Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide. ANS: T 2. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. ANS: T 3. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor. ANS: F 4. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. ANS: F 5. H. Gough prezinta modelul cuboid asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta. ANS: T 6. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentului persoanei intr-o anumita situatie. ANS: T

7.Scala de atitudini Lickert include itemi ce presupun solicitari de atitudini diferite, raspunsuri la alegere de la aspectele de favorabil si nefavorabil. ANS: T 8. Abordarea nomotetica priveste analiza individului in globalitatea sa, fiind o abordare dinamica ce presupune considerarea tuturor componentelor in interactiune. ANS: F 9. Conceptele populare sunt cele care sunt vazute de H. Gough ca fiind cele ce apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atribute ce pot fi identificate in toate culturile si societatile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala. ANS: T 10. Analiza de pattern, in cazul foii de profil CPI presupune analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, astfel fiind posibila o analiza structurala, in care scalele sunt interpretate corelat. ANS: T 1. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume: a) omogenitatea b) globalitatea c) fluiditatea d) coerenta e) permanenta (stabilitatea) temporala a+b+d a+b+c b+d+e b+c+e ANS: C 2. Luand in consideratie interactiunea dintre teorie si metoda, principalele obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt:

a) descrierea b) explicarea c) predictia a a+b . b a+b+c . c b+c . ANS: B

3. Notiunea de personalitate poate fi considerata: a ca desemnand individul uman concret; . b un termen fara aplicabilitate concreta; . c o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul in . stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce carac persoana umana. ANS: C 4. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este cel in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte: a) domeniul in care testul va fi folosit b) numarul de itemi c) scopul testarii a a+c . b a+b+c . c a+b . ANS: A 5. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a) standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns; b) formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise; c) elaborarea unor scale de validare a testului

d) elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului a a+b+c . b c+d . c a+c+d . d a+d . ANS: C 6. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp, se desfasoara in etapa: a initiala . b de elaborare si constructie . c finala . ANS: C 7. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind: a metoda intuitiva . b metoda analizei factoriale . c metoda empirica . ANS: B

8. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este: a abordarea idiografica . b abordarea nomotetica . c abordarea interactionista . ANS: B

11. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii: a) continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational b) definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale c) etalonul sa fie reprezentativ d) folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti 9. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii a a+b+c referitoare la diagnoza comportamentala . pornind de la trasatura considerata: b c+d a predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari . . c a+b b tendinta de a formula raspunsuri variate . . d a+b+d c tendinta de a da raspunsuri afirmative . . ANS: D ANS: A 10. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate, legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele: a) elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu b) elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural c) specificarea unor criterii de excludere a a+b . b a+c . c a+b+c . ANS: C 12. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele: a) ambiguitatea b) lungimea c) compexitatea d) formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns a a+b+c . b a+c+d . c b+c+d . ANS: C

13. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul orientarii: a trasaturilor . b situationiste . c psihanalitice . ANS: B 14. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi sunt: a) amiguitatea b) gradul de referinta personala c) comprehensibilitatea d) lungimea e) evaluarea f) nivelul de abstractizare a a+b+c+e+f . b b+c+f . c d+e+f . d a+b+d+e+f . ANS: A 15. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine, pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se refera la : a confidentialitate . b respectarea intimitatii . c consimtamantul informat .

ANS: C 16. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul dimensiunilor: a) psihologica b) sociala c) biologica a a . b a+b+c . c b+c . ANS: B 17. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este: a perspectiva situationista . b perspectiva idiografica . c perspectiva situationista . ANS: B 18. R. B. Cattell a considerat ca tendintele de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului sunt: a factorii . b trasaturile . c comportamentele . ANS: B 19. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau dinamice ale personalitatii: a) sentimentele b) ergii

c) caracterul a a . b b+c . c a+b . ANS: C 20. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind: a aspiratiile . b perceptiile . c sentimentele . ANS: C 21. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici: a) stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentru perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda longitudinala) b) tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta. c) stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie a a+c . b b+c . c a+b . ANS: C

22. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti al caror comportament a fost studiat extensiv prin: a) chestionare b) sondaje de opinie c) teste obiective d) observatii directe e) evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. a a+b . b b+c+d . c a+c+d+e . ANS: C 23. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele: a) trasaturi constitutionale b) trasaturi populare c) trasaturi ce tin de mediu a a+c . b b+c . c a . ANS: A 24. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell lau condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul C, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a) sex b) profesie c) varsta a a . b b . c a+c .

ANS: C 25. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului C descrie anxietatea ca fiind: a un sentiment-master . b un factor primar . c un factor secundar . ANS: C 26. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor: a C . b Q4 . c Q3 . ANS: C 27. In chestionarul C al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele care sunt mai mari dacat: a 6 . b 7 . c 5 . ANS: B 28. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele: a) tensiunea interioara b) stabilitatea emotionala c) lipsa de incredere in sine d) manifestari psihosomatice

a b+c+d . b a+c+d . c a+b . ANS: B 29. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite: a concepte obiective . b concepte populare . c concepte-sursa . ANS: B 30. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I., cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului, sunt: a Sa, Cs, Do . b Do, Re, Fe . c Wb, Cm, Gi . ANS: C 31. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt: a factori de natura exclusiv ereditara . b factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ . c constructe bipolare . ANS: C

32. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica: a) subiectul a raspuns la intamplare b) subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie c) subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite a a+b+c . b a+c . c b+c . ANS: A 33. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un alt instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este vorba de proba: a FPI . b MMPI . c PF 16 . ANS: B 34. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului sau analiza adjectivala se realizeaza pentru: a scoruri medii . b scoruri negative . c scoruri extremizate . ANS: C

35. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, . de la Do la Wb, evidentiaza: ANS: A a acceptarea cerintelor sociale . 39. In cadrul strategiilor corelative a b ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine dimensiunilor relevante din profilul CPI, . evaluarea conditiei eului presupune un c aspectele motivationale demers de cercetare pornind de la ipoteze . legate de varsta si sexul subiectului si de ANS: B la scalele implicate in conditia eului, si anume: 36. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai a Ai, Ac, Ie adugat doua scale standard, care se adauga . celorlalte, si anume: b Do, Re, Cm a) independenta . b) congruenta c Sa, Wb, Fe c) empatia . a a+b ANS: C . b b+c 40. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, . care este cuprinsa intre scalele Ac si Ie, c a+c cuprinde dimensiuni ce redau: . a ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine ANS: C . b modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau 37. La interpretarea foii de profil CPI analiza . modelelor de relationare, rezultate din c aspectele motivationale, potentialul de realizare personala formularea unor ipoteze rezultate din . dominant studiul semnificatiei scalelor grupate, prin ANS: C care scalele sunt interpretate corelat poarta denumirea de: 41. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a analiza discriminativa a dimensiunilor ce au relevanta din . profilul CPI, un prim demers este cel prin b analiza de continut care se realizeaza o analiza globala care . ne permite sa formulam primele ipoteze c analiza de pattern de lucru, pornind de la scorurile extreme, . acest demers fiind denumit: ANS: C a analiza corelativa . 38. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, b analiza configuratiei profilului de la Re la Cm, se refera la: . a gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, c nivelul analiza de factoriala socializare atins, maturitatea . sociala, modul autocontrolat de a relationa . b ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine ANS: B . c modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor

42. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si aplicate instrumente, poate fi aplicat si in: a) scoli si colegii b) industrie si afaceri c) institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala a a+b+c . b b+c . c a+b . ANS: A 43. Metoda analizei factoriale ca strategie de construire a chestionarelor de personalitate este centrata pe: a) criteriul extern b) experienta empirica a cercetatorului c) criteriul intern a a+b+c . b c . c b+c . ANS: B 44. Caracteristicile itemilor ce au fost cercetate prin parametrii cum sunt: media, varianta, stabilitatea, corelatia item-test, determinarea capacitatii de discriminare a fiecarui item, sunt urmatoarele: a) caracteristici de suprafata b) caracteristici semantice c) caracteristici psihometrice a a+b . b c . c a+b+c . ANS: B

45. In activitatea stiintifica implicata de evaluarea personalitatii, pot aparea probleme etice legate de urmatoarele aspecte: a) formularea problemei sau a ipotezelor cercetarii b) organizarea cercetarii si tratamentul participantilor c) contextul institutional d) interpretarea si aplicarea rezultatelor cercetarii a a+b . b a+b+c . c b+c+d . d a+b+c+d . ANS: D 46. Testul de adaptare care a fost folosit pentru prima data in 1918 si care a fost elaborat in incercarea de a standardiza interviul psihiatric pentru a-l adapta testarii pe loturi mari de subiecti, intens folosit in timpul primului razboi mondial in Europa este: a Chestionarul Cornell Index . b Testul Woodworth . c Inventarul S.R.A. . ANS: B 47. Testul de adaptare elaborat in timpul celui de al 2-lea razboi mondial, ai caror itemi sunt centrati pe sentimente de anxietate, modificari anormale de dispozitie, sensibilitate accentuata, neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice, folosit mai ales in Franta este: a Testul Woodworth-Matheus

. b Chestionarul Cornell Index . c Chestionarul de Personalitate al lui Thurstone . ANS: B 48. Chestionarele care sunt saturate in situatii, provocand conturarea unor pozitii fata de situatiile prezentate sunt cele de: a aptitudini . b interese . c atitudini . ANS: C 49. Testul care poate fi descris ca o proba de atitudini fata de propriile posibilitati si performante, prin care se diagnosticheaza performantele efective, aspiratiile, evaluarea propriilor performante potentiale si ajustarea acestora pe parcursul testului este: a Testul de atitudini Lickert . b Scala Guttman . c Testul de aspiratii Dembo . ANS: C 50. O contributie importanta in psihologia romaneasca, si anume elaborarea Metodei Aprecierii Obiective a Personalitatii, prezentata la Congresul International de Psihotehnica de la Viena (1937) ii apartine lui: a Paul Popescu-Neveanu . b Gheorghe Zapan . c Alexandru Rosca .

ANS: B 51. Eysenck prezenta organizarea pe nivele a sistemului de personalitate astfel: a inferior, habitual, tipul general . b habitual, trasatura, tip . c inferior, habitual, trasaturile, tipul general . ANS: C 52. Carui tip psihologic descris de H.J. Eysenck ii apartin caracteristicile: comunicabilitate, sociabilitate, optimism, cooperare, activ, dinamic, cu initiativa, spontan, impulsiv? a extravert . b introvert . c stabil emotional . ANS: A 53. H.J. Eysenck a descris prin urmatoarele caracteristici: tacut, retras, cu un numar limitat de prieteni, constant in preocupari, tipul: a nevrotic . b introvert . c extravert . ANS: B 54. Cine este psihiatrul elvetian care a formulat inaintea lui H.J. Eysenck, ideea tipologiei extraversie-neuroticism? a C G Jung . b S Freud . c R B Cattell .

ANS: A 55. H.J. Eysenck a elaborat chestionare care vizeaza etraversia-introversia si neuroticismul pornind de la doua idei fundamnetale: a) unitatea fiecarui factor separat b) corelatia pozitiva a celor doi factori c) independenta celor doi factori a a+c . b a+b . c b+c . ANS: A 56. H.J. Eysenck, folosind metoda factoriala, a identificat urmatoarele trasaturi principale: pasivitate, nesociabilitate, prudenta, autocontrol, reflexiune, responsabilitate, trasaturi ce apartin factorului general numit: a introversiune . b neurorticism . c extraversiune . ANS: A

a dominanta . b sociabilitatea . c psihotismul . ANS: C 59. Printre cele 10 tipuri de trasaturi accentuate incluse in chestionarul lui Schmiescheck se afla si urmatoarele: a) emotivitate b) dominanta c) distimie d) hiperperseverenta e) exaltare a b+c+d . b a+c+d . c c+d+e . d a+c+d+e . ANS: D

60. Care sunt principalele criterii prin care pot fi diferentiate personalitatile accentuate de cele obisnuite? a) exista un procent minim al trasaturii accentuate in populatia generala b) in cazul accentuarii apare un anumit 57. Neuroticismul, ca trasatura fundamentala a grad de intensitate a trasaturii respective personalitatii, este prezentata de H.J. c) o trasatura este considerata a fi Eysenck astfel: accentuata atunci cand o anumita a o trasatura calitativa inclinatie se asociaza cu un ansamblu de . caracteristici specifice b o trasatura bipolara ce poate fi reprezentata grafic sub forma unui continuum a b . . c o trasatura determinata exclusiv de factorii socio-educationali b b+c . . ANS: B c a+c . 58. Dimensiunea pe care H.J. Eysenck o adauga in ANS: B EPQ, alaturi de neuroticism si introversieextraversie, este:

61. In viziunea lui K. Leonhard, conditiile de viata ale individului pot influenta manifestarea tendintei accentuate: a) in sens pozitiv b) nu influenteaza in nici un fel c) in sens negativ a a . b b . c a+c . ANS: C 62. Mecanismul psihic ce sta la baza firii demonstrative ca insusire accentuata, in viziunea lui K. Leonhard, este cel de a capacitate exagerata de refulare . b capacitate anormala de defulare . c compensare . ANS: A

. ANS: A 65. Exacerbarea trasaturii hiperexacte corespunde tulburarii: a anxioase . b obsesional-compulsive . c de afectivitate . ANS: B 66. Grija hiperexactului pentru starea personala, evitarea exceselor si a potentialilor factori ce pot afecta sanatatea, sunt caracteristici ce pot evolua in: a ipohondrie . b depresie . c tulburarea de personalitate evitanta . ANS: A

69. Personalitatea hipertimica poate duce, prin accentuare, prin agravare la: a distimie . b hipomanie . c depresie . ANS: B 70. Tendinta patologica, de agravare, este in cazul firii distimice spre: a instabilitate emotionala . b depresie . c anxietate . ANS: B 71. Persoanele care pot fi caracterizate de firea distimica sunt afectate mai ales de evenimentele: a neutre . b vesele . c triste . ANS: C 72. Care din urmatoarele sunt caractersitici apartin firii exaltate? a) reactioneaza cu intensitate ridicata in fata evenimentelor pe care le traiesc b) se entuziasmeaza foarte usor c) sunt detasate fata de suferinta celorlalti d) sunt persoane altruiste a a+c . b b+c+d . c a+b+d . ANS: C

63. Care este principalul avantaj al firii 67. Pentru firea hiperperseverenta nota dominanta demonstrative in teoria prezentata de K. este: Leonhard? a perseverenta intereselor cognitive a un nivel superior al inteligentei . . b lipsa capacitatii de refulare b buna adaptabilitate . . c perseverenta exagerata, anormala a afectului c dezvoltarea unor trasaturi caracteriale pozitive . . ANS: C ANS: B 64. Fiind opusa firii demonstrative, trasatura de personalitate hiperexacta, este caracterizata, din perspectiva mecanismului psihic de baza prin: a lipsa capacitatii de refulare . b exacerbarea capacitatii de refulare . c dorinta de interiorizate 68. Modalitatile de reactie ale firilor nestapanite sunt caracterizate de: a autocontrol . b echilibru . c impulsivitate . ANS: C

73. Una din caracteristicile esentiale ale firii emotive este: a mobilitatea mimicii . b rigiditatea algoritmilor . c fixitatea functionala . ANS: A 74. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti al caror comportament a fost studiat extensiv prin: a) chestionare b) sondaje de opinie c) teste obiective d) observatii directe e) evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. a a+b . b b+c+d . c a+c+d . d a+c+d+e . ANS: D

a factori calitativi . b abilitati cognitive . c trasaturi de suprafata . ANS: C 77. Intr-o cercetare realizata in 1966, Cattell si Sealy au ajuns la concluzia ca aspectele majore ale personalitatii se schimba de-a lungul adolescentei, schimbari ce sunt diferite in functie de sex, astfel: a) rolul feminin devine tot mai accentuat odata cu varstele mai mari b) baietii devin tot mai hotarati c) baietii devin mai nesiguri odata cu apropierea de varsta de 18 ani a a+c . b a+b . c a+b+c . d b+c . ANS: B

79. Pentru Cattell, anxietatea este considerata ca fiind un factor: a primar . b calitativ . c secundar . ANS: C 80. Notele standard foarte mici, de 0 sau 1, obtinute la Chestionarul C al lui Cattell, sunt semnificative pentru: a) lipsa de motivatie b) un nivel redus al coeficientului de inteligenta c) starea de apatie a a+b . b b+c . c a+c . ANS: C 81. Inventarul de Personalitate California, una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii, in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate in diferite domenii de activitate a fost elaborat de: a H J Eysenck . b R B Cattell . c H Gough . ANS: C 82. CPI permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin: a) interpretarea separata, exclusiv pe note brute a scalelor b) intercorelarea scalelor

78. Chestionarul C de anxietate, elaborat de R.B. Cattell cuprinde 40 de itemi organizati dupa: a) 5 factori primari b) caracterul manifest sau voalat al 75. In viziunea lui R.B. Cattell factorul este simptomelor anxietatii descris ca fiind: c) caracterul deschis sau inchis al a o trasatura-sursa de baza intrebarilor . a a+b b o constelatie de trasaturi caracteriale . . balta, a+c c un pattern de variabile ce poate varia de la o cercetare la sub influenta anumitor factori . . c a+b+c ANS: C . ANS: A 76. Factori de ordin secundar, cuprinsi in testul PF16, elaborat de Cattell, au semnificatia de:

c) scorul unei scale trebuie inteles ca antrenand in mod necesar o ipoteza legata de comportament, ipoteza la care se poate raspunde prin scorul altor scale. a a+b+c . b a+b . c b+c . ANS: C

a eficienta interpesonala a fatada . . b aspecte motivationale b conformism . . c modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau c masculina nonconformism a intereselor . . ANS: C ANS: A 87. Scalele din CPI sunt grupate, asa cum reiese si din foaia de profil, in: a 2 grupe de semnificatii sociologice . b zone de semnificatie medie . c 4 grupe de semnificatii psihologice . ANS: C

83. Prima etapa in interpretarea foii de profil CPI este reprezentata de: a analiza de pattern . b validarea protocolului . c interpretarea perceptiei sociale a comportamentului 88. Analiza de patern, ca strategie de interpretare . a dimensiunilor din profilul CPI, ANS: B presupune analiza modelelor de relationare, rezultate din ipoteze formulate 84. In interpretarea foii de profil CPI, scorurile din studiul semnificatiei: mari la toate scalele, in special Gi apar in a scalelor grupate cazul in care: . a subiectul nu a inteles raspunsurile b scalelor unice . . b subiectul falsifica raspunsurile pentru a se pune intr-o lumina c scalelor favorabila considerate separat . . c tendinta de a accepta itemii nefavorabili ANS: A . ANS: B 89. Chestionarul elaborat de R. Cattell pentru adolescenti este cunoscut ca: 85. In analiza configuratiei unui profil CPI, a HSPQ scorurile peste medie ne indica: . a o adaptare negativa b PF16 . . b o adaptare pozitiva c EPI . . c o inadaptare ANS: A . ANS: B 90. Tendinta subiectilor de a raspunde la testele de personalitate, astfel incat sa se prezinte 86. Ultima grupa din foaia de profil CPI, cea de a asa cum cred ei ca ar dori evaluatorul, se IV-a, se refera la: numeste efectul de: