EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Alegerea coeficientului parţial γM pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL 2 pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. - Art. 2.4.2.3. CR 6-2013 şi Art. 8.6.1. P 100-1/2012. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de EXEMPLUL 3 compresiune (pentru predimensionare) - σ0d. - Art.4.1.1.2.2. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare EXEMPLUL 4 prin rupere pe secţiuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali EXEMPLUL 5 Art. 6.2.2.1. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. EXEMPLUL 6 Efectul excentricităţii planşeului - Art.6.2.2.1.(5). EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un EXEMPLUL 8 perete de zidărie nearmată → Art. 6.6.2.1. Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) - pentru un EXEMPLUL 9 perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară Art.6.6.3.4. Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 10 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2). Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 11 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru rezistenţa la SLS (Art.6.6.3.2(5)). EXEMPLUL 12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată EXEMPLUL 13 Art.6.6.3.3. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice– EXEMPLUL 14 Art.6.6.4.1.1.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului EXEMPLUL 15 capabil din încărcări seismice - Art.6.6.4.1.1.2. EXEMPLUL 16 Calculul rigidităţii unui perete cu goluri - Art.6.3.2.3. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie EXEMPLUL 17 Anexa A.

1

EXEMPLUL NR.1.
Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Greutatea zidăriei netencuite Codul CR 6-2013 stabileşte următoarele condiţii pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei în funcţie de densitatea elementelor şi de tipul mortarului: 1. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai sus. De exemplu: • • zidărie cu elemente ceramice pline γzid,0 = 18.0 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 25% goluri γzid = 13.5kN/m3

2. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri (T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus. De exemplu: • • • zidărie cu elemente din BCA γzidBCA ≡ γelBCA zidărie cu elemente ceramice cu 45% goluri γzid = 9.9 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 55% goluri γzid = 8.1 kN/m3

3. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de utilizare generală (G) se va lua egală cu greutatea elementelor pentru zidărie la care se adaugă greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora. În acest caz calculul greutăţii proprii a peretelui se face după cum urmează: 1. Dimensiunile elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt: − − lzid = lel + 12 mm hzid = hel +12 mm

Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei cu elemente LD şi mortar de uz general (G) 2. Volumul elementului Vel = tel × hel × lel 3. Greutatea elementului Gel (kN) = Vel (m3) × γ (kN/m3) Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid 2 (Ex.1.1b) (Ex.1.1c) 4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar) (Ex.1.1a)

5. Volumul mortarului Vmortar (m3) = Vzid - Vel 6. Greutatea mortarului Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar Gel,zid = Gel + Gmortar 8. Greutatea specifică a zidăriei în perete (elemente + mortar) ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ
ீ ሺ௞ேሻ
೐೗,೥೔೏

(Ex.1.1d) (Ex.1.1e) (Ex.1.1f)

7. Greutatea totală a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN)

(Ex.1.2)

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ × ‫ݐ‬௘௟ ሺ݉ሻ (Ex.1.3)

A. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA şi mortar de uz general (G). • Dimensiunile elementului • • • • • • • • hel= 0.250 m → hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m lel = 0.600 m → lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m tel = 0.300 m → tzid = 0.300 m

Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3 Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3 Greutatea specifică a elementului γelBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3 Greutatea elementului GelBCA = Vel × γelBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel,zid = Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062 ≅ 0.330 kN/element Greutatea specifică echivalentă a zidăriei ߛ௭௜ௗ஻஼஺ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.଴ସ଼ଵ = 6.86 ݇ܰ /݉ଷ
ீ ሺ௞ேሻ ଴.ଷଷ଴
೐೗,೥೔೏

• •

Sporul de greutate datorat greutăţii mortarului (G) este circa 15.3% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 6.86 × 0.30 ≅ 2.05 ݇ܰ /݉ଶ 3

300 × 0.5 kN.0.02 ݇ܰ /݉ଷ ீ ሺ௞ேሻ ଴.250 × 0.350 + 0.212 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.50 kN/m2 Greutatea echivalentă a obiectului suspendat ‫ܩ‬௦௨௦௣ = ଷ. • Dimensiunile elementului - hel = 0.೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.02625 m3 Volumul elementului zidit Vel.262 m lel = 0.212 +0.2566 kN/element Greutatea specifică a zidăriei în perete ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗.02845 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel.55) = 8.00 m cu grosimea nominală de 0.30 ≅ 2.02 × 0.250 m → hzid = 0.012 = 0.02625 × 8.00 × (1 .zid = 0.25 = 3. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argilă arsă cu 55% goluri verticale şi mortar G.71 ݇ܰ /݉ଶ C.40 + 0.65 ݇ܰ /݉ଶ 4 .300 × 0.25 ݇ܰ /݉ଶ ଷ.00 × 5.00 × Vmortar = 0.012 = 0.zid = Gel + Gmortar = 0.4% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 9.B.zid .300 m • • • • • • • • Volumul elementului Vel = 0.0022 m3 Greutatea specifică a elementului γel = 18.350 m → lzid = 0.250 + 0.362 = 0.0 m2 de perete Gperete = 3.೥೔೏ • • Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11.362 m tel = 0.30 m realizat din elemente ceramice cu 55% goluri verticale care suportă un boiler cu greutatea de 3. • Greutatea peretelui tencuit pe 1.1 kN/m3 Greutatea elementului Gel = Vel × ρel = 0.଴ଶ଼ସହ = 9.1 = 0.ହ • • Greutatea echivalentă totală a peretelui ௧௢௧௔௟ ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ = 3.଴଴×ହ.Vel = 0.262 × 0.଴଴ ≅ 0.044 = 0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile 3.0440 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel.ଶହ଺଺ ೐೗.350 = 0.

tabelul 8. tabelul 8.0 ∗ pentru mortar performant (G) sau (T) γM = 1.(7) pentru clădirile din clasa de importanţă 2 se folosesc elemente pentru zidărie din categoria 1 conform Codului P 100-1/2012.2. Alegerea coeficientului parţial de siguranţă • • 5 . pentru toate tipurile de mortare.2.40g Redus (R) Normal (N) Normal (N) Special (Sp) C. prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi industrial Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.13 pentru gruparea seismică de încărcări.Art. art. tabelul 2.8.1.13 pentru gruparea seismică de încărcări.2. Clasa de importanţă . conform Codului P 100-1/2012. pentru toate zonele seismice. art.6. Stabilirea tipului de control • • şcoala generală cu 8 clase este încadrată în clasa de 2-a de importanţă (conform tabelului 4.2 din Codul P 100-1/2012) pentru clădiri din clasa 2-a de importanţă.1. pentru toate tipurile de mortare.20g ag = 0. conform Codului CR6-2013. 2. pentru clădirile din clasa de importanţă 2 în zone seismice cu ag≥0.3. CR 6-2013 şi Art. conform tabelului 11 (redat mai jos) din proiectul Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie trebuie să se adopte controlul special (Sp).8 Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.25g÷0. 8.4. .1. la starea limită de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1. conform Codului P 100-1/2012.expunere IV III I şi II B.20 g nu se acceptă folosirea mortarului (G) preparat la şantier. coeficientul de siguranţă este: ∗ pentru mortar de reţetă (G) preparat industrial sau semi industrial γM = 2. Alegerea materialelor pentru zidărie • • conform Codului P 100-1/2012.EXEMPLUL NR. pentru gruparea fundamentală de încărcări.8 • Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.2 Alegerea coeficientului parţial γm pentru pereţii structurali din zidărie pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. 8. Se parcurg următoarele etape: A.5 Tabelul 11 Zona seismică ag ≤ 0. P 100-1/2012.2. la starea limită ultimă (ULS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1.

0% 4. De exemplu.2. în funcţie de materialul din care sunt realizaţi pereţii (se consideră.3.0 m Valorile obţinute (σ0.083 0.1 se înmulţesc cu nniv (numărul de niveluri supraterane ale clădirii).4.1).208 0.125 Pentru fiecare caz în parte. Pentru efortul maxim. că planşeele sunt din beton armat): • • zidărie cu elemente pline din argilă arsă → gech = 15.valorile σ0.5 kN/m2 15.0 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din argilă arsă cu 45% goluri→ gech = 12.1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex. pentru o clădire zidărie cu înălţime P+3E (nniv = 4).0 kN/m2/nivel aria pereţilor structurali pe fiecare direcţie p% = 3.0% 5.1. având greutatea gech = 12.EXEMPLUL NR 3.125 0. valorile din tabel se înmulţesc cu numărul de niveluri aflat peste secţiunea considerată pentru obţinerea efortului unitar de proiectare.0 kN/m2 Tabelul Ex.250 0. în secţiunea de "încastrare".0% 0.125 = 0.0 kN/m2 12.1 Greut.2. în toate cazurile.1 = 4 × 0.Art. Pentru predimensionarea clădirilor cu structuri din zidărie este necesară cunoaşterea aproximativă a efortului unitar mediu de compresiune (σ0d) dat de încărcările de tip gravitaţional (permanente şi utile). 6 .5 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din BCA → gech = 10.3. în secţiunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este σd = 4 × σ0. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) .σ0d .0% 6.156 0.150 0.166 0.0 ÷ 6.0%. gech 10.104 0.1.1.0% înălţimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3.3.5 kN/m2 (cu elemente pentru zidărie din argilă arsă cu 45% goluri verticale) şi densitatea pereţilor structurali pe fiecare direcţie p = 5.188 0. Mărimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând: • greutatea proprie a clădirii pe nivel.50 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.125 0.100 0. Densitatea pereţilor structurali p% 3.

5a) (4.9 1.0 6.359 0. În lipsa rezultatelor din încercări valoarea rezistenţei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidărie se determină cu relaţiile (4.338 10.179 0. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.259 5.5 0.238 0. 7 .3.162 0.2. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.0 0.௜ = 0.159 0.4.4 0.212 Valori fvk. pentru care σ0d = 0.099 0.4b) notaţiile sunt: • • fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie.3 0.271 0.080 fb (4.177 0.106 0.301 0.077 0.220 0.166 0.0 0. Pentru elemente din BCA ݂௩௞ .5 0.1 0. pentru clădirea din EXEMPLUL NR.192 0.Art.121 0.306 0.0 0.166 0.127 0.5 0.252 0267 0.i .226 0.188 0.249 0.4 0.5 N/mm2.202 0.243 0.22݂௕௧ ට1 + 5 ఙబ೏ ௙್೟ (4.166 0.234 0.4.078 0.202 0.100 0.5a) şi (4.8 0.163 0. a zidăriei cu mortar (G).203 0.4a) şi (4.10݂௕௧ ට1 + 16 ௙బ೏ ఙ ್೟ (4. se calculează cu relaţiile (4.177 0.141 0.205 0.089 0.140 0.1a.376 12.5b) Pentru utilizare directă în proiectare s-au determinat valorile fvk. 2 şi 2S ݂௩௞ .082 0.6 0.073 0.5 0.150 0. σ0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcţia efortului unitar de forfecare.0 0.154 0. la parter fvki = 0.228 0.281 5.191 0.147 0.288 0.4a) D.190 0. cu toate rosturile umplute cu mortar.0 0.152 0.171 0.100 0.161 0.321 0.219 0.144 0.322 0.187 0.215 0. şi cu mortar (T).217 0.035fb 2 Elemente din BCA (fb > 2.4.1 0.151 0.099 0.220 0.256 4.255 0.1.0 0.i date în tabelele următoare: Valori fvk.EXEMPLUL Nr 4.278 0.247 0.133 0.126 0.7 0.060 0.197 0.200 0.230 0.141 0.202 0.257 0.237 0.5 0.9 1.120 0.6 0. Elemente din argilă arsă : fbt = 0.4b) din CR 6-2013: A.1. în secţiunea considerată.179 0.170 0.151 0.182 0.165 0.1a).174 0.178 0.i pentru zidărie cu elemente din argilă arsă Tabelul Ex.4a) şi (4. Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1.128 0.119 0.4.152 0.091 0.4 0.341 0. dacă se folosesc elemente din argilă arsă cu fb = 10.2 0.i pentru zidărie cu elemente din BCA Tabelul Ex.204 0. Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare fvk.110 0.197 2.214 3.137 0.2.301 7.1b.200 0.2 0.066 0.180 De exemplu.137 0.0 15.220 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.8 0.128 0.0 N/mm2.287 0. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secţiuni înclinate .4b) În relaţiile (4.269 0.5 0.229 3.0 N/mm ) : fbt = 0.120 0.7 0. II. rezultă.115 0.101 0.183 0.3 0.௜ = 0.5b) din CR 6-2013: I.

1.00 .90 m2 . 6.00 m Aria nivelului Aniv = 10.30-0.1.00x1.00 .Ax A → 10.40 = 22.Ax C → 10.Ax 1 → (10.33 m2 5.50x2.50 .60)x3. Calculul ariei zidăriei în elevaţie (pe înălţimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .65 m2 .00 = 27.50 .10 = 23.30 = 106.00x2.85 m2 Total = 94.09 m2 Aria zidurilor structurale Azid = 11.2.05 m2 • 8 .00x2.00 .1.2.50 m2 Zidărie cu grosimea t = 25 cm .30x3.00 .Ax B → (10.40 m2 .30-0. Elemente din argilă arsă cu 45% goluri verticale 4.1.2.2.Ax 3 → (10.30-0.2.5.50x1. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2 5.00 .5 Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali .00 = 22.30x3.00x2.30 × 10.00 = 20.30 -0.1.00 . Elemente din argilă arsă cu 25% goluri verticale 3.1. Figura Ex.EXEMPLUL NR.1.1.10 m2 .1. Planul nivelului Calculul se face pentru zidărie executată cu patru tipuri de elemente pentru zidărie: 1.50x1.65 m2 Total = 46.00 = 23.00 .50x2. Se determină forţa axială de compresiune în pereţii structurali pentru clădirea cu planul din figura Ex.85)x3.2.00x2.50x2.1. Elemente din argilă arsă pline 2.60) x3.00 .40 .10 .00x2.50x2.1. Date generale • • • Înălţimea etajului het = 3.5.1.60)x3.Ax 2 → (10.2.Art.

15 .1 Grosime t = 25 cm Total greutate Azid gzid Gzid ΣGzid ΣGzid/Aetaj m2 kN/m2 kN kN kN/m2 5.91 m2 A-B/2-3 → (5.20 586 Gol 25% 4.2.et/Aetaj kN/m2 % 13.5.0.15 .15 .5 Gol 45% 4.50 115 384 3.15 .00 .125) = 19.00 .5 70 Elemente 9 .85 458 94.20 193 651 6.50 .0. Calculul greutăţii planşeului • Aria planşeului (între pereţi) A-B/1-2 → (5.et/Aetaj Gtot.4.50 .00 .0 81 9.125)x(6.6 100 12.0. Calculul greutăţii zidăriei pe nivel S-au considerat greutăţile gzid ale zidăriei (elemente + mortar cu grosime normală -G) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.3.46 m2 B-C/1-2 → (4.m2 80 daN/m2 45 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea totală a planşeului 89.30 m2 • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1. Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 kN/m2 kN Pline 6.125)x(4.0.00 .125) = 29.0.0.50 .0 88 11.0.2 Gtot.0.74 m2 Tabelul Ex.85 269 5.0. Greutatea totală a nivelului ΣGzid kN Pline 821 Gol 25% 651 Gol 45% 539 BCA 384 Gpl kN 625 Gtot.15 .et kN 1446 1276 1164 1009 Tabelul Ex.0.19 m2 B-C/2-3 → (4.0.0.0 m2) • placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereţi despărţitori uşori încărcare utilă (locuinţă) 0.5.10 235 821 7.74 4.0 cm pe ambele feţe.0.62 Total = 89.50 161 539 5.125)x(6.15 .05 3.125) = 24.15 . date în tabelele din Comentarii Cap.0.00 378 BCA 2.3 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 135 daN.0.125) = 15.15 .0.14 46.125)x(4.50 .5.30 x 700 = 62500 daN → 625 kN 5.08 2.3.

5 0 Greut.5 1 0. Pentru fiecare zonă de pereţi (Z1÷Z9 din figura Ex.4b) se calculează forţa axială dată de planşeu prin înmulţirea reacţiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăţimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie).6 Determinarea forţei axiale de compresiune pe pereţi pentru un nivel al clădirii Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea: 1.Comparaţia greutăţii totale a nivelului în funcţie de elementele pentru zidărie folosite 5. (a) (b) Figura Ex.totala Pline 25%gol 45%gol BCA Figura Ex.5.4.3.1. Schema pentru calculul încărcărilor verticale pe pereţi din greutatea planşeului 2.5. Calculul forţelor axiale pe pereţi 10 .5.5.2. Se determină reacţiunile planşeelor pe fiecare linie de pereţi (p1 şi p2) cu relaţiile p1 = qtot l1 4  l1  p2 = p1  2 − l   2  unde qtot este încărcarea totală de proiectare pentru gruparea respectivă de încărcări (fundamentală sau seismică) Figura Ex.

5 Pereţi structurali pe cele două direcţii 11 . Tabel Ex.50 168 145 131 Z2 1.2.5.tabelul Ex.36 171 151 138 Z7 1.05 112 95 85 Z8 1.24 175 155 143 Z3 1.05 126 108 98 Z4 0. Din valorile forţei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel. Se determină ariile verticale de zidărie (pe înălţimea etajului) aferente fiecărei zone (Z1 ÷ Z9). zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faţade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare) .5. Tabelul Ex.5.39 164 144 129 Z9 0. Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înălţimea etajului).60 72 62 55 BCA 111 125 83 87 257 120 70 110 46 (a) Transversal (b) Longitudinal Figura Ex.3.3 Gzidărie (kN) Forţa axială (kN) Gplanşeu Elemente 25% 45% Elemente 25% 45% (kN) BCA BCA pline gol gol pline gol gol Z1 62 106 83 69 49 168 145 131 111 Z2 82 93 73 61 43 175 155 143 125 Z3 47 79 61 51 36 126 108 98 83 Z4 52 75 59 49 35 127 111 101 87 Z5 187 142 117 98 70 329 304 285 257 Z6 74 97 77 64 46 171 151 138 120 Z7 34 78 61 51 36 112 95 85 70 Z8 63 101 81 66 47 164 144 129 110 Z9 24 48 38 31 22 72 62 55 46 3.96 127 111 101 Z5 2.4 Efort unitar de compresiune (kN/m2) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 113 97 88 74 142 126 116 101 120 103 93 79 132 115 105 91 151 140 131 118 127 112 102 89 106 90 81 67 118 104 93 79 120 104 92 77 Forţa axială (kN) Aria Zona Z Elemente 25% 45% (m2) pline gol gol Z1 1.18 329 304 285 Z6 1.5.

5a.5.900 0.035 0. Tabelul Ex.345 Elem. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 117 100 91 77 99 86 79 68 52 45 40 33 59 52 48 42 170 158 147 133 49 43 38 28 95 82 74 63 114 101 92 80 41 36 32 27 Elem.5.495 0. Zona L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Aria (m2) 1.125 0.125 0.050 0. Valorile forţelor axiale (kN/etaj) obţinute prin înmulţirea efortului unitar din zona (Z) căreia aparţine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele Ex.645 1.795 0. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 56 48 44 36 128 113 104 91 41 36 32 27 38 33 30 26 170 158 147 133 68 60 55 48 68 58 52 43 124 109 98 83 41 36 32 27 Tabelul Ex.4.413 1.5a şi Ex.413 0.5b.538 0.288 1.345 12 .5.5.900 0.495 0. Zona T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Aria (m2) 0.5b.345 0.750 0.

6.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul).525 = 1. consumă circa 43% din capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică a peretelui. Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 1.6 N/mm2 Figura.1. ⇒ Concluzie Dispunerea excentrică a planşeului faţă de perete.6.2.Ex.tot = 4 × 156 = 624 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.pl = 4.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. Efectul excentricităţii planşeului .00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4.0 kN/m2.et = 6.10).6.(5). planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.2.2.G al planşeului XG.0 × 16.6. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6. având înălţimea de etaj het = 3. 13 .6.et = 3.475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 1536 × 1. Succesiunea calculului • • • • • • • • • • Aria secţiunii orizontale a peretelui : Aw = 3.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw.tot = 4 × 384 = 1536 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.EXEMPLUL NR.00 m.24 × 3. Date generale • • • Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 8.0 ≅ 156 kN/nivel Greutatea totală a peretelui Gw.00 × 8. Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei tencuite qzid = 16.G al secţiunii peretelui XG.00 × 8.1. 2.00 .00 × 8.0 kN/m3.1.0 = 384 kN Greutatea totală adusă de planşee Gpl. Peretele considerat este reprezentat în figura Ex.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl.475 ≅ 2270 kNm (comprimă permanent talpa 2) Momentul capabil al secţiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 5230 kNm (calculat conform metodologiei din EXEMPLUL NR.00 m la toate nivelurile.Art.w = 2.

I = k y .7.7.5) unde factorul ky.1.7.1. • • • • • • • • • • • t .Art. în continuare.13) caracteristicile geometrice ale secţiunii peretelui se calculează astfel: 1.7.(1a).I = 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 (Ex.1. Figura Ex.2) (Ex.t)t1 aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 .3) βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienţi adimensionali În cazul peretelui în formă de "I" (figura I.7.1 Notaţii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereţilor Notaţiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor sunt arătate în figura Ex 7.1) (Ex. Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui .t)t2 aria inimii Aw = lwt αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienţi adimensionali (Ex. formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii orizontale a pereţilor în formă de I.grosimea tălpii 1 a peretelui t2 . Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.6) 14 .grosimea tălpii 2 a peretelui b1 . sub formă sistematizată.I se obţine din relaţia k y .lăţimea tălpii 1 a peretelui b2 .I l w 2 (Ex.4) 2. Distanţa centrului de greutate G. Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex. pentru secţiunile I.6.7.L sau T) t1 .lăţimea tălpii 2 a peretelui aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 .EXEMPLUL NR.lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor.7. faţă de extremitatea 1 y G .6.grosimea inimii peretelui lw .7.

8) 4.9a) ⇒ La talpa 2 WI .10) rezultă: k y .7.675( 2 − 0. I 12 (Ex.1 AI W2 .075 k y . Limitele sâmburelui central (faţă de centrul de greutate G) rsc .10a) (Ex. Momentul de inerţie I II = 3 tlw k I .7.1 (Ex.675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.375 × 0.1)÷(Ex.1l w 2 = 1.7.135 1 + α t 1 + αt 2 1 + 0.1 = II yG .1 = II lw − yG .10b) În figura Ex.7.I = = 1.0cm 15 .25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 .7.1 (Ex.9b) 5.075 AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 Cu formulele (Ex.2 = WI .7) unde factorul kI.135 × 200 = 227.1 AI (Ex. Modulele de rezistenţă ⇒ La talpa 1 WI .I este dat de relaţia 2 2 2 k I.3.075 ) + 0.I = yG 1 = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + 0.1 considerăm următoarele dimensiuni: • • • • • • • • • • • • • • t = 25 cm t1 = t2 = 30 cm b1 = 150 cm b2 = 250 cm lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .7.675 k y .7.375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.375 + 0.7.1 = rsc .7. I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1 [β 2 t 1 + 3(k y − β t 1 ) ] + α t 2 [β t 2 + 3(2 − k y − β t 2 ) ] (Ex.I = I w k I .25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.

74 × 10଺ ܿ݉ଷ = ସ.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.• • • • • • • ‫ܫ‬௪ = య ௧×௟ೢ ଵଶ = ଶହ×ସ଴଴య ଵଶ = 133.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.3 × 10଺ ܿ݉ସ kI.భ ஺಺ ௐ ಺ .74 × 108 cm4 ܹூ.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.ଶ = ‫ݎ‬௦௖.7ܿ݉ 16 .09 × 10଺ ܿ݉ଷ = 2.9 ܿ݉ = 133.I = 3.ଶ = ூ಺ ௬ಸభ ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ௐ ಺ .଻ସ×ଵ଴ఴ ଶଶ଻.଴ = = 2.మ ஺಺ ସ.଴ିଶଶ଻.ଵ = ܹூ.଴ = = ଶ.553 II = 3.3 × 106 = 4.553 × 133.

2 kN/etaj → Netaj.8. 6.0 = 189.0 kN/etaj Netaj.8 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un perete de zidărie nearmată → Art.1.6. 1.5 cm (parter) het = 300 cm zidărie din cărămidă plină cu elemente fb = 10.Determinarea excentricităţii structurale ei0 17 .5 − 25.0 = 63.d (planşeu) = 29.75cm 2 3 2 3 Figura Ex.0 kN/etaj N1 = 3 x 63.1) tP − tE z = 37.0 kN Excentricitatea forţei N1 faţă de axul peretelui de la parter 1.0 kN Lungimea de rezemare a planşeului pe zidul parterului (distanţa notată "a" în figura 6.25cm d1 = z 2 2 3. Încărcarea adusă de planşeul peste parter (forţa notată N2 în figura Ex.2 = 34.2 Încărcarea pe etaj 2. Date generale 1.35 pentru încărcările permanente şi 1.0 d2 = z − = − = 8. Încărcarea totală adusă de etajele I÷III (forţa notată N1 în figura Ex.50 pentru încărcarea utilă) Netaj.EXEMPLUL NR.2.5 30.1) • • • • N2 = 29.1.35 x 25.8.1.d (total) = 34.8.0 = 6.d(zid) = 1. Dimensiuni şi materiale • • • • • • • • • • lw = 100 cm t = 25 cm (nivel curent) t = 37.0N/mm2 şi mortar (G) M10 Netaj (zid) = 25.0 + 29.3 din Cod): a = 30 cm a Poziţia forţei N2 în raport cu faţa interioară a peretelui = 10.0 kN/etaj (valoarea este calculată cu coeficientul 1.0cm 3 Excentricitatea forţei N2 faţă de axul peretelui de la parter t P a 37.

25 – 1.3 x 3 .13 din Cod în care valoarea excentricităţii accidentale se ia în poziţia cea mai defavorabilă.pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform CR 1-1-4/2012) Încărcarea din vânt pe fâşia aferentă de faţadă ph = (0.5 =3.60 x 1.3 kN/m Momentul încovoietor din acţiunea vântului pe faţadă (valoare aproximativă) M hi = M hm = 2 p h het 3 .35 cm > 0. Rezultă : ei = e0i – eh(i) + ea = 4.75 = = 4.0 În secţiunea de la nivelul planşeului –eh(i) excentricitatea corespunzătoare momentului Mh(i) este plasată către faţa interioară a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece momentul Mh(i) întinde fibra exterioară a peretelui de faţadă. Excentricitatea datorată încărcării excentrice – ei0 .25 =4.35 Φi = 1 − 2 i = 1 − 2 = 0.875 cm (condiţia de limitare inferioară din relaţia 6. Excentricitatea accidentală ea • în funcţie de grosimea peretelui (formula 6.25cm 30 30 • în funcţie de înălţimea etajului (formula 6.05 x 37.25cm N1 + N 2 189 + 29 5. 7.5 eat = z = 1.0 2 = = 2. • • Excentricitatea forţei verticale datorită momentului încovoietor produs de acţiunea vântului (formula 6.5 kN/m2 (valoare convenţională pentru acest exemplu ilustrativ .2b din Cod) h 300 = 1.00cm eah = et = 300 300 • • ea = max(eat.768 t zid 37. Calculul coeficientului de reducere a rezistenţei Φm (în secţiunea situată la 2/3 din înălţimea peretelui): 18 .3 din Cod) ehm( i ) = M hm( i ) N1 + N 2 = 2.(formula 6.1 din Cod) Cele două forţe au excentricităţi de semne contrare faţă de axul peretelui de la parter ei 0 = N 1d 1 − N 2 d 2 189 x6.5 = 1.5 x10 2 = 1.4.12 din Cod e 4.05 tzid = 0.2a din Cod) t P 37.15 + 1.25 − 29 x8.5 kNm 12 12 6.00 +0.5 9. Excentricitatea totală de calcul se calculează cu formula 6. eah) = 1.60) x 1. Coeficientul de reducere a rezistenţei în secţiunea de la extremitatea superioară a peretelui de la parter se calculează cu formula 6. Prin urmare eh(i) are semn opus excentricităţii ei0.15cm 218. Excentricitatea datorată acţiunii vântului.25 cm Presiunea vântului pe faţadă gv = 1.13 este satisfăcută) 8.

685 x 0.23 = = 0.375 m2 rezistenţa caracteristică la compresiune fk = 4.25 + 1.2 din Cod pentru valorile emk 5.15 + 1. Rezistenţa de proiectare la compresiune centrică se determină cu formula 6.5 h ef 280 = ≅ 7. fd = 2.11 din Cod NRd = ΦmAzidfd unde • • aria secţiunii transversale Azid = 1.00 x 0.25 = 5.5 Rezultă Φm = 0.00 x 280 = 280 cm Se neglijează excentricitatea ek datorată curgerii lente Excentricitatea em se calculează cu relaţia 6.00 N/mm2. NRd = 0.2. 10.14 t zid 37.0 = 514 kN Rezultă rezistenţa de proiectare a elementului la parter 19 .00 (perete exterior cu planşeu pe o singură parte) Perete nerigidizat pe laturile verticale Înălţimea efectivă este hef = ρ2 hliber = 1.2a din Cod pentru cărămizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistenţa standardizată fb = 10 N/mm2 zidite cu rost longitudinal cu mortar M10.• • • • • Coeficientul ρ2 = 1.14 din Cod (în secţiunea centrală excentricităţile ei0 şi ehm au acelaşi semn.375x 106 x 2.23cm ≡ emk 3 3 • Coeficientul de reducere Φm se determină.375 = 0. prin interpolare în tabelul 6.50 t zid 37.40 N/mm2 se ia din tabelul 4. Considerând coeficientul parţial de siguranţă γM=2.768. iar ea se ia în situaţia cea mai defavorabilă) 2 2 em = ei0 + e hm + ea = 4.685 < Φi = 0.

4.momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) .2.2 → art.5 + 4.6.785/0.5 cm Figura Ex.5 N/mm 2 1. clasa I.9 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică . Caracteristicile geometrice • grosimea echivalentă a secţiunii ideale de zidărie nearmată →relaţia (6.2a) Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 2.9) din Cod nech = * f cd 9. 2.23 cm2/m=0.9. Materiale • • • Oţel clasa de rezistenţă 1 (în stratul median) → Ra = 210 N/mm2 Armarea stratului median → Φ10/15 cm → as = 0.40 N/mm2 (tabel 4.3 Încărcări • • 2.75 x 10 =70.1a) • • • • • • • • lw = 500 cm tz = 11.6.3.(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 4.15 =5.5 cm (straturile exterioare) tm = 10 cm (stratul median) Elemente pentru zidărie din argilă arsă pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm2 .3.9.4. 1.Art. Date de intrare 1. zidire fără rost longitudinal Mortar M10 Rezistenţa caracteristică la compresiune.5 = = 4. Geometria peretelui (figura Ex.EXEMPLUL NR.2.0 N/mm2 * Beton armat (în stratul median) C12/15 → f cd = 9.1 20 .75 fd 2.1.2 = 2.4/2.27) din Cod tech = 2tz + nechtm = 2 x 11.0523 cm2/cm Forţa axială NEd = 1200 kN coeficientul de echivalenţă → relaţia (6.00 1.pentru un perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară . fără rost longitudinal fk = 4.1.

85x2.0 + 686 = 3086 kNm 21 .4x0.i) = NEd yzci = 1200000 x 2.2.00 = 240 x 104 Nm ⇒ 2400 kNm 4.3.1.5lw .1cm tech 70.0523 x500 2 x2100 = 68 .5 x 100.5 3. Calculul momentului capabil al armăturilor din stratul median → relaţia (6.26) 2 M Rd (a s ) = 0.25a s l w f yd = 0. Aria zonei comprimate Azc = N Ed 1200000 = = 705900mm 2 = 7059cm2 0. Distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate până la centrul de greutate al secţiunii ideale de zidărie yzci = 0.0.6 x10 5 daNcm ⇒ 686 kN m 5. Lungimea zonei comprimate lc = Azc 7059 = = 100.0.4 Momentul încovoietor de proiectare a secţiunii ideale de zidărie → relaţia (6.26) din Cod MRd (zna. Momentul capabil al peretelui de zidărie cu inimă armată →relaţia (6.28) din Cod MRd (ZIA) = MRd (zna.3.i) + MRd (as) = 2400.0 m 3.1 = 200 cm = 2.5 x 500 .5lc = 0.0 3.85fd 0. Calculul momentului capabil al secţiunii echivalente de zidărie nearmată 3.

Efortul unitar mediu de compresiune este: NEd = 800 kN → σ 0 = sd = 0.05 × 10 2.CR 6-2013) Azc = 3.0 N/mm2 Coeficientul de siguranţă pentru condiţii normale de control γM= 2. Aria zonei comprimate (relaţia 6.36 N/mm2 2.Art.2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.10.3.2.2.390 ≅ 0.285 1.2. Rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune fk = 3.2) • • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 Azc > At1 → axa neutră este în inimă Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96.10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art. (2) Date generale Se determină valoarea de proiectare a rezistenţei la încovoiere (momentul capabil MRd) pentru gruparea fundamentală de încărcări pentru peretele cu dimensiunile din figură în următoarele condiţii: 1.6.3.17.36 800000 = 692000 mm 2 > At 1 = 450000 mm 2 0.10.10.6. Forma şi dimensiunile zonei comprimate (figura Ex. Rezistenţa de proiectare fd = fk/γM = 1.1.85 × 1. 1.5 xC 1 ) yG1 = → yG1= 37.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0. 6. Valoarea de proiectare a forţei axiale : NEd = 800 kN Figura Ex.36 800000 = 0. Calculul pentru ULS .8 cm t xC 1 = • Poziţia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 0.39 N / mm 2 6 2.2.EXEMPLUL NR.6.(zona comprimată este poşată) 22 .

8 cm = 1.898 m yzc2 = lw .0 kNm Mcap.10.yG1 = 227.Figura Ex.yg2 = 400 .2 = 189. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura Ex.8 = 159. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaţia 6. se calculează analog folosind bt2 şi t2.2.18 – CR 6-2013): Mcap.5 × 27.13.592 m 6.10.0 .1 ≡ MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.5 xC2 = 0.227.592 ≅ 1270.2 cm = 1.6 = 13.0 kNm 23 . Excentricitatea forţei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui yzc1 = yG .2 ≡ MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1.6 cm bt 2 250 yG2 = 0.8 cm 5.yG . • • • Azc < At2 → axa neutră este în talpă xC 2 = Azc 6920 = = 27.898 ≅ 1520.1 Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2.37.0 .

333 × 108 = 4.2 × 1.74 × 10଺ ܿ݉ଷ Limitele sâmburelui central ⇒ Faţă de talpa 1 ⇒ Faţă de talpa 2 ‫ݎ‬௦௖.337× 800 ≅ 1280 kNm 24 .଴ ܹூ.relaţia (6.3. 6.3.09 × 10଺ ܿ݉ଷ ‫ீݕ‬ଵ 227.మ ஺಺ = = ଶ.భ ஺಺ ௐ ಺ .553 × 1.2.ଵ = = = 2. ⇒ Faţă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.333 × 10 8 cm 4 12 kI. 1.019 × 800 ≅ 980 kNm ⇒ Faţă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1. Calculul pentru rezistenţa la SLS Art.21) din Cod.ଶ = = = 2.74 × 108 cm4 Modulele de rezistenţă sunt: ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 1 ‫ܫ‬ூ 4.6.9 ܿ݉ = 133.2(5).ଶ = ௐ ಺ .2 × 1.6.74 × 10଼ ܹூ. Determinarea sâmburelui central al secţiunii • Momentul de inerţie al peretelui Iw = • • • 25 × 400 3 = 1. Pentru peretele din EXEMPLUL NR.10 se determină momentul capabil pentru SLS.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.6. Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt .ଵ = ‫ݎ‬௦௖.11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art.EXEMPLUL NR.1 = 3.553 II = 3.7ܿ݉ 2.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.0 ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 2 • • ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ସ.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.଴ିଶଶ଻.

304 × 4000 ≅ 1621 ݉݉ (pentru fd = 2.8 ܰ /݉݉ଶ Pentru cele două valori ale rezistenţei de proiectare pentru factorul sd = σd/fd avem valorile a. Pentru zidăria cu lege liniară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.4.20a) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ሺ1 − 1.58 N/mm2 b. Pentru zidăria cu lege liniar-dreptunghiulară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.0/1.Art 6.EXEMPLUL NR.175 × 0.଼ ଵ.48 × 10଼ Nmm ≡ 648 kNm ሺ1 − 1.333 × 0.3a) din Cod • În ambele cazuri se consideră două valori ale rezistenţei caracteristice la compresiune: a.506ሻ = 5.4.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.3.଼ ଶ.175 × 0.9 = 1.20b) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ሺ1 − 1.506 = 0.304 A. Coeficientul de siguranţă pentru material s-a luat γM = 1.ହ଼ ଴.22 × 10଼ Nmm ≡ 522 kNm (-19.506 × 4000 ≅ 2380 ݉݉ (pentru fd = 1.0 N/mm2 → fd = 5. fk = 5.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6. ‫ݏ‬ௗ = b.63 N/mm2 • • Forţa axială este N = 800 kN ≡ 800000 N Efortul unitar de compresiune este ଼଴଴଴଴଴ ߪௗ = ଶହ଴×ସ଴଴଴ = 0.506 × 4000 ≅ 2698 ݉݉ (pentru fd = 1.506ሻ = 6.2.304ሻ = 9.5%) 25 .19b) şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.19a) din Cod şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1. fk = 3.175 × 0.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.29 × 10଼ Nmm ≡ 1029 kNm B.6.5%) ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ሺ1 − 1.଺ଷ = 0.304 × 4000 ≅ 1429 ݉݉ (pentru fd = 2.12. Zidărie cu lege σ-ε liniară (fig.333 × 0.52 × 10଼ Nmm ≡ 850 kNm (-7.333 × 0. Se calculează momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale 25 × 400 cm pentru încărcări din gruparea seismică.304ሻ = 10.333 × 0. ‫ݏ‬ௗ = ଴.0/1. Zidărie cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară (fig.9 = 2.3b) din Cod B.0 N/mm2 → fd = 3.175 × 0.9 Calculul se face pentru următoarele ipoteze: A.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6. Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular .

9) din Cod n= • f cd 5.0) × 25 ≅ 330 cm At1. Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată .7) armaţi cu 4Φ16. -art 6.0‰ A.25 f d 1.3.1 Calculul se face în două ipoteze: A.relaţia (6.8‰ < 2.8 N/mm2 -tab.1.EXEMPLUL NR.25 .6. din Cod • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (EXEMPLUL NR.8.6. Se calculează aria de zidărie ideală (echivalentă) transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare .25 . Figura Ex. Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.10 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5. 10) • • Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm distanţa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.6.0‰ (deformaţie specifică pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secţiunea este integral din zidărie). Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3.Art.clasa de rezistenţă 2 . Deoarece εmu = 1.3.8 = ≅ 4.3.i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 26 Lăţimea tălpilor ideale - • Ariile tălpilor ideale - .36 bt1 (i) = 150 + (4.3.1.2 × 107 Nmm → 892 kNm Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892 ≅ 2410 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892 ≅ 2160 kNm Momentul dat de armăturile din stâlpişori: Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată - B.8‰ B. (fyd = 300 N/mm2).1.13.

105) × 800 = 1340 kNm La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm • Momentele încovoietoare capabile ale secţiunii ideale de zidărie nearmată - • Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - 27 .15) × 800 = 1656 kNm La talpa 2 Mcap (zna.22 .0.i) = (2.5 xC1 = 15.5 xC2 = 10.5 cm La talpa 1 Mcap (zna.i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă yG = 221.0 cm 330 Coordonata centrului de greutate devine Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = La talpa 2 xC 2 • Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.9 cm (faţă de talpa 1) 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.00 .i) = (4.• • - At2.2.0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.22 .0.

relaţia (6.434 N/mm2 Valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare în rost orizontal este .5 × 4000 .4 × 0.625 ݉ ≡ 625 ݉݉ Lungimea comprimată se determină cu relaţia (6.௟ = • + 0. Peretele este solicitat de încărcări din gruparea fundamentală (neseismice): • • • • • forţa axială N = 800 kN moment încovoietor M = 500 kNm excentricitatea ݁ = ହ଴଴ ଼଴଴ = 0.ଶ ݂௩ௗ . Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice–Art.7 × 10ସ ܰ ≡ 447 ݇ܰ 28 .1.30) şi rezultă: lc = 1.1.8 = 0.4. Se calculează forţa tăietoare capabilă la lunecare în rost orizontal (VRd.6.EXEMPLUL NR.434 × 250 × 4125 = 44.ଶହ ଶ .6.14.l) pentru un perete dreptunghiular cu secţiunea orizontală 400 × 25 cm.1.29a) ܸோௗ.௟ = 0.3 × 625 = 4125 mm Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost se calculează cu relaţia (4.6a) ଴.

58 N/mm2 → lad = 1396 mm ܸோௗ. Lungimea pe care se menţine aderenţa (lad) după solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se calculează cu relaţia (6.l a pereţilor din zidărie nearmată.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1429 mm → lad = 2×1429 .4000 < 0 B. Zidăria cu lege σ-ε liniară • fd = 1.4000 < 0 Pentru solicitări seismice.32).ଽ × 0.4 × 800000 = 366000ܰ ≡ 366 ݇ܰ • fd = 2. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • • pentru fd = 1.6.1.EXEMPLUL NR.௟ = ଵ.4 × 800000 = 345000ܰ ≡ 345 ݇ܰ • fd = 2.Art.௟ = ଵ.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2380 mm → lad = 2×2380 .4. S-a considerat fvk0 = 0. Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determină forţa tăietoare capabilă asociată momentului MRd.l = 0.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN B.15.63 N/mm2 → lad = 0.6.l = 0.0 VRd.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1621 mm → lad = 2×1621 . Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • fd = 1. asociată momentului capabil MRd se calculează cu relaţia (6.ଽ × 0.58 N/mm2 → lad = 760 mm ଵ ܸோௗ. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului capabil din încărcări seismice .25 × 250 × 760 + 0.29b) Se obţin următoarele rezultate A.63 N/mm2 → lad = 0.4000= 1396 mm pentru fd = 2.25 N/mm2. Zidăria cu lege σ-ε liniară • • pentru fd = 1.0 ଵ VRd. rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.1.4000= 760 mm pentru fd = 2.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2698 mm → lad = 2×2698 .4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN 29 .25 × 250 × 1396 + 0.2. A.

Grosimea panoului tp = 250 mm.11. 1.90 2 ) - Panoul 2 (spalet) 1 = 0. Varianta 1 1.2.40 100 240 = 1.22 ) - Panoul 3 (spalet) → k S (3) = 2. Rigiditatea peretelui Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300.048 2.5 N/mm2 şi mortar M5 2 * fk = 2.178 = 129150N/mm (129.EXEMPLUL NR. . Calculul rigidităţii panourilor R1 = 2900 x 250 x 0.1 kN/mm) 3.6.Art.40x (3 + 2.90 400 240 = 2.40 2 ) 1 = 0.3. Calculul coeficienţilor de rigiditate KM (montanţi) şi KS (spaleţi) (a se vedea volumul Comentarii) Panoul 1 (montant) → λ p1 = → λp2 = → λ p3 = 360 = 0.048 = 34780 N/mm (34.188 1.3. Calculul rigidităţii unui perete cu goluri .40 Ez = 1160 N/mm Figura Ex.1 2.20x (3 + 1.zidăria cu elemente fb = 7.20 200 → k M (1) = → k S ( 2) = 1 = 0.178 0.0 kN/mm) 30 .Date de temă .78 kN/mm) R3 = 2900 x 250 x 0.90x (3 + 4x 0.90 N/mm (tabel 4.2a din Cod) 2 * Ez = 1000 fk = 2900 N/mm 2 * Gz = 0.15 kN/mm) R2 = 2900 x 250 x 0.16.188 = 136080 N/mm (136.

625 x10 3.1.Varianta 2 pentru calculul rigidităţii subansamblului 2+3 1.2 = 3. Deplasarea laterală a ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi d12 = 2400 3 2400 + 1.f2) = [0.530 + 5.23 x10 −6 = 2. Săgeata totală a ansamblului la partea superioară a panoului 7.530 x10 − 6 mm 3600 3000 x 3.64 )x10 1160 x( 250000 + 500000 ) ∆2+3 = f1 + d12 + (f3 .23 x10 − 6 = 0.23x10 −6 mm 12 6 3 x 2900 x5. 31 . Se calculează săgeata la vârful panoului pentru peretele plin 36003 3600 f3 (V = 1 ) = + 1.23 – 2. Săgeata la partea superioară a ferestrelor (secţiunea 2) f2 = 4.6 kN/mm) 6.69 x10 −6 mm 3600 I2 = 20830 x 106 mm4 I3 = 166400 x 106 mm4 3.43 + (3. Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola) A2+3 = 6500 x 250 = 1. Se admite că deformata panoului este liniară şi se determină deplasările acesteia în secţiunile care mărginesc golul.69)]x 10-6 = 6. Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi A2 = 1000x250 = 250000 mm2 A3 = 2000x250 = 500000 mm2 5.3.2 x = 5.51 x 10-6 mm R2+3 = 1/∆2+3 = 153600 N/mm (153.625 x 106 mm2 I 2+3 = 250x65003 = 5.72x1012 mm4 12 2.08 + 16. Săgeata la baza ferestrelor (secţiunea 1) f1 = 600 x 3.72 x10 1160 x1.43 x10 −6 mm 10 12 x 2900 x( 2. Rigiditatea ansamblului celor doi spaleţi → diferenţa faţă de procedeul de la varianta 1 este de 10%.2. 3.

2.2) B.1.1..2..3. Pereţi interiori B...1.1..1.2.. Pereţi de placare → grosime...1..1..mm B.3.1...17.1. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA → grosime 250 mm B.1. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie – Anexa A Instrucţiuni de completare • • • Se taie cu linie orizontală XXXXX poziţiile din fişă care nu corespund prevederilor proiectului.... Materiale pentru zidărie Se specifică separat pentru fiecare categorie de pereţi (B.mm B. Elemente pentru zidărie → Material * * Ceramice / BCA lungime : 300 mm / lăţime : 300 mm / înălţime : 150 mm → Dimensiuni → Clasa de toleranţe definite conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 Valoare medie / Limite * T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+ 32 .2.2. Se încadrează într-un dreptunghi XXXXX poziţiile din fişă care corespund prevederilor proiectului...1. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime .2.1.1.2.2.1.1..1..1. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect B.1.EXEMPLUL NR. şi B. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA ⇒ Alcătuirea pereţilor → un singur strat / dublu strat cu gol interior (faţadă ventilată) → grosime 300 mm B. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime . Se completează spaţiile libere …… conform prevederilor proiectului şi se încadrează într-un dreptunghi 300 mm B.1. Pereţi despărţitori → grosime 150 mm B.mm B. Pereţi exteriori B..

200 N/mm2 → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice * * * * * Rezistenţa la îngheţ/dezgheţ Conţinutul de săruri solubile active Dilatarea datorită umidităţii Permeabilitatea la vapori de apă Reacţia la foc → Condiţii speciale de calitate (proprietăţi aspect / proprietăţi fizice) pentru elemente conform Cod de practică • Calitatea A (superioară) / Calitatea B (normală) B. * * Grupa 1 / Grupa 2 / Grupa 2S → Forma feţei de capăt Plană / Nut şi feder / Cu locaş pentru mortar → Categoria elementului în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * Categoria I / Categoria II → Categoria elementului în funcţie de densitatea aparentă ... conform P100-1.2.. Mortar → Mortar tip * de utilizare generală (G) / pentru rosturi subţiri (T) /adeziv (glue) 33 → Metoda de stabilire a compoziţiei .aderenţa la întindere din încovoiere fxk1 = 0..8..2.→ Încadrarea elementului în grupe..25 N/mm2 → Rezistenţele mecanice ale elementelor pentru zidărie * Rezistenţele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan ..aderenţa la forfecare fvk0 = 0.. în funcţie de caracteristicile geometrice. art.5 N/mm2 fbh = 2. pentru elementele din BCA ρ =..5 N/mm2 Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare .1.2.kg/m3 Rezistenţele standardizate la compresiune fb = 7.100 N/mm2 fxk2 = 0.conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * * * * Elemente LD / Elemente HD → Densitatea aparentă în stare uscată.

.. 1/4 . Material ...... se completează conform necesităţi specifice → Ancore / agrafe * * * Material ......... 1 ... → Armături pentru rosturi → Buiandrugi prefabricaţi descriere conform SR EN 845-1 B./pietriş. stâlpişori. /coloranţi..... 5 ....../ Dimensiuni ........ → Compoziţia pentru mortare de reţetă → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * * industrial / în staţii centralizate / la şantier → Rezistenţa la compresiune M 5 c-v → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B.... / adaosuri....... Betoane pentru elementele de confinare şi zidăria cu inimă armată Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri ..../ Protecţie anticorosivă./var.....3. aditivi.../nisip... Materiale auxiliare → Straturi de rupere a capilarităţii * Material ...3... stratul median al ZIA) → Clasa de rezistenţă la compresiune betonului * * * * C12/16 S3 (centuri) S4 (stâlpişori) amestec proiectat / amestec prescris ciment../Dimensiuni....2.* * * mortar proiectat / mortar de reţetă ciment./ Protecţie anticorosivă......../nisip./apă → Clasa de tasare (conform NE 012/1) →Metoda de stabilire a compoziţiei → Compoziţia pentru amestec prescris conform reţeta staţiei de preparare → Dimensiunea maximă a agregatelor 34 ../Proprietăţi speciale ./ Tip ............

52 kN/m 35 . stratul median al ZIA) şi pentru mortarele din rosturi. / adaosuri. aditivi..4.2.* * dagr = 20 mm ..4. → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * în staţii centralizate / la şantier → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B.. Alte materiale pentru armare Se specifică după caz → Tipul materialului → Caracteristicile mecanice → Alte proprietăţi p = 6..4. → Categoria de rezistenţă ∗ ∗ * Categoria 2 pentru bare longitudinale Categoria de rezistenţă 1 pentru etrieri B → Clasa de ductilitate → Protecţie anticorozivă se completează conform necesităţi specifice B.1... Armături din oţel Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri . Armături pentru betoane şi mortare B. stâlpişori..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful