P. 1
infectiile genitale

infectiile genitale

|Views: 338|Likes:
Published by marinamihalea
infectiile genitale
infectiile genitale

More info:

Categories:Types, Research
Published by: marinamihalea on Jun 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/18/2015

pdf

text

original

30.

INFECTIILE GENITALE
factori care cresc frecventa infectiilor genitale: precocitatea rap.sexuale, multitudinea partenerilor, abandonul contraceptiei mecanice inflamatia = modalitate de reactie si aparare a organismului fata de actiunea agresiva a unor agenti de mediu (biologici, fizici sau chimici), cu scopul de a indeparta agentul agresor si a repara tesutul lezat factori favorizanti:  locali: solutii de continuitate, vascularizatie compromisa, anfractuozitati  generali: supresie imunologica (tulburari nutritionale severe – carente proteice, minerale), terapie imunosupresoare, citostatice, corticoterapie  solicitare supraliminara a portilor de intrare, prin invazia masiva a germenilor, virulentei excesive, asociatii patogene factori determinanti: agenti microbieni, virali, protozoare

-

INFECTIILE GENITALE JOASE. VULVOVAGINITELE
Generalitati: - cea mai frecventa afectiune pentru care femeia se prezinta la medic (1/3 din paciente) - in mod normal vaginul este protejat de germeni patogeni prin aciditate (pH 3.8-4.6) – in raport cu cantitatea de b.Doderlein (bacili lungi, grosi, imobili, gram pozitivi, care transforma hidratii de carbon in acid lactic), abundenta glicogenului in cell.epiteliului vaginal si secretia estrogenica - secretia vaginala normala: albicioasa, groasa ca laptele batut, cu reactie foarte acida; la microscop – b.Doderlein, celule epiteliale si cateva leucocite - secretia patologica: usor acida/ alcalina, galben-verzuie, fluida sau aerata; la microscop – mare varietate de coci si bacili - clasificarea florei vaginale:  gradul I: prezenta exclusiva a b.Doderlein  gradul II: b.Doderlein + flora mixta  gradul III: b.Doderlein absent, numai flora polimorfa Diagnostic pozitiv: - anamneza: debutul afectiunii, caracterul secretiilor vaginale (abundenta, aspect, miros, variatiile in timpul CM), circumstante de aparitie (dupa rap.sexual, antibioterapie, COC, corticoterapie), semne functionale asociate (prurit vulvar sau vaginal, arsura, algii pelvine, dispareunie, disurie si polakiurie) - ex.ginecologic:  in afara menstruatiei, fara toaleta locala (cel putin 12 ore dupa toaleta externa, 3 zile dupa tratament cu ovule)  inspectie: congestie, edem, leziuni de grataj, congestie + secretie purulenta la nivelul uretrei/ gl.Skene/ gl.Bartholin  ex.cu valve: caracterele leucoreei, starea mucoasei vaginale (eventual corpi straini intravaginali, granuloame de fir), starea colului uterin si aspectul glerei cervicale → prelevare pentru ex.extemporaneu al glerei si al secr.vaginale  tact vaginal: starea uterului si anexelor (eventuala infectie cu punct de plecare vaginal), exprimarea digitala a uretrei (picatura de puroi galben-verzui = uretrita gonococica) si a gl.Skene si Bartholin  tact rectal: obligatoriu la fetite - semne generale: astenie, subfebra, adenopatie, dureri colicative biliare, eruptii tegumentare (eventuale micoze) - examenul partenerului: scurgeri uretrale, senzatie de prurit si arsura

1

5-5). prurit vaginal. cu ulceratii. cu transmitere preponderent sexuala (posibila si transmiterea materno-fetala. cancere.15-30% dintre vulvovaginite. aerata. epiteliu vaginal bogat in glicogen (ex: sarcina – 1/3 gravide dezvolta o micoza vaginala). secretie alb grunjoasa.- paraclinic:  ex.pioree (scurgere purulenta de origine uterina – cauze: stenoza cervico-istmica. accentuata dupa menstruatie. tuseu vaginal nesteril. uneori granulat (frecventa dispareunia). principalul agent patogen Candida albicans . medii speciale pentru chlamidii si mycoplasme  examene micologice. contraceptia hormonala (aciditate vaginala. fluida. parazitologice. TBC. exceptional prin apa si obiecte de toaleta) .daca ex.dg. apa . timp de 6-12 zile 2 . cortizon (scade reactia de aparare a organismului). tratarea simultana a partenerului obligatoriu • vulvovaginita micotica: .pozitiv: examen direct al secretiei vaginale (filamente si spori caracteristici – elemente rotunde. dezechilibru flora). hemopatii) . mucoasa vaginala si colul eritematoase. tratamentul cu AB. cancer de endometru suprainfectat) Forme etiologice ale vulvovaginitelor + tratament: • vulvovaginita trichomoniazica: .favorizata de: scaderea aciditatii vaginale (pH 5-6). senzatie de usturime. cu perete gros si dublu contur) + culturi pe mediu Sabouraud . gri-verzuie.clinic: leucoree abundenta. serologice Diagnostic diferential: . 10-15% din cazuri sunt forme subacute sau asimptomatice . chimioterapice.conditii favorizante: pH vaginal acid (4. Trichomonas vaginalis (protozoar flagelat). rosu.tratament:  metronidazol 250mg → doza unica 2g sau 500 mg/zi timp de 5 zile  tinidazol (Fasygin) → doza unica 2 g/zi  se asociaza cu antimicotice (profilactic)  pentru consolidarea tratamentului se recomanda repetarea la 1 luna  masuri generale: acidifierea mediului vaginal.diferential al ulceratiilor mucoase: herpesul genital (vezicule grupate in ciorchine. spumoasa. exogen – contact sexual. lenjeria sintetica. cu nucleu mic intr-o citoplasma clara) se deplaseaza cu ajutorul flagelilor in toate directiile . vagin edematiat. pe fond tegumentar eritematos.infestarea: de regula autoinoculare din regiunea anorectala. instrumente.tratament:  de regula tratamentul local este suficient (ovule + crema pentru regiunea vulvoperineala si pentru partener)  Nistatin 2 ovule/zi + crema  Clotrimazol 1 ovul/zi + crema local 3 ori/zi.hidroree (leziuni endocavitare/ evacuarea unui hidrosalpinx) . care se ulcereaza si cicatrizeaza lent) . sapunurile acide. eroziuni si depozite grunjoase .20% dintre vulvovaginite.examen direct: o picatura de secretie vaginala + o picatura ser fiziologic → pe lama: parazitul (celula ovala/ rotunda. flora vaginala impura .general → pentru identificarea unei micoze digestive. inghinale + examen partener . alte boli sistemice (diabet.hipersecretie gleroasa de origine cervicala .bacteriologic al secretiei vaginale  testul la KOH (“fish test”): se amesteca pe o lama o picatura de secretie vaginala cu o picatura solutie 10% de KOH → miros de peste (= vaginite nespecifice)  rareori culturi pe medii anaerobe si aerobe.direct este negativ → frotiu colorat May-Grumwald-Giemsa sau culturi .dg.ex. putin abundenta.clinic: prurit vulvar tenace. hipoestrogenie.

Chlamydia trachomatis: microorganisme imobile.pozitiv: prelevari din col.Fitz-Hugh-Curtis (perihepatita chlamydiana – inflamatia capsulei.Skene → examen pe lama coloratie Gram. tehnici de imunofluorescenta sau imunoenzimatice . dureri la sfarsitul mictiunii) . azitromicina 1cp/zi doza unica  chinolone 600-800 mg/zi doza unica vulvovaginita cu Chlamydii: . recoltat din leziuni pe medii celulare → cultura 48 ore.cele mai raspandite boli transmise sexual: 42% dintre vulvovaginite .forme simptomatice: leucoree purulenta.tratament:  masuri generale: depistarea si tratamentul contactilor.incidenta: 1% din populatia adulta . mucoasa vulvara si vaginala eritematoase. posibila si contaminarea materno-fetala . timp de 10-21 zile (vindecare clinica in 90-95% cazuri)  doxiciclina 2 x 100 mg/zi  eritromicina 2g/zi la gravide  chinolone • 3 . obiecte de toaleta.40-85% cazuri sunt asimptomatice/ paucisimptomatice. situati intracelular .1/3 cazuri sunt asimptomatice (se prezinta la medic pentru uretrite ne-gonococice ale partenerului) .dg. abstinenta pe durata tratamentului. in diplo. disurie (20-60% cazuri). doza unica (ineficient pe sifilis)  tiamfenicolul 10 cp x 250 mg (doza unica. inrudite cu ricketsii si bacterii gram negative. acapsulati. repetarea examenelor bacteriologice si serologice dupa terminarea tratamentului.contaminarea: la femei adulte prin contact sexual. imobili . culturi pe medii specifice si selective . contraindicat in sarcina)  biseptol 2x 2 cp/zi  tetraciclina 1. regim igieno-dietetic  penicilina retard (Efitard): 1. depistarea unor maladii sexuale asociate (sifilis). sferice.dg. metroragii (30% cazuri). cu multiplicare intracelulara .vulvovaginita acuta: rar intalnita. alcalinizarea mediului vaginal vulvovaginita gonococica: .Sdr. asporulati. la fetite prin lenjerie.5 g/zi per os timp de 5 zile sau doxiciclina (in cazurile cu alergii la penicilina)  rifampicina 900 mg doza unica  eritromicina 2 x 500 mg/zi doza unica. majoritatea se prezinta la medic dupa dg.pozitiv: inocularea de material exudativ si celular. secretie abundenta.40% cazuri se asociaza cu salpingite chlamidiene (cauza de sterilitate) . de regula in stadiul de salpingita (gonococia se complica frecvent si precoce cu metroanexite) . purulenta.   • Miconazol in caz de recidiva se recomanda asocierea cu Stamicin per oral (se presupune ca recidivele survin fie din cauza tratamentului incorect. gl. fara afectarea parenchimului) – prin migrare transperitoneala . abstinenta pe durata tratamentului  tetraciclina 2 g/zi per oral. gl. galben-verzuie. meat urinar. cu aspect reniform.unei uretrite gonococice la partener.tratament:  masuri generale: identificarea altor boli transmise sexual (sifilis). fie prin recontaminare de la partener) masuri generale: asanarea altor focare de micoza.gonococul: coci rotunzi-ovalari Gram negativi. dureri pelvine . tratamentul obligatoriu al partenerului.6 mil UI in priza unica zilnica (7 zile)  ampicilina 2 g/zi per os (nu actioneaza pe sifilis in perioada de incubatie)  spectinomicina 4 g injectabil im. la exprimarea colului uterin si a meatului urinar se scurge puroi galben verzui + tulburari vezicale (polakiurie. hiperemice.Bartholin.

stafilococi. prezenta PMN in frotiu = anaerobi.pozitiv: testul la KOH 10% pozitiv. fractiune estrogenica necancerigena) Bartholinite .sau exocervicite. .bartholinita acuta: stare generala usor alterata. in grosimea labiei mari – tumora renitenta. streptococi. asociate cu endo. usoara jena locala si durere la palpare.Mycoplasma hominis/ urealyticum: microorganisme cu morfologie variabila.clinic: vaginite subacute. ± curetajul lojei glandulare .bartholinita cronica: fara semne generale.35-40% dintre vulvovaginite .pozitiv: evidentierea germenilor in cultura pe mediu solid .clinic: leucoree abundenta. culturi . semne inflamatorii absente sau discrete. in care predomina Gardnerella vaginalis (92% dintre vaginitele nespecifice) + alti germeni (E.tratament:  tetraciclina 2g/zi timp de 10 zile  doxiciclina 200 mg/zi timp de 10 zile  in sarcina: eritromicina 2 g/zi timp de 10 zile (Ureaplasma urealiticum este rezistenta la eritromicina)  tratamentul obligatoriu al partenerului. polipi. 7 zile ( nu se recomanda irigatiile vaginale) • Forme particulare ale vulvovaginitelor: • la fetite: . ajuta prelevarea de secretie vaginala.se exclud cauze organice: cancer de col. dureroasa spontan si la palpare.coli. 50-200 nm. palparea unui eventual corp strain intravaginal . corp strain intravaginal (secretie vaginala bruna/ sanghinolenta) • in menopauza: . pH vaginal > 4-5 . forma chistica se poate suprainfecta si evolua spre abces. febra.agenti patogeni: complex aerob-anaerob.etiologie: anaerobi.la tratamentul leucoreei (comun cu al femeii active genital) se adauga terapie estrogenica (de preferat estriolul. tratament: ablatia glandei sau marsupializare (forme chistice) Skenite 4 .dg. gonococ) prin contaminare de la mama. anaerobi) → ecosistem bacterian care elibereaza amine → hiperdescuamarea mucoasei. malformatii fetale) . cancer de endometru (histerografie sub protectie AB) . fara perete celular (→ rezistenta la beta-lactamine si sensibile la variatiile de mediu) .tratament:  metronidazol 1-2g/ zi timp de 7 zile  tinidazol (Fasygin) 4-5 cp doza unica  ovule cu metronidazol 1 ovul/seara. trichomonas. la partener – uretrita ne-gonococica . infectii puerperale (avorturi. dureri intense si jena la mers. gram-negativi. miros dezagreabil al secretiei vaginale . reactii alergice. galben-cenusie.tact rectal obligatoriu: apreciaza volumul uterului. proteus. gonococ . cu edem si hiperemie locala → tratament: incizie si antiinflamatorii. Chlamydii. nasteri premature.alte cazuri: oxiuriaza. prezenta de “clue cells” la examenul secretiei vaginale. • dupa terminarea tratamentului → repetarea testelor bacteriologice: daca sunt pozitive se repeta tratamentul cu tetracicline/ eritromicina/ tiamfenicol vulvovaginita cu Mycoplasme: . Mycoplasme.dg. 10 zile . premenstrual. dupa raport sexual).cauza frecventa de sterilitate tubara. chiar asimptomatic vulvovaginita nespecifica: . rau mirositoare (mai ales in mediu vaginal alcalin – preovulator.cel mai adesea: leucoree inflamatorie cu flora mixta – vulvita simpla → tratament: AB local ± estrogenoterapie in doze mici.in cazuri de esec/ recidiva → identificarea germenului patogen (candida.

intotdeauna benigna (sechele ale unei infectii vechi)  endocervicita: glera purulenta la exprimarea colului intre valve Paraclinic: .astenie • examen cu valve: .cervicite acute (asociate cu vulvovaginite): epiteliul cervical rosu.leucoree franc purulenta sau gleroasa. menstruatii. congestionat.uretrale apare o secretie purulenta tratament: incizie in formele acute. nu se vindeca prin diatermocoagulare. solitare sau grupate. dispareunie . in formele acute evolueaza spre abcedare. modificare pH) cervicitele cronice se pot vindeca prin epidermizare: ectopie/ ectropion/ metaplazie (care duce fie la o cicatrizare normala. care pateaza lenjeria .Skene. dispareunie. postpartum). algomenoree. AB terapie in formele cronice LEZIUNILE INFECTIOASE ALE COLULUI UTERIN Etiologie: • factori favorizanti: . sub forma de boabe de strugure stravezii.avorturi.- inflamatia gl. se vindeca prin diatermocoagulare  epidermizarea se poate face plecand de la periferia leziunii → zone in care epiteliul cilindric ectopic este inlocuit cu epiteliu pavimentos. fie la displazii) 5 . de marimi diferite. cu etiologie asemanatoare cu bartholinita. enterobacterii (igiena genitala deficitara) Clinica: • simptomatologie: . uneori continand fiecare cate un mic vas spiralat)/ remaniere (prin metaplazia epiteliului cilindric)/ eroziune (lipsa epiteliului pavimentos)/ ulceratii (margini abrupte.cervicita eritematoasa cronica = ectopie + remaniere + oua Naboth + hipervascularizatii si uneori eroziuni Evolutie: Tratament: cervicite acute/ subacute netratate → evolutie lenta.examen bacteriologic (secretie vaginala. sterilitate (alterarea glerei.menstruatia.dureri pelviabdominale sau lombosacrate. care obstrueaza orificiile glandulare → chisturi mucipare cu continut lichid (oua Naboth) = boseluri de culoare argintie sau galbuie.nasterea → ectropion (eversiunea epiteliului endocervical) si microdesirari . cu acutizari in sarcina. streptococ (postpartum. sangeranda usor la contact. mucoasa apare ca un burelet rosiatic cu pliuri longitudinale. raporturi sexuale . cu evolutie stationara. necesita operatii plastice pe col  ectopia: alunecarea epiteliului glandular endocervical in afara OCE → zona de epiteliu cilindric in locul epiteliului malpighian normal – zona rosie de suprafata redusa. periorificial. chlamydii (tipul D si E dau cervicite). neglijate → forme clinice:  exocervicita: eroziuni. in formele cronice la exprimarea reg. igiena sexuala deficitara • factori determinanti: .gonococ. ulceratii sangerande la contact  ectropionul: eversiunea mucoasei endocervicale din cauza unei cicatrici (postabortum.colposcopia cu acid acetic → col curat/ col cu aspect inflamator/ ectropion (la multipare) / ectopie (aglomerare de elemente glandulare. posibila secretie purulenta la exprimarea colului intre valve . postabortum).cistalgii . ingrosate. dau dureri pelvine recidivante. fundul leziunii acoperit cu leziuni purulente) .cervicite subacute si cronice: frecvente.testul Schiller (la lugol) → eventuale zone iod-negative .frotiuri cervicale si vaginale pentru citodiagnostic/ depistare cancer col . alterarea starii generale. glera cervicala) → identificarea germenului patogen .

flora anaeroba (mai frecvente dupa pusee repetate de BIP.risc electrocoagulare profunda: stenoza cervicala cu sterilitate consecutiva .factori favorizanti ai BIP:  generali: boli infectioase acute si cronice. traumatisme. umezeala.alte metode: crioterapia cu protoxid de azot lichid INFLAMATII UTERO-ANEXIALE (BOALA INFLAMATORIE PELVINA) Incidenta: . hipoproteinemie . fibroame uterine. eritromicina.infectii produse de o asociere de germeni (predominant gonococ 15-40% cazuri si chlamydii 40% cazuri) → propagare pe cale canaliculara. care recomanda o colposcopie si o biopsie  coluri infectate  ectropionul femeii gravide (fiziologic). opirea tratamentului cu COC (daca a provocat un ectropion important) cervicite cronice: .mecanisme de aparare a tractului genital superior:  glera cervicala: bariera chimica.incidenta in crestere. anticorpi)  endometrul si endosalpinxul: contin limfocite. ectropion dupa COC . macrofage locale + anticorpi IgA. chlamydii.apendice) .cronicizarea si sechelele (sterilitate.nu beneficiaza de electrocoagulare  frotiuri citologice anormale. manevre iatrogene.importanta epidemiologica: rata mare de cronicizari. legata de recrudescenta BTS (in special chlamydia si gonococ) . mecanica si imunologica (mucusul imobilizeaza germenii + secretia de lizozim. cancer de col sau corp uterin. complexe imunologice. sterilitate) Etiopatogenie: . cardiace. boli cronice renale. lactoferina. menstruatia  din mediul extern: traumatisme. DIU etc)  BIP secundara (propagarea directa a germenilor de la organe vecine intraabdominale: ex. HSG. clindamicina – se elimina prin glera cervicala) + local (ovule) . IgG .AB terapie pe cale generala (tetraciclina.antiinflamatorii. virusuri) o iatrogena (propagarea unei infectii cervicale preexistente. dureri pelvine cronice.COC: favorizeaza infectiile vulvovaginale.mycoplasmele → propagare pe cale limfatica si sangvina → parametrita si modificari externe ale trompei . frig. nasteri. instilatii. mycoplasme.5 cmp suprafata  coluri care nu s-au cicatrizat spontan la 6-12 luni de la nastere  coluri care produc leucoree abundenta. cu afectarea cell.principiul terapiei: distrugerea mucoasei si regenerarea epiteliului → electrocauterizare sau diatermocoagulare (CI: infectii uteroanexiale. prin dilatatii si curetaje uterine. ortostatism prelungit. rebela la tratament local AB  frotiuri citologice normale . scaderea imunitatii) . cu sechele (SEU.electrocoagularea se asociaza cu tratament AB si antiinflamator si se efectueaza imediat dupa menstruatie → escare care se elimina la 10-12 zile. dar scad riscul de BIP (prin modificarile glerei cervicale) .indicatii electrocoagulare:  ectropion > 0. endocrine etc  genitali: RVP. actioneaza pe suprafetele mucoaselor (mai ales tubara. durere pelviana cronica. SEU) au ca factori favorizanti: 6 . parametrite asociate) .clasificarea etiopatogenica:  BIP primitiva (infectie ascensionata de la tractul genital inferior): o factori exogeni (gonococ. avitaminoze. uneori cu hemoragii importante .• • cervicite acute si subacute: . sarcina.ciliare tubare) .

dura si scleroasa  salpingita nodulara: nodozitati in peretele trompei. contin o secretie purulenta. lumenul obstruat prin leziuni cicatriceale → sterilitate sau SEU  ovarita parenchimatoasa: ovar usor marit de volum. orificiul tubar inchis  ovarita acuta simpla: ovar usor marit de volum.    tratament incorect efectuat. limfangita transparietala  salpingita supurata/ purulenta: forma de tranzitie spre piosalpinx. asemanatoare cu fibromatoza uterina) • anexitele: . rosie.conjunctiv  in toate formele de salpingite cronice → endoteliu fara cili vibratili. tumefiat. uneori in retroversie fixa. mucoasa ingrosata. cu continut seros  leziuni perianexiale: aderente intre foitele lig. peristaltism tubar compromis. cu mucoasa congestionata. violaceu. permite dezvoltarea foliculilor. de dimensiuni variabile.conjunctiv. microscopic infiltratie masiva leucocitara a spatiilor interstitiale si a fb. peritoneul este adesea afectat → pelviperitonita/ peritonita generalizata (exudat purulent in marea cavitate) Clinica: • forme tipice: 7 . dar impiedica ovulatia → chisti foliculari. cu mucoasa ingrosata. cu false membrane. edematiat. moale. edematos.musculare .metrite cronice:  uter marit de volum.conjunctiv si atrofia foliculilor) → ovarita scleroasa atrofica (scleroza retractila. apoi fixe → mase tumorale in jurul anexelor. congestionate. microscopic – hiperplazia tes. trompe tumefiate.larg/ perete pelvin/ uter si anexe .macrolezionale:  trompe chistice (prin obstructia orificiului tubar) → dimensiuni variabile (de la simple distensii pana la chisturi voluminoase). evolutia torpida a unei inflamatii acute/ repetarea inflamatiilor acute/ infectia asimptomatica sau neinvestigata inflamatii dupa manevre ginecologice si chirurgicale. noduli inflamatori in jurul vaselor dilatate  ovarita supurata: mici abcese unice/ multiple in ovar  leziuni perianexiale (mai ales in formele supurate): aderente peritoneale laxe . microscopic: epiteliu descuamat. franjurile sunt aglutinate. leziuni endometriale tip congestiv sau polipos. cu caracter inflamator  salpingita hipertrofica: trompa marita de volum. conditii speciale proprii tesutului peri. cu infiltrat leucocitar  metrita parenchimatoasa cronica: forma edematoasa (utere retroversate) sau hipertrofica (hipertrofia scleroasa. peritoneul putin congestionat. cu inabusirea foliculilor)  ovarita sclerochistica: scleroza mai atenuata. cu continut seros (hidrosalpinx)/ purulent (piosalpinx – in formele vechi devine steril)/ sanghinolent (hematosalpinx – sange vechi si cheaguri)  ovarul: degenerescenta macrochistica/ abces cronic  leziuni perianexiale: aderente la inceput laxe.metrite acute:  uterul: marit de volum. unici sau multipli. infiltrat leucocitar.microlezionale acute:  salpingita catarala simpla: trompa tumefiata. orificiul tubar permeabil prin care se scurge o serozitate tulbure. pelviperitonite cronice postpartum si postabortum folosirea abuziva si prelungita a DIU aparare generala si locala scazute. ferm (prin hiperplazia tes.si parauterin Anatomie patologica: • metritele: . prin ingrosarea peretelui si proliferarea tes.microlezionale cronice:  salpingita atrofica: trompa mica.

tulburari de hemostaza. dureros la mobilizare.ex. fara icter. tumefiate. sub 25 ani.aspecte celioscopice:  trompe rosii. inconstant crescut .contraindicatii: peritonite. nulipara → sdr.debutul survine dupa menstruatie. varsaturi .febra nu este prezenta decat la 50% cazuri . iradiata in umar. fara contractura adevarata .piosalpinxului si in alte dg.clinic: febra usoara. serodiagnostic si culturi pentru Chlamydia • ecografie pelvina: semne discrete (utila in dg.leucocitoza cu PMN (inconstanta. evacuarea colectiilor purulente.proteina C reactiva mult crescuta (scaderea = criteriu de apreciere al evolutiei favorabile) • serologia sifilisului: se repeta si la 40 zile de la prima determinare • prelevari bacteriologice (endocervical. cu exudat fibrinos care poate acoperi si ovarele. cu accentuarea simptomatologiei Paraclinic: • analize sange: . tratamentul local prin spalarea cavitatii peritoneale. uter de volum normal.diferential cu o tumora de ovar. curetaj biopsic • celioscopia (metoda de electie): . .diferential cu avortul infectat. se complica deseori cu obstructii tubare forme subacute: . abces tubo-ovarian)  aderente cu epiploonul si organele digestive. trompe normale celioscopic. peritoneul lig. diverticulite. SEU) .- • • femeie tanara.forme digestive: sdr.apendicita acuta: durere predominant in FID. hepatice (perihepatita Fitz-Hugh-Curtis → aderente in coarda de vioara intre ficat si cupola diafragmatica) Diagnostic diferential: .permite: prelevari bacteriologice de la nivelul Douglas-ului pentru culturi si AB-grama. disurie.cu valve: leucoree abundenta.metroragiile in 40% cazuri (dg.lombara. accentuate de efort si calmate de repaus ± polakiurie.salpingitele colibacilare (produse prin contiguitate sau suprainfectia unei leziuni preexistente) → asociate unei infectii urinare sau digestive cu E. purulenta. chlamidiana sau mycoplasma) – durere in hipocondrul drept. abundenta.diferential cu apendicita) .secretie vaginala . eventual o picatura de puroi la exprimarea uretrei (gonococ) → se recolteaza pentru ex. ocluzii. mobilitate utero-anexiala limitata. uni/bilaterale. SEU) → evolutie in pusee succesive. glera cervicala purulenta. afectiuni cardio-pulmonare. fie ca o masa cu limite imprecise. uneori coalescente  trompe cu colectii purulente. formatiune tumorala palpabila fie ca un cordon dur si dureros (trompa inflamata). laparotomii in antecedente. fimbriile sunt edematiate.sigmoidite.dureros pelvin + febra 39-40˚C + leucoree tipica. foarte dureroasa forme atipice: . caracteristice mai ales pentru chlamydii/ forme decapitate prin tratament AB inadecvat . fara modificari ale testelor hepatice si ale ecografiei hepato-colecistice . colecistite acute 8 . febra.Coli.antecedente: infectie genitala joasa / infectie genitala inalta netratata. mimeaza o patologie extragenitala (uneori impune celioscopie diagnostica) . manevre de explorare endouterine.diferentiale) • contraindicate: histerografia. liza aderentelor laxe . absenta leucoreei . dureroasa. colectii purulente in special in Douglas  explorarea regiunii apendiculare.larg. histeroscopia. ingloband si ovarul (piosalpinx.hipogastrica.Fitz-Hugh-Curtis (perihepatita gonococica.tact vaginal: durere provocata in fds Douglas sau fds laterale.frecvente. avort la cerere . uretral).VSH nu are valoare diagnostica precoce. iradiate spre perineu si reg. marile obeze . o uretrita la partener. laterouterin masa sensibila (dg. nu elimina diagnosticul) .palparea abdominala → aparare limitata in reg.frecvente. DIU. semne pelviene evocatoare pentru o salpingita. vagin si col eritematoase. purulenta. prin dureri hipogastrice de intensitate variabila.durerea este unilaterala in 20% cazuri (dg.

la inceput ferm. cordon dureros uteropelvin la tactul vaginal) sau generale (septicemie.foarte rar. la tactul vaginal: masa latero-uterina foarte dureroasa . leucocitoza cu PMN . parteneri multipli . evoluand ulterior prin pusee subacute Complicatii • pelviperitonita: .larg – la tactul vaginal: masa lateroistmica dureroasa. tulburari de tranzit.clinic: bombarea dureroasa a peretelui vaginal posterior.dg.Evolutie - boli genitale: sarcina tubara nerupta. vezica sau vagin • piosalpinxul: . facies alterat.simptomatologia debuteaza brutal: dureri violente in etajul inferior.larg: . greata si varsaturi. torsiunea de anexe TBC genitala (salpingita TBC): identificarea bK in sangele menstrual. edem al pubisului.tratament de atac:  masuri generale: repaus la pat. apare cel mai frecvent prin ruptura unui piosalpinx) • abcesul fundului de sac Douglas: .sarcina extrauterina: de 6 ori mai frecventa la femeile cu anexite in antecedente Tratament: • profilactic: . care produc distrofii ovariene (durere la mijlocul ciclului) .in absenta tratamentului. uter greu delimitabil.evolueaza spre: regresiune (sub tratament corect)/ metroanexita cronica cu pusee subacute/ peritonita generalizata (extinderea apararii hipogastrice. mai ales la nivelul fds vaginale.fistulizarea este anuntata prin edemul peretelui rectal si aparitia semnelor de rectita • flegmonul lig. hematocel retrouterin. tratamentul partenerilor • curativ: .clinic: aparare in hipogastru. durere vie la tuseul vaginal.cea mai frecventa complicatie. frison si febra . frison. inglobat intr-o masa difuza dureroasa . tablou clinic asemanator cu piosalpinxul • complicatii loco-regionale (flebite pelviene: semne urinare. meteorism.semne de supuratie profunda: febra. contractura abdominala.evolueaza spre resorbtie/ deschidere in rect. evolueaza spre ruptura spontana (peritonita in doi timpi) sau fistulizare in organele vecine • abcesul ovarian: . pentru evitarea sechelelor si a formelor subacute.cu localizare inalta (intre foitele ligamentului. asocieri de AB sinergice + antiinflamator  Ampicilina 4-8 g/zi iv + Gentamicina 160 mg/zi im  Ampicilina 4-8 g/zi iv + Gentamicina 160 mg/zi im + Metronidazol 500 mg x2/zi per oral (ineficace pe chlamydii)  Tetraciclina sau Doxiciclina 200 mg/zi + Gentamicina + Metronidazol 9 .sterilitate (20%): prin obliterare tubara/ alterarea epiteliului tubar . denumit si flegmonul tecii hipogastrice) . tratamentul se continua inca 1 luna frecvent cronicizeaza.rapid si tratament corect (inclusiv pe Chlamydii) al BIP acute + identificarea formelor silentioase . ulterior ramolit .educatie sexuala: factori de risc. septicopioemie) • sechele functionale tardive: . biopsia de endometru + semne radiologice HSG tratament corect → evolutie favorabila in 48 ore: scaderea febrei.identificarea subiectilor cu risc: femei necasatorite. semne vezicale si rectale.algii pelviene (15-20% cazuri): permanente sau ciclice – prin aderente periovariene.ex. rara) sau joasa (in baza lig. amendarea semnelor fizice.

dar cu potential de reactivare .larg)  interventiile vor fi cat mai conservatoare si vor fi urmate de drenajul larg al cavitatii peritoneale  abcesul Douglas-ului → colpotomie posterioara si drenaj Inflamatii uteroanexiale cronice: • definitie: . aderente multiple ce acopera ovarele (distrofice) . hematocel pelvin. leucoree. apendicita cronica • evolutie: . limiteaza procesele inflamatorii si ajuta la distributia AB) + AINS - - tratament de intretinere:  se continua cateva saptamani.celulite pelviene cronice:  inflamatiile tesutului celular pelvi-subperitoneal (tesut lax cuprins intre peritoneul pelvian.alte afectiuni: rinichi ectopic pelvin. chiar daca s-a obtinut vindecarea clinica  ampicilina 2g/zi sau doxiciclina 200mg/zi sau cefalosporine generatie II si III sau augmentin  cazurile severe: tratament 30 zile cu ampicilina + metronidazol (obligatoriu si tratarea partenerului) tratament chirurgical:  celioscopia → punctionare. explorari instrumentale .genital: pelvis dureros la palpare. prelevarile bacteriologice .sau laterodeviat).forme cu proces infectios temporar stins. TBC genitala.semne functionale: durere joasa (iradiata spre sacru.tablou clinic sarac. cefalosporine generatia II sau III.     Clindamicina.HSG: obstructie tubara bilaterala. flegmon lig.diferential: . sdr. frig. retroversie uterina fixa.celioscopia: inflamatia acuta a trompei. menometroragii . aspiratie. scaderea proteinei C reactive si VSH → continuarea tratamentului inca 7 zile cu ampicilina oral 3 g/zi + gentamicina 160 mg/zi im + corticoterapie (200 mg prednison cu scaderea progresiva a dozelor.afectiuni genitale: tumori pelvine (chist de ovar. endometrioza .anamneza: in antecedente infectii repetate.forme sechelare. peritonita generalizata secundara rupturii unui abces pelvin.ex. obstruarea uni/bilaterala a trompei. formatiuni inflamatorii de dimensiuni variabile. cu hipervascularizatie. pana la normalizarea VSH. fixate prin aderente • paraclinic: . exacerbata de efort sau oboseala). definitiv stinse (se manifesta doar prin sterilitate) • clinica: . enterobacterii si gonococ) → tratament injectabil 5-7 zile dupa amendarea semnelor clinice. ridicatorii anali si peretele osteo-muscular al excavatiei pelvine) = parametrite  etiologie: infectie genitala (propagare limfatica)/ neoplasm de col (limfangita neoplazica)  izolate/ asociate cu salpingite cronice 10 . mobilitate redusa a uterului (eventual retro. abces tuboovarian. la cald: peritonita generalizata primitiva. dispareunie. chinolone Ampicilina/ Amoxicilina + acid clavulanic (gonococ) Penicilina G + Metronidazol (anaerobi) Ofloxacina 40 mg/zi + Augmentin 2-4 g/zi iv (chlamydii. tratate insuficient . probe inflamatorii.algic pelvin este deseori in neconcordanta cu severitatea leziunilor . fibrom inclavat in Douglas).fara relevanta: analize sange. cu distensia portiunii ampulare a trompei • dg. mycoplasme. umezeala. intermitenta. spalarea zonelor abcedate + plasarea de AB si antiseptice local  indicatii tratament chirurgical clasic. colectii purulente pelvine (piosalpinx.pusee subacute favorizate de oboseala.

efecte analgetice .HPV se multiplica in cell.balneoterapie:  favorizeaza circulatia utero-tubo-ovariana. 31. dar si cell. a mersului prelungit. producand leziuni papilomatoase la poarta de intrare (piele.papovavirusuri) → infecteaza suprafata epiteliala. raze infrarosii. cu predominanta tulburarilor functionale (nevralgii.masuri generale:  repaus la pat. unde ultrascurte. hialuronidaza – accelereaza resorbtia exudatelor. 18.hormonoterapie. bine delimitate.antibioticoterapie:  microbi rezistenti + focare inflamatorii cronice cu tesut fibros.infiltratii locale anestezice. deviatii uterine. mucoasa bucala. frig.genital: retractia unui fund de sac vaginal. tulpinile 16.vacuolizate (koilocite)  neproductiva: proliferare celulara fara maturatie. cu extirparea strict a leziunii si prezervarea pe cat posibil a functiei genitale. dupa 40 ani → chirurgie radicala  restabilirea permeabilitatii tubare: salpingoliza. reimplantare tubara  conditii: inflamatii complet racite. la ex. umezeala etc  tratamente locale. a endometritei. 33. cu numeroase cell.glandulare → 2 tipuri de infectie:  productiva: proliferare celulara cu maturatie.fizioterapie: diatermice. venos si limfatic. favorizeaza difuziunea medicamentelor) . fara propagare in tesutul conjunctiv pelviperitoneal VIROZELE GENITALE Infectiile cu HPV: • patogenie: .si microlezionale. care se integreaza in genomul celulei infectate si care vor putea da linii celulare maligne sub actiunea unor agenti carcinogeni → neoplazii intraepiteliale/ displazii) . a oboselii. ameliorarea stazei locale.tulpinile 6 si 11 dau condilomatoza. conjunctive. 35 sunt prezente in neoplaziile intraepiteliale si carcinoamele invazive • clinica: 11 . dismenoree). kinetoterapie  imunoterapie nespecifica si specifica . sfera anogenitala) . • de regula se localizeaza in regiunile laterale si posterioare ale micului bazin → durere continua sau intermitenta (sdr.medicatie antiinflamatorie: corizonice si nesteroidiene + enzime antiinflamatorii in instilatii utero-tubare (tripsina. evitarea constipatiei. ligament uterosacrat palpabil ca o coarda in tensiune tratament: .HPV (fam. virusul provoaca moartea celulei infectate → aparitia unui condilom.epiteliale. alfachemotripsina. replicare virala completa. impenetrabil la antibiotice → eficacitate scazuta a AB  cure indelungate cu AB spectru larg in asociatii: betalactamine + aminoglicozide + metronidazol sau tetracicline/ eritromicina sau chinolone . menometroragii . scade edemul si staza  indicatii: forme macro. tract respirator. neosalpingostomia. replicarea virala nu este completa (virusul ramane in stadiul de genom viral.intermenstrual. blocarea ovulatiei cu COC pe durata tratamentului . vezica urinara. antiinflamatorii – asociate cu antibiotice si hialuronidaza . sterilitate)  contraindicatii: forme cu pusee acute. retroversii fixe.tratament chirurgical:  la femei tinere → conservator. esofag. ultrasunete etc → efecte fibrinolitice. drenajul tubo-ovarian.

unei eventuale sarcini (leziuni active la momentul nasterii → cezariana) . bine delimitata. anusului.Imiquimod crema – aplicatii locale . 31. daca prezinta leziuni Infectia cu herpes virus: • Incidenta.in caz de recidiva → rectoscopie (eventuale condiloame in can. boala cu transmitere sexuala. colposcopic → leziuni plane albicioase. multicentrice.la citologia cervicala.anal. dg. vizibile colposcopic pe toata mucoasa vulvara  condiloame plane – la nivelul colului uterin. vaporizari laser CO2) – pentru neoplaziile intraepiteliale . dar pot recidiva (virusul persista in stare latenta in mucoasa genitala normala)  proliferare exofitica papilara. cu anestezie – condiloame plane sau de talie mai mare .superficiale sau intermediare. partenerii sunt frecvent contaminati . incubatie pana la 3 luni . cu koilocite la suprafata. dupa nastere regreseaza)  condiloame de talie foarte mica. crioterapie. de talie variabila (leziuni exuberante la imunodeprimati. pleiomorfism nuclear. asimptomatice.- • • infectia HPV = principala afectiune detectata de frotiurile cervicale. cu debut precoce al vietii sexuale si parteneri multipli. 18. exceptional col. cu bordura citoplasmatica neregulata.tratament chirurgical (excizie. cu punctuatie neregulata sau cu mozaic in suprafata  vulva → 50% cazuri se manifesta prin prurit: displazia vulvara = papuloza bowenoida (30 ani. raspund bine la tratament. asociate cu alte BTS. la nivelul vulvei.sau multinucleata) .cu anomalii nucleocitoplasmatice. asociate cu leziuni cervicale  gradul de progresiune a neoplaziei intraepiteliale netratate spre carcinom invaziv depinde de localizare: col uterin > vulva > vagin si perianal anatomie patologica: . condiloame cervicale.bilantul lezional: condilom simplu/ displazie sau neoplazie intraepiteliala/ displazie a vulvei sau perineului . marirea raportului nucleu/citoplasma. hiper. 33. dg. la colposcopie → leziune albicioasa. inaparente clinic.electrocoagulare si vaporizare laser CO2. maron sau rosii pe labiile mici. pot regresa spontan/ pot persista cu riscul transmiterii si progresiunii spre CIN intr-un numar mic de cazuri . pigmentate. vaginale. celula poate fi bi. prezinta potential invaziv tratament: . gri).fluorouracil (Efudix) 10 g diluat in 10 g vaselina – condiloame vaginale.podofilina 25 g in 75 g vaselina – aplicatii pe leziuni.frotiuri cervicale: koilocite (cell.boala cu transmitere sexuala. mitoze putin numeroase. sursa de reinfestare) . 35 → displazii si neoplazii intraepiteliale cervicale. numeroase mitoze anormale pe toata inaltimea epiteliului. cromatina anormala. gravide – pot da papilomatoza laringiana la fetii nascuti pe cale vaginala. macule eritematoase circumscrise/ papule vericoide.crioterapie cu anestezie – condiloame de talie mica ( tratament de electie) . cel mai adesea in zona de jonctiune. pana la disparitie . vaginului. se asociaza cu CIN. cu incidenta in crestere 12 .condiloamele acuminate (vegetatii veneriene):  aspect de “creasta de cocos” – mici proeminente roz-palid. perineu. nucleu picnotic.sau diskeratoza. ambele sexe. cu cromatina fragmentata. cu suprafata granuloasa. uretrale .afecteaza in special adulte tinere sexual active. halou clar perinuclear. Etiopatogenie: . neoplazia vulvara = boala Bowen (leziuni albe sau pigmentate.dg. vaginale sau anale)  neoplaziile intraepiteliale vaginale → in 1/3 superioara a vaginului. doar in partea bazala  neoplaziile intraepiteliale: cell. vulvare si anale  col uterin → leziuni asimptomatice.histologie:  condiloamele: hiperplazie epiteliala papilara sau plana.tratamentul partenerului.neoplaziile intraepiteliale:  tulpini 16.prin citologie cervicala.depistarea altor BTS asociate .

izolat in secretiile cervico-vaginale .genitale externe: papule milimetrice.numeroase tulpini (19 – infectie cervicala).infectie asimptomatica (dg. hemopatii) Dg. raport sexual) – persistenta virusului in ggl. albicioase.citodiagnostic si prelevari citologice → cell.Unna) .diferential cu cancerul vulvar. nu exista patologie genitala asociata cu VHB Infectia HIV: . refractara la tratament.evidentiat pe frotiurile cervicale. afecteaza in special gravidele si pacientii imunodeprimati . 10 zile) → reduce durata primului episod si a recurentelor.riscul displaziei de col (x2) si al cancerului de col (x8) → supraveghere pe frotiuri cervicale Tratament: .si tipaj viral .asociata frecvent cu alte BTS Clinica: .aplicatii locale de oxid de zinc. senzatie de arsura. cu mic crater central.patogen: HVS 2 (transmitere sexuala) si HVS 1 (20% cazuri).senzitivi . izolate sau multiple. ulceratii pe peretii vaginali sau col .recurente: vulva eritematoasa.pozitiv: .tratament: crioterapie. disurie. fese. singurul interes fiind riscul asocierii cu sarcina Infectia cu adenovirusuri: . posibil rol in geneza atipiilor cervicale Infectia cu VHB: .perineala homolaterala (dg. declansate de menstruatie.evolutia dureaza in medie 16-21 zile . acoperi de cruste si cicatriza lent .primoinfectia: incubatie 2-7 zile dupa un raport sexual → febra.izolat in secretiile vaginale si sperma (transmiterea genitala a infectiei). retentie de urina . dure.local: vulva edematiata. cu 15 zile inainte de DPN se recomanda cezariana Infectia cu Molluscum contagiosum: .diferential cu condiloame acuminate – biopsie) .la gravide.evolutie: regresie spontana/ difuziune rapida si recidive frecvente . excizie chirurgicala Infectia cu CMV: . adenopatie inghinala. scade intensitatea simptomelor si incidenta complicatiilor . cu vezicule in ciorchine pe fond eritematos → se pot ulcera.- • • • ag.adenopatie inghinala dureroasa .culturi de virus pe medii speciale .aciclovir – crema si comprimate (5 cp/zi. pubisului. cu vezicule sau eroziuni.nu se poate aprecia riscul unei transmiteri heterosexuale a virusului. cu nuclei enormi (cell.gigante. cu mucoasa indemna. vulvita acuta hiperalgica. se va face si serologie HIV) 13 .imunofluorescenta → dg.recurentele sunt frecvente (50-80% cazuri – in medie 4 pusee/an.transmitere pe cale sexuala → la nivelul org.antialgice oral . multinucleate. ulterior devenind pediculate . regiune perianala .leziuni dureroase la nivelul perineului. eter . poate favoriza insa alte boli cu transmitere sexuala ( in cazul unei condilomatoze cu evolutie rapida. prurit. nu da tablou clinic specific. violet de gentiana.zona zoster vulvara: vezicule pe hemivulva si reg.

reactivarile diseminarilor facute in cursul TBC primar = TBC secundar Clasificare anatomo-patologica: • forma I (cu microleziuni metroanexiale): .metroanexita microlezionala + ascita/ peritonita plastica . simfize uterine Histopatologia TBC genitale: • leziuni exudative: prezenta b.forma incipienta microlezionala a metroanexitei bacilare .tulburari neuroendocrine consecutive .Koch: bacil acid-alcoolorezistent .sechele aderentiale ale pelviperitonitelor . stenozate .diseminarile facute odata cu complexul primar raman latente (temporar sau definitiv) pana in momentul in care apar conditii favorizante locale sau generale .incidenta maxima la 20-30 ani Patogenie: . cu puroi grunjos) .metroanexita fibroseroasa .asocierea cu endometrioza (mai frecventa) • forma IV (sechele ale TBC genitala vindecata clinic): .metroanexita cu ascita • forma III (asociate): .hidrosalpinx TBC .piosalpinx (tumora regulata.TBC genitala este aproape intotdeauna secundara unei TBC pulmonare (infectie pe cale hematogena su limfatica) sau abdominale (prin contiguitate) .nevralgii pelviene.asocierea cu sarcina/ stare puerperala (exceptional: TBC da sterilitate) .uter si tube hipoplazice.TUBERCULOZA GENITALA Incidenta: . nodulare • forma II (neglijate si macrolezionale): .90-95% din TBC genitale sunt tubare .K in exudat le diferentiaza de inflamatiile nespecifice 14 . cu trompe ingrosate.5-15% din inflamatiile genitale . bilaterala.b.metroanexita microlezionala cronica.

dureroase).gigante Langhans. sange biopsic.forme macrolezionale fibro-cazeoase. cu ascita → evolutie trenanta (ani).forme microlezionale tratate → vindecare . interventiile plastice pe trompe pentru sterilitate sunt in general contraindicate 15 . prezente in fm.forme asociate → tratament chirurgical (sechele): interventii conservatoare (ablatii simple).de certitudine: . cu manevra corecta) .• • leziuni alterative: b. sange menstrual. febra.epitelioide dispuse radiar.presacrat (in fm.ex. limfocitoza  Rx pulmonara. dureri. nodulara.celioscopie cu aspiratie: dg.altele:  IDR la tuberculina  VSH crescut in formele evolutive. cu riscul propagarii la micul bazin/ complicatii la distanta Tratament: • profilactic: vaccinare BCG • curativ: .TBC externe .formelor latente (TBC miliara.ex. rezectie de n.laparotomie exploratorie . amenoree/ metroragii .K numerosi → necroza de cazeificare leziuni proliferative: folicul Koster (in centru cell. la periferie coroana limfocitara) Diagnostic: • anamneza: TBC pulmonara in antecedente + aparitia unei metroanexite in afara oricarei infectii (puerperale.pe lama coloratie Ziehl-Nielsen (rezultate slabe) . semn Kika (reflux masiv la o presiune obisnuita.colposcopie: dg.macrolezionale (depistate prin tact vaginal) .forme microlezionale → tratament medical si balnear:  AB si chimioterapice antituberculoase timp de 18 luni + corticoterapie generala si locala  Izoniazida 10-15 mg/kgc/zi + vit B6  Rifampicina 600-900 mg/zi  Etambutol 20-40 mg/kgc/zi  Prednison 5-10 mg/zi x 20 zile + 50 mg ACTH/ saptamana .semne obiective: lipsesc in fm.microlezionale. adeziva/ salpingite/ congestia organelor pelvine) .in practica sunt frecvente formele latente (dg.dificil – celioscopie cu aspiratie) • dg. maciuca (semn Koki-sun)  imagini inelare  calcificari in trompe si ggl. crosa de golf.limfatici retroperitoneali  stenoze tubare (totale/ partiale) si trompe cu aspect moniliform  sactosalpinx cu aspect de “ fagure de miere”  obstructii ale trompelor in apropiere de coarnele uterine: proba Cotte negativa. inconjurate de cell.impregnarea bacilara: alterarea starii generale. lichide extrase din colectiile anexiale  ex.histopatologic (evidentierea foliculului TBC): produse recoltate prin curetaj biopsic/ biopsie endometru • paraclinic: .bacteriologic ( evidentierea bK):  culturi pe medii speciale (Lowenstein) – secretii din col.radiologic (HSG → procese fibro-cicatriceale):  segmentul distal al trompei in trompeta. urografie • evolutie: . gonoreice etc)/ anexite cu evolutie trenante + sterilitate • clinica: .forme macrolezionale → tratament medical (3 saptamani – 3 luni) + chirurgical + medical (6 luni) .

- general: calciu.daca totusi survine o sarcina → frecventa ridicata a sarcinii ectopice.prognostic vital mult imbunatatit dupa terapia tuberculostatica. vitamine. prognosticul functional este rezervat (80% cazuri sterilitate) . avorturi si nasteri premature 16 . supraalimentatie Prognostic: .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->