Giardia

Protozoaroarele Protozoarele sunt cele mai simple organisme eucariote. Sunt unicelulare, ele fiind cuprinse n regnul Protista. Sunt monoenergide sau polienergide. Pot fi solitare sau coloniale. Cnd sunt coloniale uneori pot exista n colonie indivizi specializai pentru o anumit funcie, acetia pot aciona n interdependen, colonia acionnd ca un ntreg. Acest tip de colonie poarta denumirea de colonie individ: celula reprezint individul i realizeaz toate funciile. Mrime Marea majoritate au dimensiuni microscopice, dimensiunile variaz ntre 10-20 , unele pot fi chiar vizibile cu ochiul liber, aa cum este de exemplu specia Amoeba proteus care poate ajunge pn la 500 . Alte specii pot avea pn la 3 mm cum este Spirostomum ambiguum sau chiar 6 cm Collozoum sp. Exist i protozoare mult mai mari cum ar fi numuliii. Acetia ating dimensiunile cele mai mari din cadrul protozoarelor. Astfel Neusina agassizi ajunge pn la 19 cm diametru. Cele mai mici protozoare sunt leishmaniile i sporozoarele. Astfel sporozoarul Theileria parva are doar 1-2,5 .[1] Organizare Organisme unicelulare, protozoarele au corpul format dint-o singur celul care este format din plasmalem la exterior, citoplasm la interior, unul sau mai muli nuclei. Plasmalema Plasmalema este format din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai puin perpendicular pe suprafaa celulei. Grosimea acestei plasmaleme variaz. Astfel la amib ea are cteva sute de . Citoplasma Aspectul fizic: are o refringen mai mare dect a apei i o structur coloidal, citoplasma prin aceast structur coloidal permind trecerea ntre gel i sol.

Caracteristici biologice Hrnirea Ele se hrnesc n principal cu substane organice sau cu alge unicelulare, sunt deci organisme heterotrofe, dar unele grupe (de exemplu euglenele) n prezena luminii se hrnesc prin fotosintez, deci autotrof. Digestia se realizeaz cu ajutorul vacuolelor digestive. Respiraia In citoplasma au loc arderi, in urma crora rezult energia necesar vieii si a dioxidului de carbon, care este eliminat tot prin membrana celulei. Excreia Se realizeaz cu ajutorul vacuolelor contractile sau pulsatile. Reproducerea Se realizeaz prin diviziune (longitudinal sau transversal). Locomoia Locomoia protozoarelor se realizeaz cu ajutorul organitelor specializate, cum ar fi flagelul la flagelate (de ex. euglena) sau cilii la ciliate (de ex. parameciul). Amiba se deplaseaz cu ajutorul pseudopodelor. Mediu de via Protozoarele sunt foarte numeroase, adaptate la cele mai variate medii i moduri de via. Foarte multe sunt acvatice iar unele sunt edafice ( traiesc in sol ). Importan Protozoarele sunt importante n studiul teoretic pentru c ele fac legtura dintre plante i animale. Unele din consecinele practice ale existenei lor ntr-un ecosistem sunt: cur mediile acvatice n care triesc i reprezint hran pentru alte animale. Structura giardiei Giardia lamblia - un protozoar flagelat - este agentul etiologic al giardiozei. Parazitul prezinta doua forme: vegetativa si chistica si se localizeaz in intestinul subire, mai ales la nivelul duodenului. Forma chistica reprezint forma de nmulire, de rezistenta a parazitului in mediul extern, si in acelai timp stadiul infectant. Pe msura ce fluxul intestinal poarta formele

vegetative (rezultate din desfacerea chisturilor ingerate) ctre poriunile terminale ale intestinului, ncepe procesul de nchistare. Chisturile sunt eliminate odat cu materiile fecale si sunt foarte rezistente in condiii de temperatura si umiditate sczute, precum si in apa cu clor. Infecia Se realizeaz pe cale digestiva prin intermediul minilor murdare, a alimentelor si apei contaminate. Metoda imuno-enzimatica de detectare a antigenului Giardia in fecale prezinta avantajul de a detecta si chisturile distruse, spre deosebire de examenul microscopic, care poate detecta numai chisturile intacte. Simptome Boala poate fi asimptomatica sau se poate manifesta prin diferite simptome digestive, de la balonri abdominale pana la mal-absorbie cronica. Simptomatologia generala a bolii este dominata de diaree, crampe abdominale, eliminarea de materii fecale si gaze urat mirositoare, eructatii, voma intermitenta, disconfort epigastric, oboseal excesiva, anorexie. Semnele acute se pot manifesta 1-3 sptmni, fiind asociate si cu malabsorbia grsimilor si zaharurilor, ce duc in final la pierderea severa in greutate, in cazurile grave. Scaunele persoanelor bolnave pot conine urme de snge. Diagnosticarea Diagnosticul bolii se pune prin examinarea probelor de scaun la microscop, unde se pot detecta chistii ori chiar trofozoiii, uneori. Eliminarea parazitului prin scaun este intermitenta, de aceea pentru ca examinarea sa fie concludent este nevoie de examinri repetate (cel puin trei). Examenul lichidului duodenal, extras prin tubaj duodenal este o metoda folosita in special in trecut pentru depistarea parazitului. In prezent se folosesc metode moderne de depistare a antigenului in scaun. Tratament Giardioza este de obicei tratata cu un medicament numit metronidazol. Se administreaz de obicei de 3 ori pe zi, timp de 5-10 zile. Efectele secundare pot include un gust metalic in gura sau greaa. Daca luai metronidazol, nu trebuie sa consumai alcool. Acest medicament nu ar trebui sa fie luat in timpul sarcinii.

Copii cu vrsta sub 5 ani pot fi tratai cu furazolidon. Acest medicament are mai puine efecte secundare si este sub forma lichida, dar acesta nu trebuie administrat la copii mai mici de 1 luna. De obicei, cel mai bine este sa se trateze ntreaga familie in acelai timp, pentru ca giardioza este att de uor de rspndit. In cele mai multe cazuri, medicul va dori sa verifice o mostra de scaun dup tratament pentru a fi siguri daca medicamentul si-a fcut efectul. Uneori poate fi necesar sa mai luai medicamentul pentru o perioada mai lunga, sau medicul poate dori sa luai un alt medicament pentru o vindecare completa.