Sunteți pe pagina 1din 36

Definitie Aplicatii

Fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care a venit, atunci cand intalneste suprafata de separare dintre doua medii diferite se numete reflexia luminii.

Deoarece drumul unei raze de lumin nu depinde de sensul ei de propagare , imaginea din figur poate fi considerat izvor i izvorul imagine. Cele dou puncte , obiect i imagine se numesc puncte conjugate. Imaginea unui punct obinut cu ajutorul unui sistem optic se numete real, atunci cnd se obine din intersecia razelor de lumin i virtual dac se obine din intersecia prelungirilor acestor raze. Dac o raz de lumin ajunge la suprafaa de separare dintre dou medii, ea se ntoarce n mediul din care a venit schimbndu-si direcia de propagare. Fenomenul se numete reflexie.

Notaii:
NI=normala la suprafaa de separare SI=raza incident IR=raza reflectat i=unghi de inciden

r=unghi de reflexie

R
r

Legile reflexiei sunt: 1) raza incidenta, normala si raza reflectata se gasesc in acelasi plan; 2) unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta.

Uneori, reflexia se produce fr refracie. Acest fenomen se numete reflexia total i se produce atunci cand lumina trece dintr-un mediu cu indice de refractie mai mare (ex.apa),intr-unul cu indice de refractie mai mic (aer), pentru un anumit unghi de incidenta numit unghi limita (l) r = 90, raza refractata avand directia suprafetei de separare dintre cele doua medii. Unghiul limita se calculeaza cu formula:

n2 sin l n1
Prin intermediul reflexiei totale se pot transmite semnale TV,radio, internet, prin fibre optice, chiar daca acestea nu sunt drepte

Reflexia totala este un fenomen optic care are loc atunci cand o radiatie electromagnetica atinge limita dintre doua medii cu indici de refractie diferiti,la un unghi cu normala la suprafata de separatie mai mare decat un unghi limta,numit unghi critic. Cu rou, incidena unei raze la suprafaa de separaie la un unghi mai mic dect unghiul critic.. Cu albastru, incidena la un unghi mai mare dect unghiul critic .

Fibrele optice sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor, unde permit transmisii pe distane mai mari i la largimi de banda mai mari dect alte medii de comunicaie. Lumina este dirijat prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale. Aceasta face fibra s se comporte caghid de unda. Fibrele care suport mai multe ci de propagare sau moduri transversale se numesc fibre multimodale (MMF), iar cele ce suport un singur mod sunt fibre monomodale (SMF).

Dac te uii atent la o singur fibr optic o s vezi c are urmtoarele pri: miezul centrul subire al fibrei pe unde circul lumina; nveliul- materialul optic din afar care nconjoar miezul i reflect lumin napoi n el; mediul protector- nveli de plastic care protejeaz fibra de stricaciuni si umezeala. Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optica se bazeaza pe conversia impulsurilor electrice in lumina. Aceasta este apoi transmisa prin manunchiuri de fibre optice pana la destinatie, unde este reconvertita in impulsuri electrice.

Oglinzile sunt elemente optice cu suprafee metalizate care au proprietatea de a reflecta lumina. n funcie de forma suprafeelor reflecttoare exist mai multe tipuri de oglinzi: plane, sferice, parabolice.

Definitie Aplicatii

Refracia luminii este fenomenul de schimbare a direciei de propagare a luminii atunci cnd traverseaz suprafaa de separaie a dou medii.

Notaii:
i = unghi de inciden r = unghi de refracie NI = normala SI = raza incidenta IR = raza refractata

1. 2.

Raza de lumin incident, raza de lumin refractat i normala n punctul de inciden sunt coplanare. Raportul dintre sinusul unghiului de inciden i sinusul unghiului de refracie este o constant specific unei perechi de medii date.

unde: n21 - este indicele de refracie relativ al mediului 2 fa de mediul 1 n - este indicele de refracie absolut al mediului

Pentru mediul 1, respectiv mediul 2 avem: n1= c/ v1 n2= c/ v2

Atunci: i legea refraciei se poate scrie: Dac n2 > n1 r < i, raza refractat se apropie de normal. Dac n2 < n1 r > i, raza refractat se departeaz de normal.

O raz incident pe o suprafa care separ dou medii transparente cu indici de refracie diferii, este parial reflectat i parial transmis. Suprafaa de separare dintre cele doua medii se numete dioptru. Dioptrul plan este un caz particular al dioptrului sferic.

1.

2.

3.

4.

Centrul dioptrului C ( centrul suprafeei sferice) Axa optic principal (axa de simetrie a dioptrului) Vrful dioptrului V ( punctul de intersecie al axei optice principale cu dioptrul) Deschiderea dioptrului (unghiul pe care l face cu axa optica principal oricare raz a sferei indreptat spre cele mai indeprtate puncte ale dioptrului de vrful acestuia.

Raza de lumina emergent E ( care iese din lama cu fee planparalele dup ce a strabatut-o) este paralel cu raza incident. (i=i).

Unghiul dintre direcia razei incidente SI i direcia razei emergente IE se numete unghi de deviaie.

Formulele prismei:
1.

Legea refraciei pentru faa AB:

2.

Legea refraciei pentru faa AC:

3.

Unghiul A:

4.

Deviaia:

Deviaia este minim cnd unghiul de inciden este egal cu unghiul de emergen (i = i), ceea ce presupune mersul simetric al razei de lumin prin prism.

De aici rezult c r = r.

Formula deviaiei minime:

1.

2.
3.

Pozitia aparenta a soarelui Mirajul Haloul

Ca urmare a variatiei densitatii atmosferei terestre cu altitudinea, prin urmare si a indicelui de refractie, razele solare sunt deviate prin refractie, parcurgand o traiectorie curba. Astfel se explica de ce soarele mai este vazut cateva minute dupa apus, repectiv cateva inainte de rasarit. Acest fenomen optic duce la marirea zilei cu 7-8 minute.

1. Terra 2. Pozitia aparenta 3. Pozitia reala

Mirajul sau fata morgana este efectul opus pozitiei aparente a Soarelui. Se produce in zilele toride sau in zonele calde. In imediata apropiere a solului, aerul este mai putin dens, deci indicii de refractie sunt mai mici. Prin reflectie totala se formeaza imaginea rasturnata a unui obiect care apare ca reflectat de suprafata unui lac.

Pe sosele apare apa, care este, in realitate, imaginea cerului albastru.

Haloul este un fenomen optic care se produce in jurul Soarelui, Lunii sau chiar in jurul luminilor artificiale. Exista mai multe tipuri de halouri, dar toate sunt cauzate de reflexia si refractia luminii in cristalele de gheata din troposfera superioara (5-10 km).

Cele care apar in jurul luminilor artificiale sunt datorate cristalelor de gheata care se aduna in aer in anotimpul rece. Aceste cristale functioneaza precum oglinzile si prismele si pot char separa lumina in diferite culori.

Nu toata lumina care atinge o oglinda este reflectata: o parte din lumina poate trece prin oglinda, sau poate fi absorbita de aceasta. Multi oameni de stiinta au crezut ca o oglinda perfecta (care sa reflecte lumina 100%) nu poate exista. Cantitatea de lumina reflectata depinde de raportul indicilor de reflexie pentru cele doua medii. Reflexia interna totala juxtapune atat reflexie, cat si refractie.

Faa concava

Faa convex

Dimensiune real

Dimensiune aparent

180

120

45

Burnete Bianca -> fibra optica,dioptrul,prisme optice,oglinzi Cernica Bianca -> refractia luminii Mocanu Stefania -> reflexia totala Pertea Daniel -> fenomene naturale,imagini in paint Postelnicu Lorena -> reflexia luminii State Mihaela -> curiozitati,imagini

Clasa a IX -a C

Manual clasa a IX a http://www.reflexiasirefractia.meftim ie.home.ro/ www.wikipedia.ro http://www.referat.ro/referate/Fibra _optica_6076.html www.referate.ro http://www.flickr.com/photos/31463 688@N05/page2/