EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Alegerea coeficientului parţial γM pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL 2 pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. - Art. 2.4.2.3. CR 6-2013 şi Art. 8.6.1. P 100-1/2012. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de EXEMPLUL 3 compresiune (pentru predimensionare) - σ0d. - Art.4.1.1.2.2. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare EXEMPLUL 4 prin rupere pe secţiuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali EXEMPLUL 5 Art. 6.2.2.1. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. EXEMPLUL 6 Efectul excentricităţii planşeului - Art.6.2.2.1.(5). EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un EXEMPLUL 8 perete de zidărie nearmată → Art. 6.6.2.1. Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) - pentru un EXEMPLUL 9 perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară Art.6.6.3.4. Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 10 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2). Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 11 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru rezistenţa la SLS (Art.6.6.3.2(5)). EXEMPLUL 12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată EXEMPLUL 13 Art.6.6.3.3. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice– EXEMPLUL 14 Art.6.6.4.1.1.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului EXEMPLUL 15 capabil din încărcări seismice - Art.6.6.4.1.1.2. EXEMPLUL 16 Calculul rigidităţii unui perete cu goluri - Art.6.3.2.3. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie EXEMPLUL 17 Anexa A.

1

EXEMPLUL NR.1.
Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Greutatea zidăriei netencuite Codul CR 6-2013 stabileşte următoarele condiţii pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei în funcţie de densitatea elementelor şi de tipul mortarului: 1. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai sus. De exemplu: • • zidărie cu elemente ceramice pline γzid,0 = 18.0 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 25% goluri γzid = 13.5kN/m3

2. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri (T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus. De exemplu: • • • zidărie cu elemente din BCA γzidBCA ≡ γelBCA zidărie cu elemente ceramice cu 45% goluri γzid = 9.9 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 55% goluri γzid = 8.1 kN/m3

3. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de utilizare generală (G) se va lua egală cu greutatea elementelor pentru zidărie la care se adaugă greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora. În acest caz calculul greutăţii proprii a peretelui se face după cum urmează: 1. Dimensiunile elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt: − − lzid = lel + 12 mm hzid = hel +12 mm

Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei cu elemente LD şi mortar de uz general (G) 2. Volumul elementului Vel = tel × hel × lel 3. Greutatea elementului Gel (kN) = Vel (m3) × γ (kN/m3) Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid 2 (Ex.1.1b) (Ex.1.1c) 4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar) (Ex.1.1a)

5. Volumul mortarului Vmortar (m3) = Vzid - Vel 6. Greutatea mortarului Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar Gel,zid = Gel + Gmortar 8. Greutatea specifică a zidăriei în perete (elemente + mortar) ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ
ீ ሺ௞ேሻ
೐೗,೥೔೏

(Ex.1.1d) (Ex.1.1e) (Ex.1.1f)

7. Greutatea totală a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN)

(Ex.1.2)

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ × ‫ݐ‬௘௟ ሺ݉ሻ (Ex.1.3)

A. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA şi mortar de uz general (G). • Dimensiunile elementului • • • • • • • • hel= 0.250 m → hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m lel = 0.600 m → lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m tel = 0.300 m → tzid = 0.300 m

Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3 Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3 Greutatea specifică a elementului γelBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3 Greutatea elementului GelBCA = Vel × γelBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel,zid = Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062 ≅ 0.330 kN/element Greutatea specifică echivalentă a zidăriei ߛ௭௜ௗ஻஼஺ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.଴ସ଼ଵ = 6.86 ݇ܰ /݉ଷ
ீ ሺ௞ேሻ ଴.ଷଷ଴
೐೗,೥೔೏

• •

Sporul de greutate datorat greutăţii mortarului (G) este circa 15.3% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 6.86 × 0.30 ≅ 2.05 ݇ܰ /݉ଶ 3

212 +0.೥೔೏ • • Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11.೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.ଶହ଺଺ ೐೗.02 × 0.1 kN/m3 Greutatea elementului Gel = Vel × ρel = 0.00 × Vmortar = 0.Vel = 0. • Greutatea peretelui tencuit pe 1.012 = 0.0 m2 de perete Gperete = 3.50 kN/m2 Greutatea echivalentă a obiectului suspendat ‫ܩ‬௦௨௦௣ = ଷ.zid . Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argilă arsă cu 55% goluri verticale şi mortar G.0440 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel.0.4% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 9.B.02625 × 8.30 m realizat din elemente ceramice cu 55% goluri verticale care suportă un boiler cu greutatea de 3.40 + 0.5 kN.00 × (1 .262 m lel = 0.1 = 0.02845 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel.zid = 0.25 = 3.350 m → lzid = 0.ହ • • Greutatea echivalentă totală a peretelui ௧௢௧௔௟ ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ = 3.300 × 0.300 × 0.044 = 0.00 m cu grosimea nominală de 0.25 ݇ܰ /݉ଶ ଷ.262 × 0.00 × 5.350 + 0.250 + 0.଴ଶ଼ସହ = 9.65 ݇ܰ /݉ଶ 4 .2566 kN/element Greutatea specifică a zidăriei în perete ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗.300 m • • • • • • • • Volumul elementului Vel = 0.02 ݇ܰ /݉ଷ ீ ሺ௞ேሻ ଴.250 × 0.zid = Gel + Gmortar = 0.02625 m3 Volumul elementului zidit Vel. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile 3.350 = 0.71 ݇ܰ /݉ଶ C.212 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.଴଴ ≅ 0.30 ≅ 2.012 = 0.362 = 0.0022 m3 Greutatea specifică a elementului γel = 18.250 m → hzid = 0. • Dimensiunile elementului - hel = 0.଴଴×ହ.55) = 8.362 m tel = 0.

Alegerea coeficientului parţial de siguranţă • • 5 . Alegerea materialelor pentru zidărie • • conform Codului P 100-1/2012.6. prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi industrial Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. pentru toate zonele seismice. art. conform Codului CR6-2013.1.2.20g ag = 0. la starea limită de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1.20 g nu se acceptă folosirea mortarului (G) preparat la şantier. la starea limită ultimă (ULS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1. conform Codului P 100-1/2012.EXEMPLUL NR. coeficientul de siguranţă este: ∗ pentru mortar de reţetă (G) preparat industrial sau semi industrial γM = 2. CR 6-2013 şi Art.expunere IV III I şi II B. Stabilirea tipului de control • • şcoala generală cu 8 clase este încadrată în clasa de 2-a de importanţă (conform tabelului 4.5 Tabelul 11 Zona seismică ag ≤ 0.2. P 100-1/2012. pentru gruparea fundamentală de încărcări. tabelul 8.40g Redus (R) Normal (N) Normal (N) Special (Sp) C.2.8 Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. conform tabelului 11 (redat mai jos) din proiectul Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie trebuie să se adopte controlul special (Sp).4. tabelul 2. 2.0 ∗ pentru mortar performant (G) sau (T) γM = 1.13 pentru gruparea seismică de încărcări. pentru toate tipurile de mortare.(7) pentru clădirile din clasa de importanţă 2 se folosesc elemente pentru zidărie din categoria 1 conform Codului P 100-1/2012.25g÷0. .Art. pentru toate tipurile de mortare.2 din Codul P 100-1/2012) pentru clădiri din clasa 2-a de importanţă. 8.8.13 pentru gruparea seismică de încărcări. pentru clădirile din clasa de importanţă 2 în zone seismice cu ag≥0.8 • Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. Clasa de importanţă . art. conform Codului P 100-1/2012. tabelul 8. Se parcurg următoarele etape: A.1. 8.3.2.1.2 Alegerea coeficientului parţial γm pentru pereţii structurali din zidărie pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti.

valorile din tabel se înmulţesc cu numărul de niveluri aflat peste secţiunea considerată pentru obţinerea efortului unitar de proiectare.1 Greut.125 0. în funcţie de materialul din care sunt realizaţi pereţii (se consideră.3.100 0.125 = 0. Pentru efortul maxim.5 kN/m2 15.1.1 = 4 × 0.104 0.250 0.125 Pentru fiecare caz în parte.0%.208 0.2.σ0d . De exemplu.0 m Valorile obţinute (σ0.0 kN/m2 Tabelul Ex.1).1 se înmulţesc cu nniv (numărul de niveluri supraterane ale clădirii).0% înălţimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) .0% 6.50 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.083 0.0% 5.0% 0. pentru o clădire zidărie cu înălţime P+3E (nniv = 4).1.0 kN/m2/nivel aria pereţilor structurali pe fiecare direcţie p% = 3. Densitatea pereţilor structurali p% 3.125 0.188 0.0 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din argilă arsă cu 45% goluri→ gech = 12.166 0.3.2.5 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din BCA → gech = 10. având greutatea gech = 12. în secţiunea de "încastrare". Mărimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând: • greutatea proprie a clădirii pe nivel.4.1.0% 4.150 0.1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex. în toate cazurile. Pentru predimensionarea clădirilor cu structuri din zidărie este necesară cunoaşterea aproximativă a efortului unitar mediu de compresiune (σ0d) dat de încărcările de tip gravitaţional (permanente şi utile).valorile σ0.Art.3. în secţiunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este σd = 4 × σ0.0 kN/m2 12. că planşeele sunt din beton armat): • • zidărie cu elemente pline din argilă arsă → gech = 15.EXEMPLUL NR 3.0 ÷ 6. 6 .156 0.5 kN/m2 (cu elemente pentru zidărie din argilă arsă cu 45% goluri verticale) şi densitatea pereţilor structurali pe fiecare direcţie p = 5. gech 10.

101 0.i pentru zidărie cu elemente din BCA Tabelul Ex.220 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.1a).301 7.9 1.128 0.120 0.3 0.0 15.180 De exemplu.247 0. rezultă.151 0.140 0.257 0.௜ = 0.5 0.4.5b) din CR 6-2013: I.141 0.321 0.359 0.177 0.7 0.073 0.078 0.376 12.237 0.3.5 0.2 0.287 0.8 0.278 0.188 0.100 0.099 0.230 0.178 0.077 0.191 0.179 0.1 0.4a) şi (4. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.3 0.4b) din CR 6-2013: A.4a) D.238 0.080 fb (4.204 0. Pentru elemente din BCA ݂௩௞ .0 N/mm2.202 0.288 0.166 0.4b) În relaţiile (4.0 6.152 0.4 0.166 0.159 0. 2 şi 2S ݂௩௞ .144 0.128 0.5 N/mm2.154 0.200 0. Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare fvk.243 0.170 0.141 0.0 0.126 0.249 0.5 0.4b) notaţiile sunt: • • fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie.187 0.171 0.147 0.174 0.i date în tabelele următoare: Valori fvk.106 0.150 0.226 0.060 0.322 0.082 0.1a.1.121 0.4.066 0.i pentru zidărie cu elemente din argilă arsă Tabelul Ex.4 0.6 0.341 0.202 0. pentru care σ0d = 0.338 10.099 0.0 0.179 0.161 0.203 0.127 0. σ0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcţia efortului unitar de forfecare. dacă se folosesc elemente din argilă arsă cu fb = 10.110 0.0 0.i . în secţiunea considerată.271 0.205 0.4.EXEMPLUL Nr 4.190 0.6 0.137 0.151 0.2.301 0.197 2.252 0267 0.091 0. se calculează cu relaţiile (4.166 0.182 0.9 1.5 0.4 0.152 0.119 0.215 0. la parter fvki = 0. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secţiuni înclinate .115 0.192 0.089 0.5 0.Art.255 0.8 0. cu toate rosturile umplute cu mortar.269 0.306 0.0 0.234 0. 7 .7 0.5a) şi (4.212 Valori fvk.183 0. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.162 0.5 0.177 0.165 0.2 0.4.120 0.0 N/mm ) : fbt = 0.256 4.259 5.217 0.10݂௕௧ ට1 + 16 ௙బ೏ ఙ ್೟ (4. a zidăriei cu mortar (G).200 0. pentru clădirea din EXEMPLUL NR. şi cu mortar (T).0 0.5a) (4.1b. Elemente din argilă arsă : fbt = 0.220 0.௜ = 0.229 3.163 0.197 0.202 0.281 5.1 0.100 0.5b) Pentru utilizare directă în proiectare s-au determinat valorile fvk.4a) şi (4. II.220 0.0 0.228 0.035fb 2 Elemente din BCA (fb > 2. În lipsa rezultatelor din încercări valoarea rezistenţei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidărie se determină cu relaţiile (4.22݂௕௧ ට1 + 5 ఙబ೏ ௙್೟ (4.1.214 3.133 0.219 0.137 0. Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1.2.

30 = 106.40 = 22.30-0.60)x3.Ax A → 10.Ax 3 → (10.1.50x2.2.1.00 .40 .60)x3.Ax 1 → (10.2.1.30-0.00 . Date generale • • • Înălţimea etajului het = 3.00 = 27.00 .00 = 23.30 -0.00x2.50x2. 6.Ax B → (10.2.00 .50x2.2.50x1.50 .30 × 10.00x2.85 m2 Total = 94.2.1.50 . Se determină forţa axială de compresiune în pereţii structurali pentru clădirea cu planul din figura Ex.2.1.Art.50x1. Planul nivelului Calculul se face pentru zidărie executată cu patru tipuri de elemente pentru zidărie: 1.50 m2 Zidărie cu grosimea t = 25 cm .09 m2 Aria zidurilor structurale Azid = 11.65 m2 .85)x3.30-0. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2 5.10 .1.00x2.50x2.00x1.5.30x3.65 m2 Total = 46.40 m2 .05 m2 • 8 .1.Ax C → 10.EXEMPLUL NR.5.00 .10 m2 .90 m2 . Figura Ex.33 m2 5.00x2.00 = 22. Calculul ariei zidăriei în elevaţie (pe înălţimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .30x3. Elemente din argilă arsă cu 45% goluri verticale 4.1.5 Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali .00 .00 m Aria nivelului Aniv = 10.1.60) x3.00 = 20.10 = 23.1.Ax 2 → (10.00x2.1.00 .1. Elemente din argilă arsă pline 2. Elemente din argilă arsă cu 25% goluri verticale 3.2.00 .

0 81 9.5.30 m2 • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.6 100 12.50 .et kN 1446 1276 1164 1009 Tabelul Ex.5 Gol 45% 4.0.62 Total = 89.5.00 .125) = 15.20 586 Gol 25% 4.2 Gtot.50 .00 378 BCA 2.125)x(4.10 235 821 7.00 .15 .0.15 .et/Aetaj kN/m2 % 13.125)x(6.125) = 29.15 .3 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 135 daN.0 m2) • placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereţi despărţitori uşori încărcare utilă (locuinţă) 0.125)x(4.85 458 94.15 .125) = 24.50 161 539 5.0.91 m2 A-B/2-3 → (5.0 cm pe ambele feţe.0 88 11.50 115 384 3.85 269 5.2.3. Calculul greutăţii planşeului • Aria planşeului (între pereţi) A-B/1-2 → (5.30 x 700 = 62500 daN → 625 kN 5. date în tabelele din Comentarii Cap.15 .5 70 Elemente 9 .08 2.1 Grosime t = 25 cm Total greutate Azid gzid Gzid ΣGzid ΣGzid/Aetaj m2 kN/m2 kN kN kN/m2 5.3.5.74 m2 Tabelul Ex.20 193 651 6.00 .50 .19 m2 B-C/2-3 → (4.0.0.15 .74 4. Greutatea totală a nivelului ΣGzid kN Pline 821 Gol 25% 651 Gol 45% 539 BCA 384 Gpl kN 625 Gtot.0.0.0.0. Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 kN/m2 kN Pline 6.125) = 19.15 .0.00 . Calculul greutăţii zidăriei pe nivel S-au considerat greutăţile gzid ale zidăriei (elemente + mortar cu grosime normală -G) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.125)x(6.15 .0.0.m2 80 daN/m2 45 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea totală a planşeului 89.0.50 .0.0.4.46 m2 B-C/1-2 → (4.14 46.05 3.0.et/Aetaj Gtot.

5. Pentru fiecare zonă de pereţi (Z1÷Z9 din figura Ex.4.2.1.5 0 Greut. Calculul forţelor axiale pe pereţi 10 .3.6 Determinarea forţei axiale de compresiune pe pereţi pentru un nivel al clădirii Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea: 1.5.4b) se calculează forţa axială dată de planşeu prin înmulţirea reacţiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăţimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie). Se determină reacţiunile planşeelor pe fiecare linie de pereţi (p1 şi p2) cu relaţiile p1 = qtot l1 4  l1  p2 = p1  2 − l   2  unde qtot este încărcarea totală de proiectare pentru gruparea respectivă de încărcări (fundamentală sau seismică) Figura Ex.totala Pline 25%gol 45%gol BCA Figura Ex.Comparaţia greutăţii totale a nivelului în funcţie de elementele pentru zidărie folosite 5.5. Schema pentru calculul încărcărilor verticale pe pereţi din greutatea planşeului 2.5 1 0.5. (a) (b) Figura Ex.

Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înălţimea etajului). Se determină ariile verticale de zidărie (pe înălţimea etajului) aferente fiecărei zone (Z1 ÷ Z9).36 171 151 138 Z7 1.60 72 62 55 BCA 111 125 83 87 257 120 70 110 46 (a) Transversal (b) Longitudinal Figura Ex. zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faţade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare) .5.3 Gzidărie (kN) Forţa axială (kN) Gplanşeu Elemente 25% 45% Elemente 25% 45% (kN) BCA BCA pline gol gol pline gol gol Z1 62 106 83 69 49 168 145 131 111 Z2 82 93 73 61 43 175 155 143 125 Z3 47 79 61 51 36 126 108 98 83 Z4 52 75 59 49 35 127 111 101 87 Z5 187 142 117 98 70 329 304 285 257 Z6 74 97 77 64 46 171 151 138 120 Z7 34 78 61 51 36 112 95 85 70 Z8 63 101 81 66 47 164 144 129 110 Z9 24 48 38 31 22 72 62 55 46 3. Tabel Ex.39 164 144 129 Z9 0.05 112 95 85 Z8 1.5 Pereţi structurali pe cele două direcţii 11 .50 168 145 131 Z2 1.5.5.2.4 Efort unitar de compresiune (kN/m2) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 113 97 88 74 142 126 116 101 120 103 93 79 132 115 105 91 151 140 131 118 127 112 102 89 106 90 81 67 118 104 93 79 120 104 92 77 Forţa axială (kN) Aria Zona Z Elemente 25% 45% (m2) pline gol gol Z1 1.5.18 329 304 285 Z6 1.24 175 155 143 Z3 1. Tabelul Ex.96 127 111 101 Z5 2. Din valorile forţei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel.tabelul Ex.05 126 108 98 Z4 0.3.

345 Elem.5. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 117 100 91 77 99 86 79 68 52 45 40 33 59 52 48 42 170 158 147 133 49 43 38 28 95 82 74 63 114 101 92 80 41 36 32 27 Elem. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 56 48 44 36 128 113 104 91 41 36 32 27 38 33 30 26 170 158 147 133 68 60 55 48 68 58 52 43 124 109 98 83 41 36 32 27 Tabelul Ex.5b.645 1.345 12 .035 0.345 0. Zona T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Aria (m2) 0.795 0. Valorile forţelor axiale (kN/etaj) obţinute prin înmulţirea efortului unitar din zona (Z) căreia aparţine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele Ex.125 0.495 0.050 0.5a.5b.900 0.288 1.5.538 0.413 0.900 0. Tabelul Ex.5.495 0. Zona L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Aria (m2) 1.4.125 0.5.750 0.413 1.5a şi Ex.

0 × 16.6.w = 2.6.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul).00 m.475 ≅ 2270 kNm (comprimă permanent talpa 2) Momentul capabil al secţiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 5230 kNm (calculat conform metodologiei din EXEMPLUL NR. Efectul excentricităţii planşeului .525 = 1.et = 6.G al planşeului XG. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. Peretele considerat este reprezentat în figura Ex.6.pl = 4.0 kN/m3. 2.1.Ex.00 × 8.6.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E. 13 .et = 3.24 × 3.1.475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 1536 × 1. Succesiunea calculului • • • • • • • • • • Aria secţiunii orizontale a peretelui : Aw = 3.0 ≅ 156 kN/nivel Greutatea totală a peretelui Gw. Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 1.10).2. având înălţimea de etaj het = 3.00 × 8.Art. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6. consumă circa 43% din capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică a peretelui.0 kN/m2.2.2.6 N/mm2 Figura.0 = 384 kN Greutatea totală adusă de planşee Gpl.00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4. Date generale • • • Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 8.tot = 4 × 384 = 1536 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.1.G al secţiunii peretelui XG.tot = 4 × 156 = 624 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.(5). 6. Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei tencuite qzid = 16.00 m la toate nivelurile.EXEMPLUL NR. planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.00 × 8.00 . ⇒ Concluzie Dispunerea excentrică a planşeului faţă de perete.

(1a). pentru secţiunile I.I se obţine din relaţia k y .1 Notaţii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereţilor Notaţiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor sunt arătate în figura Ex 7. • • • • • • • • • • • t . sub formă sistematizată.grosimea tălpii 1 a peretelui t2 .7. Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex.1.I l w 2 (Ex.3) βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienţi adimensionali În cazul peretelui în formă de "I" (figura I.6.lăţimea tălpii 2 a peretelui aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 . Distanţa centrului de greutate G.1) (Ex.5) unde factorul ky.6.7. Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.6) 14 .I = k y .7. în continuare. Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui .t)t1 aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 .grosimea tălpii 2 a peretelui b1 .lăţimea tălpii 1 a peretelui b2 .7. Figura Ex.t)t2 aria inimii Aw = lwt αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienţi adimensionali (Ex.13) caracteristicile geometrice ale secţiunii peretelui se calculează astfel: 1.L sau T) t1 .7.EXEMPLUL NR.grosimea inimii peretelui lw .Art.7. formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii orizontale a pereţilor în formă de I.4) 2.lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor.I = 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 (Ex. faţă de extremitatea 1 y G .7.2) (Ex.1.1.7.

1 (Ex.135 1 + α t 1 + αt 2 1 + 0.7.7.I este dat de relaţia 2 2 2 k I.7) unde factorul kI.075 AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 Cu formulele (Ex.1 AI (Ex.7.375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.1 considerăm următoarele dimensiuni: • • • • • • • • • • • • • • t = 25 cm t1 = t2 = 30 cm b1 = 150 cm b2 = 250 cm lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .7.075 ) + 0.I = I w k I .7.1)÷(Ex.375 × 0. I 12 (Ex.10a) (Ex.675 k y .I = = 1.7.7.8) 4. Momentul de inerţie I II = 3 tlw k I .1 = II lw − yG .25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 .375 + 0. I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1 [β 2 t 1 + 3(k y − β t 1 ) ] + α t 2 [β t 2 + 3(2 − k y − β t 2 ) ] (Ex.I = yG 1 = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + 0.10) rezultă: k y .1l w 2 = 1.075 k y .675( 2 − 0.7.9a) ⇒ La talpa 2 WI .25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0. Modulele de rezistenţă ⇒ La talpa 1 WI .7.675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.1 = rsc .3.1 (Ex.135 × 200 = 227.2 = WI . Limitele sâmburelui central (faţă de centrul de greutate G) rsc .1 AI W2 .0cm 15 .1 = II yG .9b) 5.10b) În figura Ex.

଴ିଶଶ଻.• • • • • • • ‫ܫ‬௪ = య ௧×௟ೢ ଵଶ = ଶହ×ସ଴଴య ଵଶ = 133.଴ = = ଶ.553 × 133.I = 3.3 × 10଺ ܿ݉ସ kI.74 × 108 cm4 ܹூ.ଵ = ܹூ.09 × 10଺ ܿ݉ଷ = 2.ଶ = ‫ݎ‬௦௖.ଶ = ூ಺ ௬ಸభ ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ௐ ಺ .7ܿ݉ 16 .଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.74 × 10଺ ܿ݉ଷ = ସ.553 II = 3.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.భ ஺಺ ௐ ಺ .଻ସ×ଵ଴ఴ ଶଶ଻.9 ܿ݉ = 133.଴ = = 2.3 × 106 = 4.మ ஺಺ ସ.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.

75cm 2 3 2 3 Figura Ex.1) tP − tE z = 37.0N/mm2 şi mortar (G) M10 Netaj (zid) = 25.5 30.0 = 63.0 kN Excentricitatea forţei N1 faţă de axul peretelui de la parter 1.d (planşeu) = 29.8.6.0 kN/etaj (valoarea este calculată cu coeficientul 1.0 kN/etaj Netaj.0cm 3 Excentricitatea forţei N2 faţă de axul peretelui de la parter t P a 37.Determinarea excentricităţii structurale ei0 17 . 6.d (total) = 34. 1.8.2 = 34.3 din Cod): a = 30 cm a Poziţia forţei N2 în raport cu faţa interioară a peretelui = 10.2.5 cm (parter) het = 300 cm zidărie din cărămidă plină cu elemente fb = 10.1.EXEMPLUL NR.0 kN/etaj N1 = 3 x 63.0 = 189.1.8 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un perete de zidărie nearmată → Art.d(zid) = 1.50 pentru încărcarea utilă) Netaj.35 x 25.1) • • • • N2 = 29. Încărcarea totală adusă de etajele I÷III (forţa notată N1 în figura Ex.35 pentru încărcările permanente şi 1.0 + 29. Dimensiuni şi materiale • • • • • • • • • • lw = 100 cm t = 25 cm (nivel curent) t = 37. Date generale 1.5 − 25.0 = 6.2 kN/etaj → Netaj.1.25cm d1 = z 2 2 3.0 kN Lungimea de rezemare a planşeului pe zidul parterului (distanţa notată "a" în figura 6.8.2 Încărcarea pe etaj 2. Încărcarea adusă de planşeul peste parter (forţa notată N2 în figura Ex.0 d2 = z − = − = 8.

3 kN/m Momentul încovoietor din acţiunea vântului pe faţadă (valoare aproximativă) M hi = M hm = 2 p h het 3 .5 kNm 12 12 6.5 = 1.15 + 1.pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform CR 1-1-4/2012) Încărcarea din vânt pe fâşia aferentă de faţadă ph = (0.0 2 = = 2.5 9.60 x 1. eah) = 1. Calculul coeficientului de reducere a rezistenţei Φm (în secţiunea situată la 2/3 din înălţimea peretelui): 18 .00cm eah = et = 300 300 • • ea = max(eat. Excentricitatea accidentală ea • în funcţie de grosimea peretelui (formula 6. Prin urmare eh(i) are semn opus excentricităţii ei0. Coeficientul de reducere a rezistenţei în secţiunea de la extremitatea superioară a peretelui de la parter se calculează cu formula 6.(formula 6.13 din Cod în care valoarea excentricităţii accidentale se ia în poziţia cea mai defavorabilă.25 – 1.35 Φi = 1 − 2 i = 1 − 2 = 0. Excentricitatea datorată acţiunii vântului.12 din Cod e 4.2a din Cod) t P 37.75 = = 4.05 tzid = 0.25 =4. 7.4.5 =3.5 kN/m2 (valoare convenţională pentru acest exemplu ilustrativ .5 eat = z = 1.3 din Cod) ehm( i ) = M hm( i ) N1 + N 2 = 2. Rezultă : ei = e0i – eh(i) + ea = 4.5 x10 2 = 1.15cm 218.05 x 37.768 t zid 37.35 cm > 0. Excentricitatea totală de calcul se calculează cu formula 6.25cm N1 + N 2 189 + 29 5.25 cm Presiunea vântului pe faţadă gv = 1. • • Excentricitatea forţei verticale datorită momentului încovoietor produs de acţiunea vântului (formula 6.875 cm (condiţia de limitare inferioară din relaţia 6.25 − 29 x8.25cm 30 30 • în funcţie de înălţimea etajului (formula 6.60) x 1.3 x 3 .13 este satisfăcută) 8. Excentricitatea datorată încărcării excentrice – ei0 .2b din Cod) h 300 = 1.1 din Cod) Cele două forţe au excentricităţi de semne contrare faţă de axul peretelui de la parter ei 0 = N 1d 1 − N 2 d 2 189 x6.0 În secţiunea de la nivelul planşeului –eh(i) excentricitatea corespunzătoare momentului Mh(i) este plasată către faţa interioară a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece momentul Mh(i) întinde fibra exterioară a peretelui de faţadă.00 +0.

375 = 0.25 + 1.00 (perete exterior cu planşeu pe o singură parte) Perete nerigidizat pe laturile verticale Înălţimea efectivă este hef = ρ2 hliber = 1.5 Rezultă Φm = 0.00 N/mm2. fd = 2.23cm ≡ emk 3 3 • Coeficientul de reducere Φm se determină.375x 106 x 2.40 N/mm2 se ia din tabelul 4.2 din Cod pentru valorile emk 5.0 = 514 kN Rezultă rezistenţa de proiectare a elementului la parter 19 .50 t zid 37.00 x 0.11 din Cod NRd = ΦmAzidfd unde • • aria secţiunii transversale Azid = 1.768.685 < Φi = 0.00 x 280 = 280 cm Se neglijează excentricitatea ek datorată curgerii lente Excentricitatea em se calculează cu relaţia 6.5 h ef 280 = ≅ 7. iar ea se ia în situaţia cea mai defavorabilă) 2 2 em = ei0 + e hm + ea = 4. Considerând coeficientul parţial de siguranţă γM=2.• • • • • Coeficientul ρ2 = 1.15 + 1.2. NRd = 0.14 t zid 37.685 x 0.25 = 5. prin interpolare în tabelul 6.375 m2 rezistenţa caracteristică la compresiune fk = 4. Rezistenţa de proiectare la compresiune centrică se determină cu formula 6.14 din Cod (în secţiunea centrală excentricităţile ei0 şi ehm au acelaşi semn.23 = = 0.2a din Cod pentru cărămizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistenţa standardizată fb = 10 N/mm2 zidite cu rost longitudinal cu mortar M10. 10.

00 1. clasa I.5 = = 4.2.75 fd 2.6.Art.2.4/2.4.2a) Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 2.5 N/mm 2 1.1 20 .5 + 4.1. zidire fără rost longitudinal Mortar M10 Rezistenţa caracteristică la compresiune.5 cm (straturile exterioare) tm = 10 cm (stratul median) Elemente pentru zidărie din argilă arsă pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm2 .9) din Cod nech = * f cd 9.9 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică .9.27) din Cod tech = 2tz + nechtm = 2 x 11. Date de intrare 1.(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 4.3 Încărcări • • 2. Geometria peretelui (figura Ex. 1.40 N/mm2 (tabel 4.EXEMPLUL NR.3.1a) • • • • • • • • lw = 500 cm tz = 11.1.0523 cm2/cm Forţa axială NEd = 1200 kN coeficientul de echivalenţă → relaţia (6. Materiale • • • Oţel clasa de rezistenţă 1 (în stratul median) → Ra = 210 N/mm2 Armarea stratului median → Φ10/15 cm → as = 0.6. fără rost longitudinal fk = 4. Caracteristicile geometrice • grosimea echivalentă a secţiunii ideale de zidărie nearmată →relaţia (6.9.4.2 = 2.5 cm Figura Ex.75 x 10 =70.23 cm2/m=0.pentru un perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară .0 N/mm2 * Beton armat (în stratul median) C12/15 → f cd = 9. 2.785/0.2 → art.3.momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) .15 =5.

1cm tech 70.4 Momentul încovoietor de proiectare a secţiunii ideale de zidărie → relaţia (6.00 = 240 x 104 Nm ⇒ 2400 kNm 4.6 x10 5 daNcm ⇒ 686 kN m 5.5lw .0 3.0 m 3.0523 x500 2 x2100 = 68 .1.5 x 500 . Aria zonei comprimate Azc = N Ed 1200000 = = 705900mm 2 = 7059cm2 0.i) + MRd (as) = 2400.3.i) = NEd yzci = 1200000 x 2.85x2.5 x 100.28) din Cod MRd (ZIA) = MRd (zna. Distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate până la centrul de greutate al secţiunii ideale de zidărie yzci = 0.3.26) 2 M Rd (a s ) = 0.5 3.1 = 200 cm = 2.2.5lc = 0.0. Calculul momentului capabil al secţiunii echivalente de zidărie nearmată 3.0 + 686 = 3086 kNm 21 .26) din Cod MRd (zna.85fd 0. Lungimea zonei comprimate lc = Azc 7059 = = 100.25a s l w f yd = 0.0. Momentul capabil al peretelui de zidărie cu inimă armată →relaţia (6. Calculul momentului capabil al armăturilor din stratul median → relaţia (6.4x0.

5 xC 1 ) yG1 = → yG1= 37.285 1. Rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune fk = 3. Rezistenţa de proiectare fd = fk/γM = 1.(zona comprimată este poşată) 22 .10.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0.39 N / mm 2 6 2.10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art.8 cm t xC 1 = • Poziţia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 0.390 ≅ 0.2.2.2) • • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 Azc > At1 → axa neutră este în inimă Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96.36 N/mm2 2. Valoarea de proiectare a forţei axiale : NEd = 800 kN Figura Ex.6. Aria zonei comprimate (relaţia 6.36 800000 = 692000 mm 2 > At 1 = 450000 mm 2 0.2.CR 6-2013) Azc = 3. Calculul pentru ULS . 1.Art.1.85 × 1.10.6. Efortul unitar mediu de compresiune este: NEd = 800 kN → σ 0 = sd = 0.2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.3.2.6.05 × 10 2.0 N/mm2 Coeficientul de siguranţă pentru condiţii normale de control γM= 2. Forma şi dimensiunile zonei comprimate (figura Ex.17. 6.10.EXEMPLUL NR.3. (2) Date generale Se determină valoarea de proiectare a rezistenţei la încovoiere (momentul capabil MRd) pentru gruparea fundamentală de încărcări pentru peretele cu dimensiunile din figură în următoarele condiţii: 1.36 800000 = 0.

10.0 kNm 23 .Figura Ex.227.8 cm 5.0 . • • • Azc < At2 → axa neutră este în talpă xC 2 = Azc 6920 = = 27.37.1 Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2.592 m 6.2 cm = 1.13.10. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaţia 6.8 = 159.2 = 189.592 ≅ 1270.0 .898 ≅ 1520.0 kNm Mcap.6 = 13. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura Ex.2.yg2 = 400 .6 cm bt 2 250 yG2 = 0.yG1 = 227.5 xC2 = 0.8 cm = 1. Excentricitatea forţei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui yzc1 = yG .898 m yzc2 = lw .2 ≡ MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1.yG .18 – CR 6-2013): Mcap.1 ≡ MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.5 × 27. se calculează analog folosind bt2 şi t2.

ଵ = = = 2.relaţia (6. Calculul pentru rezistenţa la SLS Art.337× 800 ≅ 1280 kNm 24 .74 × 108 cm4 Modulele de rezistenţă sunt: ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 1 ‫ܫ‬ூ 4.2 × 1.74 × 10଺ ܿ݉ଷ Limitele sâmburelui central ⇒ Faţă de talpa 1 ⇒ Faţă de talpa 2 ‫ݎ‬௦௖.ଶ = ௐ ಺ .74 × 10଼ ܹூ.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.6.7ܿ݉ 2. ⇒ Faţă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.333 × 10 8 cm 4 12 kI. 1.ଶ = = = 2.09 × 10଺ ܿ݉ଷ ‫ீݕ‬ଵ 227. Determinarea sâmburelui central al secţiunii • Momentul de inerţie al peretelui Iw = • • • 25 × 400 3 = 1.2.6.1 = 3.0 ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 2 • • ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ସ.333 × 108 = 4.భ ஺಺ ௐ ಺ .ଵ = ‫ݎ‬௦௖. Pentru peretele din EXEMPLUL NR.553 II = 3.21) din Cod.2(5). 6.11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art.଴ିଶଶ଻.2 × 1.଴ ܹூ.10 se determină momentul capabil pentru SLS.9 ܿ݉ = 133.553 × 1.019 × 800 ≅ 980 kNm ⇒ Faţă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1.మ ஺಺ = = ଶ.6. Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt .଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.EXEMPLUL NR.3.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.3.

Coeficientul de siguranţă pentru material s-a luat γM = 1.304ሻ = 10.48 × 10଼ Nmm ≡ 648 kNm ሺ1 − 1.଼ ଶ.5%) ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ሺ1 − 1.506ሻ = 6. Pentru zidăria cu lege liniară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.506 × 4000 ≅ 2380 ݉݉ (pentru fd = 1.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.304ሻ = 9. fk = 5.333 × 0.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.333 × 0.EXEMPLUL NR.0 N/mm2 → fd = 3.0 N/mm2 → fd = 5.6.19b) şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.333 × 0.22 × 10଼ Nmm ≡ 522 kNm (-19. Se calculează momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale 25 × 400 cm pentru încărcări din gruparea seismică.506 × 4000 ≅ 2698 ݉݉ (pentru fd = 1.଼ ଵ.4.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1. Zidărie cu lege σ-ε liniară (fig.20b) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ሺ1 − 1.2.12.଺ଷ = 0.19a) din Cod şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.Art 6.5%) 25 .63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.175 × 0. Pentru zidăria cu lege liniar-dreptunghiulară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.9 = 1. Zidărie cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară (fig.52 × 10଼ Nmm ≡ 850 kNm (-7.3a) din Cod • În ambele cazuri se consideră două valori ale rezistenţei caracteristice la compresiune: a.333 × 0. fk = 3.ହ଼ ଴.304 × 4000 ≅ 1429 ݉݉ (pentru fd = 2.506 = 0.304 A.175 × 0. ‫ݏ‬ௗ = ଴.506ሻ = 5.58 N/mm2 b.3b) din Cod B.63 N/mm2 • • Forţa axială este N = 800 kN ≡ 800000 N Efortul unitar de compresiune este ଼଴଴଴଴଴ ߪௗ = ଶହ଴×ସ଴଴଴ = 0.8 ܰ /݉݉ଶ Pentru cele două valori ale rezistenţei de proiectare pentru factorul sd = σd/fd avem valorile a. ‫ݏ‬ௗ = b. Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular .9 Calculul se face pentru următoarele ipoteze: A.0/1.175 × 0.29 × 10଼ Nmm ≡ 1029 kNm B.304 × 4000 ≅ 1621 ݉݉ (pentru fd = 2.0/1.3.20a) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ሺ1 − 1.175 × 0.9 = 2.4.

6.3.1.0) × 25 ≅ 330 cm At1.3.EXEMPLUL NR.8 = ≅ 4. Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR. Figura Ex.6.6.25 f d 1. din Cod • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (EXEMPLUL NR.1.10 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4. (fyd = 300 N/mm2). -art 6. Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.3.25 .2 × 107 Nmm → 892 kNm Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892 ≅ 2410 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892 ≅ 2160 kNm Momentul dat de armăturile din stâlpişori: Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată - B.i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 26 Lăţimea tălpilor ideale - • Ariile tălpilor ideale - .13. Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3.36 bt1 (i) = 150 + (4.8‰ B.0‰ A.0‰ (deformaţie specifică pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secţiunea este integral din zidărie).8 N/mm2 -tab.25 .relaţia (6.1.1 Calculul se face în două ipoteze: A.3. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată .clasa de rezistenţă 2 .7) armaţi cu 4Φ16.9) din Cod n= • f cd 5. Deoarece εmu = 1.8.8‰ < 2. 10) • • Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm distanţa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.Art. Se calculează aria de zidărie ideală (echivalentă) transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare .

105) × 800 = 1340 kNm La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm • Momentele încovoietoare capabile ale secţiunii ideale de zidărie nearmată - • Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - 27 .5 cm La talpa 1 Mcap (zna.i) = (2.00 .i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă yG = 221.2.9 cm (faţă de talpa 1) 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.0 cm 330 Coordonata centrului de greutate devine Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = La talpa 2 xC 2 • Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.5 xC2 = 10.5 xC1 = 15.22 .0.i) = (4.0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.15) × 800 = 1656 kNm La talpa 2 Mcap (zna.0.• • - At2.22 .

1.1.6.EXEMPLUL NR.4.relaţia (6.3 × 625 = 4125 mm Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost se calculează cu relaţia (4.5 × 4000 .8 = 0.ଶ ݂௩ௗ .6.434 × 250 × 4125 = 44. Se calculează forţa tăietoare capabilă la lunecare în rost orizontal (VRd.l) pentru un perete dreptunghiular cu secţiunea orizontală 400 × 25 cm.625 ݉ ≡ 625 ݉݉ Lungimea comprimată se determină cu relaţia (6.1.ଶହ ଶ .30) şi rezultă: lc = 1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice–Art.௟ = • + 0.14.29a) ܸோௗ.6a) ଴.7 × 10ସ ܰ ≡ 447 ݇ܰ 28 .4 × 0.434 N/mm2 Valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare în rost orizontal este .௟ = 0. Peretele este solicitat de încărcări din gruparea fundamentală (neseismice): • • • • • forţa axială N = 800 kN moment încovoietor M = 500 kNm excentricitatea ݁ = ହ଴଴ ଼଴଴ = 0.

rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.EXEMPLUL NR.4000 < 0 Pentru solicitări seismice.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN B.6.௟ = ଵ.0 VRd.4.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2380 mm → lad = 2×2380 .25 N/mm2.l a pereţilor din zidărie nearmată. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • • pentru fd = 1.58 N/mm2 → lad = 760 mm ଵ ܸோௗ.25 × 250 × 760 + 0. Zidăria cu lege σ-ε liniară • fd = 1. A.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2698 mm → lad = 2×2698 . asociată momentului capabil MRd se calculează cu relaţia (6.0 ଵ VRd.4 × 800000 = 345000ܰ ≡ 345 ݇ܰ • fd = 2.4000= 760 mm pentru fd = 2.l = 0.4 × 800000 = 366000ܰ ≡ 366 ݇ܰ • fd = 2.29b) Se obţin următoarele rezultate A.௟ = ଵ.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1429 mm → lad = 2×1429 .63 N/mm2 → lad = 0.1.63 N/mm2 → lad = 0.4000 < 0 B.ଽ × 0. Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determină forţa tăietoare capabilă asociată momentului MRd.4000= 1396 mm pentru fd = 2.25 × 250 × 1396 + 0.l = 0.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN 29 . Zidăria cu lege σ-ε liniară • • pentru fd = 1.2.15.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului capabil din încărcări seismice .ଽ × 0.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1621 mm → lad = 2×1621 .6.58 N/mm2 → lad = 1396 mm ܸோௗ. S-a considerat fvk0 = 0.Art.32). Lungimea pe care se menţine aderenţa (lad) după solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se calculează cu relaţia (6. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • fd = 1.

zidăria cu elemente fb = 7.3.20x (3 + 1.048 2.178 0.1 kN/mm) 3.15 kN/mm) R2 = 2900 x 250 x 0.11.EXEMPLUL NR.188 1. Varianta 1 1. Calculul rigidităţii unui perete cu goluri .40 2 ) 1 = 0. .2a din Cod) 2 * Ez = 1000 fk = 2900 N/mm 2 * Gz = 0. Calculul rigidităţii panourilor R1 = 2900 x 250 x 0.188 = 136080 N/mm (136. 1. Rigiditatea peretelui Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300.048 = 34780 N/mm (34.Art.90 400 240 = 2.3.178 = 129150N/mm (129.1 2.16. Calculul coeficienţilor de rigiditate KM (montanţi) şi KS (spaleţi) (a se vedea volumul Comentarii) Panoul 1 (montant) → λ p1 = → λp2 = → λ p3 = 360 = 0.Grosimea panoului tp = 250 mm.40 100 240 = 1.78 kN/mm) R3 = 2900 x 250 x 0.2.40x (3 + 2.5 N/mm2 şi mortar M5 2 * fk = 2.90 2 ) - Panoul 2 (spalet) 1 = 0.20 200 → k M (1) = → k S ( 2) = 1 = 0.6.0 kN/mm) 30 .90 N/mm (tabel 4.Date de temă .40 Ez = 1160 N/mm Figura Ex.90x (3 + 4x 0.22 ) - Panoul 3 (spalet) → k S (3) = 2.

Săgeata la partea superioară a ferestrelor (secţiunea 2) f2 = 4.69)]x 10-6 = 6. Se admite că deformata panoului este liniară şi se determină deplasările acesteia în secţiunile care mărginesc golul.23x10 −6 mm 12 6 3 x 2900 x5. Săgeata la baza ferestrelor (secţiunea 1) f1 = 600 x 3.625 x 106 mm2 I 2+3 = 250x65003 = 5.23 – 2.3.f2) = [0.43 + (3. Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola) A2+3 = 6500 x 250 = 1.2 = 3.23 x10 − 6 = 0.43 x10 −6 mm 10 12 x 2900 x( 2.530 x10 − 6 mm 3600 3000 x 3.23 x10 −6 = 2.6 kN/mm) 6.625 x10 3.2.1.72 x10 1160 x1. Săgeata totală a ansamblului la partea superioară a panoului 7. Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi A2 = 1000x250 = 250000 mm2 A3 = 2000x250 = 500000 mm2 5.530 + 5.2 x = 5. 31 . Rigiditatea ansamblului celor doi spaleţi → diferenţa faţă de procedeul de la varianta 1 este de 10%.Varianta 2 pentru calculul rigidităţii subansamblului 2+3 1.08 + 16. Deplasarea laterală a ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi d12 = 2400 3 2400 + 1.64 )x10 1160 x( 250000 + 500000 ) ∆2+3 = f1 + d12 + (f3 .72x1012 mm4 12 2. Se calculează săgeata la vârful panoului pentru peretele plin 36003 3600 f3 (V = 1 ) = + 1. 3.69 x10 −6 mm 3600 I2 = 20830 x 106 mm4 I3 = 166400 x 106 mm4 3.51 x 10-6 mm R2+3 = 1/∆2+3 = 153600 N/mm (153.

mm B..3...1. şi B....1. Pereţi de placare → grosime.2. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie – Anexa A Instrucţiuni de completare • • • Se taie cu linie orizontală XXXXX poziţiile din fişă care nu corespund prevederilor proiectului..2.mm B. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime . Se completează spaţiile libere …… conform prevederilor proiectului şi se încadrează într-un dreptunghi 300 mm B.1.1. Pereţi exteriori B....2.1. Elemente pentru zidărie → Material * * Ceramice / BCA lungime : 300 mm / lăţime : 300 mm / înălţime : 150 mm → Dimensiuni → Clasa de toleranţe definite conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 Valoare medie / Limite * T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+ 32 .1..1.1. Se încadrează într-un dreptunghi XXXXX poziţiile din fişă care corespund prevederilor proiectului.2) B.17. Pereţi despărţitori → grosime 150 mm B.3. Materiale pentru zidărie Se specifică separat pentru fiecare categorie de pereţi (B. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect B.2.1.. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA ⇒ Alcătuirea pereţilor → un singur strat / dublu strat cu gol interior (faţadă ventilată) → grosime 300 mm B.1.. Pereţi interiori B.. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime .1.1.....1.1.2.2.1.1.1.mm B. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA → grosime 250 mm B.1.2.1.2..EXEMPLUL NR..

2. art..5 N/mm2 fbh = 2..100 N/mm2 fxk2 = 0.2.1....conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * * * * Elemente LD / Elemente HD → Densitatea aparentă în stare uscată.kg/m3 Rezistenţele standardizate la compresiune fb = 7.→ Încadrarea elementului în grupe. conform P100-1.2. Mortar → Mortar tip * de utilizare generală (G) / pentru rosturi subţiri (T) /adeziv (glue) 33 → Metoda de stabilire a compoziţiei . pentru elementele din BCA ρ =....aderenţa la forfecare fvk0 = 0..aderenţa la întindere din încovoiere fxk1 = 0. în funcţie de caracteristicile geometrice.8. * * Grupa 1 / Grupa 2 / Grupa 2S → Forma feţei de capăt Plană / Nut şi feder / Cu locaş pentru mortar → Categoria elementului în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * Categoria I / Categoria II → Categoria elementului în funcţie de densitatea aparentă .200 N/mm2 → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice * * * * * Rezistenţa la îngheţ/dezgheţ Conţinutul de săruri solubile active Dilatarea datorită umidităţii Permeabilitatea la vapori de apă Reacţia la foc → Condiţii speciale de calitate (proprietăţi aspect / proprietăţi fizice) pentru elemente conform Cod de practică • Calitatea A (superioară) / Calitatea B (normală) B.25 N/mm2 → Rezistenţele mecanice ale elementelor pentru zidărie * Rezistenţele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan .5 N/mm2 Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare .

aditivi...* * * mortar proiectat / mortar de reţetă ciment.3......... /coloranţi./apă → Clasa de tasare (conform NE 012/1) →Metoda de stabilire a compoziţiei → Compoziţia pentru amestec prescris conform reţeta staţiei de preparare → Dimensiunea maximă a agregatelor 34 ........ Betoane pentru elementele de confinare şi zidăria cu inimă armată Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri ...../ Protecţie anticorosivă...... Materiale auxiliare → Straturi de rupere a capilarităţii * Material .. 5 ....3...../nisip......./Dimensiuni./nisip../ Dimensiuni . stâlpişori./Proprietăţi speciale .... → Compoziţia pentru mortare de reţetă → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * * industrial / în staţii centralizate / la şantier → Rezistenţa la compresiune M 5 c-v → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B.. 1/4 ./var..... se completează conform necesităţi specifice → Ancore / agrafe * * * Material ............./pietriş.. → Armături pentru rosturi → Buiandrugi prefabricaţi descriere conform SR EN 845-1 B./ Tip .2. 1 . Material ..... / adaosuri.../ Protecţie anticorosivă....... stratul median al ZIA) → Clasa de rezistenţă la compresiune betonului * * * * C12/16 S3 (centuri) S4 (stâlpişori) amestec proiectat / amestec prescris ciment.......

4. stratul median al ZIA) şi pentru mortarele din rosturi. Armături din oţel Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri .4.* * dagr = 20 mm . aditivi.52 kN/m 35 .. Alte materiale pentru armare Se specifică după caz → Tipul materialului → Caracteristicile mecanice → Alte proprietăţi p = 6. / adaosuri.2. → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * în staţii centralizate / la şantier → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B. → Categoria de rezistenţă ∗ ∗ * Categoria 2 pentru bare longitudinale Categoria de rezistenţă 1 pentru etrieri B → Clasa de ductilitate → Protecţie anticorozivă se completează conform necesităţi specifice B.1. Armături pentru betoane şi mortare B..... stâlpişori..4..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful