P. 1
CR6 2013 Exemple Calcul

CR6 2013 Exemple Calcul

|Views: 62|Likes:
Published by Iulia
calcul diverse
calcul diverse

More info:

Published by: Iulia on Jun 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2013

pdf

text

original

EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Alegerea coeficientului parţial γM pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL 2 pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. - Art. 2.4.2.3. CR 6-2013 şi Art. 8.6.1. P 100-1/2012. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de EXEMPLUL 3 compresiune (pentru predimensionare) - σ0d. - Art.4.1.1.2.2. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare EXEMPLUL 4 prin rupere pe secţiuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali EXEMPLUL 5 Art. 6.2.2.1. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. EXEMPLUL 6 Efectul excentricităţii planşeului - Art.6.2.2.1.(5). EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un EXEMPLUL 8 perete de zidărie nearmată → Art. 6.6.2.1. Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) - pentru un EXEMPLUL 9 perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară Art.6.6.3.4. Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 10 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2). Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 11 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru rezistenţa la SLS (Art.6.6.3.2(5)). EXEMPLUL 12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată EXEMPLUL 13 Art.6.6.3.3. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice– EXEMPLUL 14 Art.6.6.4.1.1.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului EXEMPLUL 15 capabil din încărcări seismice - Art.6.6.4.1.1.2. EXEMPLUL 16 Calculul rigidităţii unui perete cu goluri - Art.6.3.2.3. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie EXEMPLUL 17 Anexa A.

1

EXEMPLUL NR.1.
Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Greutatea zidăriei netencuite Codul CR 6-2013 stabileşte următoarele condiţii pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei în funcţie de densitatea elementelor şi de tipul mortarului: 1. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai sus. De exemplu: • • zidărie cu elemente ceramice pline γzid,0 = 18.0 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 25% goluri γzid = 13.5kN/m3

2. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri (T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus. De exemplu: • • • zidărie cu elemente din BCA γzidBCA ≡ γelBCA zidărie cu elemente ceramice cu 45% goluri γzid = 9.9 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 55% goluri γzid = 8.1 kN/m3

3. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de utilizare generală (G) se va lua egală cu greutatea elementelor pentru zidărie la care se adaugă greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora. În acest caz calculul greutăţii proprii a peretelui se face după cum urmează: 1. Dimensiunile elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt: − − lzid = lel + 12 mm hzid = hel +12 mm

Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei cu elemente LD şi mortar de uz general (G) 2. Volumul elementului Vel = tel × hel × lel 3. Greutatea elementului Gel (kN) = Vel (m3) × γ (kN/m3) Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid 2 (Ex.1.1b) (Ex.1.1c) 4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar) (Ex.1.1a)

5. Volumul mortarului Vmortar (m3) = Vzid - Vel 6. Greutatea mortarului Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar Gel,zid = Gel + Gmortar 8. Greutatea specifică a zidăriei în perete (elemente + mortar) ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ
ீ ሺ௞ேሻ
೐೗,೥೔೏

(Ex.1.1d) (Ex.1.1e) (Ex.1.1f)

7. Greutatea totală a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN)

(Ex.1.2)

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ × ‫ݐ‬௘௟ ሺ݉ሻ (Ex.1.3)

A. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA şi mortar de uz general (G). • Dimensiunile elementului • • • • • • • • hel= 0.250 m → hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m lel = 0.600 m → lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m tel = 0.300 m → tzid = 0.300 m

Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3 Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3 Greutatea specifică a elementului γelBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3 Greutatea elementului GelBCA = Vel × γelBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel,zid = Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062 ≅ 0.330 kN/element Greutatea specifică echivalentă a zidăriei ߛ௭௜ௗ஻஼஺ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.଴ସ଼ଵ = 6.86 ݇ܰ /݉ଷ
ீ ሺ௞ேሻ ଴.ଷଷ଴
೐೗,೥೔೏

• •

Sporul de greutate datorat greutăţii mortarului (G) este circa 15.3% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 6.86 × 0.30 ≅ 2.05 ݇ܰ /݉ଶ 3

02 ݇ܰ /݉ଷ ீ ሺ௞ேሻ ଴.02625 × 8.02 × 0.1 kN/m3 Greutatea elementului Gel = Vel × ρel = 0.0022 m3 Greutatea specifică a elementului γel = 18.଴଴ ≅ 0.300 × 0.00 × 5. • Dimensiunile elementului - hel = 0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argilă arsă cu 55% goluri verticale şi mortar G.300 × 0.B.012 = 0.25 = 3.Vel = 0.044 = 0.0 m2 de perete Gperete = 3.5 kN.300 m • • • • • • • • Volumul elementului Vel = 0.262 × 0.zid = 0.250 × 0.00 × Vmortar = 0.೥೔೏ • • Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11. • Greutatea peretelui tencuit pe 1.350 m → lzid = 0.012 = 0.zid = Gel + Gmortar = 0.30 ≅ 2.40 + 0.ହ • • Greutatea echivalentă totală a peretelui ௧௢௧௔௟ ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ = 3.50 kN/m2 Greutatea echivalentă a obiectului suspendat ‫ܩ‬௦௨௦௣ = ଷ.30 m realizat din elemente ceramice cu 55% goluri verticale care suportă un boiler cu greutatea de 3.଴ଶ଼ସହ = 9.212 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 m cu grosimea nominală de 0.zid .00 × (1 .4% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 9.65 ݇ܰ /݉ଶ 4 .1 = 0.02845 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel.೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.362 = 0.02625 m3 Volumul elementului zidit Vel.362 m tel = 0.71 ݇ܰ /݉ଶ C.262 m lel = 0.350 + 0.250 m → hzid = 0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile 3.଴଴×ହ.2566 kN/element Greutatea specifică a zidăriei în perete ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗.55) = 8.25 ݇ܰ /݉ଶ ଷ.350 = 0.ଶହ଺଺ ೐೗.0.250 + 0.212 +0.0440 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel.

25g÷0.2.2 din Codul P 100-1/2012) pentru clădiri din clasa 2-a de importanţă. tabelul 2.2 Alegerea coeficientului parţial γm pentru pereţii structurali din zidărie pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti.6. art. conform tabelului 11 (redat mai jos) din proiectul Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie trebuie să se adopte controlul special (Sp).1. coeficientul de siguranţă este: ∗ pentru mortar de reţetă (G) preparat industrial sau semi industrial γM = 2. conform Codului P 100-1/2012.20g ag = 0. pentru toate tipurile de mortare.4.0 ∗ pentru mortar performant (G) sau (T) γM = 1.3. tabelul 8. P 100-1/2012.1. tabelul 8.8 Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. Se parcurg următoarele etape: A. 8.Art. . la starea limită ultimă (ULS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1.(7) pentru clădirile din clasa de importanţă 2 se folosesc elemente pentru zidărie din categoria 1 conform Codului P 100-1/2012. pentru toate zonele seismice.2. 2.13 pentru gruparea seismică de încărcări. 8.40g Redus (R) Normal (N) Normal (N) Special (Sp) C.20 g nu se acceptă folosirea mortarului (G) preparat la şantier. Clasa de importanţă . CR 6-2013 şi Art. Stabilirea tipului de control • • şcoala generală cu 8 clase este încadrată în clasa de 2-a de importanţă (conform tabelului 4. la starea limită de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1.8 • Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. art. conform Codului P 100-1/2012.8. pentru gruparea fundamentală de încărcări.13 pentru gruparea seismică de încărcări. pentru clădirile din clasa de importanţă 2 în zone seismice cu ag≥0. pentru toate tipurile de mortare. Alegerea coeficientului parţial de siguranţă • • 5 .2. prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi industrial Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.2. Alegerea materialelor pentru zidărie • • conform Codului P 100-1/2012.expunere IV III I şi II B. conform Codului CR6-2013.EXEMPLUL NR.5 Tabelul 11 Zona seismică ag ≤ 0.1.

3.125 0. pentru o clădire zidărie cu înălţime P+3E (nniv = 4).0% 4.3.1 = 4 × 0.0 m Valorile obţinute (σ0.5 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din BCA → gech = 10. gech 10.0% 6.150 0. De exemplu.EXEMPLUL NR 3. Densitatea pereţilor structurali p% 3.125 0.2. în secţiunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este σd = 4 × σ0.0% 0. având greutatea gech = 12.104 0.0% 5.156 0.1 se înmulţesc cu nniv (numărul de niveluri supraterane ale clădirii). valorile din tabel se înmulţesc cu numărul de niveluri aflat peste secţiunea considerată pentru obţinerea efortului unitar de proiectare.125 = 0. Pentru predimensionarea clădirilor cu structuri din zidărie este necesară cunoaşterea aproximativă a efortului unitar mediu de compresiune (σ0d) dat de încărcările de tip gravitaţional (permanente şi utile).1. Pentru efortul maxim.166 0.0%.100 0.5 kN/m2 (cu elemente pentru zidărie din argilă arsă cu 45% goluri verticale) şi densitatea pereţilor structurali pe fiecare direcţie p = 5.4. în secţiunea de "încastrare".σ0d .0 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din argilă arsă cu 45% goluri→ gech = 12.1.1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex.Art. Mărimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând: • greutatea proprie a clădirii pe nivel.0 kN/m2 12.188 0.250 0.1).3.1 Greut. 6 .valorile σ0.5 kN/m2 15.0 kN/m2 Tabelul Ex. în funcţie de materialul din care sunt realizaţi pereţii (se consideră. că planşeele sunt din beton armat): • • zidărie cu elemente pline din argilă arsă → gech = 15.125 Pentru fiecare caz în parte.0% înălţimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3.1.083 0.208 0. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) .50 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.0 ÷ 6.2.0 kN/m2/nivel aria pereţilor structurali pe fiecare direcţie p% = 3. în toate cazurile.

288 0.4b) din CR 6-2013: A.i .228 0. cu toate rosturile umplute cu mortar. Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare fvk.212 Valori fvk. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.338 10.106 0.140 0.3 0.243 0.217 0.306 0.252 0267 0.1a.0 15.238 0.5 0.1 0.077 0.4a) şi (4.5a) şi (4.141 0.180 De exemplu.035fb 2 Elemente din BCA (fb > 2.171 0.115 0. σ0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcţia efortului unitar de forfecare.1.220 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.099 0. În lipsa rezultatelor din încercări valoarea rezistenţei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidărie se determină cu relaţiile (4. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.220 0.183 0.5 0.163 0.078 0.121 0. 2 şi 2S ݂௩௞ .073 0.4a) şi (4. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secţiuni înclinate .EXEMPLUL Nr 4.4b) notaţiile sunt: • • fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie. în secţiunea considerată.௜ = 0.0 N/mm2.101 0.3 0.151 0.9 1.247 0.5 N/mm2.௜ = 0.119 0.256 4.255 0.203 0.321 0.127 0.5a) (4.4.166 0.4b) În relaţiile (4. la parter fvki = 0.178 0.177 0.4 0.100 0.150 0.0 0. Elemente din argilă arsă : fbt = 0.0 0.8 0.099 0.269 0.190 0.120 0.137 0.200 0.229 3.341 0.202 0.191 0.060 0.237 0.082 0.091 0.322 0.1.200 0.162 0.197 2.147 0.128 0.7 0.120 0.6 0. Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1.165 0.182 0.226 0.152 0.376 12.0 6.214 3.5b) Pentru utilizare directă în proiectare s-au determinat valorile fvk.2. şi cu mortar (T).4.151 0.177 0.6 0. a zidăriei cu mortar (G).Art.128 0.2 0.159 0.2 0.301 7.080 fb (4.2.192 0.0 0.1 0.089 0.287 0.4.234 0.9 1.166 0.066 0.166 0.179 0.257 0.188 0.10݂௕௧ ට1 + 16 ௙బ೏ ఙ ್೟ (4.197 0.5 0.5 0.359 0.110 0.179 0. se calculează cu relaţiile (4.278 0.259 5. dacă se folosesc elemente din argilă arsă cu fb = 10.i pentru zidărie cu elemente din argilă arsă Tabelul Ex.205 0.8 0. 7 .220 0. Pentru elemente din BCA ݂௩௞ . II.161 0.1a).0 N/mm ) : fbt = 0.4a) D.4.5 0.137 0.7 0.133 0.141 0.i date în tabelele următoare: Valori fvk.1b.144 0.230 0.4 0. pentru care σ0d = 0.154 0.301 0.5b) din CR 6-2013: I. pentru clădirea din EXEMPLUL NR.152 0.0 0.22݂௕௧ ට1 + 5 ఙబ೏ ௙್೟ (4.0 0.249 0.174 0.202 0.i pentru zidărie cu elemente din BCA Tabelul Ex.3.0 0.271 0.219 0.5 0.215 0.126 0.202 0.204 0.281 5.4 0.100 0.170 0.187 0. rezultă.

90 m2 .2.2.65 m2 Total = 46.33 m2 5.00 = 27. Se determină forţa axială de compresiune în pereţii structurali pentru clădirea cu planul din figura Ex.30 = 106.1.50x1.00x2.60)x3.Art.30-0. Planul nivelului Calculul se face pentru zidărie executată cu patru tipuri de elemente pentru zidărie: 1.60) x3.50x1.30x3.30-0.Ax A → 10.50 .00 .50 m2 Zidărie cu grosimea t = 25 cm .85 m2 Total = 94.10 .30 × 10.00 .50x2.50x2.Ax C → 10.50x2.00 = 22.50x2. Elemente din argilă arsă cu 45% goluri verticale 4.00 .00 .00x2.85)x3.5 Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali .00 = 23.40 .50 .2. Elemente din argilă arsă pline 2.40 = 22.00 m Aria nivelului Aniv = 10.Ax 2 → (10. 6. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2 5.1.Ax 1 → (10.00 .2.30x3.00 .65 m2 .00x2.1. Elemente din argilă arsă cu 25% goluri verticale 3.00x1.09 m2 Aria zidurilor structurale Azid = 11.00x2.60)x3.40 m2 .EXEMPLUL NR.05 m2 • 8 .10 = 23.1.1.Ax B → (10.30 -0.Ax 3 → (10.1. Calculul ariei zidăriei în elevaţie (pe înălţimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .1.1. Date generale • • • Înălţimea etajului het = 3.00 .00x2.5.00 .2.10 m2 .1.2.2.1.30-0.5. Figura Ex.1.1.00 = 20.

15 .125) = 24.m2 80 daN/m2 45 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea totală a planşeului 89.15 .15 .0.0 81 9. Calculul greutăţii zidăriei pe nivel S-au considerat greutăţile gzid ale zidăriei (elemente + mortar cu grosime normală -G) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.00 .20 586 Gol 25% 4.125) = 19.05 3.et/Aetaj Gtot.2.08 2.85 458 94.00 .0.0.50 .0 cm pe ambele feţe.0 m2) • placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereţi despărţitori uşori încărcare utilă (locuinţă) 0.0.30 x 700 = 62500 daN → 625 kN 5.5.50 115 384 3.et kN 1446 1276 1164 1009 Tabelul Ex.19 m2 B-C/2-3 → (4.74 m2 Tabelul Ex.0.3.4.0.125) = 29.15 .125)x(6.50 .5.3 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 135 daN. Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 kN/m2 kN Pline 6.0. Greutatea totală a nivelului ΣGzid kN Pline 821 Gol 25% 651 Gol 45% 539 BCA 384 Gpl kN 625 Gtot.125) = 15.30 m2 • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.62 Total = 89.10 235 821 7.15 .5 70 Elemente 9 .20 193 651 6.14 46.3. Calculul greutăţii planşeului • Aria planşeului (între pereţi) A-B/1-2 → (5.1 Grosime t = 25 cm Total greutate Azid gzid Gzid ΣGzid ΣGzid/Aetaj m2 kN/m2 kN kN kN/m2 5.15 .0.0.et/Aetaj kN/m2 % 13.0.0.0.0.74 4.125)x(6.0.2 Gtot.50 .91 m2 A-B/2-3 → (5.00 .00 378 BCA 2.50 . date în tabelele din Comentarii Cap.0.0.85 269 5.125)x(4.125)x(4.6 100 12.50 161 539 5.46 m2 B-C/1-2 → (4.0 88 11.5 Gol 45% 4.15 .00 .15 .5.

6 Determinarea forţei axiale de compresiune pe pereţi pentru un nivel al clădirii Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea: 1.5.totala Pline 25%gol 45%gol BCA Figura Ex.2.5. Calculul forţelor axiale pe pereţi 10 . Schema pentru calculul încărcărilor verticale pe pereţi din greutatea planşeului 2.5.4. (a) (b) Figura Ex.4b) se calculează forţa axială dată de planşeu prin înmulţirea reacţiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăţimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie).1.5.Comparaţia greutăţii totale a nivelului în funcţie de elementele pentru zidărie folosite 5. Se determină reacţiunile planşeelor pe fiecare linie de pereţi (p1 şi p2) cu relaţiile p1 = qtot l1 4  l1  p2 = p1  2 − l   2  unde qtot este încărcarea totală de proiectare pentru gruparea respectivă de încărcări (fundamentală sau seismică) Figura Ex.3.5 0 Greut.5 1 0. Pentru fiecare zonă de pereţi (Z1÷Z9 din figura Ex.

Tabelul Ex. Tabel Ex.5.tabelul Ex.5 Pereţi structurali pe cele două direcţii 11 . zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faţade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare) .36 171 151 138 Z7 1.3.5.96 127 111 101 Z5 2.60 72 62 55 BCA 111 125 83 87 257 120 70 110 46 (a) Transversal (b) Longitudinal Figura Ex. Se determină ariile verticale de zidărie (pe înălţimea etajului) aferente fiecărei zone (Z1 ÷ Z9).5.39 164 144 129 Z9 0.24 175 155 143 Z3 1.4 Efort unitar de compresiune (kN/m2) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 113 97 88 74 142 126 116 101 120 103 93 79 132 115 105 91 151 140 131 118 127 112 102 89 106 90 81 67 118 104 93 79 120 104 92 77 Forţa axială (kN) Aria Zona Z Elemente 25% 45% (m2) pline gol gol Z1 1.05 112 95 85 Z8 1.18 329 304 285 Z6 1. Din valorile forţei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel. Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înălţimea etajului).3 Gzidărie (kN) Forţa axială (kN) Gplanşeu Elemente 25% 45% Elemente 25% 45% (kN) BCA BCA pline gol gol pline gol gol Z1 62 106 83 69 49 168 145 131 111 Z2 82 93 73 61 43 175 155 143 125 Z3 47 79 61 51 36 126 108 98 83 Z4 52 75 59 49 35 127 111 101 87 Z5 187 142 117 98 70 329 304 285 257 Z6 74 97 77 64 46 171 151 138 120 Z7 34 78 61 51 36 112 95 85 70 Z8 63 101 81 66 47 164 144 129 110 Z9 24 48 38 31 22 72 62 55 46 3.5.05 126 108 98 Z4 0.2.50 168 145 131 Z2 1.

5b.125 0.4. Zona L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Aria (m2) 1.413 0.5a.035 0.538 0.5a şi Ex. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 117 100 91 77 99 86 79 68 52 45 40 33 59 52 48 42 170 158 147 133 49 43 38 28 95 82 74 63 114 101 92 80 41 36 32 27 Elem.5.345 12 .413 1.125 0.900 0. Valorile forţelor axiale (kN/etaj) obţinute prin înmulţirea efortului unitar din zona (Z) căreia aparţine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele Ex.5b.050 0.750 0. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 56 48 44 36 128 113 104 91 41 36 32 27 38 33 30 26 170 158 147 133 68 60 55 48 68 58 52 43 124 109 98 83 41 36 32 27 Tabelul Ex. Zona T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Aria (m2) 0.900 0.495 0.495 0.288 1. Tabelul Ex.645 1.345 Elem.5.345 0.5.795 0.5.

Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei tencuite qzid = 16.G al secţiunii peretelui XG.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul).et = 6.475 ≅ 2270 kNm (comprimă permanent talpa 2) Momentul capabil al secţiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 5230 kNm (calculat conform metodologiei din EXEMPLUL NR. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6.0 × 16.00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4. 2.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw. Succesiunea calculului • • • • • • • • • • Aria secţiunii orizontale a peretelui : Aw = 3. Peretele considerat este reprezentat în figura Ex.475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 1536 × 1.00 .6.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E.(5). Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.0 kN/m2.0 kN/m3. 6.00 × 8. 13 . ⇒ Concluzie Dispunerea excentrică a planşeului faţă de perete.6. Date generale • • • Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 8.0 = 384 kN Greutatea totală adusă de planşee Gpl.00 × 8.6.1.2.et = 3.G al planşeului XG.2. Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 1.525 = 1.6 N/mm2 Figura.0 ≅ 156 kN/nivel Greutatea totală a peretelui Gw.tot = 4 × 156 = 624 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.w = 2.6.Ex.Art.10).00 × 8.pl = 4.1. Efectul excentricităţii planşeului .2. consumă circa 43% din capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică a peretelui. planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.00 m la toate nivelurile.EXEMPLUL NR.24 × 3.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl. având înălţimea de etaj het = 3.1.tot = 4 × 384 = 1536 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.00 m.

lăţimea tălpii 2 a peretelui aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 .7. faţă de extremitatea 1 y G .I l w 2 (Ex.(1a).grosimea inimii peretelui lw .7. Distanţa centrului de greutate G.t)t2 aria inimii Aw = lwt αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienţi adimensionali (Ex.grosimea tălpii 2 a peretelui b1 . sub formă sistematizată.Art.lăţimea tălpii 1 a peretelui b2 .7.3) βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienţi adimensionali În cazul peretelui în formă de "I" (figura I. formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii orizontale a pereţilor în formă de I.7.t)t1 aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 .I se obţine din relaţia k y .1) (Ex.EXEMPLUL NR. Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex.7.6.lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor. Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui . pentru secţiunile I. • • • • • • • • • • • t . Figura Ex.13) caracteristicile geometrice ale secţiunii peretelui se calculează astfel: 1. Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.4) 2.7.grosimea tălpii 1 a peretelui t2 .6) 14 .1 Notaţii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereţilor Notaţiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor sunt arătate în figura Ex 7.L sau T) t1 .1.1.I = 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 (Ex.5) unde factorul ky.1.7. în continuare.2) (Ex.7.I = k y .6.

1 = II yG .075 ) + 0.1 (Ex.I = I w k I .I este dat de relaţia 2 2 2 k I.075 k y .135 × 200 = 227.075 AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 Cu formulele (Ex.375 + 0. Modulele de rezistenţă ⇒ La talpa 1 WI .7.25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 .10) rezultă: k y .7. I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1 [β 2 t 1 + 3(k y − β t 1 ) ] + α t 2 [β t 2 + 3(2 − k y − β t 2 ) ] (Ex.1l w 2 = 1.7.9a) ⇒ La talpa 2 WI .1 considerăm următoarele dimensiuni: • • • • • • • • • • • • • • t = 25 cm t1 = t2 = 30 cm b1 = 150 cm b2 = 250 cm lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .7.1 AI (Ex.375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.7.7) unde factorul kI.1 AI W2 .7.I = = 1.1 = II lw − yG .7. Momentul de inerţie I II = 3 tlw k I .3.0cm 15 .675 k y .1 = rsc .675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.10b) În figura Ex.8) 4.7.25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0. I 12 (Ex.7.135 1 + α t 1 + αt 2 1 + 0. Limitele sâmburelui central (faţă de centrul de greutate G) rsc .1)÷(Ex.1 (Ex.10a) (Ex.9b) 5.375 × 0.675( 2 − 0.2 = WI .I = yG 1 = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + 0.

3 × 10଺ ܿ݉ସ kI.7ܿ݉ 16 .553 II = 3.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.ଶ = ‫ݎ‬௦௖.଻ସ×ଵ଴ఴ ଶଶ଻.଴ିଶଶ଻.ଵ = ܹூ.09 × 10଺ ܿ݉ଷ = 2.I = 3.଴ = = ଶ.଴ = = 2.భ ஺಺ ௐ ಺ .74 × 108 cm4 ܹூ.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.9 ܿ݉ = 133.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.ଶ = ூ಺ ௬ಸభ ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ௐ ಺ .మ ஺಺ ସ.553 × 133.3 × 106 = 4.• • • • • • • ‫ܫ‬௪ = య ௧×௟ೢ ଵଶ = ଶହ×ସ଴଴య ଵଶ = 133.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.74 × 10଺ ܿ݉ଷ = ସ.

25cm d1 = z 2 2 3. Dimensiuni şi materiale • • • • • • • • • • lw = 100 cm t = 25 cm (nivel curent) t = 37.0 kN/etaj Netaj.d (planşeu) = 29.1) • • • • N2 = 29. Încărcarea totală adusă de etajele I÷III (forţa notată N1 în figura Ex.1.5 − 25.5 30.75cm 2 3 2 3 Figura Ex. 1.d(zid) = 1.2 = 34.8.6.35 pentru încărcările permanente şi 1. 6.1) tP − tE z = 37.0 = 6.8.1.0 = 63.2 kN/etaj → Netaj.5 cm (parter) het = 300 cm zidărie din cărămidă plină cu elemente fb = 10.50 pentru încărcarea utilă) Netaj. Încărcarea adusă de planşeul peste parter (forţa notată N2 în figura Ex.3 din Cod): a = 30 cm a Poziţia forţei N2 în raport cu faţa interioară a peretelui = 10.Determinarea excentricităţii structurale ei0 17 . Date generale 1.0N/mm2 şi mortar (G) M10 Netaj (zid) = 25.0 kN/etaj N1 = 3 x 63.1.0 kN Excentricitatea forţei N1 faţă de axul peretelui de la parter 1.2 Încărcarea pe etaj 2.0 + 29.8.35 x 25.0 = 189.0cm 3 Excentricitatea forţei N2 faţă de axul peretelui de la parter t P a 37.d (total) = 34.0 d2 = z − = − = 8.0 kN/etaj (valoarea este calculată cu coeficientul 1.EXEMPLUL NR.0 kN Lungimea de rezemare a planşeului pe zidul parterului (distanţa notată "a" în figura 6.2.8 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un perete de zidărie nearmată → Art.

eah) = 1.2b din Cod) h 300 = 1.5 kN/m2 (valoare convenţională pentru acest exemplu ilustrativ . Rezultă : ei = e0i – eh(i) + ea = 4.15cm 218.25 cm Presiunea vântului pe faţadă gv = 1.0 2 = = 2. Calculul coeficientului de reducere a rezistenţei Φm (în secţiunea situată la 2/3 din înălţimea peretelui): 18 .60 x 1.(formula 6.875 cm (condiţia de limitare inferioară din relaţia 6.05 x 37.3 kN/m Momentul încovoietor din acţiunea vântului pe faţadă (valoare aproximativă) M hi = M hm = 2 p h het 3 .768 t zid 37. 7.12 din Cod e 4.25 – 1.25 =4. Excentricitatea datorată încărcării excentrice – ei0 .05 tzid = 0.5 9.25 − 29 x8.0 În secţiunea de la nivelul planşeului –eh(i) excentricitatea corespunzătoare momentului Mh(i) este plasată către faţa interioară a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece momentul Mh(i) întinde fibra exterioară a peretelui de faţadă.2a din Cod) t P 37. • • Excentricitatea forţei verticale datorită momentului încovoietor produs de acţiunea vântului (formula 6.25cm N1 + N 2 189 + 29 5.13 din Cod în care valoarea excentricităţii accidentale se ia în poziţia cea mai defavorabilă.5 = 1.60) x 1.00 +0.5 eat = z = 1.3 din Cod) ehm( i ) = M hm( i ) N1 + N 2 = 2.pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform CR 1-1-4/2012) Încărcarea din vânt pe fâşia aferentă de faţadă ph = (0.5 =3.25cm 30 30 • în funcţie de înălţimea etajului (formula 6. Excentricitatea datorată acţiunii vântului.00cm eah = et = 300 300 • • ea = max(eat.75 = = 4. Prin urmare eh(i) are semn opus excentricităţii ei0.4.3 x 3 . Excentricitatea accidentală ea • în funcţie de grosimea peretelui (formula 6.35 Φi = 1 − 2 i = 1 − 2 = 0.5 kNm 12 12 6.13 este satisfăcută) 8.35 cm > 0.5 x10 2 = 1.15 + 1. Coeficientul de reducere a rezistenţei în secţiunea de la extremitatea superioară a peretelui de la parter se calculează cu formula 6. Excentricitatea totală de calcul se calculează cu formula 6.1 din Cod) Cele două forţe au excentricităţi de semne contrare faţă de axul peretelui de la parter ei 0 = N 1d 1 − N 2 d 2 189 x6.

50 t zid 37.14 din Cod (în secţiunea centrală excentricităţile ei0 şi ehm au acelaşi semn.375 m2 rezistenţa caracteristică la compresiune fk = 4.00 N/mm2.• • • • • Coeficientul ρ2 = 1.375x 106 x 2. prin interpolare în tabelul 6.00 x 280 = 280 cm Se neglijează excentricitatea ek datorată curgerii lente Excentricitatea em se calculează cu relaţia 6.0 = 514 kN Rezultă rezistenţa de proiectare a elementului la parter 19 . fd = 2.11 din Cod NRd = ΦmAzidfd unde • • aria secţiunii transversale Azid = 1. NRd = 0.685 < Φi = 0.375 = 0.23 = = 0.40 N/mm2 se ia din tabelul 4. iar ea se ia în situaţia cea mai defavorabilă) 2 2 em = ei0 + e hm + ea = 4.2a din Cod pentru cărămizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistenţa standardizată fb = 10 N/mm2 zidite cu rost longitudinal cu mortar M10.5 h ef 280 = ≅ 7.2.25 = 5.5 Rezultă Φm = 0.00 x 0.685 x 0. Rezistenţa de proiectare la compresiune centrică se determină cu formula 6. Considerând coeficientul parţial de siguranţă γM=2.25 + 1.768. 10.14 t zid 37.15 + 1.23cm ≡ emk 3 3 • Coeficientul de reducere Φm se determină.2 din Cod pentru valorile emk 5.00 (perete exterior cu planşeu pe o singură parte) Perete nerigidizat pe laturile verticale Înălţimea efectivă este hef = ρ2 hliber = 1.

Date de intrare 1.2 → art.3.5 cm Figura Ex. Geometria peretelui (figura Ex.9.EXEMPLUL NR.5 + 4.23 cm2/m=0.75 x 10 =70.75 fd 2. 2.15 =5.pentru un perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară . zidire fără rost longitudinal Mortar M10 Rezistenţa caracteristică la compresiune. 1.6.9 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică .5 = = 4.00 1.4. fără rost longitudinal fk = 4.1.40 N/mm2 (tabel 4. Caracteristicile geometrice • grosimea echivalentă a secţiunii ideale de zidărie nearmată →relaţia (6.momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) .1 20 .4.2.3 Încărcări • • 2.2a) Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 2.0523 cm2/cm Forţa axială NEd = 1200 kN coeficientul de echivalenţă → relaţia (6.Art.1.9) din Cod nech = * f cd 9.27) din Cod tech = 2tz + nechtm = 2 x 11.9.5 cm (straturile exterioare) tm = 10 cm (stratul median) Elemente pentru zidărie din argilă arsă pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm2 .3.4/2.(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 4.785/0.2 = 2.0 N/mm2 * Beton armat (în stratul median) C12/15 → f cd = 9. clasa I.6.5 N/mm 2 1. Materiale • • • Oţel clasa de rezistenţă 1 (în stratul median) → Ra = 210 N/mm2 Armarea stratului median → Φ10/15 cm → as = 0.1a) • • • • • • • • lw = 500 cm tz = 11.2.

0 m 3.5 x 500 .i) + MRd (as) = 2400.5lw .0523 x500 2 x2100 = 68 . Calculul momentului capabil al armăturilor din stratul median → relaţia (6.85x2.1 = 200 cm = 2.5lc = 0.00 = 240 x 104 Nm ⇒ 2400 kNm 4.1cm tech 70.6 x10 5 daNcm ⇒ 686 kN m 5.2.5 3.25a s l w f yd = 0.26) 2 M Rd (a s ) = 0.0 + 686 = 3086 kNm 21 .0 3.3.0. Distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate până la centrul de greutate al secţiunii ideale de zidărie yzci = 0.85fd 0.3.4x0.i) = NEd yzci = 1200000 x 2. Aria zonei comprimate Azc = N Ed 1200000 = = 705900mm 2 = 7059cm2 0.28) din Cod MRd (ZIA) = MRd (zna.5 x 100. Calculul momentului capabil al secţiunii echivalente de zidărie nearmată 3.26) din Cod MRd (zna.4 Momentul încovoietor de proiectare a secţiunii ideale de zidărie → relaţia (6. Lungimea zonei comprimate lc = Azc 7059 = = 100.0.1. Momentul capabil al peretelui de zidărie cu inimă armată →relaţia (6.

6.3.2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.2.36 800000 = 692000 mm 2 > At 1 = 450000 mm 2 0.10.3.6.05 × 10 2.2.8 cm t xC 1 = • Poziţia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 0. 1.Art.285 1.EXEMPLUL NR. Calculul pentru ULS .17. (2) Date generale Se determină valoarea de proiectare a rezistenţei la încovoiere (momentul capabil MRd) pentru gruparea fundamentală de încărcări pentru peretele cu dimensiunile din figură în următoarele condiţii: 1. Valoarea de proiectare a forţei axiale : NEd = 800 kN Figura Ex.36 N/mm2 2.0 N/mm2 Coeficientul de siguranţă pentru condiţii normale de control γM= 2. Aria zonei comprimate (relaţia 6. 6.10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art. Forma şi dimensiunile zonei comprimate (figura Ex.85 × 1. Rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune fk = 3. Efortul unitar mediu de compresiune este: NEd = 800 kN → σ 0 = sd = 0.1.390 ≅ 0.36 800000 = 0.CR 6-2013) Azc = 3.10.10.2) • • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 Azc > At1 → axa neutră este în inimă Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0.(zona comprimată este poşată) 22 . Rezistenţa de proiectare fd = fk/γM = 1.5 xC 1 ) yG1 = → yG1= 37.6.39 N / mm 2 6 2.2.2.

227.5 xC2 = 0.yG .yg2 = 400 .18 – CR 6-2013): Mcap.898 m yzc2 = lw .592 ≅ 1270. Excentricitatea forţei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui yzc1 = yG .6 = 13.2 = 189.37.13.0 kNm Mcap. se calculează analog folosind bt2 şi t2.592 m 6. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura Ex.10.898 ≅ 1520.8 cm = 1. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaţia 6.8 cm 5.10.2 cm = 1.5 × 27.0 .Figura Ex.1 ≡ MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.8 = 159.0 kNm 23 .1 Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2.2.6 cm bt 2 250 yG2 = 0.2 ≡ MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1.yG1 = 227. • • • Azc < At2 → axa neutră este în talpă xC 2 = Azc 6920 = = 27.0 .

3.మ ஺಺ = = ଶ.11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art. Calculul pentru rezistenţa la SLS Art.2(5).6.21) din Cod.10 se determină momentul capabil pentru SLS.333 × 10 8 cm 4 12 kI.9 ܿ݉ = 133.ଶ = ௐ ಺ .74 × 10଼ ܹூ.74 × 10଺ ܿ݉ଷ Limitele sâmburelui central ⇒ Faţă de talpa 1 ⇒ Faţă de talpa 2 ‫ݎ‬௦௖.ଵ = ‫ݎ‬௦௖. 1.337× 800 ≅ 1280 kNm 24 .553 × 1.553 II = 3. Pentru peretele din EXEMPLUL NR.EXEMPLUL NR.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.relaţia (6.3.ଶ = = = 2. 6.6.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ. Determinarea sâmburelui central al secţiunii • Momentul de inerţie al peretelui Iw = • • • 25 × 400 3 = 1.333 × 108 = 4.6.74 × 108 cm4 Modulele de rezistenţă sunt: ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 1 ‫ܫ‬ூ 4.భ ஺಺ ௐ ಺ .7ܿ݉ 2.0 ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 2 • • ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ସ.ଵ = = = 2.଴ ܹூ.2.09 × 10଺ ܿ݉ଷ ‫ீݕ‬ଵ 227. ⇒ Faţă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.଴ିଶଶ଻.019 × 800 ≅ 980 kNm ⇒ Faţă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.2 × 1.1 = 3. Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt .2 × 1.

19a) din Cod şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.5%) 25 .304 A. Se calculează momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale 25 × 400 cm pentru încărcări din gruparea seismică.4. ‫ݏ‬ௗ = b.9 = 2. Zidărie cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară (fig.଼ ଵ. Pentru zidăria cu lege liniar-dreptunghiulară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.Art 6.EXEMPLUL NR. fk = 5.29 × 10଼ Nmm ≡ 1029 kNm B. Zidărie cu lege σ-ε liniară (fig.175 × 0.175 × 0.304 × 4000 ≅ 1429 ݉݉ (pentru fd = 2.304ሻ = 10.3a) din Cod • În ambele cazuri se consideră două valori ale rezistenţei caracteristice la compresiune: a.506ሻ = 6.20b) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ሺ1 − 1.3b) din Cod B.3.଼ ଶ. ‫ݏ‬ௗ = ଴.175 × 0.2.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.6.333 × 0.506ሻ = 5.0 N/mm2 → fd = 5.52 × 10଼ Nmm ≡ 850 kNm (-7.333 × 0.ହ଼ ଴. Pentru zidăria cu lege liniară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6. fk = 3.଺ଷ = 0.19b) şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.4.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.506 = 0.506 × 4000 ≅ 2698 ݉݉ (pentru fd = 1.0 N/mm2 → fd = 3.0/1.333 × 0.304ሻ = 9.20a) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ሺ1 − 1. Coeficientul de siguranţă pentru material s-a luat γM = 1. Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular .304 × 4000 ≅ 1621 ݉݉ (pentru fd = 2.333 × 0.8 ܰ /݉݉ଶ Pentru cele două valori ale rezistenţei de proiectare pentru factorul sd = σd/fd avem valorile a.9 = 1.506 × 4000 ≅ 2380 ݉݉ (pentru fd = 1.0/1.9 Calculul se face pentru următoarele ipoteze: A.58 N/mm2 b.175 × 0.22 × 10଼ Nmm ≡ 522 kNm (-19.63 N/mm2 • • Forţa axială este N = 800 kN ≡ 800000 N Efortul unitar de compresiune este ଼଴଴଴଴଴ ߪௗ = ଶହ଴×ସ଴଴଴ = 0.5%) ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ሺ1 − 1.48 × 10଼ Nmm ≡ 648 kNm ሺ1 − 1.12.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.

25 .8‰ B.1.6.2 × 107 Nmm → 892 kNm Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892 ≅ 2410 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892 ≅ 2160 kNm Momentul dat de armăturile din stâlpişori: Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată - B.25 f d 1.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4.Art.6. (fyd = 300 N/mm2).i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 26 Lăţimea tălpilor ideale - • Ariile tălpilor ideale - .EXEMPLUL NR. Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.36 bt1 (i) = 150 + (4. 10) • • Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm distanţa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89. din Cod • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (EXEMPLUL NR.8.3.8‰ < 2.1. Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată .0‰ A.relaţia (6. Se calculează aria de zidărie ideală (echivalentă) transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare . Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR.1. Deoarece εmu = 1.9) din Cod n= • f cd 5.13.3.0) × 25 ≅ 330 cm At1.6.10 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.7) armaţi cu 4Φ16.25 .3.0‰ (deformaţie specifică pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secţiunea este integral din zidărie). Figura Ex.3.8 N/mm2 -tab.1 Calculul se face în două ipoteze: A.8 = ≅ 4. -art 6.clasa de rezistenţă 2 .

22 .i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă yG = 221.0.5 xC2 = 10.5 cm La talpa 1 Mcap (zna.i) = (2.i) = (4.0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.2.0.00 .• • - At2.15) × 800 = 1656 kNm La talpa 2 Mcap (zna.9 cm (faţă de talpa 1) 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.105) × 800 = 1340 kNm La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm • Momentele încovoietoare capabile ale secţiunii ideale de zidărie nearmată - • Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - 27 .22 .0 cm 330 Coordonata centrului de greutate devine Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = La talpa 2 xC 2 • Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.5 xC1 = 15.

3 × 625 = 4125 mm Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost se calculează cu relaţia (4.29a) ܸோௗ.14. Se calculează forţa tăietoare capabilă la lunecare în rost orizontal (VRd.434 N/mm2 Valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare în rost orizontal este .ଶ ݂௩ௗ .434 × 250 × 4125 = 44.4.4 × 0.ଶହ ଶ .௟ = 0.௟ = • + 0.relaţia (6.l) pentru un perete dreptunghiular cu secţiunea orizontală 400 × 25 cm.8 = 0.1.30) şi rezultă: lc = 1.1.EXEMPLUL NR.5 × 4000 . Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice–Art.7 × 10ସ ܰ ≡ 447 ݇ܰ 28 . Peretele este solicitat de încărcări din gruparea fundamentală (neseismice): • • • • • forţa axială N = 800 kN moment încovoietor M = 500 kNm excentricitatea ݁ = ହ଴଴ ଼଴଴ = 0.6.6a) ଴.625 ݉ ≡ 625 ݉݉ Lungimea comprimată se determină cu relaţia (6.1.6.

rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd. S-a considerat fvk0 = 0.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2380 mm → lad = 2×2380 . Zidăria cu lege σ-ε liniară • • pentru fd = 1.29b) Se obţin următoarele rezultate A. asociată momentului capabil MRd se calculează cu relaţia (6.4000 < 0 Pentru solicitări seismice.4. A.15.6. Lungimea pe care se menţine aderenţa (lad) după solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se calculează cu relaţia (6.0 ଵ VRd.ଽ × 0.௟ = ଵ.4000= 760 mm pentru fd = 2.4 × 800000 = 366000ܰ ≡ 366 ݇ܰ • fd = 2.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului capabil din încărcări seismice .4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN B.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1621 mm → lad = 2×1621 .25 × 250 × 1396 + 0.32).1. Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determină forţa tăietoare capabilă asociată momentului MRd. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • fd = 1. Zidăria cu lege σ-ε liniară • fd = 1.25 × 250 × 760 + 0.௟ = ଵ.l = 0.4000= 1396 mm pentru fd = 2.58 N/mm2 → lad = 1396 mm ܸோௗ.EXEMPLUL NR.l = 0.63 N/mm2 → lad = 0.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1429 mm → lad = 2×1429 .58 N/mm2 → lad = 760 mm ଵ ܸோௗ.ଽ × 0.l a pereţilor din zidărie nearmată.25 N/mm2.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2698 mm → lad = 2×2698 .4000 < 0 B.4 × 800000 = 345000ܰ ≡ 345 ݇ܰ • fd = 2.63 N/mm2 → lad = 0.0 VRd.2.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN 29 .6.Art. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • • pentru fd = 1.

1.3.40x (3 + 2.178 0. Rigiditatea peretelui Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300.20x (3 + 1.178 = 129150N/mm (129.11.90 2 ) - Panoul 2 (spalet) 1 = 0.6.40 Ez = 1160 N/mm Figura Ex.Art.zidăria cu elemente fb = 7. .EXEMPLUL NR.0 kN/mm) 30 .90 N/mm (tabel 4.22 ) - Panoul 3 (spalet) → k S (3) = 2.16.90x (3 + 4x 0.048 2.90 400 240 = 2.40 2 ) 1 = 0.78 kN/mm) R3 = 2900 x 250 x 0.1 2.40 100 240 = 1. Varianta 1 1.2.2a din Cod) 2 * Ez = 1000 fk = 2900 N/mm 2 * Gz = 0. Calculul rigidităţii unui perete cu goluri .188 = 136080 N/mm (136.Date de temă . Calculul rigidităţii panourilor R1 = 2900 x 250 x 0.Grosimea panoului tp = 250 mm.048 = 34780 N/mm (34.5 N/mm2 şi mortar M5 2 * fk = 2.1 kN/mm) 3.188 1. Calculul coeficienţilor de rigiditate KM (montanţi) şi KS (spaleţi) (a se vedea volumul Comentarii) Panoul 1 (montant) → λ p1 = → λp2 = → λ p3 = 360 = 0.3.20 200 → k M (1) = → k S ( 2) = 1 = 0.15 kN/mm) R2 = 2900 x 250 x 0.

23x10 −6 mm 12 6 3 x 2900 x5.f2) = [0.6 kN/mm) 6.530 + 5.625 x 106 mm2 I 2+3 = 250x65003 = 5.72 x10 1160 x1. Se admite că deformata panoului este liniară şi se determină deplasările acesteia în secţiunile care mărginesc golul.625 x10 3. 31 .69 x10 −6 mm 3600 I2 = 20830 x 106 mm4 I3 = 166400 x 106 mm4 3.2 x = 5.Varianta 2 pentru calculul rigidităţii subansamblului 2+3 1. Săgeata la baza ferestrelor (secţiunea 1) f1 = 600 x 3.1.23 x10 −6 = 2.23 – 2.43 x10 −6 mm 10 12 x 2900 x( 2.43 + (3. Se calculează săgeata la vârful panoului pentru peretele plin 36003 3600 f3 (V = 1 ) = + 1. Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi A2 = 1000x250 = 250000 mm2 A3 = 2000x250 = 500000 mm2 5. Săgeata totală a ansamblului la partea superioară a panoului 7. Săgeata la partea superioară a ferestrelor (secţiunea 2) f2 = 4.23 x10 − 6 = 0.72x1012 mm4 12 2. Rigiditatea ansamblului celor doi spaleţi → diferenţa faţă de procedeul de la varianta 1 este de 10%. 3.530 x10 − 6 mm 3600 3000 x 3. Deplasarea laterală a ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi d12 = 2400 3 2400 + 1.08 + 16.51 x 10-6 mm R2+3 = 1/∆2+3 = 153600 N/mm (153.3.69)]x 10-6 = 6.64 )x10 1160 x( 250000 + 500000 ) ∆2+3 = f1 + d12 + (f3 .2 = 3. Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola) A2+3 = 6500 x 250 = 1.2.

Pereţi de placare → grosime.2.1..1.1.mm B. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA → grosime 250 mm B..3.. Pereţi exteriori B.1.1.2.1..1..1.1. Se completează spaţiile libere …… conform prevederilor proiectului şi se încadrează într-un dreptunghi 300 mm B.1. şi B. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie – Anexa A Instrucţiuni de completare • • • Se taie cu linie orizontală XXXXX poziţiile din fişă care nu corespund prevederilor proiectului.1.17. Materiale pentru zidărie Se specifică separat pentru fiecare categorie de pereţi (B...1.2..2.mm B.1. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect B. Se încadrează într-un dreptunghi XXXXX poziţiile din fişă care corespund prevederilor proiectului. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA ⇒ Alcătuirea pereţilor → un singur strat / dublu strat cu gol interior (faţadă ventilată) → grosime 300 mm B..1.1.1. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime . Elemente pentru zidărie → Material * * Ceramice / BCA lungime : 300 mm / lăţime : 300 mm / înălţime : 150 mm → Dimensiuni → Clasa de toleranţe definite conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 Valoare medie / Limite * T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+ 32 .2.... Pereţi interiori B.2.2.. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime .EXEMPLUL NR. Pereţi despărţitori → grosime 150 mm B...mm B..3.1..1.1.2.2) B....

kg/m3 Rezistenţele standardizate la compresiune fb = 7. conform P100-1. în funcţie de caracteristicile geometrice... pentru elementele din BCA ρ =..2. Mortar → Mortar tip * de utilizare generală (G) / pentru rosturi subţiri (T) /adeziv (glue) 33 → Metoda de stabilire a compoziţiei .25 N/mm2 → Rezistenţele mecanice ale elementelor pentru zidărie * Rezistenţele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan .→ Încadrarea elementului în grupe.5 N/mm2 fbh = 2...aderenţa la forfecare fvk0 = 0...2..2.conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * * * * Elemente LD / Elemente HD → Densitatea aparentă în stare uscată.. art.1.aderenţa la întindere din încovoiere fxk1 = 0. * * Grupa 1 / Grupa 2 / Grupa 2S → Forma feţei de capăt Plană / Nut şi feder / Cu locaş pentru mortar → Categoria elementului în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * Categoria I / Categoria II → Categoria elementului în funcţie de densitatea aparentă .5 N/mm2 Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare .200 N/mm2 → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice * * * * * Rezistenţa la îngheţ/dezgheţ Conţinutul de săruri solubile active Dilatarea datorită umidităţii Permeabilitatea la vapori de apă Reacţia la foc → Condiţii speciale de calitate (proprietăţi aspect / proprietăţi fizice) pentru elemente conform Cod de practică • Calitatea A (superioară) / Calitatea B (normală) B.100 N/mm2 fxk2 = 0.8.

.. → Armături pentru rosturi → Buiandrugi prefabricaţi descriere conform SR EN 845-1 B... 5 ./ Dimensiuni ...../ Tip .2...../Proprietăţi speciale ......./var./apă → Clasa de tasare (conform NE 012/1) →Metoda de stabilire a compoziţiei → Compoziţia pentru amestec prescris conform reţeta staţiei de preparare → Dimensiunea maximă a agregatelor 34 .../ Protecţie anticorosivă. stratul median al ZIA) → Clasa de rezistenţă la compresiune betonului * * * * C12/16 S3 (centuri) S4 (stâlpişori) amestec proiectat / amestec prescris ciment.3.3.../ Protecţie anticorosivă......./nisip... / adaosuri....... → Compoziţia pentru mortare de reţetă → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * * industrial / în staţii centralizate / la şantier → Rezistenţa la compresiune M 5 c-v → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B. /coloranţi... Materiale auxiliare → Straturi de rupere a capilarităţii * Material ......... Betoane pentru elementele de confinare şi zidăria cu inimă armată Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri .. stâlpişori../Dimensiuni. 1/4 ............ se completează conform necesităţi specifice → Ancore / agrafe * * * Material .../pietriş../nisip..... aditivi.. 1 ..* * * mortar proiectat / mortar de reţetă ciment.......... Material ....

* * dagr = 20 mm . → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * în staţii centralizate / la şantier → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B. / adaosuri. aditivi. Armături pentru betoane şi mortare B.1..2.. stratul median al ZIA) şi pentru mortarele din rosturi.52 kN/m 35 ..4..4...4. → Categoria de rezistenţă ∗ ∗ * Categoria 2 pentru bare longitudinale Categoria de rezistenţă 1 pentru etrieri B → Clasa de ductilitate → Protecţie anticorozivă se completează conform necesităţi specifice B. Alte materiale pentru armare Se specifică după caz → Tipul materialului → Caracteristicile mecanice → Alte proprietăţi p = 6. stâlpişori. Armături din oţel Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri ..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->