Sunteți pe pagina 1din 2

Schizofreniile sunt caracterizate prin distorsiuni fundamentale i specifice ale gndirii, percepiei i ale afectelor care sunt neadecvate

sau tocite. Cmpul de contiin clar i capacitatea intelectual sunt de obicei meninute, dei unele deficite cognitive se pot instala n decursul timpului. Tulburarea implic funciile de baz, care dau unei persoane sentimentul unicitii, identitii i autonomiei sale. Este o boal multifactorial similar din acest punct de vedere cu cancerul Exista o vulnerabilitate pentru schizofrenie prezent din copilria timpurie, avand un efect patologic asupra dezvoltrii pn n adolescen i se exprim ca boal n jurul vrstei de 20 de ani. Exista o serie de factorii posibil implicai, cum ar fi: Genetici (cel mai adesea cand pacientul are o ruda de gradul 1 Anatomici circuite neuro-funcionale Electrofiziologici neurochimici i neurofarmacologici dezvoltarea neuronal Imunologici Endocrini socio-familiali etc
Cel mai adesea se manifesta prin halucinatii auditive, iluzii paranoide sau bizare sau limbaj si gindire dezorganizata, fiind acompaniata de disfunctie sociala sau ocupationala. Tratamentul de baza este medicatia antipsihotica care supreseaza dopamina si uneori serotonina. Psihoterapia si reabilitarea sociala si profesionala sunt deasemeni importante in tratament. In cazurile mai severe, unde exista riscuri fata de pacienti si alte persoane, spitalizarea involuntara poate fi necesara. Boala afecteaza mai mult cognitia dar contribuie si la problemele cronice comportamentale si emotionale. Persoanele cu schizofrenie au si conditii comorbide incluzind depresia majora si anxietate. Abuzul de substante apare la 50 % dintre pacienti. Problemele sociale cum este somajul de lunga durata, saracia si lipsa domiciliului sunt comune. Durata de viata a pacientilor este intre 12 - 15 ani mai putin fata de cei neafectati, fiind rezultatul problemelor de sanatate si o rata crescuta a suicidului. Semne si simptome: O persoana diagnosticata cu schizofrenie poate experimenta halucinatii (vocile auzite), iluzii (bizare sau de natura persecutorie), gindire dezorganizata. Cea din urma poate varia de la pierderea ideilor pina la propozitii neconectate intre ele, incoerenta cunoscuta drept salata de cuvinte in cazurile severe. Izolarea sociala, igiena precara si imbracamintea dezorganizata, lipsa motivatiei si a judecatii sunt toate comune in schizofrenie. Exista un model observabil de dificultate emotionala de exemplu lipsa de responsivitate. Sunt asociate simptome de paranoia, izolare sociala. Intr-un subtip frecvent persoana poate fi muta, nu vrea sa se miste, ramine nemiscata in pozitii bizare sau manifesta semne de catatonie.

Riscul suicidar este foarte crescut n schizofrenie. Aproximativ o treime dintre pacieni prezint o tentativ autolitic n antecedente, iar 10% reuesc suicidul Factorii de risc suicidar sunt: sexul masculin vrsta sub 30 de ani

celibatar care locuiete singur, fr ocupaie evoluie cu frecvente recderi dispoziie depresiv pe parcursul ultimului episod

Schizofrenia cuprinde mai multe forme:

1. Schizofrenia dezorganizat (hebefrenia)- discurs i comportament dezorganizat, afecte tocite sau neadecvate, absena sindromului catatonic; Ideile delirante i halucinaiile, dac sunt prezente, sunt fragmentare, spre deosebire de forma paranoid. 2. Schizofrenia catatonic - domin cel puin dou simptome n tabloul clinic manifestat prin : imobilitate motorie de tip stuporos sau cataleptic,agitaie extrem, negativism ,mutism. conduite motorii particulare (stereotipii, manierisme, grimase bizare),ecolalie, ecopraxie, comportamentul i discursul dezorganizat, precum i tocirea afectiv sunt mai puin pregnante. 3. Schizofrenia paranoid: preocupri i convingeri delirante i/sau halucinaii auditive, comportamentul i discursul dezorganizat, precum i tocirea afectiv sunt mai puin pregnante. 4. Schizofrenia nedifereniata - posibila numai n cazurile care nu ntrunesc criteriile diagnostice pentru formele paranoid, catatonic sau dezorganizat. 5. Schizofrenia simpl- Rar, cu o dezvoltare insidioas i progresiv a unor bizarerii comportamentale, incapacitatea de a ndeplini cerinele societii i diminuarea global a performanelor. 6. Schizofrenia reziduala - se refer la formele clinice care nu mai prezint simptome psihotice proeminente, dar care au ntrunit n trecut criteriile diagnostice de schizofrenie i prezint n continuare manifestri caracteristice bolii(simptome negative sau cel puin dou dintre simptomele principale ,dar atenuate - convingeri ciudate, experiene perceptive neobinuite).
Tratamentul principal al schizofreniei este medicatia antipsihotica frecvent in combinatie cu sustinerea psihologica si sociala. Spitalizarea poate fi necesara pentru episoadele severe, voluntara sau involuntara. Spitalizarea de lunga durata este neobisnuita. Schizofrenia scade speranta de viata a pacientilor cu 12 - 15 ani, mai ales datorita asocierii cu obezitatea, viata sedentara si fumatul, cu o rata ridicata a suicidului.

S-ar putea să vă placă și