ARGUMENT

Selectia, pregatirea si activitatea competitionala la nivelul copiilor si juniorilor se subordoneaza orientarii de ansamblu privind organizarea activitatii pe plan intern si performantele realizate pe plan international. Problematica selectiei si pregatirii juniorilor in cadrul fiecarei discipline presupune aplicarea unei metodologii aplicate particularitatilor specifice copiilor si juniorilor. In handbal, se impune rezolvarea unor probleme multiple si complexe, cum ar fi : - raporturile dintre invatarea analitica si globala si optimizare precesului invatarii de catre copii; - obiectivizarea diferentelor dintre varsta cronologica sic ea biologica la jucatorii cu statura inalta si incadrarea acestora intr-un proces de pregatire adaptat particularitatilor lor; - elementele favorizate si limitative in relatia jucatorechipa, cu privire la performantele individuale si collective; - optimizarea pregatirii in relatia directa cu modelele jucatorului, echipei si jocului la seniori si senioare; - dezvoltarea stadiala somato-functionala si psihomotrica a copiilor si juniorilor si specializarea pe posturi; - tactica si strategia jocului folosite pentru punerea in valoare a jucatorilor si echipei. Rezolvarea optima a problemelor referitoare la pregatirea copiilor si juniorilor reprezinta coeficientul de calitate a muncii specifice, care trebuie sa se concretizeze intr-un numar cat mai mare de jucatori de valoare formati in perioada respective.

Page1

INTRODUCERE
Procesul de selectionare a copiilor cu aptitudini pentru practicarea la nivel superior a unei ramuri de sport sau desemnarea unor sportivi consacrati, considerati cei mai valorosi pentru a practica la anumite concursuri, face parte din strategia de proiectare si valorificarea a capacitatii de performanta. Selectia se desfasoara permanent, pe intregul process de pregatire, in toate stadiile antrenamentului, constituindu-se in etape, treptate si tipuri, in functie de obiectivele stabilite in acest sens. De o mare importanta pentru realizarea performantelor inalte este depistarea subiectilor care pot realize aceste performante. Desemnartea lor este laborioasa, implicand pregatirea complexa si profunda a celor care desfasoara selectia, si perseverenta in parcurgerea tuturor etapelor si in inregistrarea unui mare numar de copii ( cu referire la selectia initiala ). Selectia este efectuata de catre specialisti, profesori, antrenori, psihologi etc., buni cunoscatori ai organismului uman aflat in plin proces de crestere si dezvoltare fizica si psihica. In cadrul acesteia, se utilizeaza un sistem interdisciplinary numit model de selectie.

Page2

I.1MPORTANTA PREGATIRII STIINTIFICE FACTOR DE PRIMA MARIME IN PREGATIREA SPORTIVILOR

Inca din cele mai veci timpuri, omul o fost precupat de obtinerea performantei motrice a succesului sportiv. Olimpiadele antice sunt marturii elocvente in acest sens, iar largul sistem al marilor confruntari sportive internationale (mondiale, continentale) care s-a dezvoltat treptat in secolul nostru,cu deosebire in ultimele sase decenii, reclama o pregatire extreme de complexa cu o profunda fundamentare stiintifica. Sportul de performanta cunoaste culmi din cele mai inalte in zilele noastre. Acesta a incetat sa mai fie un simplu mijloc de recreere, de divertisment in societate contemporana si totodata adduce cu sine mutatii imortante in cadrul acesteia. In contextul acesta a aparut ca necesara constituirea unei discipline principii stiintifice si norme care sa reuneasca pregatirii ideile specifice sa fenomenului sportiv, de antrenament sportiv, sa elaboreze specifice
Page3

CAPITOLUL I

sportive,

generalizeze

experienta

pozitiva

acumulata

in

diferite

ramuri de sport, sa emita noi ipoteze, sa prospecteze activitatea ulterioara a antrenamentului sportive. Aceasta noua disciplina stiintifica denumita Teoria si metodologia antrenamentului sportiv indeplineste atributiile reprezentate mai sus. Larga problematica a pregatirii sportive a facut necesara sistematizarea si interpretarea ideilor practico-metodice, din experienta organizatorice practica si si prospective, studii rezultate stiintifice. Treptat s-a acumulatun ansamblu de cunostiinte, notiuni, concepte, numeroase caracter principii, date si metode de si reguli proprii pregatirii (medical, social, cu mijloacelor, sportivilor de performanta.La baza acestor cunostiinte stau ordin biologic psihologic, conferind fiziologic,biochimic), tehnic pedagogic, matematic, indelungate

metodelor si principiilor folosite in antrenamentul sportive o profunda baza stiintifica. Sub incidenta datelor stiintifice, practica pregatirii sportive a urmat un drum continuu ascendant, inlaturand empirismul, improvizatiile.In acest fel antrenamentul sportive a devenit un proces instructiv-educativ, cu valente formative fizice si psihice deosebite, rezultatul sau fiind valorificarea maximala a aptitudinilor umane in vederea obtinerii performantei sportive care implica inalte trasaturi morale, intelectuale. Modernizarea permanenta a activitatii de educatie fizica si sport, impune gasirea unor noi metode, procedee si mijloace prin care sa se actioneze in practica, precum si perfectionarea continua a celor existente, in baza noilor obiective ce stau in fata acestui obiectiv de invatamant.

Page4

Nivelul

inalt

al performantelor nivel de atins,

in

sportul si

modern in

impune perfectionarea continua a tuturor laturilor pregatirii sportivilor.Acest factori sportive. Inca nu demult, concursurile erau castigate de 1-2 favoriti, acum insa numarul acestora este mult mai mare. In aceasta situatie se afla nu numai pretentii la medalii, ci si cei care vizeaza calificarile in finale, departajarea facanduse de mai multe ori prin sutimi si miimi pe secunda, sutiindu-se finisurile pe film, cu ajutorul cronometrelor de mare fidelitate. a Aceasta numarului demonstreaza de sportive o crestere pregatiti, impresionanta bine si precum cresterea continuare a performantelor depinde direct de o serie de directii perfectionarea antrenamentului

candidate la locurile fruntase ca urmare a generalizarii celor mai noi cuceriri in domeniul metodicii de pregatire si a aparaturii de specialitate. Tot ca urmare a legitimitatii pregatiri stiintifice a sportivilor, s-a generalizat si prezenta active in acest process a altor specialisti, ca de exemplu medici, sihologi, metodisti, s.a care impreuna cu profesorii sau antrenorii, formeaza o echipa de lucru solidar responsabila de instruirea sportivilor in cauza, potrivit exigentelor actuale ale sportivului de performanta. Interesul manifestat pentru fenomenul sportive se concretizeaza intr-un ansamblu de masuri luate de federatiile de specialitate, cluburile si asociatiile sportive, in vederea crearii unor conditii cat mai bune de pregatire a celor angrenatin in activitatea sportive. Asigurarea instruirii si educarii sportivului in concordanta cu obiectivele urmarite de societatea noastra au la baza unul din principalii factori

Page5

de progress in organizarea stiintifica a miscarii sportive din tara noastra. Concomitent cu reorganizarea pe baze stiintifice a activitatii sortive, a aparut necesitatea unei noi organizari a procesului cunoscut de pregatire, o curba atat din punct de vedere al continutului, cat si a formei. Astfel, volumul pregatirii a continuu ascendenta, pregatirea centralizata nu mai este o noutate, probandu-si eficienta la fel ca si noile forme de planificare. Noul tip de relatii antrenor-sportiv are, de asemenea, o influenta pozitiva asupra procesului de pregatire, pe baza participarii active la aceasta. Modelarea antrenamentului a creat o noua conceptie asupra modului de abordare a obiectivelor si a temelor, in procesul practice de pregatire, ceea ce a facut ca decalajul antrenament-competitie sa se atenueze si sa ajunga la un nivel la care randamentul sa fie mult crescut fata de cel initial.Recuperarea sortivilor dupa efort pregatirea lor psihologica, reconsiderate e baze stiintifice, ocupa de azi un loc important in antrenamentul de performanta, alaturi de alimentatia rationala, riguros urmarita, creeand posibilitatea unei evolutii deosebite in cadrul competitional. Cunoasterea exacta a potentialului bio-psihomotoric individual, prin testari de laborator cu o aparatura din cele mai perfectionale si prin metode stiintifice revelatoare a celor mai mici detalii, creeaza posibilitatea unei stricte individualizari a procesului de pregatire cu rezultanta direct in cresterea valorii sportive, in imbunatatirea performantelor. Toate acestea se gasesc, in raport proportional cu alt factor de process (baza materiala), al carui aport la ridicarea

Page6

nivelului performantelor in handbal este evident si de prim rang. Actualizarea problematicii, organizarea procesului de pregatire pe baza celor mai noi rezultate ale cercetatorilor in materie, sunt doar cateva caracteristici ale procesului de formare a noilor cadre de specialitate, care au datoria sa imbunatateasca in continuare nivelul actual al handbalului de performanta. Evident, toti factorii de progres ar fi inutili daca beneficiarul nu ar fi factorul uman, sportivul. Dar este stiut ca nu oricine oate face sport de performanta, sau mai bine zis nu oricine poate sa realizeze performante in sport.Aici intervine depistarea selectia acelor riguroasa viitori prin care se urmareste cu calitati sportive inzestrati

necesare practicarii handbalului. Daca selectia este bine facuta, sportivul care vine deja cu o zeste nativa de calitati, devine pentru antrenor un material bun de prelucrat. Antrenorul are ocazia sa-si puna in slujba acestei actiuni de creatie a viitorului campion intreaga capacitate, maiestrie si experienta, ca si metodologia cea mai adecvata, avand la baza cunostintele stiintifice cele mai actuale. Astfel consideram ca selectia constituie unul dintre factorii de progress ai performantei, dar in acelasi timp poate fi sic ea mai delicate si dificila actiune in cadrul pregatirii de handball.

I.2.DOMENIUL JOCULUI DE HANDBAL

Teoria si metodica aceleasi discipline se ocupa, in mod deosebit, de studierea handbalului
Page7

din

trei

unghiuri

deferite, fiecare avand o problematica proprie, si amune: ca mijloc al educatiei fizice, ca disciplina sportiva si ca disciplina stiintifica.

I.2.1.HANDBALUL CA MIJLOC AL EDUCATIEI FIZICE

Jocul de handbal este o imbinare armonioasa intre miscrile naturale ca alergarile, aruncarile si sariturile, pe de o parte si deprinderile motrice specifice simple accesibile si attractive, pe de alta parte.Totodata, jocul se desfasoara pe un fond de solicitari psihice intense, care au un prontat caracter educativ si formative.Din aceste motive, handbalul este considerat, fara reserve, ca un important mijloc al educatiei sarcinilor fizice, care contribuie de pozitiv le rezolvarea in mod acesteia.Jocul handball, practicat

stiintific, contribuie la intarirea sanatatii, le dezvoltatea multilaterala a capacitatilor fizice si psihice, la insusirea unor deprinderi motrice si a unor cunostinte speciale de tehnica si tactica. Datorita calitatilor sale educative si formative,handbalul este prevazut in programele de eductie fizica scolara printe disciplinele prioritare. Este prezent in lectiile de educatie fizica, incepand cu clasa a VI-a si terminand cu clasa a XII-a. La acest nivel se predau elemente si procedee de baza si tehnica si tactica jocului,exercitii pregatitoare pentru invatarea fazelor de joc si o jocului bilateral-la inceput in conditii mai usoare si apoi in conditii noramale. Handbalul mai este prezent si in cadrul activitatilor cu echipele reprezentative ale scolilor si liceelor, echipe unde sunt cuprinsi cei mai ditati elevi si unde se urmareste
Page8

participarea in esalonarea inferioare ale bazei de masa a sportului de performanta.

I.2.2. HANDBALUL CA DISCIPLINA SPORTIVA

Handbalul dezvoltare

ca

disciplina

sportive,

a in

cunoscut prezent,

o in

deosebita,

organizandu-se,

competitii pentru toate categoriile, de la handbalul de masa pana la cel de inalta performanta. Ca sport de performanta este practicat in cadrul echipelor incadrate in sportive. Activiattea competitionala se desfasoara in baza unui calendar sportive. Handbalul se practica pe baza regulilor de joc, in spiritul eticii sportive.El contribuie la satisfacerea dorintei de intrecere a oamenilor . In acelasi timp, cei ce asista la meciuri, in calitate de spectatori, traiesc din plin frumusetea fazelor si incordarea luptei sportive. sectiile asociatiilor si cluburilor

I.2.3HANDBALUL CA DISCIPLINA STIINTIFICA

In

cadrul

teoriei

si

metodicii

educatiei

fizice

si

sportului, se afla si teoria si metodica handbalului ca discilina stiintifica. Teoria jocului se ocupa de istoricul si evolutia jocului de handbal, stabileste continutul
Page9

jocului

competitional

pentru fundamentarea stiintifica si metodica a pregatirii jucatorilor. Mai studiaza particularitatile diferitelor categorii de echipe, calitatile jucatoriilor, caracteristicile conceptiei de joc, bazele teoretice ale tehnicii si tacticii, precum si legatura lor cu pregatirea fizica.Medodica jocului de handbal ne arata cele mai bune mijloace si metode pentru invatarea si perfectionarea handbalului. Teoria si metodica handbalului studiaza totodata si interpretarea regulamentului de joc, precum si organizarea competitiilor. Ca orice disciplina stiintifica si handbalul are obiect propriu de cercetare, dar si metode de cercetare imprumutate din alte domenii.

I.2.4 OBIECTUL DISCIPLINEI

- studiaza continutul jocului sub aspect ethnic, tactic, fizic, teoretic si psihologic; - studiaza istoricul si evolutia jocului; - face legatura cu alte discipline sportive prin studierea si aplicarea metodelor si mijloacelor de pregatire fizica; - imprumuta si utilizeaza procedee si actiuni tehnico-tactice, care completeaza arsenalul propriu; face legatura cu alte discipline si stiintifice : igiena, si fiziologia, anatomia si biomecanica; studiaza structura continutul invatarii antrenamentului in jocul de handbal, stabilind reguli si procedee metodice specifice de actionare si conducere a instruirii sportivilor; - studiaza evolutia si interpretarea corecta a regulamentului de joc, precum si posibilitatea modificarii unor reguli sau introducerea altor noi.
Page1 0

I.3.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Handbalul este o ramura sportive care evolueaza rapid. Cine nu cunoaste cu precizie tot ce se realizeaza pe plan mondial, nu poate aplica, in mod creator noul si nici nu poate intelege limitele viitoare de dezvoltare a jocului modern. Evolutia sa de pana acum i-a determinat pe specialistii din toata lumea sa intreprinda o serie de actiuni in scopul gasirii celor mai corespunzatoare cai de instruire, organizare si nu in ultimul rand , de selectie, la toate nivelele de practicare a handbalului. Din acest punct de vedere , si handbalul aplicarea modern tuturor presupune cunoasterea, stabilirea

masurilor ce pot determina obtinerea unor valori sportive de nivel tot mai ridicat. Pentru a satisface cerinta practicarii unui joc modern, este nevoie de jucatori care sa dezvolte maxim de randament si eficienta in joc. Alegerea jucatorilor, instruirea si educarea lor necesita multa munca, rabdare si intelegere atat din artea antrenorilor, cat si din partea coechipierilor. Formarea unui jucator cere timp, rabdare si ingaduire datorita diferitelor sarcini pe care le implineste. Necesitatea valori mondiale. Trebuie sa cunoastem cu multa obiectivitate valoarea fiecarui jucator, in special a celor selectionati in echipele representative la toate nivelele.
Page1 1

De aceea pregatirea si deosebite, obiective, se

formarea lui au la baza o foarte atenta si riguroasa selectie. unei selectii impune pentru mentinerea handbalului romanesc in elita de

CAPITOLUL II
SELECTIA

Orice produs finit de buna calitate se obtine prin prelucrarea Valorificartea unei lui materii depinde, in prime egala corespunzatoare. masura, atat de

maiestria si nivelul de tehnicitate cu care este prelucrat,cat si de calitatea materie prime respective.Alegerea acesteia din urma, tradusa in limbajul specific activitatii noastre, reprezinta selectia. In ultimii ani, marile competitii internationale au demostrat ca pe plan mondial exista anumite orientari referitoare la selectia, pregatirea si participarea jucatorilor, precum si la modul de abordare a continutului tehnico-tactic in cadrul antrenamentelor jocului de handbal. Rezultatele educatie fizica muncii cu antrenorilor da si profesorilor si juniori de sunt a echipele de copii si

conditionate in mare masura de modul in care ei inteleg sa organizeze procesul depistare selectionare handbalistilor.Practica a dovedit ca, in acest scop antrenorul sau profesorul de educatie fizica trebuie sa desfasoare o activitate sustinuta, cu rabdare si competenta pedagogica. Selectia este un process organizat si repetat de depistare timpurie a disponibilitatii innascute a copilului, juniorului, cu ajutorul unui system complex de criterii (medicale, biologice, psiho-sociale, motrice etc.) pentru practicarea si specializarea lui ulterioara intr-o disciplina sau proba sportiva. Atragerea si selectionarea
Page1 2

copiilor

si

juniorilor

constituie aspectul cel mai important pentru activitatea

viitoare, intrucat in functie de complexul calitatilor fizice generale intrunite si de aspectul somatic se vor putea realize obiectivele propuse. Trebuie selectionari rezultate sa se insiste asupra intrucat necesitatii s-a de unei ca corespunzatoare, constatat munca

profesori sau antrenori bine pregatiti nu au putut obtine corespunzatoare volumului depus, datorita unei gresiet intelegeri a selectionarii. Tehnica si pregatirea tactica, indifferent de gradul de maiestrie atins nu poate suplini in totalitate valoarea calitatilor fizice si a dezvoltarii generale.Aceasta ide ne duce la concluzia ca riscurile de a gresi selectionand jucatori cu calitati fizice deosebite si o dezvoltare corespunzatoare este mai mic in comparative cu acela pe care-l prezinta alegerea unor jucatori care manifesta usurinta in manevrarea mingii sau oirentarea in teren, dar ale caror

calitati fizice sunt deficitare. Selectionarea copiilor sau juniorilor este impusa de necesitatile jocului de handbal modern, care predinte jucatori rapizi, indemanatici, cu calitati fizice deosebite, dezvoltati armonios si cu un gabarit corespunzator. Devenind prin excelenta un joc barbatesc, handbalul cere jucatori robusti, puternici, rapizi, cu forta de aruncare la poarta de la distanta in conditii de lupta directa cu adversarul.

II.1.CERINTELE SELECTIEI

Page1 3

In masura in care este efectuata obiectiv si pe baze stiintifice, selectia contribuie substantial la cresterea performantelor in handbal, pe plan intern si international. Caracterul obictiv si bazele stiintifice ale selectiei sunt asigurate numai in conditiile in care aceasta activitate se realizeaza in concordanta cu o serie de cerinte, dintre care mensionam: investigarea larga a populatiei scolare cuprinse in limitele varstei de 8-10 ani, pentru depistarea celor care corespund modelului preconizat ; asigurarea concordantei dintre modelul selectiei si modelele care determina obtinerea performantelor la diferite niveluri de pregatire si categorii de varsta ; optimizarea raportului dintre numarul celor selectionati si ponderea elementelor de valoare formate in succesiunea nivelurilor de pregatire sip e parcursul activitatii competitionale ; stabilirea varstei la care depistarea aptitudinilor pentru practicarea handbalului se poate face cu eficienta optima ; selectionarea copiilor prin sistemul eliminator, mai ales inainte de incheierea varstei pubertare, nu este intotdeauna concludenta, putand indeparta multi copii, care, ulterior pot da dovada de capacitati superioare celor alesi in etapa initiala ; pentru selectionarea sportivilor, mai ales pentru unele ramuri de sport, antrenorii sa tina seama de traditia sportive din orasele respective si de asemenea, de influienta conditiilor de mediu asupre dezvoltari priceperilor si deprinderilor de miscare ;

Page1 4

de-a lungul tuturor actiunilor de depistare se acorda maxima atentie descoperiri talentelor de exceptie, fapt care poate fi reflectat de cotele de prestatie ale copiilor in raport cu parametrii de structura si de calitate a modelului de selectie ; un rol de seama il pot avea si unele aprecieri ale cadrelor de specialitate, care ca urmare a experientei

lor indelungate in sportul respective, a competentei lor profesionale, adeseori sunt in masura sa aiba un caracter practice ; paralel aptitudini cu actiunile de depistare a tinerilor cu au un caracter activ, antrenori nevoie si nebizuinsu-se mai pertinent productiv decat performantele obtinute de copii cu ocazia testarilor

cautand pe cei de care au

numai pe cei care se indreapta intamplator spre portile sportului, se iau masuri de inregistrare a celor depistati in activul miscarii sportive, dupa cum urmeaza : a) organizarea controlului medico-spotriv; b) cunoasterea datelor personale ale subiectilor; c) legitimarea respective; d) incadrarea in grupe (echipe) de instruire; pentru unitatea sportiva

II.2.ETAPELE SELECTIEI
Etapizarea procesului de selectie este un process dinamic si foarte complex datorita varietatii de criterii pe baza carora se efectueaza.
Page1 5

Handbalul facand parte din grupa jocurilor sportive, cu caracteristica dominanta, efort, bazat pe viteza-forta, are ca perioada practica de selectie un interval de 7-8 ani. In aceste conditii, procesul de selectie in handbal este necesar a fi etapizat, acest lucru neinsemnand o delimitare a continutului pregatirii care sa creeze premisele unei munci cu randament maxim si eficient, cunoscand posibilitati obiective de invatare, fomare, dezvoltare si perfectionare a tuturor parametrilor fizici, psihici, tehnici si functionali. Schema etapizari procesului de selectie se prezinta astfel: Etapa I incepatori, 10-12 ani Sarcinile : constituirea grupelor de incepatori, cultivarea dragostei pentru handbal ; pregatirea fizica generala si dezvoltarea calitatilor morale si de vointa ; initierea in tehnica handbalului ; stadiul comportamentului psiho-motric ;

Etapa a-II-a avansati, 12-14 ani, juniori III si 15-16 ani, juniori II Sarcinile : continuarea pregatirii fizice generale si dezvoltarea calitatilor morale si de vionta ; inceperea pregatirii tehnico-tactice ; Etapa a III a performanta, 17-19 ani, juniori I Sarcinile : selectia definitive la sfarsitul etapei ; abordarea pregatirii de inalta performanta ;

Caracterizarea in handbal, aceasta etapizare esalonata pe 78 ani cuprinde patru etape de selectie inglobate in sistem.
Page1 6

A. Selectia initiala B. Selectia intermediara I C. Selectia intermediara II D. Selectia finala A. Selectia initiala sau primara se concretizeaza in

activitatea de constituire a grupelor de depistare a elementelor cu aptitudini pentru handbal, aceasta referindu-se la copiii de 10-12 ani si chiar si mai mici. Metode utilizate de catre cadrele didactice si antrenori pentru depistarea elementelor dotate care sunt multiple si difera foarte mult. Totusi ele pot fi sistematizate astfel : 1. Asistenta la lectiilede educatie fizica din scoli. 2. Urmarirea evolutiei copiilor in activitatea competitionala organizata. 3. Organizarea de jocuri si competitii in vacanta. 4. Organizarea de jocuri speciale cu caracter de depistare. 5. Urmarirea evolutiei copiilor la joaca desfasurata in marile cartiere de locuinte. 6. Discutii purtate cu profesorii din scoli si cu parintii copiilor .Elemante de franare care apar in aceasta etapa, constituie o piedica destul de mare si de greu de trecut. Ele sunt de ordin obiectiv sau subiectiv si fac sa se piarda o multime de copii (uneori chiar dintre cei mai talentati): a. Opozitia parintilor fata de incadrarea copiilor in activitatea sportiva constituie unul din principalele elemente care duc l franarea reusitei actiunii. Cu toata schimbarea mentalitatii despre sport, despre activitatea sportiva, mai sunt foarte
Page1 7

multi parinti care nu inteleg necesitatea acesteia sau care nu vor sa o inteleaga. Cu atat mai mult aceasta opozitie de se simte alte in handbal, spre si deosebire ramuri sportive

(inot,patinaj,tennis,fotbal,patinaj,tenis,fotbal mai nou gimnastica)

b. Insuficienta stapanire a elementelor de baza ale handbalului si teama de a fi ridicol. c. Conditiile grele de antrenament. d.Deficientele cadrelor de specialitate (lipsa de tact, superficialitate in munca). Pentru a depasi aceste greutati sunt necesare unele masuri, care luate din timp scurt pot duce la obtinerea unor rezultate positive: actiunea de a-i convinge pe parinti sa le permita copiilor practicarea handbalului ; sublinierea mobilizatoare ; participarea sportivilor (handbalistilor) fruntasi la activitatea de selectie ; organizarea exemplara a actiunii de selectie ; unor perspective atragatoarte,

B.Selectia intermediara ( I ) Aceasta etapa constituie actiunea de formare a echipei representative de juniori (e) III. Dupa initierea in handbal, urmeaza incadrarea in activitatea organizata a unei grupe cu componebta relativ stabila. Astfel , dupa stadiul de 2-3 ani, la varsta de 13-14 ani, elementele cele mai dotate si care au inregistrat progrese remarcabile in procesul de instruire urmeaza
Page1 8

a fi incadrate in doua grupe (sau chiar una) pentru ca sa-si continue pregatirea intr-o componenta stabila. Aceasta este si momentul cand se trece la etapa a-II-a a primei perioade, la nivelul avansatilor C.Selectia intermediara ( II ) Se concretizeaza in actiunea de formare a reprezentativei de juniori si junioare II, cand din cele doua grupe de nivel II se formeaza o grupa (la varsta de 15-16 ani) care va avea la baza 4-5 ani de instruire in handbal. Aceasta etapa este importanta, mai ales prin aspecte legate de continutul pregatirii, care va trebui sa faca o punte de lagatura De intre initiere-invatare importanta si perfectionare. asemenea, acesteia

deriva si din faptul ca la terminarea ei va fi facuta selectia finala, formarea echipei reprezentative de juniori (e) I, care dj vor fi integrati in activitatea competitionala de performanta (si mare performanta). D.Selectia finala Reprezinta practice incununarea muncii pe toata aceasta perioada sus amintita. La varsta de 17-18 ani se vad dj posibilitati individuale de a practica handbalul de mare performanta, de a promova in loturile reprezentative republicane sau in echipele de categorii superioare. In aceasta faza, se poate face bilantul unei perioade de 7-8 ani de munca afectiva. Aceste patru etape de selectie nu sunt singurele actiuni menite sa delimiteze o ierarhie valorica a copiilor. Pe parcursul acestor arii are loc o continua si ritmica urmarire a evolutiei copiilor in cadrul instruirii organizate, cu scopul de
Page1 9

a verifica multilateral gradul de dezvoltare fizica, nivelul motric, tehnic si tactic, precum si capacitatea psihica individuala. Ca si prima etapa, caile si mijloacele de realizare sunt multiple; aici se pot incadra : a. controalele medicale periodice ; b. probele si normele de control ; c. cunoasterea exacta a situatiei la invatatura si a situatiei familiale ; d. aprecierea obiectiva a nivelului priceperilor si deprinderilor etc. Elementele de franare care apar pot fi mai usor prevenite prin cunoasterea exacta (sau cat mai exacta) din toate punctele de vedere a sportivului respective. Dintre cei mai frecventi factoti limitative sunt: evolutia lenta in raport cu coechipierii ; scaderea randamentului la invatatura ; insuficienta dorinta de afirmare ; insuficienta capacitate de adaptare la un efort crescut ; aparitia unor preocupari privind viitoarea profesiune ; influienta negativa a anturajului ; distanta mare dintre baza si domiciliu ; tendinte de profit . stabilirea unor obiective si actiuni stimulative ; cultivarea dorintei de afirmare a personalitatii ; sincronizarea activitatii sportive cu cele scolare ; crearea unui climat de munca optimist ;
Page2 0

noi

invatate,

gradul

lor

de

perfectionare, timpul necesar pentru invatare

Factorii limitativi pot fi preveniti prin :

educarea dragostei fata de colectiv ; cultivarea dorintei de autodepasire .

Etapizarea selectiei are menirea de a orienta procesul de instruire atat in ceea ce priveste forma de organizare, cat si continutul acesteia. Pregatirea pe etape este un proces unitar, orientat in perspectiva, iar repartizarea continutului si a timpului afectat nu include desfasurarea activitatii in conformitate cu documentele de planificare. De asemenea, nu exista o delimitare riguroasa (din punct de vedere al metodologiei actionarii) intre aceste etape.

II.3 CRITERII DE SELECTIE

Selectia personalitatii selectie. Centrul de Cercetari MTS impreuna cu Institutul de Medicina Sportiva au elaborate un sistem de criterii si cerinte care se aplica in mod unitar in actiunea de selectie a copiilor si juniorilor cu perspective certe in ceea ce priveste capacitatea de afirmare in sportul de performanta. Avand imaginea clara a ceea ce dorim sa realizam, a viitorului handbalist, ne vom intoarce in present si vom stabili tipul tanarului care, supus fiind unui proces instructive educativ adecvat, va putea realiza modelul dorit.Asadar, vom stabili care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca tinerii selectionati, ce inclinatii si aptitudini au in acest sens.
Page2 1

vizeaza copiilor

un ce

evantai incep sa

larg

de

laturi

ale

practice

organizat

handbalul, laturi pe care le pun in valoare criteriile de

Toate

acestea

le

putem

realiza

folosind

datele

furnizate de literature de specialitate si propria experienta dobandita in activitatea practica in domeniul handbalului. Literatura de specialitate recomanda patru categorii de criterii de selectie, fiecare categorie corespunzand unui anumite laturi definitorii din profilul jucatorilor si jucatoarelor de handbal. In practica handbalului toate aceste patru categorii de criterii sunt folosite curent si cu rezultate corespunzatoare.

II.3.1 A. CRITERII MEDICO-BIOLOGICE

Din punct de vedere biologic propriu-zis selectia

medico-biologica poate fi privita ca o analiza a unor criterii generale de selectie pentru sportul de performanta, valabile oarecum pentru toate disciplinile sportive, dar si al unor criterii speciale de selectie caracteristice fiecarei discipline care trebuie sa calauzeasca personalul medico-sanitar si tehnic in aceasta dificila actiune. Criteriile medico-biologice stabilesc starea de sanatate si principalele date referitoare la dezvoltarea somatofunctionala a organismului copilului. Aceastea se obtin prin examenul antropometric, somatoscopic si prin determinarea starii functionale a sistemelor cardiorespirator, neuromuscular, neuropsihic, etc. In sporturile cu caracter dinamic, cum este handbalul o cerinta indispensabila este respectarea integritatii structurale si armonia organismului, in special a aparatului de sustinere. Pot fi selectionati copii cu o dezvoltare fizica corecta si armonioasa,
Page2 2

se exclud cei cu deficiente fizice mai mari de gradul I sau cu sechele morfologice. Starea controlului specialitate. de sanatate se stabileste de prin efectuarea medici vor de fi medical amanuntit catre

Rezultatele

examenului

medical

cunoscute de catre antrenor, iar acesta le va avea in consideratie atat in procesul de selectie, cat si in cel de pregatire. Controlul medical este obligatoriu sa se faca periodic, latoate esaloanele de copii si juniori.

II.3.2 B. CRITERII SOMATICE

Aceasta categorie stabileste nivelul de dezvoltare fizica generala si parametrii ce favorizeaza obtinerea performantelor in handbal, deficentele care contraindica performanta si cele care ar putea sa franeze si sa plafoneze evolutia copiilor si juniorilor. Acest criteriu important, comporta cateva discutii.Este inutil sa precizam ca aprecierea in legatura cu dezvoltarea fizica nu trebuie facuta numai cu ochii, ci prin date concrete,obiective, obtinute cu ocazia masuratorilor antropometrice, masuratori facute la principalii parametrii inclusi in profilul somatic al handbalistului de performanta. Parametrii care favorizeaza obtinerea performantelor de valoare sunt: statura palmei, inalta, dimensiunile mari ale anvergurii bratelor, labei piciorului, diametrul biacromial si

bitroanterian.

Page2 3

Aceste valori sunt conditionate de factori genetici. Studiile genetice au evidentiat faptul ca unele caractere au o puternica amprenta ereditara si sunt putin influientate de factorii de mediu, pe parcursul unei singure generatii, altele, dimpotriva, variaza mult intr-o perioada de timp foarte scurta. Pentru pronosticarea staturii care va fi atinsa la varsta adulta se recomanda folosirea formulei experimentale de L.Teodorescu, care consta din stabilirea corelatiei intre statura ambilor parinti si coeficientii standard pentru tata si mama, numai in situatia in care statura tatalui este de minimum 1.80 m si a mamei de minimum 1.70 m. Statura fetelor = St + ( Sm *1.24) / 2 Statura baietilor = ( St * 1.044 ) + Sm / 2 pentru admiterea in activitatea sportiva. Daca vorbim despre procesul selectiei (alegerea celor mai sanatosi dintre cei sanatosi) pentru o activitate sportiva viitoare, cu implicatiile ei multiple, este de dorit sa evitam copii cu stari hepatice (hepatii virale) sau renale (nefropatii) in antecedente, cu atingeri cardiace in prima copilarie ca urmare a infectiei reumatismale, stari neuropsihice (un anumit teren spasmofil sau comitial, tulburari de comportament, intarzieri in dezvoltarea psihomotrica etc.) , teren bacilar manifest ( manifestari nete de tuberculoza in copilarie ) etc. In concluzie putem afirma ca la acest capitol trebuie sa manifestam o maxima exigenta, in primul rand pentru a nu dauna cu nimic sanatatii tanarului si in al doilea rand, pentru a nu creea sau soprii factorii limitativi in performanta.

II.3.3 CRITERII MOTRICE

Page2 4

Criteriile motrice determina in egala masura volumul si calitatea deprinderilor motrice de baza si specifice, ca si nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice. Nivelul motricitatii si rata de dezvoltare a acesteia constituie ramurilor criteriul de sport, fundamental dar diferita pentru de la o majoritatea ramura la

alta.Principalele aspecte ala motricitatii sunt evaluate pe baza uniu sistem de probe si norme de control diferentiate pe criterii de varsta, sex si nivel de si pregatire al copiilor.Acest sistem de probe si norme de control sunt imaginete tocmai pentru depistarea promovarea talentelor sportiva. Avand in vedere faptul ca aceasta categorie de criterii ilustreaza unii dintre cei mai importanti factori de realizarea performantei, antrenorul trebuie sa aiba o evidenta detailare, si la zi a acestora.

II.3.3.1 SISTEMUL DE PROBE SI NORME PENTRU SELECTIE

Acest sistem reprezinta un instrument operativ la lucru care orienteaza selectia si pregatirea copiilor si juniorilor pentru sportul de performanta, permitand fiecarui antrenoe sau professor de educatie fizica si sport compararea rezultatelor si evolutiile motrice ale copiilor din grupele proprii cu niste valori standard stabilite la nivel national. Probele si normele din acest sistem sunt colerate cu etapizarea grupele de pregatirii, incepatori, existand avensati
Page2 5

probe si

distincte

pentru si cu

performanta,

celelalte acte normative ale educatiei fizice scolare si aportului de performanta. In handbalul, ansamblul de probe care vizeaza aprecierea matricitatii generale a subiectilor consta in: - alergarea de viteza pe distanta de 50 m; - saritura in lungime de pe loc; - alergarea de rezistenta pe distanta de 600 m, 800 m, 1000 m; - aruncarea mingii de oina la distanta; - alergari cu schimbari de directie; Ca probe de motricitate specifica sunt instituite: - aruncarea cu o mana a mingii de handbal la distanta; - 5,30 m alergare de viteza; - doua deplasari in triunghi; - dribbling in linie dreapta sau printre jaloane pe 30 m.

II.3.3.2. PROBE SI NORME DE CONTROL PENTRU SELECTIA INITIALA (grupele de incepatori ).

In momentul selectiei primare ( initiale ) pot fi intalniti copii cu o experienta motrica diferita. Exista astfel riscul de a fi respinsi copiii cu calitati motrice deosebite pe care nu le pot exprima insa la un nivel corespunzator, datorita unor deprinderi motrice pe paza deficitare sau unei experiente motrice insuficiente. Pentru o apreciere cat mai exacta a
Page2 6

capacitatilor motrice ale fiecariu copil este bine ca, inainte de formularea deciziei in privinta celor ce vor fi inclusi in pregatire, copiii sa urmeze un program unitary de pregatire pa 1-3 luni astfel incat pierderile la grupele de incepatori sa fie cat mai mici. Includerea in grupele de incepetori se face pa baza rezultatelor obtinute la procesul de control de la sfarsitul acestei perioade. Pentru aprecierea unitara a rezultatelor s-a stabilit un sistem se scalare a performantelor pentru fiecare varsta in parte, separate pentru baieti si pentru fete, fiecare performanta capatand un echivalent in puncte. Acest sistem de scalare, denumit Hull, in care media primeste 50 de puncte, prezinta urmatoarele avantaje: permite antrenorului compararea nivelului general al grupei si al fiecarui elev in parte cu nivelul standardelor internationale; face posibila raportarea grupei la cele avute anterior in pregatirea si aprecierea potentialului de care dispune acesta; permite aprecierea evolutiei in timp a fiecarui copil.

II.3.3.3. PROBE SI NORME DE CONTROL PENTRU SELECTIA INTERMEDIARA (grupele de avansati).

Promovarea mentinerea lor juniorilor in aceste in grupele de de avansati si

grupe

pregatire

sunt

Page2 7

conditionate de trecerea anuala a probelor de control specifice. Aceste probe de control obiectiveaza: -gradul de insusire a procedeelor tehnico-tactice de baza si a unor combinatii tactice de atac si aparare; -nivelul pregatirii fizice specifice. Durata pregatirii in grupele de avansati este in medie de 5 ani. Mentinerea in pregatire este conditionata de realizarea normelor stabilite pentru fiecare varsta si an de pregatire, in parte. Aceste probe si norme sunt correlate cu: -modelul de instruire pe niveluri, ele reprezentand finalitati ale acestui model; -normele si cerintele pentru participarea la competitii.

II.3.3.4. PROBE SI NORME DE CONTROL PENTRU SELECTIA FINALA (grupele de performanta)

Si la acest nivel de selectie se testeaza aceleasi calitati motrice, prin aceleasi probe ca si la selectia intermediara.

CAPITOLUL III
III.1. CRITERII PSIHOLOGICE
Criteriile psihologice determina nivelul de dezvoltare a calitatilor solicitate in procesul de antrenament si in
Page2 8

competitiile de handbal. Calitatile psihice, stadiul lor de dezvoltare si nivelul la care ot ajunga sunr de o reala importanta in cadrul selectiei. Ca scop selectia psihologica constituie demersul prin care se realizeaza cunoasterea particularitatilor psihologice ale copiilor si juniorilor si corespondenta ale activitatii acestora sportive cu de cerintele prcis delimitate

performanta. Practicarea sportiva de mare performanta a dovedit ca sportivii dotati din punct de vedere al capacitatii psihice obtin succese intr-un ritm ascendant, spre deosebire de cei care manifesta carente in pregatirea psihologica. Trebuie subliniat inca de la inceput faptul ca factorul psihologic nu poate suplini inadverentele motrice, antropologice sau biologice, decat partial. Faptul ca selectia se realizeaza la varsta de crestere, pentru unele sporturi, face ca psihodiagnoza (cunoasterea stiintifica a caracteristicilor psihocomportamentale) sa fie in foarte mare masura numai orientativa. De aceea in actiunea concreta a selectiei ochiul antrenorului (adica experienta si maiestria lui) va dubla si inlocui chiar tehnicile de testare psihologica de laborator. Selectia psihologica presupune neaparat colaborarea cu un specialist, care stie ce testes a aplice (in fuctie de varsta subiectilor) si cum sa interpreteze rezultatele in raport cu baremurile de varsta si mai ales de cele ale modelului campionatului. Dezvoltarea psihica nu poate fi studiata si apreciata cu aceiasi usurinta si obiectivitate ca si cresterea si dezvoltarea somatica, organiza sau motrica. Totusi orice antrenor sau profesor trebuie sa cunoasca cateva criterii de apreciere a pricipalelor manifestari psihice ale copiilor,
Page2 9

adolescentilor si tinerilor pe care-i antreneaza. Acestia pot fi spontani, mobili, vioi sau lenti, greoi, inhibati; pot fi prietenosi sau retinuti; pot fi increzatori , calmi, egali sau banuitori, instabili, a nelinistiti. Toate fac aceste uneori forme din de manifestare calitatilor psihice copii

adevarate enigme. In pregatirea copiilor si juniorilor, antrenorul sau profesorul poate efectua investigatii in sfera afectivitatii, gandirii sau comportamentului prin utilizarea observatiei, chestionarelor, convorbirii sau discutiilor. Datele obtinute asociate cu rezultatele inregistrate la antrenament si in activitatea competitionala, reprezinta repere utile in organizarea si desfasurarea activitatii in concordanta cu posibilitatiile si particularitatile specifice diferitelor varste cronologice. Caracteristicile psihice de o reala importanta, care trebuie si pot fir elevate cu destula usurinta din comportamentul copiilor si care pot creea fundamental psihic al performantei, sunt: a) VOINTA se concretizeaza in comportamentul motric al vie, copilului prin darzenie, exploziva, hotarare, fie prin disciplina, aspectul curaj, unei orientare spre scop, materializandu-se fie printr-o energie impetuoasa, perseverente calculate, sigure. Cei lipsiti de vointa sunt delasatori, neglijenti, nedecisi si obosesc repede la orice effort. Vointa ca trasatura de caracter a personalitatii se manifesta prin atitudinea pe care o are sportivul fata de solicitarile mereu crescande ale anntrenamentului, prin lupta pentru victorie, calitatile ce trebuie cultivate din primele ore de antrenament. In handbal, unde contactul fizic cu adversarul este o dominanta, vointa juca un rol deosebit, deoarece darzenia si
Page3 0

curajul motric.

trebuie

sa

sustina

permanent

comportamentul

Pentru activitatea de selectie urmarirea formelor de manifestare a vointei trebuie sa fie unul din primele planuri ale dezvoltarii psihice. b) AFECTIVITATEA la copii se apreciaza dupa caracterul vesel, bland sau inchis si agresiv. In acelasi timp, trebuie urmarite aspectele de emotivitate, timiditate, simtul de demnitate si de cinste. Toate aceste caracteristici se pot observa in cadrul procesului de antrenament copiilor: daca sunt prin lenesi, urmarirea neatenti, comportamentului

recalcitranti sau silitori, ascultatori si respectuosi; daca sunt disciplinati, corecti, seriosi sau dezordonati, neseriosi sau incorecti; daca sunt intelegatori, modesti, generosi sau absurzi, invidiosi. Pentru caracteristicile jocului de handbal, formele de manifestare a activitatii joaca un rol important atat in cadrul procesului de antrenament, cat si in comportamentul din competitie. c) INTELIGENTA ca functie a creierului, este apreciata cu un grad mai mare de relativitate la o varsta mai mica, ceea ce creeaza o oarecare rezerva. Din aceasta cauza este mai indicate urmarirea factorilor psihici care conditioneaza procesele de cunoastere si gandire. Importanta inteligentei vii, creatoare apare in handbal la un nivel ridicat pe parcursul maturizarii sportive si la categorii superioare ale valorii sportive; acest fapt nu impiedica insa urmarirea acestor caracteristici si la nivelul incepatorilor.

Page3 1

d) IMAGINATIA poate fi bogata sau saraca, vie sau confuza. Aceasta functie este intretinuta si stimulate de aportul intuitiei, reprezentarilor si sugestiilor. e) MOTIVATIA este constituita din mobilurile interne si externe ale conduitei care actioneaza organismul, il incita la actiune, sustine si orienteaza conduita. In cadrul conduitei motivarea se diferentiaza prin doua aspecte: unul activator si altul de directionare spre scop. Cercetarile au identificat un numar foarte mare si variat de motive, sub impartite in doua categorii: biofiziologice si psihologice. Ultima categorie interesand intrun grad mai mare motivele psihologice, specific umane ca: trebuinta de stimulare, curiozitatea perceptiva, interesele, aspiratiile, trebuinta de performanta, creeaza fundamental practicarii perseverente al activitatii sportive. Pentru handbal, o mare importanta o are tenacitatea, sau indicele de tenacitate, ce include in sfera sa puterea de autodepasirte, trebuinta de performanta, vointa, taria de caracter, staruinta, perseverenta, rezistenta (in general la durere. Cum este si firesc, nu toti copiii prezinta aceasta calitate. Fiind din plin solicitata in handbal este lesne de inteles ca formeaza unul din criteriile fundamentale ale selectiei (prin prisma comportamentului psihic si psihomotric). O alta caracteristica de o extrema importanta in handbal este timpul de reactie ca una din formele de manifestare a capacitatii psiho-motrice. Timpul de reactie este intervalul scurt dintre momentul aparitiei unui stimul si pana la declansarea raspunsului. Deoarec timpul de reactie este un parametru ce se inscrie in codul genetic al reactivitatii generale (aflata intr-o interrelatie destul de stabile cu particularitatiile personalitatii), timpul de reactie
Page3 2

poate da informatii reale atat asupra reactivitatii motrice a organismului, personalitatii. Utilizarea timpului de reactie drept criteriu de selectie trebuie sa tina seama de conditiile de stress precum si de alti factori cum ar fi: modalitatea stimulilor); calitatea senzoriala (fiecare culoare sau gust are un timp de percepere diferit); intensitatea stimulilor; intervalul dintre semnalul pregatitor si stimul; similaritatea stimulilor; factorii legati de starea de moment a organismului; varsta; sexul. timpului de reactie ca indicator al senzoriala (perceprea diferita a cat si asupra unor caracteristici ale

Cele mentionate trebuie sa duca la interpretarea si examinarea corecta reactivitatii generale si al personalitatii, precum si la posibilitatea utilizarii timpului de reactie ca indicator al modificarii echilibrului morfofunctional al organismului. Acestea ar fi principalele criterii de ordin psihic si psiho-motric utilizabile si importante in procesul de selectie pentru practicarea handbalului.

III.2. SELECTIA SI ORDINEA JUCATORILOR PE POSTURI IN HANDBAL

a) PORTARUL In handbalul contemporan, portarii sunt selectionati dintre tinerii inalti, cu dezvoltare fizica armonioasa. Raportul dintre talie si greutate arata ca portarul trebuie sa
Page3 3

fie un jucator simplu, cu mare usurinta in efectuarea celor mai complicate miscari, chiar si in conditii de dezechilibru. Bratele lungi si deschiderea mare a palmei sunt conditii favorizante in apararea portii. Din punct de vedere motric, portarul trebuie sa faca dovada unei foarte bune viteze de reactie, calitate indispensabila, ce nu poate fi compensate prin alta in acest caz. De asemenea , portarii trebuie sa posede o buna viteza de deplasare, detenta, forta fizica generala, mobilitate in articulatiile coxofemurale, al coordonarii si al controlului fin al miscarilor sunt calitati care trebuie sa fie dezvoltate printr-un antrenament bine planificat si executat timp de mai multi ani. Dintre calitatile psihice necesare pentru ca portarul sa poata obtine performante maxime, pe primul loc se situeaza curajul. De asemenea, portarul trebuie sad ea dovada de multa stapanire de sine, calm, chiar si in situatiile cele mai critice, sa aiba molta vointa si spirit de combativitate, sa aiba incredere in fortele proprii, sa persevereze in actiuni, sa lupte cu adversarul pe plan psihologic si gandind o data cu el, prin anticipatie, sa-I descopere adevaratele intentii. b) EXTREMA Este un jucator cu date antropometrice care il apropie de alergatorii de viteza din atletism. Talia lui poate fi mai mica decat a celorlalti jucatori de camp. Greutatea corporala trebuie sa fie ceva mai mare, comparative cu cea a portarului si a interului, aceasta fiind o necessitate pentru a face fata contactelor dure cu aparatorii adversi. Greutatea optima exprimata prin valoarea de 1,06 a raportului dintre talie si greutate este un factor favorizant al performantei. Daca depaseste in plus sau in minus

Page3 4

valorile

normale,

poate

deveni

un

factor

limitative,influentand nefavorabil si forma sportiva. Deschiderea palmei trebuie sa fie mare, deoarece extrema nu poate executa multe procedee tehnice de aruncare la poarta, de fentare si chiar de pasare, care necesita tinerea prin aruncare a mingii. Anvergura este,de asemenea, mare. Bratele lungi ajuta la executarrea aruncarilor la poarta de pe extrema, situatii in care se urmareste marimea unghiului de aruncare. Din punct de vedere motric, extrema trebuie sa posede o buna capacitate de acceleratie in alergarea de viteza pe distante scurte, de 23-30 m, se asociaza in obtinerea succesului scontat in actiunile de contraatac. Extrema trebuie sa fie foarte indemanatica sis a poata executa cu siguranta, in conditii de viteza, conducerea mingii in driblinj, cu si fara schimburi de directie. Daca la tipul somatic si la capacitatea motrica a jucatorilor specializati pe postul de extrema nu se face nici o diferentiere intre dreptaci si stangaci, la continutul tehnicotactic apar in mod firesc diferente de executie la extrema dreapta, care este jucator dreptaci. c) PIVOTUL Actionand pe un spatiu restrans, aglomerat de aparatotii extremi de vigilenti si duri, in handbalul modern, pivotal are un profil deosebit. El trebuie sa fie un jucator inalt, cu greutatea corpului mai mare decat a celorlalti jucatori de camp. Aceasta robustete este necesara pivotului pentru a-si plasa mai usor controlul asupra corpului si pentru a creea dificultati sportive adversarilor care il marcheaza. Bratele pot fi cva mai scurte, in schimb deschiderea palmei ceva mai mare, deoarece pivotul, in lupta cu adversarii, de cele mai multe ori,are mana ocupata
Page3 5

cu acestia, fiind nevoit sa tina mingea prin apucare. Diametrele biacromial si bitrohanterian sunt specifice unui sportive robust, dezvoltat in mod proportional. Calitatile motrice sunt apropiate de cele ale extremelor, avand valori cu putin mai mici. Timpul pe care il are la dispozitie pentru aruncarea la poarta in faza a IV-a este mult mai scurta decat la ceilalti jucatori. Din acest motiv, el trebuie sa aiba o foarte buna viteza de reactie si de executie, precum si o stapanire perfecta a corpului si segmentelor, un simt fin al echilibrului si o coordonare foarte buna. Fara aceste calitati, pivotul nu-si va putea indeplni in mod integral si cu eficienta sarcinile fundamentale ale acestui post. Pivotul, ca si portarul, prin continutul tehnico-tactic al jocului sau, se diferentiaza net de ceilalti coechipieri. De aici se desprinde concluzia ca pregatirea specifica a pivotului pentru executarea cu maiestrie inalta a procedeelor tehnice si a actiunilor tactice, trebuie sa ocupe un loc insemnat preocuparilor antrenorilor. d) INTERUL Pe plan international, ca si la noi, tendinta cresterii inaltimii interilor este evidenta. Rezulta ca interii sunt jucatori inalti,cu o greutate potrivita, mai aproape de cea a aruncatorilor, deoarece ei trebuie sa fie foarte agili, cu o buna viteza de deplasare si de executie. Palma mare si in special anvergura sunt factorii care contribuie pozitiv la executarea procedeelor tehnice de aruncare la poarta, precum si la marirea eficientei procedeelor de fentare cu mingea, pe care le pot executa din tinere apucata. Diametrele biocromial si bitrohanterian prezinta valori care atesta o buna dezvoltare a toracelui si bazinului, pastrandu-

Page3 6

se totusi in limitele care sunt considerate ca dau o buna proportie corpului. Din punct de vedere al calitatilor motrice, interul se diferentiaza de ceilalti jucatori. Forta generala, la care se adauga o foarte buna forta de aruncare si de saritura in inaltime cu un lan foarte scurt sunt principalele calitati motrice ale jucatorului specializat pe acest post important. Din cele prezentate mai sus rezulta ca interul trebuie sa fie un tip atletic, proportional dezvoltat fizic si cu calitati motrice asemanatoare celorlalti jucatori, desi este mult mai inalt, avand cote de performante ceva mai ridicate la forta de aruncare si de saritura (detenta). Mobilitatea articulatiilor scapulo-humerale, a coloanei vertebrale si a centurii pelviene, ca si elasticitatea musculara trebuie sa fie dezvoltate permanent, pentru a oferi jucatorului posibilitatea executarii cu usurinta si indemanare a tuturor procedeelor tehnice specifice care sunt de astfel destul de numeroase si dificile. e) CENTRU Jucatorii specializati pe postul de centru sunt mai inalti decat jucatorii de semicerc si mai scunzi ca portarii si interii. Talia inalta este necesara pentru executarea aruncarilor la poarta de la distanta si pentru supravegherea campului de joc atat de aglomerat in fata portii. Centru poate fi ceva mai greu,ceea ce va avantaja lupta corporala ca adversarii si mare siguranta ca la reusitelor interi, ceea paravanelor ce si blocajelor. executarea Anvergura si lungimea palmei sunt mari, pastrand aceleasi proportii favorizeaza simetrica si cu usurinta, spre dreapta si spre stanga, a procedeelor tehnice de pasare, de fentare, de angajare a jucatorilor de semicerc si de aruncare la poarta. Diametrele

Page3 7

biacromial si bitrohanterian arata o buna dezvoltare a centurii scapulo-humerale si a centurii pelviene. Din punct de vedere al calitarilor motrice nu intalnim la centru deosebiri foarte mari comparativ cu interul, valorile fiind in genral apropiate. Activitatea centrului este caracterizata prin viteza de executie si prin indemanare. Aceste doua calitati motrice sunt indispensabile si nu pot fi compensate prin alte calitati de orice natura ar fi acestea. Indemanarea il ajuta pe centru sa execute cu usurinta procedee tehnice grele, complicate, in lupta cu adversarul. Viteza de executie il favorizeaza pe centru ca, dupa ce a descoperit o posibilitate de angajare a unui coechipier la semicerc sau o situatie favorabila de aruncare la poarta, sa poata efectua in timp util actiunea respectiva. De multe ori, rezolvarea unor sitiatii de joc in criza de timp reprezinta o caracteristica pentru jucatorul specializat pe postul de centru. Instruirea speciala a centrului pentru specificul jocului sau trebuie sa devina o preocupare deosebita.

CONCLUZII
Pentru ca tinerii jucatori, selectionati dupa criterii riguroase, sa obtina performante, este necesar ca ei sa parcurga un proces organizat si indelungat de performanta. Calitatea procesului de antrenament este considerat a fi cel

Page3 8

de-al doilea

factor important al performantei sportive,

pentru ca prin ea se accelereaza obtinerea rezultatelor. Daca pana nu demult obiectul instruirii era jucatorul de talie medie, acum toata atentia se acorda jucatorilor inalti sau a celor cu calitati deosebite; in actiunea de depistarea acestor sportivi , profesorii si antrenorii sunt ajutati de medici si psihologi. In perioada de selectie, ca de altfel in intreaga activitate cu copii si juniori, profesorul si antrenorul trebuie sa foloseasca cele mai corespunzatoare metode, sa dea dovada de tact pedagogic si competenta profesionala, sa iubeasca copii si sa le creeze astfel conditii dintre cele mai bune de pregatire. Munca de instruire cu copii si juniorii, pe plan national, nu va fi eficienta si nu-si va atinge scopul, daca nu exista o interpretare unitara a obictivului de realizare a modelelor.

BIBLIOGRAFIE
Page3 9

1.M.CSUDOR,GAVRIL Combinatii 2.MIHAI tactice, Bucuresti, 1989.

CUSUDOR-HandbalEditura Sport Turism,

SANISLAV-Metodologia corporale,

cercetarii Alma pentru Turism,

activitotilor 3.PAUL fazele

Editura

Mater,Sibiu, 2002. CERCEL-Handbal-Exercitii de joc, Editura Sport

Bucuresti, 1980. 4.STOIAN I.-Handbal (Curs de baza ),Editura Alma Mater, Sibiu, 2003. 5.STOIAN I.-Handbal (Curs de baza ), Editura Alma Mater, Sibiu,2002. 6.VALERIU GOGLTA- Instruirea copiilor si juniorilor in handbal. EDITURA STADION 1974 7.IOAN KUNST GHERMNESCU -Handbal Tehnica Si Tactica Jocului. EDITURA SPORT TURISM 1978 8.VICTOR COJOCARU EDITAT FAR NUMELE AUTORULUI HANDBAL - Manual Pentru Scoli Medii De Cultura Fizica Si Sport S.M.T.C.F. Editura de stat 1949 CCFS
Page4 0

Page4 1