
2
]
3 2
10 9 . 0 l p a
R
k
W
c
nec
[cm
3
]
C
51
C
175
3.2 13.6 88 11.06 10
-2
235 22061.76
C
175
C
185
2.4 13.6 88 11.06 10
-2
235 16546.32
C
185
C
218
2.1 13.6 88 11.06 10
-2
235 14478.032
Inaltimea inimii montantilor intariti se adopta aceeasi cu a coastelor intarite si
va fi cel putin egala cu
m l 088 . 1 6 . 13 08 . 0 08

Inaltimea inimii montantilor intariti se executa conf. 1.7.3.3.1. functie de marimea (.
3
10 5 . 31
c
R
s
h
h = 145 cm
s = 12 mm
835 . 5 10 235
12
145
5 . 31
3

Conf. Tabel 1.7.3.3.1. inima se va rigidiza cu nervuri perpendiculare conf. 1.7.3.3.1.,
nu va depasi si valoarea data de formula:
a
1 =
h
c
h = 145 cm
c = -0.45 . ( + 3.88 pt. (>5.03
( = 5.835, c = -0.45 . 5.835 + 3.88 = 0.954
a
1
= 145 . 0.954 = 138.33 cm
Cand >5.74 se va respecta relatia:

cm
R
s
a
c
55 . 109
235
12 140 140
<
Conf. 1.7.3.4. grosimea nervurilor de rigidizare va fi cel putin egala cu 0.8 din
grosimea inimii dar nu mai mica decat smin = 11mm, iar latimea cel putin egale cu de opt ori
grosimea ei.
Conf. 1.7.3.4.1. momentul de inertie al sectiunii transversale a nervurilor
de rigidizare va fi cel putin egal cu acela calculat cu formula:

3 3
1
10
s a i
[cm
4
]
a
1
= 80 cm
s =12 mm
=2.97 conf. tab. 1.7.3.4.1.

4 3 3
57 . 410 10 12 80 97 . 2 cm i

6. Peretii transversali etansi
Conf. 3.7.3.1. grosimea tablelor peretilor plani, va cel putin egala cu formula
2.12.5.1 .pentru k =195
c
R
P
k s
c
+ 17 . 3
[mm]
P-conf.3.7.2.
c = 2.5 pentru table inferioare;
c = 1.5 pentru celelate table ale peretilor;
Conf. 3.7.3.2. grosimea tablelor peretilor plani ce separa tancurile de marfa de
tancurile de balast, va fi cel putin egala:

4 100
17 . 0
4
+ p
a
s
mm s 17 4 196 . 0 100
17 . 0
8 . 0
4
+
Montantii simpli
Conf. 3.7.6.1. modulul de rezistenta al sectiunii transversale a montantilor continui,
dispusi pe peretii transversali va fi cel putin egal cu:
] [ 10
168
3 3 2
cm l p a
R
W
c

Conf. 3.7.6.2. montantii peretilor plani se vor prinde cu gusee de fund si de punte.
Dimensiunile guseelor se vor determina cu formula 1.7.2.2. in care: n = 2 pentru
gusele de la capatul superior ;
n = 2.2 pentru gusele de la capatul inferior;
Inaltimile guseului inferior va fi 15% din distanta de la capatul inferior a montantului
pana la prima orizontala intarita.
] [ 45 . 431 10 2 1886 . 0 8 . 0
235
168
3 3 2
cm W
533x13
340x14
5.Grinda echivalenta in prima aproximatie
Grinda echivalenta
Corpul navei reprezint o grind complex cu perei subiri, ntruct grosimile
nveliurilor sunt foarte mici n raport cu dimensiunile navei.
n seciunea transversal a corpului rezistent la ncovoierea longitudinal total,
trebuie s fie incluse toate acele elemente longitudinale de structura care se extind pe o
portiune destul de mare din lungimea navei.Astfel, dupa normele de rezistenta n vigoare, n
seciunea rezistenta se include toate elementele longitudinale de structur ale corpului a caror
lungime este mai mare dect inaltimea de constructie precum i elementele longitudinale ale
suprastucturilor i ale rufurilor, dac lungimea lor este mai mare de 0,15L i de ase ori
nlimea suprastucturii sau a rufului. Rufurule se introduc n calcul numai n cazul cnd se
sprijin pe cel puin trei perei transversali.
Osatura transversal a corpului nu particip n mod direct la rezistena longitudinal,
ea asigur ns stabilitatea nveliurilor prin marirea tensiunilor critice de flambaj, contribuind
prin aceasta n mod indirect la reyistena longitudinal a navei.
Osatura longitudinal, pe lng faptul c particip n mod direct la asigurarea
rezistenei longitudinale totale contribuie i indirect la mrirea tensiunilor critice de flambaj a
nveliurilor.
Dac concentrm lng planul diametral suprafeele seciunilor transversale ale tuturor
elementelor longitudinale care particip la asigurarea rezistenei longitudinale totale a
corpului pstrnd mrimea i poziia pe nlime a suprafeelor, obinem o grind plin,
denumit grinda echivalent.
Determinarea tensiunilor ce se produc n seciunile rezistente ale unei grinzi pline
supuse la ncovoiere, se face aplicnd formula lui Navier
i i 1
z
I
M

unde:
M, momentul de ncovoiere care acioneaz n seciunea transversal considerat a
grinzii;
I, momentul de inerie n raport cu axa neutr a seciunii transversale considerate;
1I
, tensiunea normal n fibrele situate la distana z
e
de axa neutr.
ncazul grinzilor cu perei subiri, cum este corpul navei, verificarea tensiunilor
provocate de ncovoierea longitudinal total este mai complicat deoarece sub aciunea
tensiunilor de compresiune provocate de ncovoierea total longitudinal, tablele ce formeaz
nveliurile i pot pierde stabilitatea iar elementele longitudinale de structur asupra crora
acioneaz i sarcini normale, precum i acele elemente cere au o curbur iniial, nu particip
la ncovoierea longitudinal total n aceeai msur ca celelalte elemente de structur. Din
motivele artate mai sus determinarea tensiunilor provocate de ncovoierea total a corpului
se face prin metoda aproximrilor succesive.
n prima aproximaie se consider c toate elementele de structur incluse n grinda
echivalent preiau n aceeai msur att tensiunile de ntindere ct i cele de compresiune. n
acest caz, tensiunile n fiecere element de structur inclus n grinda echivalent se vor
determina alicnd relaia de mai sus.
Dup cum se tie, n valoare absolut tensiunile normale maxime apar n elementele
longitudinale de structur cele mai ndeprtate de axa neutr.
n ceea ce privete semnele, tensiunile normale de ntindere se consider pozitive n
timp ce cele de compresiune se consider negative. Folosind notaiile din figur, modulul de
rezisten pentru muchia superioar a grinzii echivalente, adic pentru puntea superioar, va fi
dat de relaia:
p
p
z
I
W
, iar pentru muchia inferioar a grinzii echivalente, adic pentru fund
f
f
z
I
W
Valoarea absolut a tensiunilor normale maxime n seciunea transversal considerat
se vor calcula cu relaiile:
p
p 1
W
M

f
f 1
W
M

Calculul momentelor de inerie se face n modul indicat ca n tabelul de mai jos n
care:
bi- ltimea elementului longitudinal de structur,
hi- nlimea elementului,
fi- aria seciunii transversale a elementului,
n- numrul elementelor identice aflate la aceeai cot,
Fi- aria total a elementelor identice aflate la aceeai cot,
di- distana de la centrul de greutate al seciunii elementului pn la axa de referin
OO care se alege de obicei la 0,5D deasupra liniei de baza
Ii momentul de inerie propiu al elementului faa de axa ce trece prin centrul de
greutateal seciunii sale i este paralela cu axa de referina.
Momentele de inerie proprii II pentru tablele dispuse orizontal se neglijeaza deoarece
sunt foarte mici n comparaie cu cele ale tablelor dispuse vertical sau cu produsul FI di2
Distana dintre axa de referina OO i axa neutra rezult din raportul
A
B
F
d F
e
i
i i
Momentul de inerie total al unei jumatai de seciune ntruct seciunea transversal

rezistent este simetric faa de planul diametral este dat de relaia

+
i
2
i
2
i i
F e I d F
2
1
Momentul de inerie total al ntregii seciuni este
I = (C + D e
2
A)
Grinda echivalent
6.Determinarea rezistentei la inaintare si alegerea aparatului motor
Denumirea elementelor longitudinale bi hi fi n Fi di Fi*di Fi*di2 Ii
Invelisul fundului 885 1.3 1150.5 1 1150.5 510 586755 299245050 162.02875
Invelisul dublului fund 885 1.4 1239 1 1239 400 495600 198240000 202.37
Chila plata 175 1.7 297.5 1 297.5 400 119000 47600000 71.647917
Inima tunelului central 1.3 110 143 1 143 455 65065 29604575 144191.67
Suporti laterali 1.1 110 121 2 242 455 110110 50100050 122008.33
Longitudinalele fundului - - 29 9 261 504.5 131674.5 66429785 1382.089
Longitudinalele dublului fund - - 27.6 8 220.8 405.5 89534.4 36306199 1080.3667
Invelisul bordajului 1.7 1020 1734 1 1734 0 0 0 150337800
Longitudinale de bordaj 249 1 249 1 249 -205 -51045 10464225 20.75
Longitudinale de punte 45 1.8 81 1 81 -170 -13770 2340900 21.87
Longitudinalele tancurilor laterale 166.9 0.9 150.21 1 150.21 -205 -30793.05 6312575.3 10.139175
Perete longitudinal etans 1.9 40 76 1 76 -150 -11400 1710000 10133.333
Invelisul puntii principale 249 2.2 547.8 1 547.8 -510 -279378 142482780 220.946
Centura bordajului 36 1.3 46.8 1 46.8 -595 -27846 16568370 6.591
6438.61 1183507 907404510 150617312
A B C D
e= 183.8140297
I= 1680953317
Calculul rezistenei la naintare
n faza iniial de proiectare a unei nave, determinarea rezistenei la naintare ocup un
loc important prin necesitatea unei estimri ct mai exacte a acesteia, tiut fiind faptul c
rezistena la naintare condiioneaz puterea instalaiei de propulsie, caracteristicile
propulsorului i ale liniei de arbori, i prin acestea, estimarea corect a maselor de la bordul
navei i asigurarea performanelor nautice.
Pentru determinarea rezistenei la naintare a unei nave exist mai multe ci, plecnd
de la determinri pe nave n mrime natural pn la formule aproximative menite s ofere
doar o idee asupra ordinului de mrime.
O cale eficient din punctul de vedere al raportului precizie/volum de lucru, se
bazeaz pe rezultatele obinute din ncercrile seriilor de modele n bazine special construite.
Prelucrarea rezultatelor acestor ncercri s-a bazat pe ipoteza lui W. Froude de
mprire a rezistenei totale la naintare a carenei nude n dou compartimente:
Componenta de frecare, R
F
Componenta rezidual, R
R
Considernd c rezistena de frecare se poate calcula dup una din relaiile cunoscute (
I.T.T.C. 57, Schoenherr, Froude, etc.) din rezistena total s-a determinat rezistena rezidu,
utiliznd relaia:
R
r
= R
R
-R
F
Din diagrame se va scoate numai coeficientul componentei reziduale, coeficientul
componentei de frecare urmnd a fi calculat cu aceleai relaii utilizate la prelucrarea
rezultatelor ncercrilor pe modele. Diagramele indic variaia coeficientului rezistenei
reziduale n funcie de viteza relativ i de parametrii adimensionali ai carenei.
Coeficientul rezistenei rezidue este o mrime adimensional exprimat sub diverse
forme. Pentru calculul rezistenei rezidue utilizm expresia corespunztoare prin care a fost
determinat coeficientul respectiv.
Deoarece la ncercarea modelelor n bazin n vederea stabilirii diagramelor de calcul
suprafaa carenei s-a considerat hidrodinamic neted, iar carena a fost fr apendici i fr
suprastructuri , pentru estimarea rezistenei la naintare a unei nave este necesar s se
introduc o serii de corecii, rezistena total a uni nave pentru condiii de probe se va calcula
cu relaia:
R
r
= R
FN
+ R
R
+R
A
+ R
AP
.
n care:
R
r
rezistena total la naintare a navei;
R
FN
rezistena de frecare pentru nav;
R
R
rezistena rezidu
R
A
o corecie care ine cont de rugozitatea carenei, uneori i de rezistena
aerodinamic pentru o vitez a vntului egal cu zero;
R
AP
rezistena datorat apendicilor ; aceasta depinde de numrul, forma i
dimensiunile apendicilor.
Fora R
A
se calculeaz cu relaia:
2
A A
v S C
2
1
R
n care:
C
A
coeficient adimensional;
densitatea apei n care navig nava;
S suprafaa udat a carenei;
v viteza pentru care se fac calculele;
Valoarea coeficientului C
A
reprezint o problem mult mai discutat n literatura de
specialitate n aceasta incluzndu-se i un efect de sacr n trecerea de la model la nav.
Pentru faza iniial de proiectare Sv. As. Harvald recomand adoptarea C
A
n funcie de
lungimea navei astfel:
L = 100 m C
A
= 0.4 10
-3
;
L = 150 m C
A
= 0.2 10
-3
;
L = 200 m C
A
= 0 ;
L = 250 m C
A
= - 0.2 10
-3
;
L = 300 m C
A
= - 0.3 10
-3
;
Pentru valori intermediare ale lungimii navei, valoarea lui C
A
se va stabili prin
interpolare;
Rezistena apendicilor se va calcula n funcie de tipul i dimensiunea acestora. Pentru
o estimare preliminar se poate utiliza urmtoarea metod:
Coeficientul de frecare al carenei se va corecta cu o valoare proporional cu suprafaa
apendicilor
Coeficientul rezistenei rezidue se va corecta numai n cazul navelor prevzute cu linii
de arbori protejate de panraloni sau susinute de covalei
n continuare prezint mersul de calcul al metodei Sv. As. Harvald cu ajutorul cruia
am calculat rezistena la naintare pentru nava tip cargou 8500 tdw.
Numrul Froude:
0.195878
180 9.81
8.2311104
L g
v
F
pp
r

Suprafaa udat:
S = 1.025 . L
pp
. ( C
B
. B + 1.7 . d ) =
S = 1.025 . 180 . ( 0.8 . 28 + 1.7 . 12 ) = 7601.4 m
2
Coeficientul lui Poisson:
= 1.191 . 10
6
m
2
/s
Numrul Reynolds:
8
6
pp
10 12.43
10 1.191
180 8.2311104
L v
Re
Coeficientul de rezisten la frecare:

( ) [ ]
1.48997 10
2 10 12.43 lg
0.075
10
2) (lgRe
0.075
C 10
3
2
8
3
2
0
f
3

Coeficientul de influen a rugozitii:
pentru Lpp =180 =>103 ( CA = 0.084
Coeficientul rezistenei rezidue funcie de
3
1
L
:
812125 . 8
1.025
45572.5355
180
L L
3
1
3
1
3
1

,
_
,
_
=>
R
3
C 10
= 2.1
Coeficientul coreciei datorit raportului
16 . 2
12
26
d
B

0.046 2.5
12
26
0.16 2.5
d
B
0.16 C 10
1
3

,
_

,
_

Abaterea LCB (x
B
) fa de valoarea standard
LCB = 0.007
Coeficient de corecie pentru abaterea centrului de caren:
0042 . 0
LCB
) C (10
LCB C 10
R
3
2
3

+
Corecii pentru bulb n funcie de Fr:
10
3
. C
3
= - 0.1266
Corecii pentru forma corpului la extremiti:
10
3
. C
4
= 0
Coeficient total al rezistenei rezidue:
10
3
. C
RT
= 10
3
. C
R
+ 10
3
. C
1
+ 10
3
. C
2
+ 10
3
. C
3
+ 10
3
. C
4
= 1.931
Coeficientul total al rezistenei de frecare:
541 . 1 C 10 C 10 C 10
A
3
f0
3
F
3
+
Corecie datorat rezistenei aerului:
10
3
. C
AA
= 0.07
Corecie datorat manevrabilitii:
10
3
. C
AS
= 0.04
Coeficientul rezistentei totale:
10
3
. C
T
= 10
3
. C
RT
+ 10
3
. C
F
+ 10
3
. C
AA
+ + 10
3
. C
AS
=3.564
Rezistena total la naintare a navei:
T
2
C v s
2
1
R

R = 948.790
Rezistena i puterea efectiv calculate folosind diagramele, corespund unei nave n
condiii de prob, adic pentru condiii ideale privind valurile i vntul, adncimea apei i
rugozitatea corpului. Pentru condiii de exploatare se fac o serie de creteri.
Creterile pentru condiii de exploatare se fac asupra rezistenei calculate sau a puterii
calculate, funcie de zonele de navigaie a navei.
Majorm rezistena la naintare cu 20%
R = 1181.74 kN
Calculul instalaiei de propulsie i alegerea motorului
Puterea de remorcare:
N
r
= R
T
. v = 948.790 . 8.2311104 = 8105.9152 KW
unde:
R
T
rezistena total la naintare a navei
v-viteza navei [m/s]
Randamentul elicei:
o
= 0.55
Coeficientul de siaj:
w = 0.05 + 0.5 . C
B
= 0.05 + 0.5 . 0.8 = 0.35
Coeficientul de suciune:
t = 0.5 . C
P
0.12 = 0.5 . 0.677 0.12 = 0.2185
Coeficientul de influen al corpului:
w 1
t 1
1.0854
28 . 0 1
0.2185 1

Puterea la axul elicei:
o
r
H o
r
P
r
a
t) (1
N w) (1

N
N
N

kW 854 .. 13895
0.55 0.2185) (1
8105.9152 0.28) (1
N
a

Randamentul liniei de axe:

a
= 0.97
Randamentul reductorului:
r
= 1
Randamentul cuplajului:
c
= 0.96
Puterea efectiv a instalaiei de propulsie:
c r a
a
t
a
e

N
N
N

kW 522 . 14922
0.96 1 0.97
13895.854
N
e

Randamentul global al instalaiei de propulsie:
P
=
o
.
H
= 0.55 . 1.0854 = 0.597
Puterea motorului ce asigur deplasarea navei cu viteza
v = 16.4 Nd :
kW 56454 . 8375
0.9312 0.597
8105.9

N
N
t P
r
e

N
e
= 8375.56454 : 0.735 = 115366 [CP]
Propulsia navei va fi asigurat de un motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub
licen MAN-B&W, reversibil, supraalimentat, cu 6 cilindri n linie.
Puterea maxim continu (MCR) este de 11400 CP la 114 rot/min.
7.Diagrama de mase, eforturi
sectionale si suplimenatre la
asezarea satatica pe val pentru
unghiul = 1800
7.1 Calculul grupelor de mase
= M
c
+ M
a+i
+ M
m
+ M
cm
+ M
rez
+ M
u
+ M
e
+ M
, unde:
M
c
masa corpului gol;
M
a+i
mas amenajri, instalaii, mecanisme i echipamente;
M
m
mas instalaii de propulsie;
M
cm
masa combustibilului, uleiului, i apei aferente instalaiei de for;
M
rez
masa rezervelor echipajului;
M
u
masa ncrcturii utile;
M
e
masa echipajului;
M
rezerva de deplasament;
7.1.1. Masa corpului gol
Cuprinde masa corpului inclusiv masele suprastructurilor si rufurilor metalice , fara
arbori , coloane , capacele gurilor de magazii , conducte , parapet , balustrazi etc.
Din fig 1.4g pag. 17 [1] :
; 18 , 0
c
W
c
D
M
; 303 , 0
c
W
e
D
N
Corectia :
; 0014 , 0 18 , 0 008 , 0
; 7 . 8134 5 . 45572 1785 , 0 t M
c

; 9 . 7727 7 . 8134 95 , 0 t M
c

7.1.2. Masa amenajri, instalaii, echipamente
Cuprinde toate masele care nu sunt cuprinse nici la corp si nici la instalatia de
propulsie :instalatiile de bord si punte ,arbori,capacele metalice ale gurilor de magazii
amenajari interioare ;
Din diagrama 1.8a se determina masa amenajarilor si instalatiilor dependenta de
marimea navei functie de volumul de incarcare normal V
IN
.
Masa de combustibil, apa si ulei:
; 4950 28137 151 , 0
5 , 17
12000
3 , 1 1 , 1 t N b
v
A
k k M
e ic M c a u c

+ +
Masa de apa si hrana.
; 120 42
24 5 , 17
12000
1 , 0 .
24
1 , 0 t membri Nr
v
A
Mapa

; 6 , 3 42
24 5 , 17
12000
003 , 0 .
24
003 , 0 t membri Nr
v
A
M
hrana

Masa utila este :
; 5 , 84914 6 , 123 4962 90000 t M M D M
hrana apa a u c w u

+ + +
Masa balast:
; 22500 90000
4
1
4
1
t D M
w balast

; 2195
025 , 1
22500
3
m V
balast

; 84915 t M
u

; 101898 84915 2 , 1
3
m V
u

; 123850
3
m V
B U

+
; 124470 005 , 1 123850
3
m V
IN

;
2 ) ( 1 ) ( i a i a i a
M M M
+ + +
+
; 1370 124470 011 , 0
1 ) (
t M
i a

+
; 996 124470 008 , 0
2 ) (
t M
i a

+
; 2366 t M
i a

+
7.1.3. Masa instalaiei de propulsie
Cuprinde masa instalatiilor aferente a arborilor port-elice impreuna cu elicele
antrenate,masa partii primare a instalatiei electrice impreuna cu elicele antrenate impreuna cu
tabloul electric central inclusiv amenajarile din compartimentul masini (gratare,trepte,cosul de
fum,paiol metalic etc.)
Masa totala a instalatiei de propulsie se obtine adaugand la masa propie a masinii
masa rest .
;
mr p m
M M M +

; 895
p
M
Din diagrama 1.5a [1] se determina masa rest:
; 650t M
mr

7.1.4. Masa combustibilului, uleiului, i apei aferente instalaiei de for
M
cm
= M
c
+ M
um
+ M
am
= 1316.8 + 19.75 + 65.84 = 1402.4 t
unde:
Masa combustibilului:
Mc = kM t bic N =
M
c
= 1.3 625 0.159 6380 = 824.216 t
unde:
k
M
coeficient de siguran;
t timpul de mar;
b
ic
consumul specific;
N puterea instalaiei [CP].
Masa uleiului:
M
um
= 0.015 M
c
= 0.015 7727.7= 115.9 t
Masa ap alimentare:
Mam = 0.05 Mc = 0.05 7727.7= 386.38 t
7.1.5. Masa echipajului
M
e
= 120 40 = 3.36 t
unde:
m
e
numrul de membri
7.1.6. Masa rezerve echipaj
Cantitatea de ap pentru splat i but se consider 100 l/zi om:
e ap
m
v 24
A
M
0.1
M
ap
= 125 t
Cantitatea de hran uscat se consider 3 kg/zi om:
M
hran
= 0.003 26.04 28 = 3.17 t
M
rez
= M
ap
+ M
hran
= 128 t
7.1.7. Rezerva de deplasament
Determinarea corect a deplasamentului este esenial pentru ca nava s pluteasc pe
pescajul calculat. De asemenea se pune problema ca la definitivarea calculelor,stabilitatea la
unghiuri mici de nclinare s fie satisfcut. Din acest motiv se adopt o rezerv de
deplasament M
.
Se adopt:
M
= 4.3%
gol
= 0.043 2343.495 = 100.77 t
7.1.8. Masa balastului lichid
Balastul este necesar la navigatia fara marfa, cand pescajul devine prea mic pentru
ofunctionare satisfacatoare a eliceii si a carmei.
t 10127 53 . 45572
4.5
1
4.5
1
M
bal

7.1.9. Masa ncrcturii utile
M
u
= dw = 37000 t
7.1.10. Deplasamentul
= M
C
+ M
a+i
+ M
m
+ dw
= 45572.53 t
7.2. Eforturi n ap calm
6.2.1 Distributia de mase
Greutile ce compun deplasamentul navei
Se obisnui este ca diferitele greutati ce compun deplasamentul unei nave sa fie
impartite pe grupe.
Greutatea corpului navei
Calculul greutatii de otel se face prin folosirea greutatii pe metrul cub de volum al
corpului.
D B L
P
p
o
ov

unde : -
o
P
este greutatea otelului ;
L , B , D sunt dimensiunile principale ale navei .
71 . 10
D
L
;
42 . 6
B
L

3
'
ov
m / kg 6 , 105 p
Corectie :
3
'
ov ov
m / kg 76 , 89 p % 85 p
- pentru navele sudate .
t P
cg
312 . 7599
Greutatea suprastructurilor
Greutatea
s
P
a suprastructurilor depinde de dimensiunile principale ale navei.
t LBD p P
s s
736 . 1100
unde :
3
s
m / t 018 , 0 p
reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei .
Greutatea rufurilor
Pentru aprecierea greutatii
Pr
a rufurilor se poate utiliza relatia :

t D B L p P
r r
36 . 423 8 . 16 28 180 08 , 0
;
unde :
3
r
m / t 008 , 0 p
reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei
valabila pentru rufurile din otel.
Greutatea amenajarilor,a instalatiilor si a echipamentului
Greutatea amenajarilor,a instalatiilor si a echipamentului poate fi apreciata cu ajutorul
relatiei :
t D B L p P
a a
44 . 1693 8 . 16 28 180 045 , 0
unde :
3
a
m / t 045 , 0 p
reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei a
amenajarilor , instalatiilor si echipamentului .
Greutatea aparatului motor complet echipat
Greutatea aparatului motor complet echipat , adica a aparatului principal de propulsie
impreuna cu instalatiile sale aferente , se determina cu relatia :
t N p P
e m m
798 11400 07 , 0 '
Motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub licenta MAN-B&M, reversibil,
supraalimentat, cu 6 cilindri in linie.
unde :
m / t 07 , 0 p
m

reprezinta greutatea aparatului motor pentru un CP ;
CP N
e
11400
reprezinta puterea efectiva a aparatului motor , in CP .
t P P
m m
6 . 558 ' % 70
Greutatea echipajului
Greutatea echipajului se determina cu relatia :
t p n P
e e
4 . 4 11 , 0 40
unde : n este numarul membrilor din echipaj ;
om / t 12 , 0 p
e

reprezinta greutatea unui membru din echipaj impreuna cu bagajele
sale.
Greutatea rezervei de combustibil , ulei si apa
a) Greutatea rezervei de combustibil se determina cu relatia :
t
b
N
v
R
k P
e
e comb
85 . 1598
1000
179 , 0
11400
16
12000
2 , 1
1000

;
unde : R = 12000 Mm este raza de actiune ;
v = 16 Nd este viteza navei ;
CP N
e
11400
este puterea efectiva a aparatului de propulsie ;
h CP kg b
e
/ 17 , 0
este consumul specific de combustibil ;
k = 1,2 este un coeficient de siguranta .
b) Greutatea rezervei de ulei se determina cu relatia :
( ) t P P
comb ulei
80 85 . 1598 % 5 % 6 5
c) Greutatea rezervei de apa se determina cu relatia :
( ) t P P
comb apa
96 89 . 1598 % 5 % 8 5
Greutatea proviziilor pentru echipaj
Pentru determinarea greutatii proviziilor pentru echipaj se va accepta 11,0 kg/zi om
drept necesar de hrana uscata si apa de baut , iar pentru apa de spalat 60 l/zi om in cazul
navelor cu zona nelimitata de navigatie .
t T P n P
v rez prov
75 . 88
om zi
V
A
T
V
/ 25 . 31
16 24
12000
24

Greutatea incarcaturii utile
Greutatea incarcaturii utile se determina scazind din deadweight greutatile rezervelor
de combustibil , ulei , apa si provizii pentru echipaj .
( ) t P P P P dw P
prov apa ulei comb util
45 . 35136 + +
Calculul deplasamentului total
t dw P P P P P
motor amenajari rufuri i rastructur otel total
535 . 45572
sup
+ + + + +
Diagrama in trepte
Diagrama in trepte a greutatii corpului gol se face pentru o nava cu partea cilindrica
extinsa pe
pp
L 4 , 0
.
Notatii :
( )
t 5 . 22
150
464 , 3827 195 , 1
L
P m
g
gl
- ordonata diagramei de greutati a corpului

gol pe portiunea cilindrica ;

( )
t 69 . 12
L
P m
g g
cg 0
1 0

- ordonata diagramei la extremitatea pupa si
prova ;

t 87 . 2306 P
cg

- greutatea corpului gol ;

195 , 1 174 , 1 m
- coeficient ;

t 63 . 1
6
69 . 12 5 . 22
6
g g
t t
0
1 0

- inaltimile treptelor pupa si prova ;
Coeficientul
0
m
se determina din conditiile :

20
1 j
cg j
P g L
-aria inchisa de diagrama tinind cont de scara desenului
7.2.2. Curba greutii
Pentru determinarea curbei greutilor se va folosi diagrama n trepte a greutilor
corpului gol, utilizat la navele cu partea cilindric extins pe 0,3L.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Otel 24.1 29.8 34.9 39.3 43.1 46.2 48.8 50.7 52.1 52.7 52.7 52.7 50.7 48.8 46.2 43.1 39.3 34.8 29.8 24.1
Suprastructuri 0 220.1 220.1 220.1 220.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rufuri 0 0 0 11.70 0 0 11.70 0 0 0 11.7 0 0 11.7 0 0 0 0 0 0
Motor 0 42 42 42 42 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Instalatii 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41
Comb+apa +ulei 0 39 39 39 39 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rez echipaj 0.12 0.12 0.12 0.12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Incarcatura utila 0 0 0 0 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244
i 204 2064 2094 2192 3619 1813 1899 1840 1848 1852 1923 1852 1840 1899 1813 1794 1771 1744 1713 1679
Distanta fata
de mijl. In unit L
-9.5 -8.5 -7.5 -6.5 -5.5 -4.5 -3.5 -2.5 -1.5 -0.5 0.5 1.5 2.5 3.5 4.5 5.5 6.5 7.5 8.5 9.5
Momente i
d
i -1933 -17540 -15706 -14246 -19907 -8157 -6647 -4600 -2773 -926 961 2778 4600 6647 8157 9866 11511 13077 14564 15950
Greuti ce revin fiecrei compartiment de lungime l
Denumirea
grupelor i
subgrupelor de
greuti
0
200
400
600
800
1000
1200
t
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Cuple
Diagrama de Mase
Fig.1.1
Notaiile folosite n aceast figur sunt:
g = (m P
cg
)/L ordonata diagramei de greuti a corpului gol pe poriunea cilindric.
g
0
=(m
0
P
cg
)/L ordonata diagramei la extremitatea prova;
g
i
=(m
i
P
cg
)/L ordonata diagramei la extremitatea pupa;
Pcg - greutatea corpului gol pn la puntea superioar continu;
m
o
, m
i
coeficieni;
t
o
, t
1
nlimile treptelor prova i pupa
Coeficienii m
0
, i m
i
se determin din condiiile
aria nchis de diagram innd cont de scara desenului trebuie s fie egal cu
greutatea P
cg
a corpului gol.
abcisa centrului de greutate al acestei arii trebuie s coincid cu poziia centrului de
greutate al navei.
cg
20
1 j
j
P g L

( )
20
1 j
cg cg j j
2
x P g k
2
L
X
cg
abscisa centrului de greutate al corpului gol fa de cupla teoretic 10.
g
j
ordonatele curbei de greuti;
k
j
= 2
j
-2
l
coeficient de multiplicare;
7.2.3. Curba mpingerilor n ap calm.
Pentru determinarea distribuiei mpingerilor n ap calm avem nevoie de curbele de
carene i de diagrama Bonjean.
Notaiile aferente celor doua figuri sunt:
V-volumul carenei
deplasamentul navei
Awl - ariile plutirilor
Af - ariile imerse
Xb abscisa centrului de caren
Xf abscisa centrului de greutate al plutirilor
R raza metacentric longitudinal
dm pescajul mediu pentru situaia de ncarcare dat
dpv pescajul prova
dpp pescajul pupa
Cu deplasamentul navei corespunztor situaiei de ncrcare date se obin din diagrama
de carene drepte mrimile dm, Xb, Xf, Awl, V, R, cu care se calculeaz pescajele prova i
pupa n prim aproximaie.
R
x x
x
2
L
d d
B G
F m
|
pv

,
_
+
R
x x
x
2
L
d d
B G
F m
|
pp

,
_
+
d
pv
=10.758 m
d
pp
=11.247 m
Avnd pescajele la extremitile navei n prim aproximaie se traseaz linia de plutire
pe diagrama Bonjean din care se extrag ariile imerse n prim aproximaie.
Se calculeaz n continuare volumul carenei i abscisa centrului de caren.

n
0 i
|
ti
|
A L V
V=13214.9
unde: L distana dintre dou cuple teoretice ;
n
L
L
=6.05
( )

+

n
0 i
n
0 i
|
tn
|
ti |
ti
|
ti
2
A A
A A
suma corectat:

n
0 i
|
ti
n
0 i
|
ti i
|
B
A
A k
L x
8.Proiectarea instalatiei de balast
i x Tac Mac Tasv Mas Tvt Mvt
1 0 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00
2 9 6. 50E+03 3. 00E+04 - 5. 40E+03 - 2. 40E+04 1. 10E+03 5. 10E+03
3 18 6. 90E+03 9. 00E+04 - 1. 30E+04 - 1. 10E+05 - 6. 30E+03 - 1. 90E+04
4 27 1. 80E+02 1. 20E+05 - 2. 10E+04 - 2. 70E+05 - 2. 10E+04 - 1. 40E+05
5 36 - 1. 20E+04 6. 80E+04 - 2. 70E+04 - 4. 90E+05 - 4. 00E+04 - 4. 20E+05
6 45 - 2. 60E+04 - 1. 30E+05 - 3. 10E+04 - 7. 50E+05 - 6. 20E+04 - 8. 80E+05
7 54 - 2. 90E+04 - 4. 10E+05 - 3. 00E+04 - 1. 00E+06 - 6. 00E+04 - 1. 40E+06
8 63 - 2. 50E+04 - 6. 50E+05 - 2. 60E+04 - 1. 30E+06 - 5. 10E+04 - 1. 90E+06
9 72 - 1. 80E+04 - 8. 50E+05 - 1. 90E+04 - 1. 50E+06 - 3. 70E+04 - 2. 30E+06
10 81 - 1. 20E+04 - 9. 80E+05 - 9. 80E+03 - 1. 60E+06 - 2. 20E+04 - 2. 60E+06
11 90 - 4. 90E+03 - 1. 10E+06 5. 30E+02 - 1. 70E+06 - 4. 40E+03 - 2. 70E+06
12 99 1. 10E+03 - 1. 10E+06 1. 10E+04 - 1. 60E+06 1. 20E+04 - 2. 70E+06
13 108 7. 20E+03 - 1. 00E+06 2. 00E+04 - 1. 50E+06 2. 70E+04 - 2. 50E+06
14 117 1. 30E+04 - 9. 50E+05 2. 70E+04 - 1. 30E+06 4. 00E+04 - 2. 20E+06
15 126 1. 80E+04 - 8. 10E+05 3. 10E+04 - 9. 90E+05 4. 90E+04 - 1. 80E+06
16 135 2. 10E+04 - 6. 30E+05 3. 10E+04 - 7. 10E+05 5. 20E+04 - 1. 30E+06
17 144 2. 20E+04 - 4. 30E+05 2. 70E+04 - 4. 50E+05 4. 90E+04 - 8. 80E+05
18 153 2. 00E+04 - 2. 40E+05 2. 00E+04 - 2. 30E+05 4. 00E+04 - 4. 80E+05
19 162 1. 40E+04 - 9. 10E+04 1. 20E+04 - 8. 60E+04 2. 60E+04 - 1. 80E+05
20 171 6. 20E+03 - 1. 40E+04 3. 60E+03 - 1. 60E+04 6. 70E+03 - 3. 10E+04
21 180 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00
Tac
-4.00E+04
-3.00E+04
-2.00E+04
-1.00E+04
0.00E+00
1.00E+04
2.00E+04
3.00E+04
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Mac
-1.20E+06
-1.00E+06
-8.00E+05
-6.00E+05
-4.00E+05
-2.00E+05
0.00E+00
2.00E+05
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Tasv
-4.00E+04
-3.00E+04
-2.00E+04
-1.00E+04
0.00E+00
1.00E+04
2.00E+04
3.00E+04
4.00E+04
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Mas
-1.80E+06
-1.60E+06
-1.40E+06
-1.20E+06
-1.00E+06
-8.00E+05
-6.00E+05
-4.00E+05
-2.00E+05
0.00E+00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Tvt
-8.00E+04
-6.00E+04
-4.00E+04
-2.00E+04
0.00E+00
2.00E+04
4.00E+04
6.00E+04
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Mvt
-3.00E+06
-2.50E+06
-2.00E+06
-1.50E+06
-1.00E+06
-5.00E+05
0.00E+00
5.00E+05
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Instalatia de balast

Instalaii similare
n timpul exploatrii unei nave pot apare diverse situaii cnd ca urmare a
ambarcrii incorecte a mrfii la bord , a umplerii asimetrice a tancurilor de balast sau ca
urmare a consumului de combustibil din tancurile aflate ntr-un bord sau altul , nava si
modific asieta .
nclinarea transversal nrutete deplasarea navei , funcionarea instalaiilor ,
mainilor i mecanismelor ngreuneaz deservirea .
Instalaia de balast este destinat corectrii asietei afectate de cauzele artate.
n afara de aceasta , instalatia de balast este folosit pentru a creea pescajul necesar
navigaiei fr marfa n condiiile respectrii stabilitii , precum si pentru a creea la pupa
navei pescajul necesar funcionrii propulsorului .
Elementele componente :

Tancuri de balast ;
Pompe ;
Tubulatura instalatiei ;
Armaturi .
8.1. Tancurile de balast
Tancurile de balast pot fi amplasate funcie de tipul i structura navei n dublul fund
, n dublul bordaj sau sub punte .
n acest sens sunt de regul la vrachiere , balastul se amplaseaz n dublul fund si n
picuri .
Instalaiile de balast sunt instalaii care regleaz asieta transversal , asieta
longitudinal si pescajul mediu .
Pentru reglarea asietei longitudinale se folosesc tancurile din picul pupa si prova ,
pentru reglarea asietei transversale se folosesc tancuri amplasate ct mai departe de planul
diametral , iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile .

8.2. Pompele
Instalatia de balast de pe fiecare nava , trebuie sa fie deservit de cel putin o pompa
proprie .
Pot fi folosite ca pompe de balast si pompele de serviciu general cu debit suficient
de mare cum ar fi : pompa de santin , pompa de incendiu sau pompa de rezerv a
circuitului exterior.
n conditiile n care tancurile de combustibil sunt utilizate regulat si ca tancuri de
balast , atunci folosirea pompei de incendiu si a pompei de rezerv a circuitului de rcire ca
pompe de balast este interzis .
De asemenea nici pompa de balast propriu-zis nu poate fi folosit n scopul
stingerii incendiilor si a asigurrii rcirii .
Instalaia de balast folosete pompe de tip centrifugal care n mod obligatoriu
trebuie sa fie autoamorsabile .
Pompele de balast lucreaz att pe aspiratie ct i pe refulare .
8.3. Tubulatura instalatiei
Tubulatura de balast este format din ramificaii ce leag tancurile de balast de
magistrala amplasat n compartimentul mainii de propulsie .
Tubulatura magistral face legtura cu pompele si cu armturile de bordaj .
Tubulatura trebuie astfel dispus nct umplerea si golirea diverselor tancuri s se
realizeze independent , att atunci cnd nava este pe asieta dreapt , ct si atunci cnd nava
este pe asieta nclinat i s nu fie supus ngherii .
Fiecare tanc de balast trebuie deservit de o ramificaie independent care funcie de
configuraia tancului , poate avea nc una sau dou ramificaii .
Dispunerea sorburilor trebuie fcut n locurile cele mai adnci ale tancurilor ,
astfel nct sa se poat asigura golirea tancurilor n orice condiii .
n afara tubulaturii de introducere si evacuare a balastului , tancurile de balast sunt
saturate cu reele de tubulatura pentru msurarea nivelului apei din tanc .
Tubulatura pentru aerisire se monteaz n prova tancului de balast , iar tubulatura
pentru msurarea nivelului se monteaz n pupa acestuia .
Seciunea tubulaturii pentru aerisire trebuie sa fie mai mare dect seciunea
tubulaturii de introducere a apei n tanc pentru asigurarea unei bune aerisiri :

25 , 1 s
a

- n cazul alimentrii cu pompa ;

i a
s s
- n cazul alimentrii gravitaionale .
Sondele de aerisire vor avea o nlime de minim 760 mm deasupra punilor
principale si de minim 450 mm deasupra punii suprastructurii .
8.4. Armaturile instalatiei
Armaturile instalaiei de balast sunt din fonta , oel sau bronz. Armturile pot fi
izolate sau n casete , manevrarea lor putnd fi fcut manual sau de la distanta prin
comanda hidraulica , pneumatica sau mecanica n funcie de locul de amplasare , precum si
de nivelul de mecanizare sau automatizare al acestora .
Toate armturile , precum si casetele de valvule se monteaz de obicei n zona
compartimentului unde se monteaz si pompele .
Armturile instalaiei de balast trebuie s permit circulaia fluidului n ambele
sensuri .
Din acelai considerent armaturile de nchidere ale sorburilor nu sunt cu reinere .
O construcie deosebita o au armaturile de ambarcare a balastului, armturi
denumite valvule Kingstone .
Valvulele Kingstone se dispun ct mai jos posibil n zona fundului sau a gurnei
pentru a evita posibila ptrundere a aerului n pompa atunci cnd pescajul navei este minim
.
Pentru evitarea nghetrii seciunii de intrare sau nfundarea valvulei Kingstone se
prevede nclzirea chesonului prin suflare cu abur si suflare de aer comprimat .
Pentru navele fluviale , care navig n ape de adncimi limitate , chesoanele
Kingstone se dispun n borduri pentru a facilita aspiraia apei fr ml .
Stabilirea parametrilor de calcul
La proiectarea instalaiei de balast a petrolierului de 37000 tdw , am considerat
urmtoarea amplasare a tancurilor de balast :
n dublul fund sub magazii pentru reglarea asietei transversale si
n picul prova si pupa pentru reglarea asietei longitudinale .
Tubulatura instalaiei de balast proiectate este formata din ramificaii ce leag
tancurile de balast de magistralele aflate n dublul fund , n tunelul central , si de asemenea
face legtura cu pompa si armturile din compartimentul de maini .
Tubulatura este astfel dispus nct s asigure umplerea si golirea diverselor tancuri
de balast independent .
a) Tancuri de balast
Cantitatea de balast cu densiatea = 1.2 L/m
3
conform tabelului:
Nr.
tanc
Denumirea compartimentului Volum
100%[m
3
]
Volum
98%[m
3
]
Greutatea
[t]
Pic prova P.D. 1907 1868.86 1915.58
Tanc balast separat Bb. 1015.35 995.043 1019.919
Tanc balast separat Tb. 1015.35 995.043 1019.919
Tanc balast separat CM Bb. 90.3 88.5 90.7
Tanc balast separat CM Tb. 90.3 88.5 90.7
Total balast separat 8325.76 8159.256 8362.196
b)Determinare diametrelor ramificatiilor si magistralelor
Diametrul ramificaiilor tubulaturii de balast pentru fiecare tanc se determina cu
relaia :
3
V 18 d
unde : V = volumul tancului de balast
Ramificatie Volum
[mm
3
]
Diametrul
interior
calculat
[mm]
Diametrul
interior
adopta
t[mm]
Diametrul
exterior
adoptat
[mm]
Grosimea
[mm]
1907 223.214 245 261 8
1015.35 180.916 194 206 6
1015.35 185.916 194 206 6
1087.88 185.125 194 206 6
1087.88 180.916 194 206 6
1015.35 180.916 194 206 6
1015.35 180.916 194 206 6
90.3 80.754 83 90 3.5
90.3 80.754 83 90 3.5
Total 8324.76
c) Determinarea debitului minim
Registrul recomand determinarea debitului pompei de balast , tinnd seama de
asigurarea vitezei apei de cel putin 2 m/s , cu diametrul tubulaturii calculat pentru tancul de
balast cu volum maxim :
min
2
min
4
v
d
Q
B

( )
2
4
10 229
2
3
min

Q
5468 . 296
min
Q
m
3
/h
433 . 339
min
Q
m
3
/h
d) Recalcularea vitezelor pe tubulatura
Calcularea vitezelor pe tubulatura se va face cu ajutorul debitului minim calculat.
2
min
4
d
Q
v
245
36
10
433 . 339 4
v
Ramificatie Diametrul interior calculat,
di
Viteza pe tubulatura
[m/s]
245 0.48
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
83 1.446
83 1.446
e) Calculul hidraulic al instalatiei
Calculul hidraulic al instalaiei pe aspiraie se face pentru cel mai lung traseu de
tubulatura .n acest caz de la pompa de balast aflat n compartimentul de maini la tancul
din picul prova .Pe refulare se consider din tancul cel mai ridicat , n acest caz din tancul
din picul prova .
Pe aspiratie :

4
1
2
aspiratie
1
aspiratie
d
8
d
l
S

,
_
+

unde :

s m v
m kg
m l
m d
s m Q
/ 2
/ 1025
150
19 , 0
/ 058 , 0
3
1
3

6
6
1
25 , 0
reductie colt de valvula valve teava racord r compensato aspiratie
10 333 , 0
10 14 , 1
19 , 0 2 d v
Re
Re
68
11 , 0
18 , 15 05 , 0 8 , 1 2 , 0 2 03 , 0 15 , 1 6 2 , 0 30

,
_
+
+ + + + +
+ + + + +
unde :
8
4 2 2
aspiratie
25 , 0
6
1
6
10 468 , 0
19 , 0 14 , 3
8
1025 18 , 15
19 , 0
190
0204 , 0 S
0204 , 0
10 333 , 0
68
001 , 0 11 , 0
001 , 0
190
19 , 0
d
10 14 , 1

,
_
,
_

Pe refulare :

( ) O H mm 10 155 , 0 Q S S h
10 46 , 0
15 , 0 14 , 3
8
1025 03 , 13
15 , 0
120
0204 , 0 S
m 15 , 0 mm 150 d m 120 l 0209 , 0
03 , 13 03 , 0 15 , 1 8 2 , 0 4 3
2
6 2
refulare aspiratie
8
4 2 2
refulare
1
teava racord valvula filtre refulare
+

,
_
+

+ + + + + +
Componena geodezic
barri 24 O H mm 10 249 , 0 10 155 , 0 4 , 9 81 , 9 1025 h z g H
2
6 6
i
+ +
Alegerea pompelor instalatiei
Calculul pierderilor de sarcina pe traseele de aspiratie si refulare in functie de
debitul de curgere prin conducte se face dupa relatiile:
h
a
=S
aspiratie
* Q
min
2
h
r
=S
refulare
* Q
min
2
h
a
=1.1494 bari
O astfel de pompa are o turatie :
n = 1500 rot/min
Diametrul efectiv al rotorului:
D = 285 mm
h
r
= 0.15749 bari
z
a
= 1.6 m
z
r
= 9 m
H
a
= h
a
. g z
a
H
a
= 1.310284 bari
H
r
= h
r
. g z
r

Hr = 1.06246 bari
H
p
= H
a
+ H
r
= 2.37 bari
Alegerea rotorului
Datele initiale sunt rezultate din calcule:
Q = 339.433 m
3
/h = 94.28 . 10
-3
m
3
/s
H = 2.37 . 10
5
N/m
2
Cu ajutorul datelor obtinute din calcul putem alege o pompa cu urmatoarele
caracteristici :
inaltimea de refulare: 17-26 mCA = 1.7-2.6 * 10
5
N/m
2
marimea stut aspiratie : 250 mm
marimea stut refulare : 200 mm
diametrul generator al carcasei: 315 mm
Astfel de pompa este: WA 250-200-315
Pompa aleasa are o turatie n = 1500 rot/min.
Diametrul efectiv al rotorului este: D = 285 mm
Pompele de tipul WA 250-200-315 pot lucra pana la o presiune efectiva de 30 bari
Debitul maxim de lucru al ecestei pompe este:
Q
max
= 400 m
3
/h = 0.11 m
3
Stiind ca H = 2.37 bari = 2.37 N/m
2
, puterea de lucru ce trebuie sa o aiba
electromotorul de actionare a pompei de balast este :
H Q
P

max
= 0.83
83 . 0
10 37 . 2 11 . 0
5

P
P =32907 W = 32.907 KW
Pentru a asigura o cota de siguranta a electromotorului de antrenare se merge in
calcul cu un adaos de putere de 10-15%, vom avea puterea motorului:
P
n
= P + 0.15 . P = 3735 KW
Alegem un motor cu puterea nominala P
n
= 55 KW
Motorul electric ales are caracteristicile urmatoare:
Pn = 55 KW
U
n
= 380 V
I
n
= 101 A
n = 1464 rot/min
cos = 0.85;
s = 2.4%
s- factor de alunecare;
Tipul electromotorului E.M. MIB 3-M-V F 500-250 M-65-4
Pentru instalaia proiectat am utilizat urmatoarele armturi :
valvule cu reinere - trecerea fluidului se face ntr-un singur sens , de obicei acest
sens fiind pe refulare ;
robinei cu clapa fluture ;
valvule imersate - sunt valvule care se afla pe ramificatiile de la tancuri .
Actionarea acestor valvule se face hidraulic ;
o valvula de bordaj prin care se face refularea apei din tancuri .
Pentru diferenele de temperatur , caz n care tubulatura se dilat sau se contract
conform registrului se prevd compensatori de dilataie care se dispun la o distant minim
de 4 m unul fa de cellalt .
Pentru trecerea tubulaturii prin peretii tancurilor pna la magistrala , se folosesc
mansoane de trecere , denumite si treceri etane .
Deoarece aceasta instalaie presupune lungimi mari vom realiza tubulatura din mai
multe tronsoane . mbinarea acestor tronsoane se realizeaz cu flane n C.M. si mansoane
de cuplare n afara C.M.-ului. Pentru o mai bun rezistent , flanele se sudeaz de eav
att la interior ct i la exterior .La mbinarea tronsoanelor ntre flane se pune o garnitur
care s asigure etanarea mbinrii , pentru a nu avea pierderi .
O armatura de ambarcare a balastului cu o construcie mai deosebita si prezenta n
instalaia proiectata este valvula Kingstone .Aceasta se dispune ct mai jos posibil n zona
fundului pentru a evita posibila ptrundere a aerului n pompa , atunci cnd pescajul navei
este minim .
O alta armatura a instalaiei proiectate o reprezint sorburile .Sorburile executate ca
ajutaje convergente (plnii de aspiraie) se plaseaz n pupa fiecrui tanc .
9. Tema economica
Eficiena economic
1. Generaliti
Dup cum este cunoscut, cota parte din venitul naional destinat acumulrii este
limitat. De aceea societetea are obligaia de a urmri modul n care se utilizeaz acest
fond, msura n care sumele investite contribuie la sporirea avuiei naionale, la creterea
venitului naional.
Acest aspect esenial este pus n eviden cu ajutorul eficienei economice, a
investiiilor destinate procurrii de noi nave din ar sau strintate.
Eficiena economic este dat de volumul rezultatelor ce se obin la fiecare leu
investit i poate fi evideniat cu ajutorul raportului dintre efectele obinute i efortul de
investiii depus.
Efortul de investiii pe care-l presupune construirea n ar sau procurarea din
import a unei nave poate mbrca mai multe forme: material, uman i financiar.
Efortul material cerut de construirea n ar a unei nave const n alocarea din
produsul social totul i consumarea unor anumite cantiti dev materiale, instalaii,
mecanisme, etc provenite din producia intern.
La importul unei nave, efortul material se concretizeaz n cantitile de mrfuri pe
care societatea trebuie s le introduc n circuitul economic internaional n vederea
obinerii mijloacelor de plat necesare importului navei date.
Efortul uman reprezint consumul de munc vie cerut n procesul de
proiectare,elaborarea tehniologiei de fabricaie, construirii i probarea navei.
Efortul financiar reprezint totalitatea fondurilor bneti folosite n vederea
proiectrii, construirii i procurrii navei din ar sau din import.
Efectele obinute n urma efortului de investiii sunt variate i nu pot fi cuantificate
n totalitatea lor.
Ele pot fi grupate n mai multe categorii i anume:
Efecte materiale concretizate n sporirea i diversificarea gamei de servicii oferite
economiei naionale ( creterea cantitii de mrfuri transportate cu flota propie ,
introducerea transportului de autovehicole, containere, produse congelate, produse
chimice, etc n nave specializate ), mbuntirea deserviorii flotei i porturilor,
mbuntirea condiiilor de intervenie.
Efecte sociale const n ridicarea nivelului cunotinelor profesionale cerut de
exploatarea navelor moderne, sporirea cunotinelor de cultur general a membrilor
echipajului, mbuntirea nivelului material i a condiiilor de via.
Efecte economice ce conduc la sporirea venitului naional prin mbuntirea
aprovizionrii intreprinderilor industriale, de construcii etc prin transportarea la timp i
fr pierderi a produselor.
Efecte strategice rezultate ca urmare a creterii capacitii de transport a flotei, a
sporirii operativitii i vitezei de deplasare, i caz de necesitate.
Eficiena economic a efortului de investiii, fie c este vorba de construirea unei
nave n ar, fie de procurarea lor din import, n forma sa cea mai general poate fi pus n
eviden cu ajutorul raportului dintre efectele ( Efe ) i efortul de investiii necesitat de
dobndirea navei ( Ef ).
Eficiena economic a investiiilor n domeniul mijloacelor de transport pe ap
poate fi evideniat numai cu ajutorul unui sistem de indicatori care s in seama ct mai
complet posibil de diferitele forme de exprimare ale efortului i efectelor investiiilor.
Dinte indicatorii acestui sistem fac parte:
Indicatori de baz
Coeficientul eficienei absolute a ivestiiei (Ka)
Durata derecuperare a cheltuielilor totale de investiii (Dr)
Indicatori suplimentari
Investiia specific(i)
Productivitatea muncii (W)
Venitul brut n lei i valut
Cheltuielile de transport pe tona mila
Cursul de revenire brut i net
Durata de recuperare a cheltuielilor n valut necesitate de procurarea din import a
navei, din venitul brut i venitul net annual al navei, exprimat n valut
Durata de recuperare a cheltuielilor cu materialele din import i cu materialele uor
exportabile, din venitul brut i venitul net anual al navei exprimat n valut.
2. Elemente de calcul
Pentru a calcula diveri indicatori care stau la baza apreciereii eficienei economice
a investiiilor in acest sector de activitate este necesar s se cunoasc continutul unor
elemente de baya ale efortului i efectelor investiiei. Dintre acestea fac parte : cheltuielile
totale de investitii, venitul brut, venitul net, volumul total al prestaiilor, etc
Cheltuielile totale de investiii ( I ), reprezint suma tuturor cheltuielilor efectuate
de intreprinderea de transport pe ap pentru procurarea i punerea n exploatare a unei
nave. Dintre acestea fac parte:
Suma pltit pentru cumprarea navei (F)
Cheltuielile de colarizare a echipajului ( S )
Cheltuielile pe timpul participrii membrilor echipajului la probe i la predarea
navei ( Pr )
Cost parte a cheltuielilor comisiei de supraveghere a construciei navale ( Sp )
Alte cheltuieli ( documentaie suplimentar, piese de schimb, obiecte de inventar,
etc)( D )
Venitul brut sau volumul total al ncasrilor anuale
El se calculeaz pe anumite perioade de timp de regul pe ani i poate fi exprimat
n lei (V
i
), ct i n valut.
Venitul net sau beneficiul ( B )
Rezult din reducerea cheltuielilor de ntreinere i exploatare ale navei din
volumul ncasrilor totale anuale
d) Volumul total al prestaiilor ntr-o perioad de timp determinat, poate fi
exprimat n uniti de msur naturale ( tone transportate , tone-mile transportate) i n
uniti valorice.
e) Materialele din import si materialele usor exportabile folosite la constuctia navei
In categoria materialelor de import se includ materialele, mecanismele, aparatajul,
instalatiile, obiectele de inventar, piesele de schimb , etc. provenite din import, procurate
fie direct de santierul naval constructor, fie de intreprinderile de comert exterior. Valoarea
acestor materiale se poate exprima in lei(Ni) si in lei valuta(Mi).
In grupa materialelor usor exportabile se cuprind materialele din productia
interna(materialele , mecanismele, instalatii, etc.)care au piata de desfacere asigurata in
strainatate. Ele se exprima in lei(Ma) si in lei valuta(Me).
In grupa materialelor usor exportabile se cuprind materialele din productia interna (
materiale, mecanisme, instalatii, etc ) care au piata de desfacere asigurata in strainatate .
Indicatorii de baza sunt indicatorii cu inalt grad de generalizare si cracterizeaza
laturile esentiale ale eficientei economice . Acestia sunt :
a) Coeficientul eficientei absolute a investitiei (K
a
) care pune in evidenta aportul pe
care fiecare leu investit il aduce la sporirea acumularilor banesti ale societatii . El se
calculeaza raportand beneficiul anual ( B ) la cheltuielile totale de investitii ( I ) :
t leuinvesti / lei
I
B
K
a

b)Durata de recuperare a cheltuielilor totale de investitii (Dr) care reprezinta timpul
in care cheltuielile de investitii sunt recuperate din venitul net realizat annual .
( ) ani
B
I
D
r

Cu cat durata de recuperare este mai redusa cu atat mai repede se creiaza conditiile
pentru reinvestirea fondurilor respective .
Intre K
a
si D
r
exista un raport de inter conditionare , D
r
fiind inversul lui K
a
:
B
I
I
B
1
K
1
D
a
r

Exista o marime care stabileste durata maxima acceptabila a recuperarii
cheltuielilor de investitii , dincolo de care efortul de investitii se considera neeconomic .
Acesta este durata normativa de recuperare a investitiilor ( D
rn
) care in domeniul
mijloacelor de transpor maritime este de zece ani . Functia principala a D
rn
este aceea de a
pune in evidenta variantele de proiect inacceptabil din punct de vedere economic .
Analizand mai multe variante de proiect pentru acelasi tip de nava , vor fi eliminate
din analiza cele care nu satisfac D
rn
. Dintre cele ramase in competitie , urmeaza a se
adopta una din variantele care ofera Ka maxim si Dr minim , tinandu-se seama si de
marimea indicatorilor suplimentari .
3.Indicatorii suplimentari caracterizeaza laturi secundare ale eficientei economice .
Investitia specifica (i) reprezinta totalitatea cheltuielilor de investitii efectuate
pentru obtinerea unei unitati de capacitate care caracterizeaza nava
Este egala cu raportul dintre I si una dintre caracteristicile principale ale navei
(dead weight , puterea ,etc ) ( C ) .
C
I
i
Productivitatea muncii (W) reprezinta eficienta cu care este cheltuita o anumita
cantitate de munca vie .
La navele destinate transportului de marfuri , nivelul productivittatii muncii se
determina ca raport intre volumul total al prestatiilor dintr-o anumita perioada de timp
( luna, trimestru, an) si mrimea echipajului navei (E).
Productivitatea muncii exprimata in tone mile se determina cu relatia :
E
P
W
tr

in care P
tr
- prestatia exprimata in tone zile
In expresie valorica , productivitatea muncii se calculeaza cu formula:
E
V
W
i
La navele de pescuit , productivitatea muncii se obtine impartind volumul

productiei globale P
g
la numarul membrilor echipajului (E) :
E
P
W
g

Venitul brut obtinut la un leu investit se exprima in lei (vb) si in lei-valuta (vb):
I
V
vb
i
investit leu / valuta lei

I
V
vb
'
i '
Cheltuielile de transport pe tona-mila (C

t
) se determina raportand cheltuielile
anuale cu intretinerea si exploatarea navei (CIE) la volumul total al prestatiei din
perioada respectiva , exprimat in tone mile (P
tr
) :
tr
t
P
CIE
C
Cursul de revenire brut (Crb) este indicatorul care arata marimea cheltuielilor
exprimata in in lei pe care nava le efectueaza pentru un leu valuta obtinut prin prestarea
transportului .
'
i
rb
V
CIE
C
lei / leu valuta
In acest raport cu cat Crb va fi mai mic cu atat prestatia de transport va fi mai
avantajoasa .
Cursul de revenire net (C
rn
) se calculeaza raportand CIE la V
i
, dupa ce in
prealabil au fost reduse atat la numarator cat si la numitor cheltuielile efectuate in valuta
.
( )
( )
' ' '
a
'
s
'
s
'
b
'
i
a s s b
rn
Cl R P A I A V
Cl R P A I A CIE
C
+ + + + +
+ + + + +
lei / leu valuta

unde :
Ab, Ab alocatia de hrana , in lei (Ab) si in lei valuta (Ab)
Is, Is indemnizatia pentru strainatate
As, As asigurarea navei la societatile de asigurari straine
Pa, Pa cheltuielile portuare si de agentura
R, R reparatii platite in valuta
Cl, Cl cheltuieli pentru combustibil si lubrefianti
Durata de recuperare acheltuielilor in valuta necesitate de procurarea navei din
import (I) , din venitul brut anual al navei exprimat in lei valuta (Vi).
Pagina 88 din 104
ani
' V
' I
D
i
'
r

Durata de recuperare a cheltuielilor in valuta necesitate de procurarea din import
a navei (I) din incasarile nete anuale in valuta ale navei :
ani
' Cl ' R ' P ' A ' I ' A ( ' V
' I
D
a s s b i
r
+ + + + +
Durata de recuperare a cheltuielilor cu materiale din import (Mi) si usor

exportabile (Me) folosite la constructia navei in tara (in lei valuta ), din venitul brut
anual al navei exprimat in lei valuta .
ani
' V
' M ' M
D
i
e i
rn
+
Durata de recuperare a cheltuielilor cu materialele din import si usor exportabile

folosite la consructia navei in tara (in lei valuta ), din incasarile nete anuale ale navei in
lei valuta .
( )
ani
' Cl ' R ' P ' A ' I ' A ' V
' M ' M
D
s s s b i
e i
rn
+ + + + +
+
Varianta care ofera cea mai redusa investitie specifica , cea mai ridicata
productivitate a muncii , cel mai mare venit la un leu investit si cea mai mica durata de
recuperare a cheltuielilor in valuta este considerata varianta optima.
Eficiena economic a navei se determin printr-o serie de indicatori de baz i
specifici.
3. Calculul indicatorilor de eficien
3.1 Determinarea capacitii utile de ncrcare
( )
AL A L C e ws U
R R R R M P + + + +
WS deplasamentul de serviciu la plin ncrcare ( 37000 tdw );
M
e
masa echipajului;
[ ] kg m E M
E e
4800 120 40
E numrul membrilor din echipaj = 40;
m
E
masa medie a unui om i a bagajelor sale = 120 [kg];
R
C
rezerva de combustibil
R
C
=1450 [t];
Pagina 89 din 104
Verificm dac rezervele ce combustibil asigur autonomia navei A= 12000 Mm
2 CC f i
|
C
K N T P R
unde:
P
i
puterea instalat = 11400 kW
T
f
timp de funcionare
ore K 5 . 637 02 . 1
16
12000
V
A
Tf
1
S

K
1
coeficientul de abatere din drum datorit vntului i valurilor
K
1
= 1.02
V
S
viteza de serviciu = 16 Nd
NCC consumul specific de combustibil = 0.159 kg/CP h
K
2
- coeficient de sporire a rezervei de combustibil (K
2
= 1.1 )
Rezult :
t 1076 kg 711362 1 . 1 159 . 0 5 . 637 6380 R
|
C
<
deci rezervele de combustibil greu sun suficiente.
R
A
rezerva de ap:
ap tehnic = 97 [t];
ap potabil = 51 [t];
Verificm dac rezervele de ap sunt suficiente pentru autonomia navei :
CA
S
A
N
V
A
E R

24
|
unde:
N
CA
= 70 kg/om zi;
E = 40 persoane;
A = 12000 Mm;
36750 70
16 24
12000
28
|

A
R
] [ 97 75 . 36
|
t R
A
<
rezervele de ap sunt suficiente.
Pagina 90 din 104
R
AL
rezerva de alimente
R
AL
= 13.7 [t];
Verificm dac rezerva de alimente este suficient pentru autonomia navei:
CAL
S
|
AL
N
V 24
A
E R

unde:
E = 40 persoane;
V
S
= 16 Nd;
A = 12000 Mm;
N
CAL
= 4 kg/ om zi;
N
CAL
necesarul mediu zilnic de alimente pentru un om;
kg R
AL
2100 4
16 24
12000
28
|

] [ 7 . 13 1 . 2
|
t t R
AL
<
deci rezerva de alimente este suficient pentru a asigura
autonomia navei.
RL rezerva de lubrifiani
Tancurile de ulei au o capacitate de 58.5 [t].
Verificm dac rezervele de ulei sunt suficiente pentru asigurarea autonomiei
navei.
2 CU f i
|
L
k N T P R
unde :
Pi puterea instalaiei = 11400 kW;
T
f
timpul de funcionare;
1
S
f
k
V
A
T
ore T
f
765 02 . 1
16
12000

K
1
Pagina 91 din 104
K
1
= 1.02
N
CU
consum specific de ulei;
N
CU
= 5.4 g/CP h;
K
2
coeficient de sporire a rezervei de ulei;
K
2
= 1.1;
g R
L
51802740 1 . 1 4 . 5 765 11400
|

] [ 5 . 58 8 . 51
|
t R
L
<
, deci este asigurat autonomia navei din punctul de vedere
al necesarului de ulei la bordul navei.
Capacitatea util de ncrcare va fi:
( )
AL A L C e ws U
R R R R M P + + + +
( ) ] [ 5 . 35454 1 . 2 75 . 36 8 . 51 1450 8 . 4 37000 t P
U
+ + + +
Eficiena economic o vom calcula pentru o rut dat.
Distana de parcurs ntr-un voiaj este:
A1 = 2(1500 [Mm] = 3000 [Mm];
3.2. Durata unui voiaj
dpo mpo ipd dpd vpd mpd ipo fvo V
T T T T T T T T D
unde:
T
fvo
= 2 zile timpul formalitilor vamale n portul de origine;
T
ipo
= 0 timpul de ncrcare n portul de origine;
T
mpd
= timpul de mar spre portul destinaie;
1
S
1
mpd
K
V 24
A
T
A
1
= 3000 Mm;
V
S
= 16 Md;
K
1
K
1
= 1.02
zile 33 . 8 02 . 1
5 . 15 24
3000
T
mpd

Pagina 92 din 104

T
vpd
= 2 zile timpul formalitilor vamale n portul destinaie;
T
dpd
= 0 timpul de ncrcare n portul destinaie;
T
ipd
timpul de ncrcare n portul destinaie
id
u
ipd
N
P
T
P
u
= 35454.5;
N
id
capacitatea de ncrcare a instalaiei = 30000 t/zi;
zile
N
P
T
id
u
ipd
181 . 1
30000
5 . 35454

T
mpo
timpul de mar spre portul de origine;
1
S
1
mpo
K
V 24
A
T
A
1
= 3000 Mm;
V
S
= 16 Md;
K
1
K
1
= 1.02
zile 97 . 7 02 . 1
16 24
3000
T
mpo

T
dpo
timpul de descrcare n portul de origine;
T
dpo
= T
ipd
= 0 zile;
Durata unui voiaj:
dpo mpo ipd dpd vpd mpd ipo fvo V
T T T T T T T T D + + + + + + +
zile D
V
51 . 22 181 . 1 97 . 7 284 . 1 0 2 97 . 7 0 2 + + + + + + +
3.3. Determinarea ncasrilor anuale
Venitul n valut anual:
V V U V
p N P 35 . 1 V
[USD]
unde:
P
U
= 354554.5 t - ncrctura util;
Pagina 93 din 104
N
V
numrul de voiaje anuale;
V
E
V
D
Z
N
Z
E
numrul de zile de exploatare pe an;
Z
E
= 250 zile;
D
V
numrul de zile de verificri pe an;
15
16
250
D
Z
N
V
E
V

voiaje
pv preul transportului = 35 USD/t;
venitul annual:
VV = 1.35 ( 35454.5 ( 15 ( 35 = 25128376 USD/an;
3.4. Determinarea cheltuielilor anuale de ntreinere i exploatare
CIE = CS + PS + Ca + CR + Cap + CL + AS + Ccom + CD
Unde:
C
S
cheltuieli pentru salariile echipajului;
CS = 12 ( E ( cs USD/AN;
E numrul de membri din echipaj = 40;
c
s
salariul mediu al unui membru din echipaj;
c
s
= 1700 USD/lun;
C
S
= 12 40 1700 = 816000 USD/an;
P
S
cheltuielile portuare i de agenie;
PS S
T 232 . 0
1000
1
D B L P
L = 180 m lungimea navei = 590.4 ft;
B = 28 m limea navei = 91.84 ft;
D = 16.8 nlimea de construcie = 55.104 ft;
T
PS
= (T
ipd
+ T
fvpd
) N
V
T
PS
timpul n care se pltesc taxele portuare i de agenie;
T
ipd
timp de ncrcare n portul de destinaie;
T
ipd
= 1.284 zile;
Pagina 94 din 104
T
fvpd
timp pentru formalitile vamale;
T
fvpd
= 2 zile;
N
V
numrul de voiaje anuale;
N
V
= 15;
T
PS
= (1.284 + 2) 15 =49.26
an USD
T D B L P
PS S
/ 3 . 34146 26 . 49 232 . 0
1000
1
104 . 55 84 . 91 4 . 590
232 . 0
1000
1

C
a
cota anual de amortizri;
C
a
= 0.0455P
N
P
N
preul navei = 30000000 USD
C
a
= 0.0455 30000000 = 1365000 USD/an
C
R
cheltuieli pentru reparaii;
C
R
= 0.015 P
N
=0.015 30000000 = 450000 USD/an
C
ap
cheltuieli pentru ambarcare ap;
C
ap
= R
a
+ p
a
+ N
V
Ra = 360 t pentru autonomia A = 10000 Mm;
Ra = 108 t pentru autonomia A = 3000 Mm;
p
a
preul apei;
p
a
= 5 USD/t;
C
ap
= 108 5 15 = 8100 USD/an
C
L
cheltuieli combustibili i lubrefiani;
V
|
UMA
|
UMP
|
CMP L
N ) C C C ( C + +
Consumul i cheltuielile de combustibil i ulei ntr-un voiaj
P
CMP
puterea mainii principale = 6380 kW
P
CMA
puterea mainilor auxiliare = 1080 kW
Pagina 95 din 104
P
coeficient de ncrcare al mainii principala = 0.9
a
coeficient de ncrcre a mainilor auxiliaere:
n mar DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
nav n mar balastat DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
nav n manevr prin strmtori : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.85
nav n staionare ncrcat : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
nav n staionare descrcat : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.8
P
ep
puterea efectiv folosit la propulsie
P
ep
=
P
P
CMP
= 0.9 6380 = 5742 kW
P
ca
puterea efectiv pentru mainile auxiliare:
Pca = ( ( PCMA
P
ca
= 0.9 3 360 = 972 kW
P
ca
= 0.9 3 360 = 972 kW
P
ca
= 0.85 3 360 = 918 kW
P
ca
= 0.9 3 360 = 972 kW
P
ca
=0.8 3 279 = 864 kW
Consumul specific de combustibil al maini principale:
b
eMP
= 0.159 kg/kWh
Consumul specific de combustibil al mainilor auxiliare:
b
eMA
= 0.22 kg/kWh
Consumul orar de combustibil al mainii principale:
b
hMP
= P
ep
b
eMP
= 6380 0.159 = 1014.4 kg/h
Consumul orar de combustibil al mainilor auxiliare:
b
hMA
= P
eMA
b
eMA
= 1080 0.22 = 237.6
Consumul specific de ulei al mainii principale:
b
eUMP
= 0.009 kg/kWh
Pagina 96 din 104
Consumul specific de ulei al mainilor auxiliare
b
eUMA
= 0.078 kg/kWh
Consumul orar de ulei al mainii principale:
B
hUMP
= P
ep
b
euMP
= 6380 0.009 = 57.42 kg/h
Consumul orar de ulei al mainilor auxiliare:
B
hUMA
= P
eMA
b
euMA
= 1080 0.078 = 84.24 kg/h
Costul specific al combustibililor pentru maina principal:
pcur C
CMP
= 175 USD/t
Costul specific al combustibililor pentru maina principal:
motorin - C
CMA
= 310 USD/t
Costul specific al uleiului pentru maina principal i mainile auxiliare:
C
UMP
= 1065 USD/t
C
UMA
= 1065 USD/t
Numrul de ore de funcionare al mainii principale ntr-un voiaj ( 3000 Mm ):
CMP
= 24 ( 2 T
m
) = 24 ( 2 7.97 ) = 382.56 h
T
mpo
timpul de mar spre portul int;
Numrul de ore de funcionare a mainilor auxiliare ntr-un
voiaj ( 3000 Mm ):
DG cu funcionare continu:
CMA
= 24 D
V
= 24 22.51 = 540.24 h
D
V
durata unui voiaj = 22.51 zile
DG cu funcionare periodic:
CMA
= 24 ( 2 T
m
+ T
id
)= 24 ( 2 7.97 + 1.284) = 413.38 h
T
m
timpul de mar spre portul destinaie = 7.97 zile;
Pagina 97 din 104
T
id
timpul de ncrcare n portul destinaie = 1.284 zile;
Costul combustibilului mainii principale ntr-un voiaj

voiaj / USD 1 . 67912 56 . 382 175 . 0 4 . 1014
CMP CMP
C
hMP
B
|
CMP
C

Costul uleiului mainii principale ntrun voiaj:

voiaj / USD 23394 56 . 382 065 . 1 42 . 57
C B C
CMP UMP hUMP
|
UMP

Costul combustibilului pentru mainile auxiliare ntr-un voiaj:
CMA CMA hMA
|
CMA
C b C
voiaj / USD 39792 24 . 540 31 . 0 6 . 237 C
|
CMA

voiaj / USD 30448 38 . 413 31 . 0 6 . 237 C
|
CMA

Costul uleiului pentru mainile auxiliare ntr-un voiaj:
CMA UMA hUMA
|
UMA
C b C
voiaj / USD 48468 24 . 540 065 . 1 24 . 84 C
|
UMA

voiaj / USD 37087 38 . 413 065 . 1 24 . 84 C
|
UMA

Cheltuielile pentru combustibili i lubrefiani vor fi:
C C C C C
|
UMA
|
UMP
|
CMA
|
CMP L
+ + +
USD/voiaj 47101 2 85555 23394 70240 67912 C
L
+ + +
Asigurarea navei:
A
S
= 35000 USD/an
Cheltuieli comune ( pentru protecia muncii, uniforme, deplasri, sarcini sociale,
pregtiri cadre ):
C
COM
= 8000 USD/an
Cheltuieli diferite:
C
D
= 150000 USD/an
Pagina 98 din 104
Totalul cheltuielilor de ntreinere i exploatare :
C
IE
= C
S
+ P
S
+ C
a
+ C
R
+C
ap
+ C
L
+ A
S
+ C
com
+ C
D
C
IE
= 816000 + 34146.6 + 450000 + 8100 + 267101 + 35000 + 8000 + 150000 =
4843211 USD/an
3.5. Calculul indicatorilor de eficien
I cheltuieli totale de investiie:
I = P
N
= 30000000 USD
B beneficiu:
B = V
V
- C
IE
V
V
venitul annual
C
IE
cheltuieli de ntreinere i exploatare
B = 5460897.5 - 4843211 = 20285165 USD/an
3.6. Calculul indicatorilor de baz
K
a
coeficientul eficienei absolute a investiiilor
% 7 . 8 087 . 0
30000000
5 . 2619686
I
B
K
a

D
n
durata de recuperare a investiiei:
ani 45 . 11
5 . 2619686
30000000
B
I
D
n

3.7. Calculul indicilor specifici
i investiia specific:
4 . 35294
37000
30000000

C
I
i
USD/t
unde:
C parametru specific al navei = 8500 tdw
w productivitatea muncii:
an om USD
V
w / 4 . 628209
40
25128376
E
V

Pagina 99 din 104
unde:
VV venitul annual;
E numrul de membri ai echipajului;
C
st
costul specific al transportului:
D C
C
C
te
st
unde:
C
te
costul total pentru efectuarea unei curse:
voiaj / USD 06 . 189414
15
2841211
N
C
C
V
IE
te

C cantitatea de produse transportat ntr-un voiaj:
C = P
U
= 7704.97 t/voiaj
D distana parcurs pe timpul voiajului;
D = 3000 Mm;
Mm t / USD 10 2 . 8
3000 97 . 7704
06 . 189414
D C
C
C
3 te
st

C
O
cheltuieli orare de funcionare:
h / USD 6 . 350
51 . 22 15 24
2841211
D N 24
C
C
V V
IE
O

10.Tema speciala
Vibraia liber n plan vertical a corpului navei. Metoda Rayleigh
Pentru obinerea pulsaiilor proprii, aplicm principiul conservrii energiei totale
n sisteme conservative:
E E ct E E
c p c p
+ ;
max max
(1)
La vibraii libere linia elastic dinamic pe un mod de vibraie are forma:
Pagina 100 din 104
( ) ( ) y x t y x t , sin
(2)
unde este pulsaia proprie i y(x) funcia de form proprie.
( )
( )
( ) ( )
E m x
y x t
t
dx E m x y x dx
c
L
c
L
1
]
1

1
2
1
2
0
2
2 2
0

,
max
(3.)
( ) ( ) ( )
( )
( ) ( ) ( )

1
]
1

L
p
L L
e p
dx x y x EI E
dx
x
t x y
x EI U dx t x y g x m L E
0
2
2
2
2
0 0
2
1
,
2
1
,
2
1
max
unde am notat
( ) ( ) ( ) m x x m x
z
+
, (x) masa navei corp uscat pe unitatea de
lungime i m
z
(x) este masa adiional pe unitatea de lungime la vibraia n plan vertical.
Obs. n relaiile (3) am neglijat inertia la rotaie i deformaia din forfecare.
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
EI x k x E k x y x dx
p
L

1 1
0
2 1
2
max
(4)
Din relaiile (1),(3),(4) rezult expresia pulsaiei proprii:
( ) ( ) ( )
( ) ( )
2
1
0
2
2
0
k x y x dx
m x y x dx
L
L
(5)
Pentru funcia de form vom considera relaiile de aproximare ale lui Papkovici,
obinute pentru grinda prismatic cu capete libere supus la vibraii verticale libere:
( ) y x
j x
L
x c
j j j
+ + sin

la modul "j" de vibraie (6)

unde termenii
j
, c
j
apar ca urmare a reechilibrrii poziiei navei n ap la vibraii
libere verticale, respectiv rotaia i translaia axei neutre.
Constantele (j, cj se determin din condiia de echilibru a forelor i momentelor
de inerie ce apar n timpul vibraiilor de ordinul "j":
( ) ( ) ( ) ( )
m x y x dx m x y x xdx
j
L
j j
L
j
0 0
0 0

;
(7)
de unde:
Pagina 101 din 104
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
c m x dx x m x dx m x
j x
L
dx
c x m x dx x m x dx x m x
j x
L
dx
j j
L
j j
L
j
L
j j
L
j j
L
j
L
0 0 0
0
2
0 0

_
,
_
,
_
,
_
,

sin
sin

j j
c ,
(8)
Prezentm n cele ce urmeaz calculul primelor 3 moduri proprii de vibraie ale
grinzii nav.
Modul de ordinul I
( )
( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( )
y x
x
L
x c
k x y x dx
m x y x dx
m x x m x f
L
L
z
1 1 1 1
2
1
0
1
2
1
0
1
2
1 1
1
1
2
+ +

sin
;
(9)
Modul de ordinul II
Acceptm n prim aproximaie funcia:
( ) ( )
y x
x
L
x c c
2 2 2 2 2
2
+ + sin ,

(10)
Funcia
( ) y x
2
se va corecta din condiia de ortogonalitate: "forele de
inerie ce apar n timpul vibraiilor de ordinul I nu trebuie s produc lucru mecanic pe
deformaiile vibraiilor de ordinul II" (teorema Maxwell-Betty).
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
m x y x y x dx y x y x y x m x x m x
m x y x y x dx
m x y x dx
k x y x dx
m x y x dx
f
L
z
L
L
L
L
1
0
1 2 2 2 21 1 2
21
1
0
1 2
1 1
2
0
2
2
1
0
2
2
2
0
2
2
2
2
0
2
2
; ;
; ;

(3.11)
Pagina 102 din 104
Modul de ordinul III
Acceptm n prim aproximaie funcia:
( ) ( )
y x
x
L
x c c
3 3 3 3 3
3
+ + sin ,

(12)
Funcia
( ) y x
3
se va corecta din condiia de ortogonalitate a formelor
modale de ordinul III cu cele de ordinul I i II. (teorema Maxwell-Betty).
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
y x y x y x y x m x x m x
m x y x y x dx m x y x y x dx
z
L L
3 3 31 1 32 2 3
1
0
1 3 2
0
2 3
3
0 0
+

;
;

(13)

( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( )
2
;
;
;
3
3
2
3
0
3
2
3
0
1
2
3
0
2
2 2
3 2
0
2
32
0
2
1 1
3 1
0
1
31
f
dx x y x m
dx x y x k
dx x y x m
dx x y x y x m
dx x y x m
dx x y x y x m
L
L
L
L
L
L
(14)
Pentru calcule practice de vibraie este suficient cunoterea primelor 3 moduri
proprii de vibraie. Pentru j(4 scade preciza de calcul i totodat nivelul energetic pe
modurile superioare de vibraie este sczut, n cazul grinzii nav putnd fi neglijate.
Pagina 103 din 104
Pagina 104 din 104

Diploma Instalatia de Balastare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma Instalatia de Balastare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proiectarea instalatiei de balast

(Dw- coeficent de utilizare al deplasamentului

Mu- masa mrfurilor ncrcate pe nav

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Inaltimea de constructie este :

, nlimea metacentric relativ

relaile de mai sus obinem:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se constat c prin creterea limii se obine o cretere a nlimii

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru nave normale de transport, ordonata centrului de greutate a corpului,

Fie un interval I cuprins ntre u

S-a considerat in prima aproximatie:

- pentru regiunea aflata in prova sectiunii 0.25L de la

- pentru regiunea aflata in pupa sectiunii 0.25L de la

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Decuparile in coaste, traverse, nervuri de rigidizare si alte elemente asemanatoare

Momentul de inerie total al unei jumatai de seciune ntruct seciunea transversal

Coeficientul de rezisten la frecare:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Randamentul liniei de axe:

Randamentul global al instalaiei de propulsie:

- ordonata diagramei de greutati a corpului

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La navele de pescuit , productivitatea muncii se obtine impartind volumul

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

investit leu / valuta lei

Cheltuielile de transport pe tona-mila (C

lei / leu valuta

Durata de recuperare a cheltuielilor cu materiale din import (Mi) si usor

Durata de recuperare a cheltuielilor cu materialele din import si usor exportabile

Pagina 92 din 104

la modul "j" de vibraie (6)

S-ar putea să vă placă și