EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Alegerea coeficientului parţial γM pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL 2 pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. - Art. 2.4.2.3. CR 6-2013 şi Art. 8.6.1. P 100-1/2012. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de EXEMPLUL 3 compresiune (pentru predimensionare) - σ0d. - Art.4.1.1.2.2. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare EXEMPLUL 4 prin rupere pe secţiuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali EXEMPLUL 5 Art. 6.2.2.1. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. EXEMPLUL 6 Efectul excentricităţii planşeului - Art.6.2.2.1.(5). EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un EXEMPLUL 8 perete de zidărie nearmată → Art. 6.6.2.1. Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) - pentru un EXEMPLUL 9 perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară Art.6.6.3.4. Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 10 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2). Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 11 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru rezistenţa la SLS (Art.6.6.3.2(5)). EXEMPLUL 12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată EXEMPLUL 13 Art.6.6.3.3. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice– EXEMPLUL 14 Art.6.6.4.1.1.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului EXEMPLUL 15 capabil din încărcări seismice - Art.6.6.4.1.1.2. EXEMPLUL 16 Calculul rigidităţii unui perete cu goluri - Art.6.3.2.3. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie EXEMPLUL 17 Anexa A.

1

EXEMPLUL NR.1.
Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Greutatea zidăriei netencuite Codul CR 6-2013 stabileşte următoarele condiţii pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei în funcţie de densitatea elementelor şi de tipul mortarului: 1. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai sus. De exemplu: • • zidărie cu elemente ceramice pline γzid,0 = 18.0 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 25% goluri γzid = 13.5kN/m3

2. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri (T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus. De exemplu: • • • zidărie cu elemente din BCA γzidBCA ≡ γelBCA zidărie cu elemente ceramice cu 45% goluri γzid = 9.9 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 55% goluri γzid = 8.1 kN/m3

3. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de utilizare generală (G) se va lua egală cu greutatea elementelor pentru zidărie la care se adaugă greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora. În acest caz calculul greutăţii proprii a peretelui se face după cum urmează: 1. Dimensiunile elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt: − − lzid = lel + 12 mm hzid = hel +12 mm

Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei cu elemente LD şi mortar de uz general (G) 2. Volumul elementului Vel = tel × hel × lel 3. Greutatea elementului Gel (kN) = Vel (m3) × γ (kN/m3) Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid 2 (Ex.1.1b) (Ex.1.1c) 4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar) (Ex.1.1a)

5. Volumul mortarului Vmortar (m3) = Vzid - Vel 6. Greutatea mortarului Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar Gel,zid = Gel + Gmortar 8. Greutatea specifică a zidăriei în perete (elemente + mortar) ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ
ீ ሺ௞ேሻ
೐೗,೥೔೏

(Ex.1.1d) (Ex.1.1e) (Ex.1.1f)

7. Greutatea totală a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN)

(Ex.1.2)

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ × ‫ݐ‬௘௟ ሺ݉ሻ (Ex.1.3)

A. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA şi mortar de uz general (G). • Dimensiunile elementului • • • • • • • • hel= 0.250 m → hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m lel = 0.600 m → lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m tel = 0.300 m → tzid = 0.300 m

Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3 Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3 Greutatea specifică a elementului γelBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3 Greutatea elementului GelBCA = Vel × γelBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel,zid = Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062 ≅ 0.330 kN/element Greutatea specifică echivalentă a zidăriei ߛ௭௜ௗ஻஼஺ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.଴ସ଼ଵ = 6.86 ݇ܰ /݉ଷ
ீ ሺ௞ேሻ ଴.ଷଷ଴
೐೗,೥೔೏

• •

Sporul de greutate datorat greutăţii mortarului (G) este circa 15.3% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 6.86 × 0.30 ≅ 2.05 ݇ܰ /݉ଶ 3

4% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 9.012 = 0.250 × 0.଴଴ ≅ 0.350 + 0.೥೔೏ • • Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11.Vel = 0.0440 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel.30 ≅ 2.25 ݇ܰ /݉ଶ ଷ.012 = 0.B.02 × 0.ହ • • Greutatea echivalentă totală a peretelui ௧௢௧௔௟ ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ = 3.5 kN.೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.zid = Gel + Gmortar = 0.300 × 0.zid = 0.50 kN/m2 Greutatea echivalentă a obiectului suspendat ‫ܩ‬௦௨௦௣ = ଷ.262 × 0.71 ݇ܰ /݉ଶ C.30 m realizat din elemente ceramice cu 55% goluri verticale care suportă un boiler cu greutatea de 3.25 = 3.300 × 0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argilă arsă cu 55% goluri verticale şi mortar G.00 × Vmortar = 0.250 + 0.044 = 0.40 + 0.250 m → hzid = 0.02845 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel.ଶହ଺଺ ೐೗.362 m tel = 0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile 3.2566 kN/element Greutatea specifică a zidăriei în perete ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗.262 m lel = 0.300 m • • • • • • • • Volumul elementului Vel = 0.଴଴×ହ.350 = 0.55) = 8.0.212 +0.00 × (1 .0022 m3 Greutatea specifică a elementului γel = 18.0 m2 de perete Gperete = 3. • Greutatea peretelui tencuit pe 1.65 ݇ܰ /݉ଶ 4 .00 m cu grosimea nominală de 0.zid .212 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.1 kN/m3 Greutatea elementului Gel = Vel × ρel = 0.362 = 0.00 × 5.02 ݇ܰ /݉ଷ ீ ሺ௞ேሻ ଴.1 = 0.଴ଶ଼ସହ = 9.02625 m3 Volumul elementului zidit Vel.350 m → lzid = 0. • Dimensiunile elementului - hel = 0.02625 × 8.

coeficientul de siguranţă este: ∗ pentru mortar de reţetă (G) preparat industrial sau semi industrial γM = 2. art. Se parcurg următoarele etape: A. Alegerea coeficientului parţial de siguranţă • • 5 . Stabilirea tipului de control • • şcoala generală cu 8 clase este încadrată în clasa de 2-a de importanţă (conform tabelului 4.40g Redus (R) Normal (N) Normal (N) Special (Sp) C. la starea limită de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1.8 Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.2. conform Codului P 100-1/2012.4.8.20 g nu se acceptă folosirea mortarului (G) preparat la şantier. pentru toate tipurile de mortare.Art.13 pentru gruparea seismică de încărcări.expunere IV III I şi II B. conform tabelului 11 (redat mai jos) din proiectul Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie trebuie să se adopte controlul special (Sp).20g ag = 0. pentru clădirile din clasa de importanţă 2 în zone seismice cu ag≥0. pentru gruparea fundamentală de încărcări. tabelul 2.13 pentru gruparea seismică de încărcări.1. 2. conform Codului P 100-1/2012. Clasa de importanţă . prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi industrial Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. conform Codului CR6-2013. pentru toate zonele seismice. CR 6-2013 şi Art.(7) pentru clădirile din clasa de importanţă 2 se folosesc elemente pentru zidărie din categoria 1 conform Codului P 100-1/2012. .25g÷0.2.3. P 100-1/2012.8 • Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.2 din Codul P 100-1/2012) pentru clădiri din clasa 2-a de importanţă.EXEMPLUL NR.5 Tabelul 11 Zona seismică ag ≤ 0. tabelul 8.6.2.1.0 ∗ pentru mortar performant (G) sau (T) γM = 1. Alegerea materialelor pentru zidărie • • conform Codului P 100-1/2012. la starea limită ultimă (ULS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1.1.2 Alegerea coeficientului parţial γm pentru pereţii structurali din zidărie pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. art. pentru toate tipurile de mortare. 8. tabelul 8.2. 8.

2.1 = 4 × 0. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) . având greutatea gech = 12.0% 6.0 kN/m2 12. în funcţie de materialul din care sunt realizaţi pereţii (se consideră.0%.0 kN/m2 Tabelul Ex.188 0.3.EXEMPLUL NR 3.Art.3.2.0% 0.0% 4.0 m Valorile obţinute (σ0.208 0. 6 .0 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din argilă arsă cu 45% goluri→ gech = 12.125 = 0.3.166 0. valorile din tabel se înmulţesc cu numărul de niveluri aflat peste secţiunea considerată pentru obţinerea efortului unitar de proiectare. în toate cazurile. în secţiunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este σd = 4 × σ0. pentru o clădire zidărie cu înălţime P+3E (nniv = 4).1.valorile σ0.156 0. în secţiunea de "încastrare".125 Pentru fiecare caz în parte. Densitatea pereţilor structurali p% 3.50 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.1 Greut.0% 5.104 0. Mărimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând: • greutatea proprie a clădirii pe nivel.σ0d .5 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din BCA → gech = 10.083 0.100 0. Pentru efortul maxim.1. De exemplu.1).0 ÷ 6.4.125 0.150 0.125 0.1.0 kN/m2/nivel aria pereţilor structurali pe fiecare direcţie p% = 3. Pentru predimensionarea clădirilor cu structuri din zidărie este necesară cunoaşterea aproximativă a efortului unitar mediu de compresiune (σ0d) dat de încărcările de tip gravitaţional (permanente şi utile).250 0. gech 10. că planşeele sunt din beton armat): • • zidărie cu elemente pline din argilă arsă → gech = 15.5 kN/m2 15.0% înălţimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3.1 se înmulţesc cu nniv (numărul de niveluri supraterane ale clădirii).5 kN/m2 (cu elemente pentru zidărie din argilă arsă cu 45% goluri verticale) şi densitatea pereţilor structurali pe fiecare direcţie p = 5.1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex.

243 0.214 3.228 0.252 0267 0.170 0.162 0.163 0.154 0.141 0.1 0.8 0. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secţiuni înclinate . pentru care σ0d = 0.178 0.3.247 0. la parter fvki = 0.271 0.089 0. Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare fvk.4a) şi (4.6 0. II.0 N/mm2. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.179 0.191 0.i pentru zidărie cu elemente din argilă arsă Tabelul Ex. în secţiunea considerată.197 2.2 0.0 0.141 0.035fb 2 Elemente din BCA (fb > 2. 2 şi 2S ݂௩௞ .238 0.1b. cu toate rosturile umplute cu mortar. σ0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcţia efortului unitar de forfecare.120 0.119 0.152 0. 7 . rezultă.197 0. şi cu mortar (T).127 0.4b) notaţiile sunt: • • fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie.257 0.0 0.192 0.1a. se calculează cu relaţiile (4.278 0. Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1.7 0.5 0.220 0.4. a zidăriei cu mortar (G).110 0.115 0.4 0.4a) şi (4.0 0.121 0.2.5b) din CR 6-2013: I.4b) din CR 6-2013: A.259 5.9 1.100 0.0 6.5a) şi (4.338 10.7 0.220 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.1.166 0.255 0.Art.174 0.106 0.082 0.22݂௕௧ ට1 + 5 ఙబ೏ ௙್೟ (4.151 0.183 0.078 0.073 0.080 fb (4.200 0.101 0.144 0.1a).077 0.5a) (4.321 0.212 Valori fvk.229 3.269 0.177 0.4 0.5 0.202 0.237 0.215 0. Elemente din argilă arsă : fbt = 0.234 0.5 0.4.137 0.288 0.203 0.165 0.5 0.8 0.219 0.3 0.128 0.4b) În relaţiile (4.4 0.188 0.166 0. dacă se folosesc elemente din argilă arsă cu fb = 10.060 0.2. În lipsa rezultatelor din încercări valoarea rezistenţei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidărie se determină cu relaţiile (4.099 0. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.6 0.099 0.9 1.5 0.EXEMPLUL Nr 4.126 0.137 0.202 0.i date în tabelele următoare: Valori fvk.133 0.5 N/mm2.230 0.5 0.140 0.226 0.150 0.091 0.341 0.3 0.205 0.i .0 15. Pentru elemente din BCA ݂௩௞ .159 0.281 5.182 0.0 0.220 0.161 0.177 0.287 0.10݂௕௧ ට1 + 16 ௙బ೏ ఙ ್೟ (4.256 4.166 0.0 0.376 12.151 0.0 N/mm ) : fbt = 0.152 0.204 0.4.128 0.100 0.217 0.200 0.4a) D.301 0.4.179 0.5b) Pentru utilizare directă în proiectare s-au determinat valorile fvk.120 0.322 0.1 0.180 De exemplu.௜ = 0.147 0.௜ = 0.249 0.359 0.306 0.202 0.1.i pentru zidărie cu elemente din BCA Tabelul Ex.301 7.187 0.0 0.190 0. pentru clădirea din EXEMPLUL NR.171 0.2 0.066 0.

1.40 m2 .00 .1.5 Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali .1.EXEMPLUL NR.10 .00 = 23.Ax 2 → (10. Figura Ex.00 m Aria nivelului Aniv = 10.5.85 m2 Total = 94.1.30 -0. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2 5.50 .10 = 23.00x2. Calculul ariei zidăriei în elevaţie (pe înălţimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .1.05 m2 • 8 .1. 6. Planul nivelului Calculul se face pentru zidărie executată cu patru tipuri de elemente pentru zidărie: 1.00 .90 m2 .2.30-0.40 = 22.65 m2 Total = 46.00 .50 m2 Zidărie cu grosimea t = 25 cm .00x1.60) x3.65 m2 .1.2.60)x3.33 m2 5.50x2.5. Elemente din argilă arsă cu 45% goluri verticale 4.00 .30x3.09 m2 Aria zidurilor structurale Azid = 11.50x1.30x3.00 .1.1.30-0.00x2. Elemente din argilă arsă pline 2.Ax A → 10.00x2. Se determină forţa axială de compresiune în pereţii structurali pentru clădirea cu planul din figura Ex.Ax C → 10.1.00 . Date generale • • • Înălţimea etajului het = 3. Elemente din argilă arsă cu 25% goluri verticale 3.Ax B → (10.00 = 27.Art.2.10 m2 .30-0.00 = 22.1.50x1.2.Ax 3 → (10.50x2.60)x3.2.50x2.1.30 = 106.00 .00x2.00 .40 .Ax 1 → (10.30 × 10.85)x3.00x2.2.50x2.50 .00 = 20.2.

00 378 BCA 2.2.m2 80 daN/m2 45 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea totală a planşeului 89.0.0.20 586 Gol 25% 4.15 .30 m2 • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.5.85 458 94.0 m2) • placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereţi despărţitori uşori încărcare utilă (locuinţă) 0.0.91 m2 A-B/2-3 → (5.0.74 m2 Tabelul Ex.5 70 Elemente 9 . Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 kN/m2 kN Pline 6.125)x(6.0.5.5 Gol 45% 4.0.00 .125) = 19.0.125) = 15.30 x 700 = 62500 daN → 625 kN 5.15 .125)x(6.0.15 .14 46.0.0 81 9. Calculul greutăţii zidăriei pe nivel S-au considerat greutăţile gzid ale zidăriei (elemente + mortar cu grosime normală -G) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.et kN 1446 1276 1164 1009 Tabelul Ex.20 193 651 6.125) = 29.15 .5.50 .15 .0.3.et/Aetaj Gtot.3 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 135 daN.0.50 .3. Calculul greutăţii planşeului • Aria planşeului (între pereţi) A-B/1-2 → (5.1 Grosime t = 25 cm Total greutate Azid gzid Gzid ΣGzid ΣGzid/Aetaj m2 kN/m2 kN kN kN/m2 5.50 115 384 3.0. date în tabelele din Comentarii Cap.50 .0.0.74 4.6 100 12. Greutatea totală a nivelului ΣGzid kN Pline 821 Gol 25% 651 Gol 45% 539 BCA 384 Gpl kN 625 Gtot.50 161 539 5.10 235 821 7.15 .08 2.4.125)x(4.50 .05 3.125)x(4.2 Gtot.et/Aetaj kN/m2 % 13.62 Total = 89.00 .0.00 .0 88 11.46 m2 B-C/1-2 → (4.0 cm pe ambele feţe.19 m2 B-C/2-3 → (4.125) = 24.15 .85 269 5.00 .0.15 .

5.2.5.totala Pline 25%gol 45%gol BCA Figura Ex.5.Comparaţia greutăţii totale a nivelului în funcţie de elementele pentru zidărie folosite 5.6 Determinarea forţei axiale de compresiune pe pereţi pentru un nivel al clădirii Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea: 1. Schema pentru calculul încărcărilor verticale pe pereţi din greutatea planşeului 2.4. (a) (b) Figura Ex.1. Pentru fiecare zonă de pereţi (Z1÷Z9 din figura Ex.5 1 0.5. Calculul forţelor axiale pe pereţi 10 . Se determină reacţiunile planşeelor pe fiecare linie de pereţi (p1 şi p2) cu relaţiile p1 = qtot l1 4  l1  p2 = p1  2 − l   2  unde qtot este încărcarea totală de proiectare pentru gruparea respectivă de încărcări (fundamentală sau seismică) Figura Ex.3.4b) se calculează forţa axială dată de planşeu prin înmulţirea reacţiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăţimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie).5 0 Greut.

18 329 304 285 Z6 1. Se determină ariile verticale de zidărie (pe înălţimea etajului) aferente fiecărei zone (Z1 ÷ Z9).39 164 144 129 Z9 0. zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faţade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare) .5.5.2.5 Pereţi structurali pe cele două direcţii 11 .36 171 151 138 Z7 1.05 112 95 85 Z8 1.24 175 155 143 Z3 1.3 Gzidărie (kN) Forţa axială (kN) Gplanşeu Elemente 25% 45% Elemente 25% 45% (kN) BCA BCA pline gol gol pline gol gol Z1 62 106 83 69 49 168 145 131 111 Z2 82 93 73 61 43 175 155 143 125 Z3 47 79 61 51 36 126 108 98 83 Z4 52 75 59 49 35 127 111 101 87 Z5 187 142 117 98 70 329 304 285 257 Z6 74 97 77 64 46 171 151 138 120 Z7 34 78 61 51 36 112 95 85 70 Z8 63 101 81 66 47 164 144 129 110 Z9 24 48 38 31 22 72 62 55 46 3.96 127 111 101 Z5 2.3.5.05 126 108 98 Z4 0. Tabel Ex.4 Efort unitar de compresiune (kN/m2) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 113 97 88 74 142 126 116 101 120 103 93 79 132 115 105 91 151 140 131 118 127 112 102 89 106 90 81 67 118 104 93 79 120 104 92 77 Forţa axială (kN) Aria Zona Z Elemente 25% 45% (m2) pline gol gol Z1 1.50 168 145 131 Z2 1. Din valorile forţei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel.tabelul Ex.5.60 72 62 55 BCA 111 125 83 87 257 120 70 110 46 (a) Transversal (b) Longitudinal Figura Ex. Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înălţimea etajului). Tabelul Ex.

5b.345 Elem.750 0.5.5.345 0.050 0.495 0.795 0. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 117 100 91 77 99 86 79 68 52 45 40 33 59 52 48 42 170 158 147 133 49 43 38 28 95 82 74 63 114 101 92 80 41 36 32 27 Elem.900 0.125 0.495 0.538 0. Zona L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Aria (m2) 1.5b.900 0.035 0.4. Valorile forţelor axiale (kN/etaj) obţinute prin înmulţirea efortului unitar din zona (Z) căreia aparţine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele Ex.645 1.5a. Tabelul Ex.125 0.345 12 .413 0.5.413 1. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 56 48 44 36 128 113 104 91 41 36 32 27 38 33 30 26 170 158 147 133 68 60 55 48 68 58 52 43 124 109 98 83 41 36 32 27 Tabelul Ex.288 1.5. Zona T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Aria (m2) 0.5a şi Ex.

00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4. Efectul excentricităţii planşeului .00 .525 = 1.w = 2. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6. 13 .10).00 × 8.Art.00 m la toate nivelurile. 2. Succesiunea calculului • • • • • • • • • • Aria secţiunii orizontale a peretelui : Aw = 3.2. planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.(5). Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 1.G al secţiunii peretelui XG.6 N/mm2 Figura.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul). consumă circa 43% din capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică a peretelui.0 ≅ 156 kN/nivel Greutatea totală a peretelui Gw.tot = 4 × 156 = 624 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.0 × 16.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E.et = 3.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw. 6.pl = 4.1.475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 1536 × 1.6. Date generale • • • Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 8. ⇒ Concluzie Dispunerea excentrică a planşeului faţă de perete.0 = 384 kN Greutatea totală adusă de planşee Gpl.EXEMPLUL NR.G al planşeului XG.6.6.2.Ex.2.0 kN/m3.00 × 8.00 m.0 kN/m2.et = 6. Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei tencuite qzid = 16. având înălţimea de etaj het = 3.1.475 ≅ 2270 kNm (comprimă permanent talpa 2) Momentul capabil al secţiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 5230 kNm (calculat conform metodologiei din EXEMPLUL NR.24 × 3.tot = 4 × 384 = 1536 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.1.6. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.00 × 8. Peretele considerat este reprezentat în figura Ex.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl.

faţă de extremitatea 1 y G .1) (Ex.6) 14 .I = k y . în continuare.lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor. formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii orizontale a pereţilor în formă de I. sub formă sistematizată.t)t2 aria inimii Aw = lwt αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienţi adimensionali (Ex.grosimea inimii peretelui lw .I se obţine din relaţia k y .1 Notaţii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereţilor Notaţiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor sunt arătate în figura Ex 7.t)t1 aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 .6. Distanţa centrului de greutate G.L sau T) t1 .7.7. Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.grosimea tălpii 2 a peretelui b1 . pentru secţiunile I. • • • • • • • • • • • t .lăţimea tălpii 1 a peretelui b2 . Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex. Figura Ex.7.13) caracteristicile geometrice ale secţiunii peretelui se calculează astfel: 1.4) 2.7.6.7.7.grosimea tălpii 1 a peretelui t2 .7.1.2) (Ex.1.I l w 2 (Ex.(1a).Art.EXEMPLUL NR.lăţimea tălpii 2 a peretelui aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 .I = 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 (Ex.7.3) βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienţi adimensionali În cazul peretelui în formă de "I" (figura I.5) unde factorul ky.1. Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui .

25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 . I 12 (Ex.7.1 (Ex.1 AI (Ex.2 = WI .9a) ⇒ La talpa 2 WI .375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.3.075 k y .1 (Ex.675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.135 1 + α t 1 + αt 2 1 + 0.675( 2 − 0.1 = II yG . I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1 [β 2 t 1 + 3(k y − β t 1 ) ] + α t 2 [β t 2 + 3(2 − k y − β t 2 ) ] (Ex.075 ) + 0.I este dat de relaţia 2 2 2 k I.7.075 AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 Cu formulele (Ex. Modulele de rezistenţă ⇒ La talpa 1 WI .10) rezultă: k y .1 = rsc .10b) În figura Ex.7.1 = II lw − yG .7.135 × 200 = 227.7.7.9b) 5.25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.10a) (Ex.7. Limitele sâmburelui central (faţă de centrul de greutate G) rsc .7.1l w 2 = 1.7) unde factorul kI.I = = 1.I = I w k I .8) 4.675 k y .1 AI W2 .375 × 0.375 + 0.1 considerăm următoarele dimensiuni: • • • • • • • • • • • • • • t = 25 cm t1 = t2 = 30 cm b1 = 150 cm b2 = 250 cm lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .1)÷(Ex. Momentul de inerţie I II = 3 tlw k I .I = yG 1 = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + 0.7.0cm 15 .

ଶ = ூ಺ ௬ಸభ ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ௐ ಺ .଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.଴ିଶଶ଻.ଶ = ‫ݎ‬௦௖.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.553 × 133.଻ସ×ଵ଴ఴ ଶଶ଻.଴ = = ଶ.భ ஺಺ ௐ ಺ .3 × 10଺ ܿ݉ସ kI.ଵ = ܹூ.9 ܿ݉ = 133.74 × 108 cm4 ܹூ.మ ஺಺ ସ.7ܿ݉ 16 .• • • • • • • ‫ܫ‬௪ = య ௧×௟ೢ ଵଶ = ଶହ×ସ଴଴య ଵଶ = 133.I = 3.3 × 106 = 4.553 II = 3.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.74 × 10଺ ܿ݉ଷ = ସ.଴ = = 2.09 × 10଺ ܿ݉ଷ = 2.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.

0 kN/etaj N1 = 3 x 63. Dimensiuni şi materiale • • • • • • • • • • lw = 100 cm t = 25 cm (nivel curent) t = 37.8.25cm d1 = z 2 2 3.5 − 25.6.35 pentru încărcările permanente şi 1.0 kN/etaj (valoarea este calculată cu coeficientul 1.0cm 3 Excentricitatea forţei N2 faţă de axul peretelui de la parter t P a 37.2 kN/etaj → Netaj.0 = 189.0 kN Excentricitatea forţei N1 faţă de axul peretelui de la parter 1.2.0 d2 = z − = − = 8.8.1) • • • • N2 = 29.35 x 25.1.d (total) = 34.0N/mm2 şi mortar (G) M10 Netaj (zid) = 25.5 30.1.0 = 63. Încărcarea adusă de planşeul peste parter (forţa notată N2 în figura Ex.2 = 34. 1.EXEMPLUL NR.d(zid) = 1.1.1) tP − tE z = 37.0 kN/etaj Netaj. Încărcarea totală adusă de etajele I÷III (forţa notată N1 în figura Ex.50 pentru încărcarea utilă) Netaj.75cm 2 3 2 3 Figura Ex.2 Încărcarea pe etaj 2.0 kN Lungimea de rezemare a planşeului pe zidul parterului (distanţa notată "a" în figura 6.Determinarea excentricităţii structurale ei0 17 .8 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un perete de zidărie nearmată → Art.0 = 6.8.d (planşeu) = 29. 6.5 cm (parter) het = 300 cm zidărie din cărămidă plină cu elemente fb = 10.0 + 29.3 din Cod): a = 30 cm a Poziţia forţei N2 în raport cu faţa interioară a peretelui = 10. Date generale 1.

5 =3.2b din Cod) h 300 = 1.05 tzid = 0.0 În secţiunea de la nivelul planşeului –eh(i) excentricitatea corespunzătoare momentului Mh(i) este plasată către faţa interioară a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece momentul Mh(i) întinde fibra exterioară a peretelui de faţadă. Rezultă : ei = e0i – eh(i) + ea = 4.60 x 1.875 cm (condiţia de limitare inferioară din relaţia 6. Coeficientul de reducere a rezistenţei în secţiunea de la extremitatea superioară a peretelui de la parter se calculează cu formula 6.13 este satisfăcută) 8.1 din Cod) Cele două forţe au excentricităţi de semne contrare faţă de axul peretelui de la parter ei 0 = N 1d 1 − N 2 d 2 189 x6.00cm eah = et = 300 300 • • ea = max(eat.3 din Cod) ehm( i ) = M hm( i ) N1 + N 2 = 2. Excentricitatea totală de calcul se calculează cu formula 6.4.35 Φi = 1 − 2 i = 1 − 2 = 0.35 cm > 0.25 =4. Excentricitatea datorată acţiunii vântului.13 din Cod în care valoarea excentricităţii accidentale se ia în poziţia cea mai defavorabilă.25cm 30 30 • în funcţie de înălţimea etajului (formula 6. Excentricitatea accidentală ea • în funcţie de grosimea peretelui (formula 6. Calculul coeficientului de reducere a rezistenţei Φm (în secţiunea situată la 2/3 din înălţimea peretelui): 18 .5 kN/m2 (valoare convenţională pentru acest exemplu ilustrativ .25cm N1 + N 2 189 + 29 5.768 t zid 37.60) x 1.12 din Cod e 4. 7.5 = 1.25 – 1.2a din Cod) t P 37.(formula 6.5 kNm 12 12 6.5 eat = z = 1. • • Excentricitatea forţei verticale datorită momentului încovoietor produs de acţiunea vântului (formula 6.5 9.0 2 = = 2.00 +0.25 − 29 x8.3 x 3 .25 cm Presiunea vântului pe faţadă gv = 1.15cm 218.15 + 1.05 x 37.5 x10 2 = 1.pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform CR 1-1-4/2012) Încărcarea din vânt pe fâşia aferentă de faţadă ph = (0. Prin urmare eh(i) are semn opus excentricităţii ei0. Excentricitatea datorată încărcării excentrice – ei0 .75 = = 4. eah) = 1.3 kN/m Momentul încovoietor din acţiunea vântului pe faţadă (valoare aproximativă) M hi = M hm = 2 p h het 3 .

00 (perete exterior cu planşeu pe o singură parte) Perete nerigidizat pe laturile verticale Înălţimea efectivă este hef = ρ2 hliber = 1. 10.25 = 5.768.50 t zid 37.00 x 0. prin interpolare în tabelul 6.5 Rezultă Φm = 0.2a din Cod pentru cărămizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistenţa standardizată fb = 10 N/mm2 zidite cu rost longitudinal cu mortar M10. Rezistenţa de proiectare la compresiune centrică se determină cu formula 6.685 < Φi = 0.2 din Cod pentru valorile emk 5.15 + 1. Considerând coeficientul parţial de siguranţă γM=2.14 t zid 37.375x 106 x 2.14 din Cod (în secţiunea centrală excentricităţile ei0 şi ehm au acelaşi semn. fd = 2.375 m2 rezistenţa caracteristică la compresiune fk = 4.• • • • • Coeficientul ρ2 = 1.23cm ≡ emk 3 3 • Coeficientul de reducere Φm se determină.00 x 280 = 280 cm Se neglijează excentricitatea ek datorată curgerii lente Excentricitatea em se calculează cu relaţia 6.685 x 0.2.25 + 1.00 N/mm2.23 = = 0.11 din Cod NRd = ΦmAzidfd unde • • aria secţiunii transversale Azid = 1.5 h ef 280 = ≅ 7. iar ea se ia în situaţia cea mai defavorabilă) 2 2 em = ei0 + e hm + ea = 4.0 = 514 kN Rezultă rezistenţa de proiectare a elementului la parter 19 .40 N/mm2 se ia din tabelul 4. NRd = 0.375 = 0.

5 cm Figura Ex. 1.9. Caracteristicile geometrice • grosimea echivalentă a secţiunii ideale de zidărie nearmată →relaţia (6.1.(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 4.75 x 10 =70.2 → art.4/2. Date de intrare 1.3 Încărcări • • 2.27) din Cod tech = 2tz + nechtm = 2 x 11.2a) Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 2.00 1. fără rost longitudinal fk = 4.1a) • • • • • • • • lw = 500 cm tz = 11.5 = = 4.1 20 .momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) .9) din Cod nech = * f cd 9.1.5 + 4.3.6.5 cm (straturile exterioare) tm = 10 cm (stratul median) Elemente pentru zidărie din argilă arsă pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm2 .4.0523 cm2/cm Forţa axială NEd = 1200 kN coeficientul de echivalenţă → relaţia (6.23 cm2/m=0.5 N/mm 2 1.9 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică .2 = 2.3.75 fd 2.2.40 N/mm2 (tabel 4.6.pentru un perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară .9.4.15 =5. zidire fără rost longitudinal Mortar M10 Rezistenţa caracteristică la compresiune. Geometria peretelui (figura Ex.785/0.EXEMPLUL NR. Materiale • • • Oţel clasa de rezistenţă 1 (în stratul median) → Ra = 210 N/mm2 Armarea stratului median → Φ10/15 cm → as = 0. clasa I.0 N/mm2 * Beton armat (în stratul median) C12/15 → f cd = 9. 2.Art.2.

0 m 3.0 3.3.5lc = 0.3.0.1cm tech 70.25a s l w f yd = 0.0. Lungimea zonei comprimate lc = Azc 7059 = = 100. Momentul capabil al peretelui de zidărie cu inimă armată →relaţia (6.2.5 3.0523 x500 2 x2100 = 68 .6 x10 5 daNcm ⇒ 686 kN m 5.i) + MRd (as) = 2400.26) 2 M Rd (a s ) = 0.4 Momentul încovoietor de proiectare a secţiunii ideale de zidărie → relaţia (6.1.i) = NEd yzci = 1200000 x 2.5 x 500 .5 x 100.0 + 686 = 3086 kNm 21 .00 = 240 x 104 Nm ⇒ 2400 kNm 4. Aria zonei comprimate Azc = N Ed 1200000 = = 705900mm 2 = 7059cm2 0. Distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate până la centrul de greutate al secţiunii ideale de zidărie yzci = 0.85x2.85fd 0.5lw .26) din Cod MRd (zna. Calculul momentului capabil al armăturilor din stratul median → relaţia (6. Calculul momentului capabil al secţiunii echivalente de zidărie nearmată 3.28) din Cod MRd (ZIA) = MRd (zna.1 = 200 cm = 2.4x0.

36 800000 = 692000 mm 2 > At 1 = 450000 mm 2 0.39 N / mm 2 6 2.2. Forma şi dimensiunile zonei comprimate (figura Ex. (2) Date generale Se determină valoarea de proiectare a rezistenţei la încovoiere (momentul capabil MRd) pentru gruparea fundamentală de încărcări pentru peretele cu dimensiunile din figură în următoarele condiţii: 1.5 xC 1 ) yG1 = → yG1= 37.10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art. 1.10.390 ≅ 0.17.05 × 10 2.0 N/mm2 Coeficientul de siguranţă pentru condiţii normale de control γM= 2. Valoarea de proiectare a forţei axiale : NEd = 800 kN Figura Ex.2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.285 1.10.3.2) • • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 Azc > At1 → axa neutră este în inimă Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96.36 N/mm2 2.3. Aria zonei comprimate (relaţia 6.2.6. Calculul pentru ULS . Rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune fk = 3. Rezistenţa de proiectare fd = fk/γM = 1.(zona comprimată este poşată) 22 .8 cm t xC 1 = • Poziţia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 0. Efortul unitar mediu de compresiune este: NEd = 800 kN → σ 0 = sd = 0.CR 6-2013) Azc = 3.85 × 1.Art. 6.1.6.10.36 800000 = 0.2.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0.2.6.EXEMPLUL NR.

Figura Ex.18 – CR 6-2013): Mcap.yG .0 . Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaţia 6.13. se calculează analog folosind bt2 şi t2.6 cm bt 2 250 yG2 = 0.5 × 27.1 Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2.10.2 = 189.0 kNm 23 .2 cm = 1.1 ≡ MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.5 xC2 = 0.yG1 = 227. Excentricitatea forţei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui yzc1 = yG .37.6 = 13.898 ≅ 1520.8 = 159.2.8 cm 5.592 m 6.yg2 = 400 . • • • Azc < At2 → axa neutră este în talpă xC 2 = Azc 6920 = = 27.592 ≅ 1270.227.0 kNm Mcap.10.8 cm = 1.898 m yzc2 = lw . Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura Ex.0 .2 ≡ MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1.

1.10 se determină momentul capabil pentru SLS. ⇒ Faţă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.74 × 10଺ ܿ݉ଷ Limitele sâmburelui central ⇒ Faţă de talpa 1 ⇒ Faţă de talpa 2 ‫ݎ‬௦௖.6. 6.଴ ܹூ.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ. Pentru peretele din EXEMPLUL NR.21) din Cod.553 × 1.3. Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt .଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.09 × 10଺ ܿ݉ଷ ‫ீݕ‬ଵ 227.relaţia (6.553 II = 3. Determinarea sâmburelui central al secţiunii • Momentul de inerţie al peretelui Iw = • • • 25 × 400 3 = 1.0 ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 2 • • ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ସ.333 × 10 8 cm 4 12 kI.2(5).6.2 × 1.ଵ = = = 2.019 × 800 ≅ 980 kNm ⇒ Faţă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1.3.11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art.଴ିଶଶ଻.ଶ = = = 2.337× 800 ≅ 1280 kNm 24 .74 × 10଼ ܹூ.మ ஺಺ = = ଶ.ଶ = ௐ ಺ .74 × 108 cm4 Modulele de rezistenţă sunt: ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 1 ‫ܫ‬ூ 4.9 ܿ݉ = 133.1 = 3.2.2 × 1.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.6.భ ஺಺ ௐ ಺ . Calculul pentru rezistenţa la SLS Art.7ܿ݉ 2.EXEMPLUL NR.333 × 108 = 4.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.

Coeficientul de siguranţă pentru material s-a luat γM = 1.333 × 0.9 = 1.506ሻ = 5.Art 6.333 × 0.4.9 Calculul se face pentru următoarele ipoteze: A.8 ܰ /݉݉ଶ Pentru cele două valori ale rezistenţei de proiectare pentru factorul sd = σd/fd avem valorile a. Se calculează momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale 25 × 400 cm pentru încărcări din gruparea seismică.12.304ሻ = 9.3.19a) din Cod şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1. ‫ݏ‬ௗ = ଴.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6. Pentru zidăria cu lege liniar-dreptunghiulară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.304 × 4000 ≅ 1429 ݉݉ (pentru fd = 2.19b) şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1. ‫ݏ‬ௗ = b.0/1.333 × 0.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.3a) din Cod • În ambele cazuri se consideră două valori ale rezistenţei caracteristice la compresiune: a.EXEMPLUL NR.0 N/mm2 → fd = 5.175 × 0.304 A.6.ହ଼ ଴.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.304 × 4000 ≅ 1621 ݉݉ (pentru fd = 2. Zidărie cu lege σ-ε liniară (fig.175 × 0.0/1.52 × 10଼ Nmm ≡ 850 kNm (-7. fk = 3.175 × 0.5%) ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ሺ1 − 1. fk = 5.9 = 2.20a) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ሺ1 − 1.29 × 10଼ Nmm ≡ 1029 kNm B. Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular .63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.22 × 10଼ Nmm ≡ 522 kNm (-19.5%) 25 .506 × 4000 ≅ 2380 ݉݉ (pentru fd = 1.58 N/mm2 b.175 × 0. Zidărie cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară (fig.304ሻ = 10.2.3b) din Cod B.333 × 0.506 = 0.4.63 N/mm2 • • Forţa axială este N = 800 kN ≡ 800000 N Efortul unitar de compresiune este ଼଴଴଴଴଴ ߪௗ = ଶହ଴×ସ଴଴଴ = 0.506 × 4000 ≅ 2698 ݉݉ (pentru fd = 1.଼ ଵ.଼ ଶ.506ሻ = 6.଺ଷ = 0. Pentru zidăria cu lege liniară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.0 N/mm2 → fd = 3.20b) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ሺ1 − 1.48 × 10଼ Nmm ≡ 648 kNm ሺ1 − 1.

8‰ B. Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3.i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 26 Lăţimea tălpilor ideale - • Ariile tălpilor ideale - .7) armaţi cu 4Φ16.1.10 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.9) din Cod n= • f cd 5.8‰ < 2.1.1 Calculul se face în două ipoteze: A.13.3.8 N/mm2 -tab.6. 10) • • Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm distanţa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.0‰ (deformaţie specifică pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secţiunea este integral din zidărie).8.Art.0‰ A.3. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată . Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.25 .25 .0) × 25 ≅ 330 cm At1.6.25 f d 1.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4. (fyd = 300 N/mm2).6.3.2 × 107 Nmm → 892 kNm Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892 ≅ 2410 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892 ≅ 2160 kNm Momentul dat de armăturile din stâlpişori: Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată - B.EXEMPLUL NR.relaţia (6. Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR. Se calculează aria de zidărie ideală (echivalentă) transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare .clasa de rezistenţă 2 . din Cod • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (EXEMPLUL NR. -art 6. Deoarece εmu = 1.36 bt1 (i) = 150 + (4.1.8 = ≅ 4.3. Figura Ex.

22 .0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.0.0 cm 330 Coordonata centrului de greutate devine Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = La talpa 2 xC 2 • Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.i) = (2.2.5 cm La talpa 1 Mcap (zna.22 .15) × 800 = 1656 kNm La talpa 2 Mcap (zna.9 cm (faţă de talpa 1) 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.i) = (4.• • - At2.i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă yG = 221.0.5 xC1 = 15.5 xC2 = 10.105) × 800 = 1340 kNm La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm • Momentele încovoietoare capabile ale secţiunii ideale de zidărie nearmată - • Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - 27 .00 .

14.1.relaţia (6.1.625 ݉ ≡ 625 ݉݉ Lungimea comprimată se determină cu relaţia (6.6a) ଴.3 × 625 = 4125 mm Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost se calculează cu relaţia (4.ଶ ݂௩ௗ . Peretele este solicitat de încărcări din gruparea fundamentală (neseismice): • • • • • forţa axială N = 800 kN moment încovoietor M = 500 kNm excentricitatea ݁ = ହ଴଴ ଼଴଴ = 0.7 × 10ସ ܰ ≡ 447 ݇ܰ 28 . Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice–Art.4 × 0.6.434 × 250 × 4125 = 44.5 × 4000 .1.௟ = • + 0.6.8 = 0.ଶହ ଶ .30) şi rezultă: lc = 1. Se calculează forţa tăietoare capabilă la lunecare în rost orizontal (VRd.EXEMPLUL NR.434 N/mm2 Valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare în rost orizontal este .4.l) pentru un perete dreptunghiular cu secţiunea orizontală 400 × 25 cm.௟ = 0.29a) ܸோௗ.

1.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2698 mm → lad = 2×2698 .0 VRd.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN 29 .63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1429 mm → lad = 2×1429 .4000= 760 mm pentru fd = 2.l = 0.௟ = ଵ.58 N/mm2 → lad = 760 mm ଵ ܸோௗ.4000 < 0 Pentru solicitări seismice.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN B. Lungimea pe care se menţine aderenţa (lad) după solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se calculează cu relaţia (6.ଽ × 0.63 N/mm2 → lad = 0.ଽ × 0.௟ = ଵ.Art.4 × 800000 = 345000ܰ ≡ 345 ݇ܰ • fd = 2.4 × 800000 = 366000ܰ ≡ 366 ݇ܰ • fd = 2.6.25 N/mm2.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2380 mm → lad = 2×2380 . Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determină forţa tăietoare capabilă asociată momentului MRd.2.25 × 250 × 1396 + 0.0 ଵ VRd.l = 0.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1621 mm → lad = 2×1621 .4000= 1396 mm pentru fd = 2. Zidăria cu lege σ-ε liniară • fd = 1. Zidăria cu lege σ-ε liniară • • pentru fd = 1.15. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • fd = 1.29b) Se obţin următoarele rezultate A.l a pereţilor din zidărie nearmată. asociată momentului capabil MRd se calculează cu relaţia (6.4.32). S-a considerat fvk0 = 0. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului capabil din încărcări seismice . Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • • pentru fd = 1.6. A.EXEMPLUL NR. rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.4000 < 0 B.58 N/mm2 → lad = 1396 mm ܸோௗ.63 N/mm2 → lad = 0.1.25 × 250 × 760 + 0.

3.Grosimea panoului tp = 250 mm.90 2 ) - Panoul 2 (spalet) 1 = 0.40 Ez = 1160 N/mm Figura Ex. 1.188 = 136080 N/mm (136.048 2. Calculul coeficienţilor de rigiditate KM (montanţi) şi KS (spaleţi) (a se vedea volumul Comentarii) Panoul 1 (montant) → λ p1 = → λp2 = → λ p3 = 360 = 0.6.16.90x (3 + 4x 0.188 1. Varianta 1 1.EXEMPLUL NR.11.048 = 34780 N/mm (34.178 = 129150N/mm (129.Art.15 kN/mm) R2 = 2900 x 250 x 0.20x (3 + 1.0 kN/mm) 30 .78 kN/mm) R3 = 2900 x 250 x 0.90 400 240 = 2.22 ) - Panoul 3 (spalet) → k S (3) = 2.Date de temă . Rigiditatea peretelui Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300. .2a din Cod) 2 * Ez = 1000 fk = 2900 N/mm 2 * Gz = 0. Calculul rigidităţii panourilor R1 = 2900 x 250 x 0.1 kN/mm) 3.40 100 240 = 1.40x (3 + 2.5 N/mm2 şi mortar M5 2 * fk = 2.20 200 → k M (1) = → k S ( 2) = 1 = 0. Calculul rigidităţii unui perete cu goluri .3.40 2 ) 1 = 0.178 0.2.1 2.90 N/mm (tabel 4.zidăria cu elemente fb = 7.

Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola) A2+3 = 6500 x 250 = 1. 31 . Se admite că deformata panoului este liniară şi se determină deplasările acesteia în secţiunile care mărginesc golul.2 x = 5.69 x10 −6 mm 3600 I2 = 20830 x 106 mm4 I3 = 166400 x 106 mm4 3.6 kN/mm) 6.23x10 −6 mm 12 6 3 x 2900 x5.530 + 5.69)]x 10-6 = 6.43 x10 −6 mm 10 12 x 2900 x( 2.08 + 16. Săgeata totală a ansamblului la partea superioară a panoului 7. Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi A2 = 1000x250 = 250000 mm2 A3 = 2000x250 = 500000 mm2 5.64 )x10 1160 x( 250000 + 500000 ) ∆2+3 = f1 + d12 + (f3 .2 = 3. Săgeata la partea superioară a ferestrelor (secţiunea 2) f2 = 4.Varianta 2 pentru calculul rigidităţii subansamblului 2+3 1.23 x10 −6 = 2.625 x10 3.51 x 10-6 mm R2+3 = 1/∆2+3 = 153600 N/mm (153. Deplasarea laterală a ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi d12 = 2400 3 2400 + 1.72 x10 1160 x1.3.625 x 106 mm2 I 2+3 = 250x65003 = 5.1.f2) = [0. Rigiditatea ansamblului celor doi spaleţi → diferenţa faţă de procedeul de la varianta 1 este de 10%. 3.23 x10 − 6 = 0. Se calculează săgeata la vârful panoului pentru peretele plin 36003 3600 f3 (V = 1 ) = + 1. Săgeata la baza ferestrelor (secţiunea 1) f1 = 600 x 3.530 x10 − 6 mm 3600 3000 x 3.23 – 2.72x1012 mm4 12 2.43 + (3.2.

Se încadrează într-un dreptunghi XXXXX poziţiile din fişă care corespund prevederilor proiectului... Pereţi exteriori B. Pereţi despărţitori → grosime 150 mm B.1. Pereţi interiori B.1.3.1.2..1.3.1.1.1. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA ⇒ Alcătuirea pereţilor → un singur strat / dublu strat cu gol interior (faţadă ventilată) → grosime 300 mm B.1.1. Materiale pentru zidărie Se specifică separat pentru fiecare categorie de pereţi (B. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA → grosime 250 mm B..1.1. şi B.1.mm B.2.2.1..1...1.mm B.2. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime ..2. Pereţi de placare → grosime.. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect B. Elemente pentru zidărie → Material * * Ceramice / BCA lungime : 300 mm / lăţime : 300 mm / înălţime : 150 mm → Dimensiuni → Clasa de toleranţe definite conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 Valoare medie / Limite * T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+ 32 .1.mm B..2..EXEMPLUL NR.... Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie – Anexa A Instrucţiuni de completare • • • Se taie cu linie orizontală XXXXX poziţiile din fişă care nu corespund prevederilor proiectului.1.2...1. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime ..17.. Se completează spaţiile libere …… conform prevederilor proiectului şi se încadrează într-un dreptunghi 300 mm B..1.2..2) B.

conform P100-1. pentru elementele din BCA ρ =..2. art...aderenţa la întindere din încovoiere fxk1 = 0.25 N/mm2 → Rezistenţele mecanice ale elementelor pentru zidărie * Rezistenţele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan . în funcţie de caracteristicile geometrice.kg/m3 Rezistenţele standardizate la compresiune fb = 7.8.. * * Grupa 1 / Grupa 2 / Grupa 2S → Forma feţei de capăt Plană / Nut şi feder / Cu locaş pentru mortar → Categoria elementului în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * Categoria I / Categoria II → Categoria elementului în funcţie de densitatea aparentă .5 N/mm2 fbh = 2.5 N/mm2 Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare ...conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * * * * Elemente LD / Elemente HD → Densitatea aparentă în stare uscată.200 N/mm2 → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice * * * * * Rezistenţa la îngheţ/dezgheţ Conţinutul de săruri solubile active Dilatarea datorită umidităţii Permeabilitatea la vapori de apă Reacţia la foc → Condiţii speciale de calitate (proprietăţi aspect / proprietăţi fizice) pentru elemente conform Cod de practică • Calitatea A (superioară) / Calitatea B (normală) B...→ Încadrarea elementului în grupe.2.100 N/mm2 fxk2 = 0. Mortar → Mortar tip * de utilizare generală (G) / pentru rosturi subţiri (T) /adeziv (glue) 33 → Metoda de stabilire a compoziţiei .2.1..aderenţa la forfecare fvk0 = 0.

→ Compoziţia pentru mortare de reţetă → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * * industrial / în staţii centralizate / la şantier → Rezistenţa la compresiune M 5 c-v → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B.. stâlpişori.... 1 ........... aditivi............... Betoane pentru elementele de confinare şi zidăria cu inimă armată Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri .. /coloranţi.. → Armături pentru rosturi → Buiandrugi prefabricaţi descriere conform SR EN 845-1 B....../Proprietăţi speciale ... se completează conform necesităţi specifice → Ancore / agrafe * * * Material ..... stratul median al ZIA) → Clasa de rezistenţă la compresiune betonului * * * * C12/16 S3 (centuri) S4 (stâlpişori) amestec proiectat / amestec prescris ciment...../var... Materiale auxiliare → Straturi de rupere a capilarităţii * Material ..../nisip./ Dimensiuni ......../nisip...../ Tip ./Dimensiuni.....* * * mortar proiectat / mortar de reţetă ciment.3./apă → Clasa de tasare (conform NE 012/1) →Metoda de stabilire a compoziţiei → Compoziţia pentru amestec prescris conform reţeta staţiei de preparare → Dimensiunea maximă a agregatelor 34 .... 5 .......2.. Material ../ Protecţie anticorosivă. / adaosuri. 1/4 .../pietriş../ Protecţie anticorosivă..3.

* * dagr = 20 mm . stratul median al ZIA) şi pentru mortarele din rosturi.1. → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * în staţii centralizate / la şantier → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B. Armături din oţel Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri .. / adaosuri.. stâlpişori.2.. Armături pentru betoane şi mortare B. aditivi.. → Categoria de rezistenţă ∗ ∗ * Categoria 2 pentru bare longitudinale Categoria de rezistenţă 1 pentru etrieri B → Clasa de ductilitate → Protecţie anticorozivă se completează conform necesităţi specifice B.4.4.52 kN/m 35 .. Alte materiale pentru armare Se specifică după caz → Tipul materialului → Caracteristicile mecanice → Alte proprietăţi p = 6..4..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful