EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Alegerea coeficientului parţial γM pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL 2 pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. - Art. 2.4.2.3. CR 6-2013 şi Art. 8.6.1. P 100-1/2012. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de EXEMPLUL 3 compresiune (pentru predimensionare) - σ0d. - Art.4.1.1.2.2. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare EXEMPLUL 4 prin rupere pe secţiuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali EXEMPLUL 5 Art. 6.2.2.1. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. EXEMPLUL 6 Efectul excentricităţii planşeului - Art.6.2.2.1.(5). EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un EXEMPLUL 8 perete de zidărie nearmată → Art. 6.6.2.1. Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) - pentru un EXEMPLUL 9 perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară Art.6.6.3.4. Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 10 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2). Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 11 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru rezistenţa la SLS (Art.6.6.3.2(5)). EXEMPLUL 12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată EXEMPLUL 13 Art.6.6.3.3. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice– EXEMPLUL 14 Art.6.6.4.1.1.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului EXEMPLUL 15 capabil din încărcări seismice - Art.6.6.4.1.1.2. EXEMPLUL 16 Calculul rigidităţii unui perete cu goluri - Art.6.3.2.3. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie EXEMPLUL 17 Anexa A.

1

EXEMPLUL NR.1.
Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Greutatea zidăriei netencuite Codul CR 6-2013 stabileşte următoarele condiţii pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei în funcţie de densitatea elementelor şi de tipul mortarului: 1. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai sus. De exemplu: • • zidărie cu elemente ceramice pline γzid,0 = 18.0 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 25% goluri γzid = 13.5kN/m3

2. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri (T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus. De exemplu: • • • zidărie cu elemente din BCA γzidBCA ≡ γelBCA zidărie cu elemente ceramice cu 45% goluri γzid = 9.9 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 55% goluri γzid = 8.1 kN/m3

3. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de utilizare generală (G) se va lua egală cu greutatea elementelor pentru zidărie la care se adaugă greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora. În acest caz calculul greutăţii proprii a peretelui se face după cum urmează: 1. Dimensiunile elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt: − − lzid = lel + 12 mm hzid = hel +12 mm

Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei cu elemente LD şi mortar de uz general (G) 2. Volumul elementului Vel = tel × hel × lel 3. Greutatea elementului Gel (kN) = Vel (m3) × γ (kN/m3) Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid 2 (Ex.1.1b) (Ex.1.1c) 4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar) (Ex.1.1a)

5. Volumul mortarului Vmortar (m3) = Vzid - Vel 6. Greutatea mortarului Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar Gel,zid = Gel + Gmortar 8. Greutatea specifică a zidăriei în perete (elemente + mortar) ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ
ீ ሺ௞ேሻ
೐೗,೥೔೏

(Ex.1.1d) (Ex.1.1e) (Ex.1.1f)

7. Greutatea totală a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN)

(Ex.1.2)

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ × ‫ݐ‬௘௟ ሺ݉ሻ (Ex.1.3)

A. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA şi mortar de uz general (G). • Dimensiunile elementului • • • • • • • • hel= 0.250 m → hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m lel = 0.600 m → lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m tel = 0.300 m → tzid = 0.300 m

Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3 Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3 Greutatea specifică a elementului γelBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3 Greutatea elementului GelBCA = Vel × γelBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel,zid = Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062 ≅ 0.330 kN/element Greutatea specifică echivalentă a zidăriei ߛ௭௜ௗ஻஼஺ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.଴ସ଼ଵ = 6.86 ݇ܰ /݉ଷ
ீ ሺ௞ேሻ ଴.ଷଷ଴
೐೗,೥೔೏

• •

Sporul de greutate datorat greutăţii mortarului (G) este circa 15.3% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 6.86 × 0.30 ≅ 2.05 ݇ܰ /݉ଶ 3

೥೔೏ • • Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11.0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argilă arsă cu 55% goluri verticale şi mortar G.೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.250 × 0.଴ଶ଼ସହ = 9.65 ݇ܰ /݉ଶ 4 .30 m realizat din elemente ceramice cu 55% goluri verticale care suportă un boiler cu greutatea de 3.350 m → lzid = 0.362 m tel = 0.Vel = 0.B. • Dimensiunile elementului - hel = 0.50 kN/m2 Greutatea echivalentă a obiectului suspendat ‫ܩ‬௦௨௦௣ = ଷ.300 × 0.300 m • • • • • • • • Volumul elementului Vel = 0.zid = Gel + Gmortar = 0.02 ݇ܰ /݉ଷ ீ ሺ௞ேሻ ଴.02 × 0. • Greutatea peretelui tencuit pe 1.350 + 0.2566 kN/element Greutatea specifică a zidăriei în perete ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗.25 = 3.0 m2 de perete Gperete = 3.012 = 0.250 m → hzid = 0.40 + 0.30 ≅ 2.02625 m3 Volumul elementului zidit Vel.1 kN/m3 Greutatea elementului Gel = Vel × ρel = 0.044 = 0.4% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 9.55) = 8.71 ݇ܰ /݉ଶ C.262 × 0.1 = 0.଴଴×ହ.5 kN.00 × Vmortar = 0.0022 m3 Greutatea specifică a elementului γel = 18.00 × (1 .362 = 0.00 × 5.zid .250 + 0.25 ݇ܰ /݉ଶ ଷ.02625 × 8.00 m cu grosimea nominală de 0.ହ • • Greutatea echivalentă totală a peretelui ௧௢௧௔௟ ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ = 3.0440 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel.262 m lel = 0.02845 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel.300 × 0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile 3.଴଴ ≅ 0.350 = 0.212 +0.212 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.ଶହ଺଺ ೐೗.zid = 0.012 = 0.

Clasa de importanţă .1.4. coeficientul de siguranţă este: ∗ pentru mortar de reţetă (G) preparat industrial sau semi industrial γM = 2.2 din Codul P 100-1/2012) pentru clădiri din clasa 2-a de importanţă.2 Alegerea coeficientului parţial γm pentru pereţii structurali din zidărie pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti.40g Redus (R) Normal (N) Normal (N) Special (Sp) C. conform Codului P 100-1/2012.(7) pentru clădirile din clasa de importanţă 2 se folosesc elemente pentru zidărie din categoria 1 conform Codului P 100-1/2012. conform Codului P 100-1/2012.2.8. CR 6-2013 şi Art.25g÷0. 8. conform tabelului 11 (redat mai jos) din proiectul Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie trebuie să se adopte controlul special (Sp).20g ag = 0.2. P 100-1/2012.1.3. art.5 Tabelul 11 Zona seismică ag ≤ 0. Se parcurg următoarele etape: A. tabelul 8.expunere IV III I şi II B.0 ∗ pentru mortar performant (G) sau (T) γM = 1. Stabilirea tipului de control • • şcoala generală cu 8 clase este încadrată în clasa de 2-a de importanţă (conform tabelului 4. tabelul 8.13 pentru gruparea seismică de încărcări. pentru toate tipurile de mortare. pentru toate zonele seismice. Alegerea materialelor pentru zidărie • • conform Codului P 100-1/2012. la starea limită ultimă (ULS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1. art.Art.20 g nu se acceptă folosirea mortarului (G) preparat la şantier. pentru gruparea fundamentală de încărcări.6.8 • Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. 8.EXEMPLUL NR.2. Alegerea coeficientului parţial de siguranţă • • 5 .13 pentru gruparea seismică de încărcări. la starea limită de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1. . prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi industrial Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.2. pentru toate tipurile de mortare. pentru clădirile din clasa de importanţă 2 în zone seismice cu ag≥0. 2.1. tabelul 2.8 Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. conform Codului CR6-2013.

250 0.1.EXEMPLUL NR 3. pentru o clădire zidărie cu înălţime P+3E (nniv = 4).4.125 = 0.5 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din BCA → gech = 10.188 0.3.1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex.50 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex. gech 10. De exemplu.1 Greut.1 = 4 × 0.5 kN/m2 (cu elemente pentru zidărie din argilă arsă cu 45% goluri verticale) şi densitatea pereţilor structurali pe fiecare direcţie p = 5.150 0. Densitatea pereţilor structurali p% 3.0% înălţimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3.208 0. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) . în toate cazurile.1).166 0.156 0.0% 0. în secţiunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este σd = 4 × σ0.3.1. valorile din tabel se înmulţesc cu numărul de niveluri aflat peste secţiunea considerată pentru obţinerea efortului unitar de proiectare.0% 6.σ0d . că planşeele sunt din beton armat): • • zidărie cu elemente pline din argilă arsă → gech = 15.0 ÷ 6.100 0.125 Pentru fiecare caz în parte.5 kN/m2 15. în secţiunea de "încastrare".Art. Mărimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând: • greutatea proprie a clădirii pe nivel. Pentru predimensionarea clădirilor cu structuri din zidărie este necesară cunoaşterea aproximativă a efortului unitar mediu de compresiune (σ0d) dat de încărcările de tip gravitaţional (permanente şi utile).1.1 se înmulţesc cu nniv (numărul de niveluri supraterane ale clădirii).0 kN/m2 12.0% 5. 6 .0 m Valorile obţinute (σ0.104 0.125 0.0%.2.0 kN/m2/nivel aria pereţilor structurali pe fiecare direcţie p% = 3. în funcţie de materialul din care sunt realizaţi pereţii (se consideră.0% 4.2.0 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din argilă arsă cu 45% goluri→ gech = 12.125 0.3. Pentru efortul maxim.valorile σ0.0 kN/m2 Tabelul Ex. având greutatea gech = 12.083 0.

137 0.3.0 N/mm2.278 0.7 0.220 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.3 0.9 1.5a) şi (4.321 0.154 0.163 0. 2 şi 2S ݂௩௞ . rezultă.2.228 0.1.5 0.243 0.170 0.203 0.22݂௕௧ ට1 + 5 ఙబ೏ ௙್೟ (4.5 0.120 0.091 0.5 N/mm2.220 0.099 0.259 5.162 0.i .187 0.080 fb (4.5 0.197 0.322 0.101 0.106 0.1a.237 0.0 0.281 5.140 0.0 0.192 0.178 0.179 0. în secţiunea considerată.301 0.115 0.0 0.271 0.144 0.182 0.1a).376 12.078 0.238 0.126 0.179 0. Elemente din argilă arsă : fbt = 0.215 0.183 0.0 N/mm ) : fbt = 0.359 0.Art.188 0.202 0.i pentru zidărie cu elemente din argilă arsă Tabelul Ex.4.4.5 0.௜ = 0.4a) şi (4.159 0. În lipsa rezultatelor din încercări valoarea rezistenţei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidărie se determină cu relaţiile (4.287 0.066 0.9 1.174 0.8 0. σ0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcţia efortului unitar de forfecare.EXEMPLUL Nr 4.152 0.1b.269 0.4a) şi (4.214 3.127 0.4 0.0 15.1.2.288 0.306 0.137 0.128 0. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0. Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1.5b) Pentru utilizare directă în proiectare s-au determinat valorile fvk.5a) (4.152 0.230 0.6 0.219 0.257 0.133 0.6 0.119 0.120 0.161 0.255 0. 7 .082 0.177 0.4b) notaţiile sunt: • • fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie.204 0.128 0. Pentru elemente din BCA ݂௩௞ .i pentru zidărie cu elemente din BCA Tabelul Ex.4b) În relaţiile (4.165 0.147 0.190 0.089 0.0 0.166 0.4 0.4.180 De exemplu.2 0.4.0 6.5b) din CR 6-2013: I. la parter fvki = 0.166 0.141 0.035fb 2 Elemente din BCA (fb > 2.212 Valori fvk.121 0.151 0.099 0.166 0.4b) din CR 6-2013: A.5 0. a zidăriei cu mortar (G). dacă se folosesc elemente din argilă arsă cu fb = 10.217 0.077 0.256 4.341 0. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secţiuni înclinate . II.177 0.10݂௕௧ ට1 + 16 ௙బ೏ ఙ ್೟ (4.249 0. se calculează cu relaţiile (4.100 0.100 0.0 0.1 0.5 0.220 0.8 0. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0. Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare fvk.110 0.0 0.200 0.202 0.229 3.3 0. pentru care σ0d = 0.073 0.252 0267 0.2 0.197 2.205 0.338 10.௜ = 0.234 0. cu toate rosturile umplute cu mortar.4a) D.141 0.247 0.151 0.4 0.200 0.171 0.1 0. pentru clădirea din EXEMPLUL NR.202 0.301 7.7 0.226 0.i date în tabelele următoare: Valori fvk.060 0.150 0. şi cu mortar (T).191 0.

50 .90 m2 .30-0. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2 5.00 = 22.50 m2 Zidărie cu grosimea t = 25 cm . Elemente din argilă arsă cu 25% goluri verticale 3.00 = 23.2.65 m2 .Ax 3 → (10.40 .50x2.00 .1.00x2.50x2.00 .Ax A → 10.5.10 m2 .2.00x2.30 × 10.60)x3.1.30-0.5 Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali .5.1.10 = 23.50x1.00 = 27.00x2. Date generale • • • Înălţimea etajului het = 3. Calculul ariei zidăriei în elevaţie (pe înălţimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .2. Se determină forţa axială de compresiune în pereţii structurali pentru clădirea cu planul din figura Ex.30-0.30x3.50 . Figura Ex. 6.50x2.00 .1.85 m2 Total = 94.2.00x1.30 -0.00 .Ax C → 10.85)x3.00x2. Planul nivelului Calculul se face pentru zidărie executată cu patru tipuri de elemente pentru zidărie: 1.1.Ax 2 → (10.00 .60)x3.EXEMPLUL NR.00 . Elemente din argilă arsă cu 45% goluri verticale 4.2.00 m Aria nivelului Aniv = 10.09 m2 Aria zidurilor structurale Azid = 11.40 = 22.Art.2.2. Elemente din argilă arsă pline 2.1.10 .00 .60) x3.00 .1.30 = 106.05 m2 • 8 .33 m2 5.1.00x2.50x1.40 m2 .1.50x2.1.1.65 m2 Total = 46.Ax B → (10.1.30x3.Ax 1 → (10.00 = 20.

15 .62 Total = 89.14 46.et/Aetaj kN/m2 % 13.125)x(4.46 m2 B-C/1-2 → (4.1 Grosime t = 25 cm Total greutate Azid gzid Gzid ΣGzid ΣGzid/Aetaj m2 kN/m2 kN kN kN/m2 5.m2 80 daN/m2 45 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea totală a planşeului 89.15 .5 Gol 45% 4. Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 kN/m2 kN Pline 6.00 .0 81 9. Greutatea totală a nivelului ΣGzid kN Pline 821 Gol 25% 651 Gol 45% 539 BCA 384 Gpl kN 625 Gtot.50 .0. Calculul greutăţii zidăriei pe nivel S-au considerat greutăţile gzid ale zidăriei (elemente + mortar cu grosime normală -G) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.15 .125) = 15.125) = 24.08 2.50 .00 .3.0.15 .3.50 161 539 5.91 m2 A-B/2-3 → (5.85 458 94.50 .0. Calculul greutăţii planşeului • Aria planşeului (între pereţi) A-B/1-2 → (5.20 193 651 6.125)x(6.6 100 12.0 cm pe ambele feţe.125) = 29.0 88 11.0.0.0.85 269 5.0.00 .0.5.0.74 4.50 115 384 3.5.00 .125) = 19.et/Aetaj Gtot.125)x(4.74 m2 Tabelul Ex.0.10 235 821 7.0.20 586 Gol 25% 4.et kN 1446 1276 1164 1009 Tabelul Ex.05 3.00 378 BCA 2.2.15 .30 m2 • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.0.125)x(6.15 .15 .0.15 . date în tabelele din Comentarii Cap.5 70 Elemente 9 .3 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 135 daN.30 x 700 = 62500 daN → 625 kN 5.2 Gtot.0.19 m2 B-C/2-3 → (4.0 m2) • placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereţi despărţitori uşori încărcare utilă (locuinţă) 0.0.5.4.0.50 .

5 0 Greut.1.5. Se determină reacţiunile planşeelor pe fiecare linie de pereţi (p1 şi p2) cu relaţiile p1 = qtot l1 4  l1  p2 = p1  2 − l   2  unde qtot este încărcarea totală de proiectare pentru gruparea respectivă de încărcări (fundamentală sau seismică) Figura Ex.6 Determinarea forţei axiale de compresiune pe pereţi pentru un nivel al clădirii Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea: 1.4b) se calculează forţa axială dată de planşeu prin înmulţirea reacţiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăţimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie).totala Pline 25%gol 45%gol BCA Figura Ex.5.3.4.5. Pentru fiecare zonă de pereţi (Z1÷Z9 din figura Ex.Comparaţia greutăţii totale a nivelului în funcţie de elementele pentru zidărie folosite 5. Calculul forţelor axiale pe pereţi 10 . Schema pentru calculul încărcărilor verticale pe pereţi din greutatea planşeului 2.5 1 0.2.5. (a) (b) Figura Ex.

3.24 175 155 143 Z3 1.05 112 95 85 Z8 1. Tabelul Ex. Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înălţimea etajului).tabelul Ex. Din valorile forţei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel.5.5.36 171 151 138 Z7 1.96 127 111 101 Z5 2.5 Pereţi structurali pe cele două direcţii 11 .5.39 164 144 129 Z9 0.50 168 145 131 Z2 1. Se determină ariile verticale de zidărie (pe înălţimea etajului) aferente fiecărei zone (Z1 ÷ Z9).2.4 Efort unitar de compresiune (kN/m2) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 113 97 88 74 142 126 116 101 120 103 93 79 132 115 105 91 151 140 131 118 127 112 102 89 106 90 81 67 118 104 93 79 120 104 92 77 Forţa axială (kN) Aria Zona Z Elemente 25% 45% (m2) pline gol gol Z1 1. zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faţade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare) . Tabel Ex.3 Gzidărie (kN) Forţa axială (kN) Gplanşeu Elemente 25% 45% Elemente 25% 45% (kN) BCA BCA pline gol gol pline gol gol Z1 62 106 83 69 49 168 145 131 111 Z2 82 93 73 61 43 175 155 143 125 Z3 47 79 61 51 36 126 108 98 83 Z4 52 75 59 49 35 127 111 101 87 Z5 187 142 117 98 70 329 304 285 257 Z6 74 97 77 64 46 171 151 138 120 Z7 34 78 61 51 36 112 95 85 70 Z8 63 101 81 66 47 164 144 129 110 Z9 24 48 38 31 22 72 62 55 46 3.5.18 329 304 285 Z6 1.05 126 108 98 Z4 0.60 72 62 55 BCA 111 125 83 87 257 120 70 110 46 (a) Transversal (b) Longitudinal Figura Ex.

795 0.125 0. Tabelul Ex.413 1.5b.900 0.495 0.900 0. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 56 48 44 36 128 113 104 91 41 36 32 27 38 33 30 26 170 158 147 133 68 60 55 48 68 58 52 43 124 109 98 83 41 36 32 27 Tabelul Ex.035 0.345 12 .345 Elem.495 0.050 0.413 0.4.345 0.5a şi Ex.5. Zona L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Aria (m2) 1.5b.538 0. Valorile forţelor axiale (kN/etaj) obţinute prin înmulţirea efortului unitar din zona (Z) căreia aparţine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele Ex.5.125 0.645 1.288 1. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 117 100 91 77 99 86 79 68 52 45 40 33 59 52 48 42 170 158 147 133 49 43 38 28 95 82 74 63 114 101 92 80 41 36 32 27 Elem.5.750 0.5.5a. Zona T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Aria (m2) 0.

6. Date generale • • • Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 8.1.tot = 4 × 156 = 624 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.EXEMPLUL NR. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.475 ≅ 2270 kNm (comprimă permanent talpa 2) Momentul capabil al secţiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 5230 kNm (calculat conform metodologiei din EXEMPLUL NR.00 × 8.(5). Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 1.6.et = 6.6 N/mm2 Figura.2. Efectul excentricităţii planşeului .0 kN/m2. planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E.00 m.00 × 8.00 × 8.2.0 kN/m3.Ex.475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 1536 × 1.00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4.Art.w = 2. 2. având înălţimea de etaj het = 3.0 ≅ 156 kN/nivel Greutatea totală a peretelui Gw. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6.pl = 4.0 = 384 kN Greutatea totală adusă de planşee Gpl.1.0 × 16.6.tot = 4 × 384 = 1536 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C. Peretele considerat este reprezentat în figura Ex. 6. Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei tencuite qzid = 16.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul).525 = 1. 13 .00 .1.G al secţiunii peretelui XG.6. ⇒ Concluzie Dispunerea excentrică a planşeului faţă de perete.et = 3. consumă circa 43% din capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică a peretelui.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl.10).24 × 3.00 m la toate nivelurile.2.G al planşeului XG.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw. Succesiunea calculului • • • • • • • • • • Aria secţiunii orizontale a peretelui : Aw = 3.

2) (Ex.13) caracteristicile geometrice ale secţiunii peretelui se calculează astfel: 1.EXEMPLUL NR.(1a).t)t2 aria inimii Aw = lwt αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienţi adimensionali (Ex.1 Notaţii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereţilor Notaţiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor sunt arătate în figura Ex 7.1. în continuare.4) 2.grosimea inimii peretelui lw . sub formă sistematizată.7.7.I se obţine din relaţia k y . Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui .6. formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii orizontale a pereţilor în formă de I.t)t1 aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 . Figura Ex.I = k y .I = 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 (Ex.7.7.3) βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienţi adimensionali În cazul peretelui în formă de "I" (figura I.grosimea tălpii 2 a peretelui b1 . pentru secţiunile I.1.lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor.1.L sau T) t1 .grosimea tălpii 1 a peretelui t2 . faţă de extremitatea 1 y G .7.6.7.6) 14 .Art. Distanţa centrului de greutate G.1) (Ex. Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.7.I l w 2 (Ex.7.lăţimea tălpii 2 a peretelui aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 .5) unde factorul ky. • • • • • • • • • • • t .lăţimea tălpii 1 a peretelui b2 . Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex.

25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.135 × 200 = 227.9b) 5.675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.7.2 = WI .I este dat de relaţia 2 2 2 k I.675 k y .7.1 AI (Ex.1 AI W2 .3.7.1l w 2 = 1.7.0cm 15 .1 considerăm următoarele dimensiuni: • • • • • • • • • • • • • • t = 25 cm t1 = t2 = 30 cm b1 = 150 cm b2 = 250 cm lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .375 + 0.25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 .675( 2 − 0.375 × 0.I = I w k I .7.135 1 + α t 1 + αt 2 1 + 0.7) unde factorul kI. Limitele sâmburelui central (faţă de centrul de greutate G) rsc .075 k y .1)÷(Ex. Modulele de rezistenţă ⇒ La talpa 1 WI . Momentul de inerţie I II = 3 tlw k I .075 ) + 0.375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.1 = rsc .1 (Ex. I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1 [β 2 t 1 + 3(k y − β t 1 ) ] + α t 2 [β t 2 + 3(2 − k y − β t 2 ) ] (Ex.7.8) 4. I 12 (Ex.7.10a) (Ex.7.I = = 1.7.I = yG 1 = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + 0.1 = II lw − yG .1 (Ex.075 AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 Cu formulele (Ex.1 = II yG .10b) În figura Ex.9a) ⇒ La talpa 2 WI .10) rezultă: k y .

଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.I = 3.଴ିଶଶ଻.7ܿ݉ 16 .ଵ = ܹூ.భ ஺಺ ௐ ಺ .09 × 10଺ ܿ݉ଷ = 2.ଶ = ‫ݎ‬௦௖.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.553 II = 3.మ ஺಺ ସ.74 × 108 cm4 ܹூ.• • • • • • • ‫ܫ‬௪ = య ௧×௟ೢ ଵଶ = ଶହ×ସ଴଴య ଵଶ = 133.଴ = = ଶ.553 × 133.ଶ = ூ಺ ௬ಸభ ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ௐ ಺ .9 ܿ݉ = 133.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.଻ସ×ଵ଴ఴ ଶଶ଻.଴ = = 2.74 × 10଺ ܿ݉ଷ = ସ.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.3 × 10଺ ܿ݉ସ kI.3 × 106 = 4.

0 kN/etaj N1 = 3 x 63.35 pentru încărcările permanente şi 1. Încărcarea adusă de planşeul peste parter (forţa notată N2 în figura Ex.0 kN/etaj Netaj.1.2 = 34.35 x 25. Dimensiuni şi materiale • • • • • • • • • • lw = 100 cm t = 25 cm (nivel curent) t = 37.5 30.0 = 6.d (planşeu) = 29.0 = 63.0 kN Lungimea de rezemare a planşeului pe zidul parterului (distanţa notată "a" în figura 6.8.d (total) = 34. Date generale 1.d(zid) = 1.EXEMPLUL NR.Determinarea excentricităţii structurale ei0 17 . 1.8 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un perete de zidărie nearmată → Art.0 + 29.0cm 3 Excentricitatea forţei N2 faţă de axul peretelui de la parter t P a 37.75cm 2 3 2 3 Figura Ex.0 = 189.6. 6.25cm d1 = z 2 2 3.50 pentru încărcarea utilă) Netaj.1) • • • • N2 = 29.1.8.0 d2 = z − = − = 8.2 kN/etaj → Netaj.0N/mm2 şi mortar (G) M10 Netaj (zid) = 25.2.2 Încărcarea pe etaj 2.0 kN Excentricitatea forţei N1 faţă de axul peretelui de la parter 1.8.3 din Cod): a = 30 cm a Poziţia forţei N2 în raport cu faţa interioară a peretelui = 10.5 − 25.1.5 cm (parter) het = 300 cm zidărie din cărămidă plină cu elemente fb = 10.0 kN/etaj (valoarea este calculată cu coeficientul 1.1) tP − tE z = 37. Încărcarea totală adusă de etajele I÷III (forţa notată N1 în figura Ex.

35 cm > 0. eah) = 1.1 din Cod) Cele două forţe au excentricităţi de semne contrare faţă de axul peretelui de la parter ei 0 = N 1d 1 − N 2 d 2 189 x6.5 = 1.13 din Cod în care valoarea excentricităţii accidentale se ia în poziţia cea mai defavorabilă.5 9.75 = = 4.60 x 1.768 t zid 37. Rezultă : ei = e0i – eh(i) + ea = 4.12 din Cod e 4.60) x 1.25 cm Presiunea vântului pe faţadă gv = 1.05 x 37.4.13 este satisfăcută) 8.35 Φi = 1 − 2 i = 1 − 2 = 0.3 din Cod) ehm( i ) = M hm( i ) N1 + N 2 = 2.05 tzid = 0.25cm N1 + N 2 189 + 29 5.00cm eah = et = 300 300 • • ea = max(eat.25 =4.875 cm (condiţia de limitare inferioară din relaţia 6.25 – 1.5 x10 2 = 1. Excentricitatea totală de calcul se calculează cu formula 6.0 2 = = 2. Coeficientul de reducere a rezistenţei în secţiunea de la extremitatea superioară a peretelui de la parter se calculează cu formula 6.15cm 218.5 kNm 12 12 6.0 În secţiunea de la nivelul planşeului –eh(i) excentricitatea corespunzătoare momentului Mh(i) este plasată către faţa interioară a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece momentul Mh(i) întinde fibra exterioară a peretelui de faţadă.5 kN/m2 (valoare convenţională pentru acest exemplu ilustrativ .25 − 29 x8. Excentricitatea accidentală ea • în funcţie de grosimea peretelui (formula 6.pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform CR 1-1-4/2012) Încărcarea din vânt pe fâşia aferentă de faţadă ph = (0. Excentricitatea datorată acţiunii vântului. Calculul coeficientului de reducere a rezistenţei Φm (în secţiunea situată la 2/3 din înălţimea peretelui): 18 .00 +0.3 x 3 .2a din Cod) t P 37. 7.(formula 6.5 =3.2b din Cod) h 300 = 1.25cm 30 30 • în funcţie de înălţimea etajului (formula 6.3 kN/m Momentul încovoietor din acţiunea vântului pe faţadă (valoare aproximativă) M hi = M hm = 2 p h het 3 .15 + 1.5 eat = z = 1. • • Excentricitatea forţei verticale datorită momentului încovoietor produs de acţiunea vântului (formula 6. Excentricitatea datorată încărcării excentrice – ei0 . Prin urmare eh(i) are semn opus excentricităţii ei0.

23 = = 0. Considerând coeficientul parţial de siguranţă γM=2. NRd = 0. Rezistenţa de proiectare la compresiune centrică se determină cu formula 6.2.685 x 0.25 + 1.375 m2 rezistenţa caracteristică la compresiune fk = 4.14 din Cod (în secţiunea centrală excentricităţile ei0 şi ehm au acelaşi semn.23cm ≡ emk 3 3 • Coeficientul de reducere Φm se determină.00 N/mm2. 10.2a din Cod pentru cărămizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistenţa standardizată fb = 10 N/mm2 zidite cu rost longitudinal cu mortar M10.14 t zid 37.40 N/mm2 se ia din tabelul 4.11 din Cod NRd = ΦmAzidfd unde • • aria secţiunii transversale Azid = 1.00 x 0.25 = 5.375 = 0.5 h ef 280 = ≅ 7.15 + 1.50 t zid 37.5 Rezultă Φm = 0. fd = 2.768.685 < Φi = 0.• • • • • Coeficientul ρ2 = 1.375x 106 x 2.00 x 280 = 280 cm Se neglijează excentricitatea ek datorată curgerii lente Excentricitatea em se calculează cu relaţia 6.0 = 514 kN Rezultă rezistenţa de proiectare a elementului la parter 19 .00 (perete exterior cu planşeu pe o singură parte) Perete nerigidizat pe laturile verticale Înălţimea efectivă este hef = ρ2 hliber = 1.2 din Cod pentru valorile emk 5. prin interpolare în tabelul 6. iar ea se ia în situaţia cea mai defavorabilă) 2 2 em = ei0 + e hm + ea = 4.

1.0 N/mm2 * Beton armat (în stratul median) C12/15 → f cd = 9.9.Art. clasa I. Geometria peretelui (figura Ex.15 =5.4.1.9) din Cod nech = * f cd 9.75 fd 2.4/2.9 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică .5 cm Figura Ex.4. 2.00 1.23 cm2/m=0.5 cm (straturile exterioare) tm = 10 cm (stratul median) Elemente pentru zidărie din argilă arsă pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm2 .2.6.5 = = 4.2a) Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 2.EXEMPLUL NR.40 N/mm2 (tabel 4.5 N/mm 2 1.75 x 10 =70.momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) .5 + 4.3. fără rost longitudinal fk = 4. 1.6.2. Materiale • • • Oţel clasa de rezistenţă 1 (în stratul median) → Ra = 210 N/mm2 Armarea stratului median → Φ10/15 cm → as = 0.1a) • • • • • • • • lw = 500 cm tz = 11.pentru un perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară .0523 cm2/cm Forţa axială NEd = 1200 kN coeficientul de echivalenţă → relaţia (6.9. zidire fără rost longitudinal Mortar M10 Rezistenţa caracteristică la compresiune.785/0.1 20 .(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 4. Date de intrare 1.2 → art.27) din Cod tech = 2tz + nechtm = 2 x 11. Caracteristicile geometrice • grosimea echivalentă a secţiunii ideale de zidărie nearmată →relaţia (6.2 = 2.3.3 Încărcări • • 2.

Distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate până la centrul de greutate al secţiunii ideale de zidărie yzci = 0.0 m 3.1.0.26) din Cod MRd (zna.i) + MRd (as) = 2400. Lungimea zonei comprimate lc = Azc 7059 = = 100. Calculul momentului capabil al secţiunii echivalente de zidărie nearmată 3.85fd 0.5 3.4 Momentul încovoietor de proiectare a secţiunii ideale de zidărie → relaţia (6.4x0.5lc = 0.25a s l w f yd = 0.5 x 100.3. Aria zonei comprimate Azc = N Ed 1200000 = = 705900mm 2 = 7059cm2 0.0.0 + 686 = 3086 kNm 21 .2.85x2.0 3.5lw .6 x10 5 daNcm ⇒ 686 kN m 5. Calculul momentului capabil al armăturilor din stratul median → relaţia (6.1cm tech 70.i) = NEd yzci = 1200000 x 2. Momentul capabil al peretelui de zidărie cu inimă armată →relaţia (6.0523 x500 2 x2100 = 68 .26) 2 M Rd (a s ) = 0.28) din Cod MRd (ZIA) = MRd (zna.00 = 240 x 104 Nm ⇒ 2400 kNm 4.3.5 x 500 .1 = 200 cm = 2.

2.10.6.6.2.10.285 1. 6. Rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune fk = 3.8 cm t xC 1 = • Poziţia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 0.CR 6-2013) Azc = 3.36 N/mm2 2.10.2) • • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 Azc > At1 → axa neutră este în inimă Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96.0 N/mm2 Coeficientul de siguranţă pentru condiţii normale de control γM= 2.85 × 1.10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art.3. 1.Art.2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.3. Forma şi dimensiunile zonei comprimate (figura Ex.17.2.(zona comprimată este poşată) 22 . Valoarea de proiectare a forţei axiale : NEd = 800 kN Figura Ex. Rezistenţa de proiectare fd = fk/γM = 1. Calculul pentru ULS . Aria zonei comprimate (relaţia 6.2.EXEMPLUL NR.390 ≅ 0.39 N / mm 2 6 2. Efortul unitar mediu de compresiune este: NEd = 800 kN → σ 0 = sd = 0. (2) Date generale Se determină valoarea de proiectare a rezistenţei la încovoiere (momentul capabil MRd) pentru gruparea fundamentală de încărcări pentru peretele cu dimensiunile din figură în următoarele condiţii: 1.36 800000 = 692000 mm 2 > At 1 = 450000 mm 2 0.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0.6.05 × 10 2.5 xC 1 ) yG1 = → yG1= 37.1.36 800000 = 0.

898 ≅ 1520.1 Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura Ex.8 = 159.10.10. se calculează analog folosind bt2 şi t2. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaţia 6.898 m yzc2 = lw .1 ≡ MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.Figura Ex.6 = 13.2 = 189.2.5 xC2 = 0.18 – CR 6-2013): Mcap.37.5 × 27.592 ≅ 1270.6 cm bt 2 250 yG2 = 0. Excentricitatea forţei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui yzc1 = yG . • • • Azc < At2 → axa neutră este în talpă xC 2 = Azc 6920 = = 27.0 kNm 23 .2 cm = 1.0 .yG1 = 227.227.8 cm = 1.yg2 = 400 .0 kNm Mcap.8 cm 5.592 m 6.13.2 ≡ MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1.0 .yG .

333 × 10 8 cm 4 12 kI.74 × 108 cm4 Modulele de rezistenţă sunt: ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 1 ‫ܫ‬ூ 4. Determinarea sâmburelui central al secţiunii • Momentul de inerţie al peretelui Iw = • • • 25 × 400 3 = 1.74 × 10଺ ܿ݉ଷ Limitele sâmburelui central ⇒ Faţă de talpa 1 ⇒ Faţă de talpa 2 ‫ݎ‬௦௖.ଶ = ௐ ಺ .଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.2 × 1.ଵ = = = 2.7ܿ݉ 2.3. ⇒ Faţă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.553 II = 3.EXEMPLUL NR.74 × 10଼ ܹூ. Pentru peretele din EXEMPLUL NR.21) din Cod.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.relaţia (6.భ ஺಺ ௐ ಺ .10 se determină momentul capabil pentru SLS.మ ஺಺ = = ଶ.09 × 10଺ ܿ݉ଷ ‫ீݕ‬ଵ 227.଴ିଶଶ଻.337× 800 ≅ 1280 kNm 24 . Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt .0 ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 2 • • ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ସ.ଶ = = = 2.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.6.11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art. Calculul pentru rezistenţa la SLS Art.6.333 × 108 = 4.553 × 1. 6.6.019 × 800 ≅ 980 kNm ⇒ Faţă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1.଴ ܹூ.2(5).9 ܿ݉ = 133.ଵ = ‫ݎ‬௦௖. 1.2.3.2 × 1.1 = 3.

58 N/mm2 b.20a) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ሺ1 − 1.12.9 = 2.9 Calculul se face pentru următoarele ipoteze: A.304ሻ = 10.52 × 10଼ Nmm ≡ 850 kNm (-7. ‫ݏ‬ௗ = b.20b) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ሺ1 − 1.9 = 1.506 × 4000 ≅ 2698 ݉݉ (pentru fd = 1.0/1.63 N/mm2 • • Forţa axială este N = 800 kN ≡ 800000 N Efortul unitar de compresiune este ଼଴଴଴଴଴ ߪௗ = ଶହ଴×ସ଴଴଴ = 0. Pentru zidăria cu lege liniar-dreptunghiulară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.EXEMPLUL NR.506 = 0. fk = 5. ‫ݏ‬ௗ = ଴.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.506 × 4000 ≅ 2380 ݉݉ (pentru fd = 1. Coeficientul de siguranţă pentru material s-a luat γM = 1.0/1. Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular .506ሻ = 6. Se calculează momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale 25 × 400 cm pentru încărcări din gruparea seismică.29 × 10଼ Nmm ≡ 1029 kNm B.48 × 10଼ Nmm ≡ 648 kNm ሺ1 − 1.3b) din Cod B.175 × 0.506ሻ = 5.304 A.5%) 25 . fk = 3.333 × 0.4.଼ ଶ.Art 6.333 × 0.3a) din Cod • În ambele cazuri se consideră două valori ale rezistenţei caracteristice la compresiune: a.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1. Zidărie cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară (fig.333 × 0.3.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6. Pentru zidăria cu lege liniară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.2.22 × 10଼ Nmm ≡ 522 kNm (-19.0 N/mm2 → fd = 3.6.19a) din Cod şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.଺ଷ = 0.304 × 4000 ≅ 1621 ݉݉ (pentru fd = 2.଼ ଵ.333 × 0.8 ܰ /݉݉ଶ Pentru cele două valori ale rezistenţei de proiectare pentru factorul sd = σd/fd avem valorile a.304ሻ = 9.4.175 × 0.19b) şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.ହ଼ ଴.0 N/mm2 → fd = 5.175 × 0.5%) ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ሺ1 − 1.175 × 0. Zidărie cu lege σ-ε liniară (fig.304 × 4000 ≅ 1429 ݉݉ (pentru fd = 2.

10 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.3. Se calculează aria de zidărie ideală (echivalentă) transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare .3.6.0‰ A.1.36 bt1 (i) = 150 + (4.Art.25 .8‰ B. Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.clasa de rezistenţă 2 . Deoarece εmu = 1.8 = ≅ 4.i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 26 Lăţimea tălpilor ideale - • Ariile tălpilor ideale - . din Cod • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (EXEMPLUL NR.EXEMPLUL NR. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată .3.0) × 25 ≅ 330 cm At1.1 Calculul se face în două ipoteze: A. -art 6.6.8.2 × 107 Nmm → 892 kNm Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892 ≅ 2410 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892 ≅ 2160 kNm Momentul dat de armăturile din stâlpişori: Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată - B.8 N/mm2 -tab. Figura Ex.25 f d 1.9) din Cod n= • f cd 5.1.25 .13.8‰ < 2.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4.3.1.0‰ (deformaţie specifică pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secţiunea este integral din zidărie). 10) • • Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm distanţa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.7) armaţi cu 4Φ16. Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3. Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR.relaţia (6.6. (fyd = 300 N/mm2).

22 .• • - At2.00 .9 cm (faţă de talpa 1) 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă yG = 221.22 .i) = (4.i) = (2.15) × 800 = 1656 kNm La talpa 2 Mcap (zna.2.5 xC2 = 10.5 xC1 = 15.0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.0.0 cm 330 Coordonata centrului de greutate devine Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = La talpa 2 xC 2 • Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.105) × 800 = 1340 kNm La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm • Momentele încovoietoare capabile ale secţiunii ideale de zidărie nearmată - • Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - 27 .5 cm La talpa 1 Mcap (zna.0.

1.14.434 × 250 × 4125 = 44.EXEMPLUL NR.௟ = • + 0.ଶହ ଶ .௟ = 0. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice–Art.4 × 0.1.6. Peretele este solicitat de încărcări din gruparea fundamentală (neseismice): • • • • • forţa axială N = 800 kN moment încovoietor M = 500 kNm excentricitatea ݁ = ହ଴଴ ଼଴଴ = 0.3 × 625 = 4125 mm Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost se calculează cu relaţia (4.8 = 0.30) şi rezultă: lc = 1.625 ݉ ≡ 625 ݉݉ Lungimea comprimată se determină cu relaţia (6.7 × 10ସ ܰ ≡ 447 ݇ܰ 28 .ଶ ݂௩ௗ .5 × 4000 .relaţia (6.6a) ଴.6.434 N/mm2 Valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare în rost orizontal este . Se calculează forţa tăietoare capabilă la lunecare în rost orizontal (VRd.1.4.29a) ܸோௗ.l) pentru un perete dreptunghiular cu secţiunea orizontală 400 × 25 cm.

15.l a pereţilor din zidărie nearmată.4 × 800000 = 366000ܰ ≡ 366 ݇ܰ • fd = 2.1.௟ = ଵ.1.4000 < 0 B. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • fd = 1.2.l = 0.4000= 760 mm pentru fd = 2. S-a considerat fvk0 = 0. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • • pentru fd = 1.25 × 250 × 1396 + 0.4. Zidăria cu lege σ-ε liniară • fd = 1.௟ = ଵ. Zidăria cu lege σ-ε liniară • • pentru fd = 1.EXEMPLUL NR.25 N/mm2.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2698 mm → lad = 2×2698 . Lungimea pe care se menţine aderenţa (lad) după solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se calculează cu relaţia (6.58 N/mm2 → lad = 760 mm ଵ ܸோௗ. A.Art.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN 29 .6.58 N/mm2 → lad = 1396 mm ܸோௗ.25 × 250 × 760 + 0.4 × 800000 = 345000ܰ ≡ 345 ݇ܰ • fd = 2.4000 < 0 Pentru solicitări seismice.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2380 mm → lad = 2×2380 .0 VRd.63 N/mm2 → lad = 0.ଽ × 0.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1429 mm → lad = 2×1429 . Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului capabil din încărcări seismice .63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1621 mm → lad = 2×1621 .l = 0.ଽ × 0. rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.29b) Se obţin următoarele rezultate A.4000= 1396 mm pentru fd = 2.63 N/mm2 → lad = 0.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN B.6. asociată momentului capabil MRd se calculează cu relaţia (6.0 ଵ VRd. Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determină forţa tăietoare capabilă asociată momentului MRd.32).

11.3. Rigiditatea peretelui Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300.1 kN/mm) 3.40 2 ) 1 = 0.6.zidăria cu elemente fb = 7.178 0. Calculul rigidităţii unui perete cu goluri .2.Grosimea panoului tp = 250 mm.16.15 kN/mm) R2 = 2900 x 250 x 0.5 N/mm2 şi mortar M5 2 * fk = 2.40 100 240 = 1.188 = 136080 N/mm (136.90 N/mm (tabel 4.90x (3 + 4x 0. Calculul rigidităţii panourilor R1 = 2900 x 250 x 0. Varianta 1 1.3.20 200 → k M (1) = → k S ( 2) = 1 = 0.Date de temă .78 kN/mm) R3 = 2900 x 250 x 0.90 400 240 = 2.048 2.048 = 34780 N/mm (34. Calculul coeficienţilor de rigiditate KM (montanţi) şi KS (spaleţi) (a se vedea volumul Comentarii) Panoul 1 (montant) → λ p1 = → λp2 = → λ p3 = 360 = 0.40x (3 + 2.0 kN/mm) 30 .Art.20x (3 + 1.22 ) - Panoul 3 (spalet) → k S (3) = 2.178 = 129150N/mm (129. .1 2.2a din Cod) 2 * Ez = 1000 fk = 2900 N/mm 2 * Gz = 0. 1.90 2 ) - Panoul 2 (spalet) 1 = 0.EXEMPLUL NR.40 Ez = 1160 N/mm Figura Ex.188 1.

Se calculează săgeata la vârful panoului pentru peretele plin 36003 3600 f3 (V = 1 ) = + 1. Se admite că deformata panoului este liniară şi se determină deplasările acesteia în secţiunile care mărginesc golul.Varianta 2 pentru calculul rigidităţii subansamblului 2+3 1.625 x10 3. Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola) A2+3 = 6500 x 250 = 1.f2) = [0.64 )x10 1160 x( 250000 + 500000 ) ∆2+3 = f1 + d12 + (f3 .72x1012 mm4 12 2. Săgeata la partea superioară a ferestrelor (secţiunea 2) f2 = 4.530 + 5.43 + (3. 31 . Săgeata la baza ferestrelor (secţiunea 1) f1 = 600 x 3.51 x 10-6 mm R2+3 = 1/∆2+3 = 153600 N/mm (153.08 + 16.2.2 x = 5.72 x10 1160 x1.23 x10 − 6 = 0.2 = 3.69 x10 −6 mm 3600 I2 = 20830 x 106 mm4 I3 = 166400 x 106 mm4 3.1.530 x10 − 6 mm 3600 3000 x 3.23 x10 −6 = 2.23x10 −6 mm 12 6 3 x 2900 x5. 3. Rigiditatea ansamblului celor doi spaleţi → diferenţa faţă de procedeul de la varianta 1 este de 10%.23 – 2.69)]x 10-6 = 6.43 x10 −6 mm 10 12 x 2900 x( 2.3. Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi A2 = 1000x250 = 250000 mm2 A3 = 2000x250 = 500000 mm2 5. Deplasarea laterală a ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi d12 = 2400 3 2400 + 1.625 x 106 mm2 I 2+3 = 250x65003 = 5. Săgeata totală a ansamblului la partea superioară a panoului 7.6 kN/mm) 6.

....2.1.2....1.3. Pereţi interiori B.2.3.1.EXEMPLUL NR.2. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime . Pereţi despărţitori → grosime 150 mm B.2.1.2.1. Pereţi exteriori B.17.mm B.1.1. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie – Anexa A Instrucţiuni de completare • • • Se taie cu linie orizontală XXXXX poziţiile din fişă care nu corespund prevederilor proiectului....1.1. Materiale pentru zidărie Se specifică separat pentru fiecare categorie de pereţi (B.1.1.1.1. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime .1. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA → grosime 250 mm B.mm B... Se completează spaţiile libere …… conform prevederilor proiectului şi se încadrează într-un dreptunghi 300 mm B..1. şi B.2) B. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect B.1.2.. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA ⇒ Alcătuirea pereţilor → un singur strat / dublu strat cu gol interior (faţadă ventilată) → grosime 300 mm B.2..1..mm B...1.. Pereţi de placare → grosime.1.. Se încadrează într-un dreptunghi XXXXX poziţiile din fişă care corespund prevederilor proiectului. Elemente pentru zidărie → Material * * Ceramice / BCA lungime : 300 mm / lăţime : 300 mm / înălţime : 150 mm → Dimensiuni → Clasa de toleranţe definite conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 Valoare medie / Limite * T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+ 32 .

pentru elementele din BCA ρ =.aderenţa la întindere din încovoiere fxk1 = 0.2..conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * * * * Elemente LD / Elemente HD → Densitatea aparentă în stare uscată. conform P100-1..100 N/mm2 fxk2 = 0..5 N/mm2 Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare ..200 N/mm2 → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice * * * * * Rezistenţa la îngheţ/dezgheţ Conţinutul de săruri solubile active Dilatarea datorită umidităţii Permeabilitatea la vapori de apă Reacţia la foc → Condiţii speciale de calitate (proprietăţi aspect / proprietăţi fizice) pentru elemente conform Cod de practică • Calitatea A (superioară) / Calitatea B (normală) B.5 N/mm2 fbh = 2..2.1. * * Grupa 1 / Grupa 2 / Grupa 2S → Forma feţei de capăt Plană / Nut şi feder / Cu locaş pentru mortar → Categoria elementului în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * Categoria I / Categoria II → Categoria elementului în funcţie de densitatea aparentă ..8.→ Încadrarea elementului în grupe. în funcţie de caracteristicile geometrice.2..aderenţa la forfecare fvk0 = 0..kg/m3 Rezistenţele standardizate la compresiune fb = 7.25 N/mm2 → Rezistenţele mecanice ale elementelor pentru zidărie * Rezistenţele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan . Mortar → Mortar tip * de utilizare generală (G) / pentru rosturi subţiri (T) /adeziv (glue) 33 → Metoda de stabilire a compoziţiei . art..

.... → Armături pentru rosturi → Buiandrugi prefabricaţi descriere conform SR EN 845-1 B............/Dimensiuni.. 5 . Betoane pentru elementele de confinare şi zidăria cu inimă armată Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri .... /coloranţi...../nisip. Material ...../ Tip .......* * * mortar proiectat / mortar de reţetă ciment...........3....3./ Dimensiuni .. stâlpişori. 1/4 .. stratul median al ZIA) → Clasa de rezistenţă la compresiune betonului * * * * C12/16 S3 (centuri) S4 (stâlpişori) amestec proiectat / amestec prescris ciment. Materiale auxiliare → Straturi de rupere a capilarităţii * Material .. aditivi.. → Compoziţia pentru mortare de reţetă → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * * industrial / în staţii centralizate / la şantier → Rezistenţa la compresiune M 5 c-v → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B.../Proprietăţi speciale ......../var.... 1 . se completează conform necesităţi specifice → Ancore / agrafe * * * Material .../nisip./ Protecţie anticorosivă.../apă → Clasa de tasare (conform NE 012/1) →Metoda de stabilire a compoziţiei → Compoziţia pentru amestec prescris conform reţeta staţiei de preparare → Dimensiunea maximă a agregatelor 34 ../ Protecţie anticorosivă.... / adaosuri.../pietriş.....2.....

4. Alte materiale pentru armare Se specifică după caz → Tipul materialului → Caracteristicile mecanice → Alte proprietăţi p = 6. stâlpişori..52 kN/m 35 . → Categoria de rezistenţă ∗ ∗ * Categoria 2 pentru bare longitudinale Categoria de rezistenţă 1 pentru etrieri B → Clasa de ductilitate → Protecţie anticorozivă se completează conform necesităţi specifice B.4. stratul median al ZIA) şi pentru mortarele din rosturi... Armături din oţel Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri . Armături pentru betoane şi mortare B.4..* * dagr = 20 mm .1. aditivi.... → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * în staţii centralizate / la şantier → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B.2. / adaosuri.