2. Cercetare pedagogica: definitie, scop, rol.

Cercetarea pedagogica este o strategie care urmareste surprinderea relatiilor dintre cat mai multe variabile pe care le incumba procesul real de educatie. Cercetarea pedagogica este o actiune de observare si investigare, pe baza careia cunoastem, amelioram sau inovam fenomenul educational. Nu toate fenomenele educationale pot fi supuse unei experimentari riguroase (exemplu: formarea sentimentelor morale). Practica educativa constituie, pentru cercetator, o sursa de cunoastere, un mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor si de generalizare a experientei pozitive. n acest timp cercetarea pedagogica, prin concluziile ei, contribuie la inovarea si perfectionarea procesului de invatamant si de educatie. In pedagogie, cercetarea ia forma inovatiilor. Inovatia se defineste ca fiind o operatie constienta ce are ca scop introducerea si utilizarea unei schimbari in restructurari care amelioreaza calitatea procesului de invatamant. Inovarea in invatamant este o realitate deoarece si invatamantul se reinoieste, atat la comanda societatii, cat si din interior. Inovarea pedagogiei este o miscare de la traditie la modernitate, prin introducerea unor schimbari, in scopul cresterii eficientei procesului de insturie si formare a personalitatii omului contemporan. Se cunosc doua nivele ale inovatiei: 1) inovatia macroeducativa la nivelul intregului sistem de invatamant; 2) inovatia la nivel microeducativ in scoala, la nivel de lectie etc. 3. Tipuri de ceretare pedagogica. Tipurile de cercetare pedagogica sunt: 1) cercetarea pedagogica aplicativa trebuie sa rezolve problemele educatiei curente, imediate, pe termen relativ scurt, in stransa legatura cu reforma invatamantului 2) cercetarea fundamantala (de dezvoltare, de perspectiva) abordeaza problemele educative cu caracter teoretic pe termen lung, in viitor. Cercetarea pedagogica fundamentala concepe si proiecteaza educatia , invatamantul, scoala viitorului. O alta clasificare a cercetarii pedagogice: fundamentala si aplicativa; pservationala sau experimentala; spontana sau stiintifica. 4. Caracteristici ale fiecarei etape de cercetare

Delimitarea temei de cercetare este prima etap ntr-ocercetare i de important crucial. Tema trebuie sfie clar formulat, delimitat , s contin o oarecare incertitudine, dar n acelai timp s incite pentru descoperirea solutiei. Argument sau motivarea alegerii temei-este etapa care se realizeaza aproape concomitant cu delimitarea problemei care va face subiectul cercetarii. Acesta este asa-zisul moment al adevarului, in care cercetatorul motiveaza, argumenteaza pertinent pentru sine si pentru altii de ce a alesp pentru cercetare o anume tema. Contine atata argument de natura personala, emotional, dar si de antura conceptual si de ratiune pedagogica. Definirea obiectuvelor-se va motiva tema, se va specific ace se asteapta la finele cercetarii, se va vizualiza oarecum rezultatul cercetarii intreprinse. Formularea ipotezelor de lucru-ipozeta reprezinta o presupunere, o supozitie de la care porneste cercetatorul si car edoreste sa o confirme la finele cercetarii. Ipoteza odata confirmata devine teorie si practica educative nemijlocita Organizarea cercetarii pedagogice-presupune:stabilirea perioadei de cercetare; precizarea locului; delimitarea esantionuli de subiecti, care trebuie sa fie reprezentativ pentru a da posibilitatea de generalizare; fixarea grupelor experimentale si martor; caracterizarea subiectilor; discipline de invatamant vizate essential in cercetare; alti colaboratori etc. Metodologia cercetarii-cercetatorul allege metodele specific de cercetare pe care le va utilize in vederea obtinerii unor cancluzii partiale sau finale. Concluziile ceretarii concluziile se deduc din analiza datelor si a rezultatelor obtinute, sustinute si de teoriile existente pana in acel moment in pedagogie. 5. Strategii de cercetare 1) Observatia este o metoda principiala de investigatie directa, care se manifesta ca un act sistematic de urmarire atenta a procesului instrutiv educativ, in asamblul sau, ori sub diversele lui laturi, aspecte, situatii, fara sa se aduca vreo modificare acestora din partea cercetatorului 2) Experimentul este metoda principala de investigatie pedagogica directa, fiind definita ca o observatie provocata. Experimentul presupune modificarea fenomenului pedagogic pe care-l investigam .Datele obtinute in acest experiment sunt corelate sau verificate cu datele din experimentul natural. Verificarea veridicitatii, valorii si eficientei datelor pedagogice obtinute prin experiment necesita comparare. Astfel cercetarea se desfasoara pe doua grupe paralele de subiecti (clase, scoli, etc): o grupa experimentala (in care se provoaca fenomenul de studiat) si o grupa de control (martor). Rezultatele experimentului trebuie verificate pe noi subiecti (clase, scoli experimentale, pilot). Numai daca se confirma ipotezele, atunci se poate trece la generalizarea rezultatelor obtinute.

3) Convorbirea (interviul) este o metoda de cercetare directa prin care se discuta in mod intentionat cu subiectii si factorii educativi pt. obtinerea de date in legatura cu desfasurarea procesului instructiv educativ. Aceasta metoda se desfasoara sub forma de dialog sau sub forma de dezbateri; se recomanda ca aceasta metoda sa se desfasoare sub forma fireasca, naturala, sincera, spontana, fara a avea un caracter rigid, prea oficial. 4) Ancheta (testul sau chestionarul) este o metoda de cercetare directa, sub forma unei convorbiri in scris dintre cercetator si subiecti. 5) studiul documentelor scolare si a rezultatelor scolare obtinute de subiecti; 6) metoda bibliografica bazata a documentarii; 7) metoda monografica; 8) metoda istorica; 9) metoda braistorming ului si a studiului de caz; 10) metoda statistico matematica, metoda auxiliara de cuantificare a rezultatelor cercetarii. Cerintele unei cercetari pedagogice obiective: 1) inregistrare fidela a datelor 2) investigarea unui numar suficient de cazuri 3) asigurarea cadrului natural al situatiilor pedagogice de investigatie 4) folosirea imbinat a datelor din surse directe si indirecte,si a metodelor de investigatie 5) inainte de stabilirea concluziilor finale se reia actiunea de prelucrare si interpretare a datelor 6) folosirea mijloacelor tehnice moderne .