EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Alegerea coeficientului parţial γM pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL 2 pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti. - Art. 2.4.2.3. CR 6-2013 şi Art. 8.6.1. P 100-1/2012. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de EXEMPLUL 3 compresiune (pentru predimensionare) - σ0d. - Art.4.1.1.2.2. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare EXEMPLUL 4 prin rupere pe secţiuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali EXEMPLUL 5 Art. 6.2.2.1. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. EXEMPLUL 6 Efectul excentricităţii planşeului - Art.6.2.2.1.(5). EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un EXEMPLUL 8 perete de zidărie nearmată → Art. 6.6.2.1. Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) - pentru un EXEMPLUL 9 perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară Art.6.6.3.4. Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 10 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2). Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată EXEMPLUL 11 Art. 6.6.3.2. Calculul pentru rezistenţa la SLS (Art.6.6.3.2(5)). EXEMPLUL 12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată EXEMPLUL 13 Art.6.6.3.3. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice– EXEMPLUL 14 Art.6.6.4.1.1.1. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului EXEMPLUL 15 capabil din încărcări seismice - Art.6.6.4.1.1.2. EXEMPLUL 16 Calculul rigidităţii unui perete cu goluri - Art.6.3.2.3. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie EXEMPLUL 17 Anexa A.

1

EXEMPLUL NR.1.
Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1.2.4.(4). Greutatea zidăriei netencuite Codul CR 6-2013 stabileşte următoarele condiţii pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei în funcţie de densitatea elementelor şi de tipul mortarului: 1. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai sus. De exemplu: • • zidărie cu elemente ceramice pline γzid,0 = 18.0 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 25% goluri γzid = 13.5kN/m3

2. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri (T) se ia egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus. De exemplu: • • • zidărie cu elemente din BCA γzidBCA ≡ γelBCA zidărie cu elemente ceramice cu 45% goluri γzid = 9.9 kN/m3 zidărie cu elemente ceramice cu 55% goluri γzid = 8.1 kN/m3

3. Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de utilizare generală (G) se va lua egală cu greutatea elementelor pentru zidărie la care se adaugă greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora. În acest caz calculul greutăţii proprii a peretelui se face după cum urmează: 1. Dimensiunile elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt: − − lzid = lel + 12 mm hzid = hel +12 mm

Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei cu elemente LD şi mortar de uz general (G) 2. Volumul elementului Vel = tel × hel × lel 3. Greutatea elementului Gel (kN) = Vel (m3) × γ (kN/m3) Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid 2 (Ex.1.1b) (Ex.1.1c) 4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar) (Ex.1.1a)

5. Volumul mortarului Vmortar (m3) = Vzid - Vel 6. Greutatea mortarului Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar Gel,zid = Gel + Gmortar 8. Greutatea specifică a zidăriei în perete (elemente + mortar) ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ
ீ ሺ௞ேሻ
೐೗,೥೔೏

(Ex.1.1d) (Ex.1.1e) (Ex.1.1f)

7. Greutatea totală a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN)

(Ex.1.2)

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ × ‫ݐ‬௘௟ ሺ݉ሻ (Ex.1.3)

A. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA şi mortar de uz general (G). • Dimensiunile elementului • • • • • • • • hel= 0.250 m → hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m lel = 0.600 m → lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m tel = 0.300 m → tzid = 0.300 m

Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3 Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3 Greutatea specifică a elementului γelBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3 Greutatea elementului GelBCA = Vel × γelBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel,zid = Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062 ≅ 0.330 kN/element Greutatea specifică echivalentă a zidăriei ߛ௭௜ௗ஻஼஺ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗,೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.଴ସ଼ଵ = 6.86 ݇ܰ /݉ଷ
ீ ሺ௞ேሻ ଴.ଷଷ଴
೐೗,೥೔೏

• •

Sporul de greutate datorat greutăţii mortarului (G) este circa 15.3% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 6.86 × 0.30 ≅ 2.05 ݇ܰ /݉ଶ 3

ଶହ଺଺ ೐೗.55) = 8.೥೔೏ሺ௠య ሻ = ଴.71 ݇ܰ /݉ଶ C. • Greutatea peretelui tencuit pe 1.଴଴×ହ.zid = 0.00 × 5.350 + 0.30 m realizat din elemente ceramice cu 55% goluri verticale care suportă un boiler cu greutatea de 3.300 × 0.02845 m3 Volumul mortarului Vmortar = Vel. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile 3.00 m cu grosimea nominală de 0.ହ • • Greutatea echivalentă totală a peretelui ௧௢௧௔௟ ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ = 3.300 × 0.250 m → hzid = 0.40 + 0.0022 m3 Greutatea specifică a elementului γel = 18.02625 m3 Volumul elementului zidit Vel.1 kN/m3 Greutatea elementului Gel = Vel × ρel = 0.350 = 0.25 = 3.012 = 0.2566 kN/element Greutatea specifică a zidăriei în perete ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰ/݉ଷ ሻ = ௏ ೐೗.00 × (1 .044 = 0. Calculul greutăţii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argilă arsă cu 55% goluri verticale şi mortar G.4% Greutatea de proiectare a peretelui ‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰ/݉ଶ ሻ = 9.B.02625 × 8.02 × 0.65 ݇ܰ /݉ଶ 4 .Vel = 0.5 kN.212 kN/element Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.zid = Gel + Gmortar = 0.250 + 0.02 ݇ܰ /݉ଷ ீ ሺ௞ேሻ ଴.362 = 0.350 m → lzid = 0.0440 kN/element Greutatea totală a elementului zidit Gel.250 × 0. • Dimensiunile elementului - hel = 0.50 kN/m2 Greutatea echivalentă a obiectului suspendat ‫ܩ‬௦௨௦௣ = ଷ.೥೔೏ • • Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11.262 m lel = 0.1 = 0.212 +0.00 × Vmortar = 0.012 = 0.30 ≅ 2.25 ݇ܰ /݉ଶ ଷ.଴଴ ≅ 0.଴ଶ଼ସହ = 9.zid .362 m tel = 0.0.262 × 0.300 m • • • • • • • • Volumul elementului Vel = 0.0 m2 de perete Gperete = 3.

coeficientul de siguranţă este: ∗ pentru mortar de reţetă (G) preparat industrial sau semi industrial γM = 2.2 din Codul P 100-1/2012) pentru clădiri din clasa 2-a de importanţă.25g÷0.1. la starea limită ultimă (ULS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1. pentru clădirile din clasa de importanţă 2 în zone seismice cu ag≥0.(7) pentru clădirile din clasa de importanţă 2 se folosesc elemente pentru zidărie din categoria 1 conform Codului P 100-1/2012. Alegerea materialelor pentru zidărie • • conform Codului P 100-1/2012. conform Codului P 100-1/2012. P 100-1/2012. pentru toate tipurile de mortare. art. prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi industrial Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.0 ∗ pentru mortar performant (G) sau (T) γM = 1. pentru toate zonele seismice. Se parcurg următoarele etape: A.8 Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special. CR 6-2013 şi Art.2.2.20 g nu se acceptă folosirea mortarului (G) preparat la şantier. pentru toate tipurile de mortare. Stabilirea tipului de control • • şcoala generală cu 8 clase este încadrată în clasa de 2-a de importanţă (conform tabelului 4. Alegerea coeficientului parţial de siguranţă • • 5 . art.EXEMPLUL NR. 8. conform Codului CR6-2013. tabelul 8. .Art. conform tabelului 11 (redat mai jos) din proiectul Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie trebuie să se adopte controlul special (Sp).expunere IV III I şi II B.8 • Pentru elemente pentru zidărie din categoria 1 şi control special.4.13 pentru gruparea seismică de încărcări. Clasa de importanţă .3.6. conform Codului P 100-1/2012.40g Redus (R) Normal (N) Normal (N) Special (Sp) C.1.13 pentru gruparea seismică de încărcări.2. 2.1. tabelul 2. 8.5 Tabelul 11 Zona seismică ag ≤ 0.2 Alegerea coeficientului parţial γm pentru pereţii structurali din zidărie pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureşti.20g ag = 0. la starea limită de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parţial de siguranţă este γM = 1.2. tabelul 8. pentru gruparea fundamentală de încărcări.8.

125 0.125 Pentru fiecare caz în parte.156 0.valorile σ0.0% înălţimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3. că planşeele sunt din beton armat): • • zidărie cu elemente pline din argilă arsă → gech = 15. având greutatea gech = 12.0 kN/m2 Tabelul Ex.0% 5.125 0. De exemplu.0 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din argilă arsă cu 45% goluri→ gech = 12.0 m Valorile obţinute (σ0.100 0.5 kN/m2/nivel zidărie cu elemente din BCA → gech = 10.1).188 0. Densitatea pereţilor structurali p% 3.0%.5 kN/m2 (cu elemente pentru zidărie din argilă arsă cu 45% goluri verticale) şi densitatea pereţilor structurali pe fiecare direcţie p = 5.1 Greut.4.2.2. în secţiunea de "încastrare".208 0.0 ÷ 6. în funcţie de materialul din care sunt realizaţi pereţii (se consideră.0% 0.104 0. în toate cazurile.083 0.0 kN/m2/nivel aria pereţilor structurali pe fiecare direcţie p% = 3.1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex. în secţiunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este σd = 4 × σ0.166 0.1. Mărimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând: • greutatea proprie a clădirii pe nivel. Determinarea aproximativă a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) .0% 4.Art. gech 10. Pentru predimensionarea clădirilor cu structuri din zidărie este necesară cunoaşterea aproximativă a efortului unitar mediu de compresiune (σ0d) dat de încărcările de tip gravitaţional (permanente şi utile).0 kN/m2 12. 6 . pentru o clădire zidărie cu înălţime P+3E (nniv = 4).EXEMPLUL NR 3.250 0.σ0d . valorile din tabel se înmulţesc cu numărul de niveluri aflat peste secţiunea considerată pentru obţinerea efortului unitar de proiectare.1.0% 6.50 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex.150 0.3.3.3.1. Pentru efortul maxim.1 se înmulţesc cu nniv (numărul de niveluri supraterane ale clădirii).1 = 4 × 0.125 = 0.5 kN/m2 15.

301 0.0 0.141 0.281 5.220 N/mm2 (casetele poşate din tabelul Ex. se calculează cu relaţiile (4.4a) şi (4.159 0.9 1.203 0.4b) În relaţiile (4.127 0.5 0.1.3 0.259 5.8 0.i pentru zidărie cu elemente din argilă arsă Tabelul Ex.099 0.110 0. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.6 0. 2 şi 2S ݂௩௞ . Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare fvk.121 0.197 2.4.179 0.243 0.162 0.177 0.229 3.4b) din CR 6-2013: A.376 12.288 0.252 0267 0.192 0.200 0.179 0. Elemente din argilă arsă : fbt = 0.4a) D.2.161 0.255 0.151 0.220 0.187 0.1 0.166 0.5b) din CR 6-2013: I.0 0.4 0.166 0.321 0.077 0.i date în tabelele următoare: Valori fvk.137 0.4 0.i pentru zidărie cu elemente din BCA Tabelul Ex.205 0. Calculul rezistenţelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secţiuni înclinate .091 0.306 0.4a) şi (4.247 0.170 0.1a.182 0.5a) (4.089 0.278 0.188 0. şi cu mortar (T).301 7.100 0.0 0.2 0.0 N/mm ) : fbt = 0.௜ = 0. σ0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcţia efortului unitar de forfecare.230 0.249 0.126 0.219 0.144 0.0 0.7 0.237 0.1 0.141 0.322 0. la parter fvki = 0.120 0.228 0. Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2) fb (N/mm2) 0.234 0.1b.119 0. dacă se folosesc elemente din argilă arsă cu fb = 10. II.238 0.271 0.133 0.166 0.5b) Pentru utilizare directă în proiectare s-au determinat valorile fvk. rezultă.165 0.7 0.220 0. Pentru elemente din BCA ݂௩௞ .4b) notaţiile sunt: • • fbt rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie.099 0.338 10.177 0.287 0.2 0. În lipsa rezultatelor din încercări valoarea rezistenţei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidărie se determină cu relaţiile (4.178 0.22݂௕௧ ට1 + 5 ఙబ೏ ௙್೟ (4.226 0.204 0.269 0.080 fb (4.5 0.3.0 0.183 0.215 0.1a).212 Valori fvk.202 0.i .5a) şi (4.௜ = 0.190 0.0 N/mm2.154 0. 7 .171 0.163 0.128 0. în secţiunea considerată.5 0.066 0.152 0.0 15.152 0.5 0.5 0.100 0. pentru care σ0d = 0.EXEMPLUL Nr 4.341 0.147 0.Art.217 0.150 0.101 0.082 0.191 0.8 0.1.060 0.4 0.115 0.202 0.197 0.256 4.0 6. pentru clădirea din EXEMPLUL NR.078 0.9 1.151 0.174 0.4.180 De exemplu.2.202 0.137 0.359 0.5 0.106 0.4.6 0. Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1. cu toate rosturile umplute cu mortar.214 3.4.035fb 2 Elemente din BCA (fb > 2.0 0.257 0. a zidăriei cu mortar (G).073 0.128 0.140 0.120 0.3 0.10݂௕௧ ට1 + 16 ௙బ೏ ఙ ್೟ (4.200 0.5 N/mm2.

1.00 = 20.00 = 23.Art.5.50 m2 Zidărie cu grosimea t = 25 cm .Ax 3 → (10.00 .2.00 = 22.10 m2 .5.10 = 23.00 .30x3.00x1.40 m2 .65 m2 Total = 46.00 .Ax 2 → (10. Calculul ariei zidăriei în elevaţie (pe înălţimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .00x2.2.30 = 106.5 Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali .2.00 .33 m2 5.1.2.2.Ax 1 → (10. Se determină forţa axială de compresiune în pereţii structurali pentru clădirea cu planul din figura Ex.1.00 . Elemente din argilă arsă cu 45% goluri verticale 4.1.1.00 .00x2.50x2.50x2.2. Date generale • • • Înălţimea etajului het = 3.50x1.30 × 10.85)x3.1. Elemente din argilă arsă pline 2.50 .00 .40 .60)x3.00 .00 = 27.EXEMPLUL NR.05 m2 • 8 .Ax B → (10.60) x3.1. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2 5.60)x3.90 m2 .50x2.1.65 m2 .85 m2 Total = 94. Figura Ex.1.50x2.30-0.50 .00x2.30-0.1.40 = 22.50x1.30x3.09 m2 Aria zidurilor structurale Azid = 11. Elemente din argilă arsă cu 25% goluri verticale 3.30-0.00x2.Ax A → 10.Ax C → 10.1.1.00 m Aria nivelului Aniv = 10. 6.00x2. Planul nivelului Calculul se face pentru zidărie executată cu patru tipuri de elemente pentru zidărie: 1.2.10 .30 -0.

2.10 235 821 7.50 .m2 80 daN/m2 45 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea totală a planşeului 89. Greutatea totală a nivelului ΣGzid kN Pline 821 Gol 25% 651 Gol 45% 539 BCA 384 Gpl kN 625 Gtot.6 100 12.0.50 161 539 5. Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 kN/m2 kN Pline 6.30 x 700 = 62500 daN → 625 kN 5.125) = 15.5.0 m2) • placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereţi despărţitori uşori încărcare utilă (locuinţă) 0.15 .15 .15 .15 .5 70 Elemente 9 .19 m2 B-C/2-3 → (4.91 m2 A-B/2-3 → (5.50 115 384 3.50 .00 .125)x(4.00 .00 .0.14 46.0.125)x(6.0.5 Gol 45% 4. Calculul greutăţii planşeului • Aria planşeului (între pereţi) A-B/1-2 → (5.15 .0.85 458 94.5.0 88 11.85 269 5.125) = 29.0. Calculul greutăţii zidăriei pe nivel S-au considerat greutăţile gzid ale zidăriei (elemente + mortar cu grosime normală -G) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.0. date în tabelele din Comentarii Cap.0.3 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 135 daN.0.125) = 24.15 .et/Aetaj kN/m2 % 13.0.00 .3.5.08 2.1 Grosime t = 25 cm Total greutate Azid gzid Gzid ΣGzid ΣGzid/Aetaj m2 kN/m2 kN kN kN/m2 5.0.50 .4.00 378 BCA 2.15 .05 3.62 Total = 89.0.30 m2 • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.2 Gtot.et/Aetaj Gtot.0.20 586 Gol 25% 4.125)x(6.125) = 19.50 .125)x(4.0.3.20 193 651 6.74 4.46 m2 B-C/1-2 → (4.0.15 .et kN 1446 1276 1164 1009 Tabelul Ex.74 m2 Tabelul Ex.0 81 9.0 cm pe ambele feţe.0.

Calculul forţelor axiale pe pereţi 10 .5.1.5.3.Comparaţia greutăţii totale a nivelului în funcţie de elementele pentru zidărie folosite 5.5 1 0.5.5.4.5 0 Greut.2.4b) se calculează forţa axială dată de planşeu prin înmulţirea reacţiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăţimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie). (a) (b) Figura Ex.6 Determinarea forţei axiale de compresiune pe pereţi pentru un nivel al clădirii Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea: 1. Se determină reacţiunile planşeelor pe fiecare linie de pereţi (p1 şi p2) cu relaţiile p1 = qtot l1 4  l1  p2 = p1  2 − l   2  unde qtot este încărcarea totală de proiectare pentru gruparea respectivă de încărcări (fundamentală sau seismică) Figura Ex. Pentru fiecare zonă de pereţi (Z1÷Z9 din figura Ex.totala Pline 25%gol 45%gol BCA Figura Ex. Schema pentru calculul încărcărilor verticale pe pereţi din greutatea planşeului 2.

24 175 155 143 Z3 1.39 164 144 129 Z9 0.5.3 Gzidărie (kN) Forţa axială (kN) Gplanşeu Elemente 25% 45% Elemente 25% 45% (kN) BCA BCA pline gol gol pline gol gol Z1 62 106 83 69 49 168 145 131 111 Z2 82 93 73 61 43 175 155 143 125 Z3 47 79 61 51 36 126 108 98 83 Z4 52 75 59 49 35 127 111 101 87 Z5 187 142 117 98 70 329 304 285 257 Z6 74 97 77 64 46 171 151 138 120 Z7 34 78 61 51 36 112 95 85 70 Z8 63 101 81 66 47 164 144 129 110 Z9 24 48 38 31 22 72 62 55 46 3. zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faţade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare) .tabelul Ex.36 171 151 138 Z7 1. Tabelul Ex. Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înălţimea etajului).5.18 329 304 285 Z6 1.60 72 62 55 BCA 111 125 83 87 257 120 70 110 46 (a) Transversal (b) Longitudinal Figura Ex.5.05 112 95 85 Z8 1. Se determină ariile verticale de zidărie (pe înălţimea etajului) aferente fiecărei zone (Z1 ÷ Z9).5.4 Efort unitar de compresiune (kN/m2) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 113 97 88 74 142 126 116 101 120 103 93 79 132 115 105 91 151 140 131 118 127 112 102 89 106 90 81 67 118 104 93 79 120 104 92 77 Forţa axială (kN) Aria Zona Z Elemente 25% 45% (m2) pline gol gol Z1 1. Din valorile forţei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel.50 168 145 131 Z2 1. Tabel Ex.5 Pereţi structurali pe cele două direcţii 11 .2.96 127 111 101 Z5 2.05 126 108 98 Z4 0.3.

495 0. Zona T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Aria (m2) 0.495 0.125 0.5a şi Ex.288 1. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 117 100 91 77 99 86 79 68 52 45 40 33 59 52 48 42 170 158 147 133 49 43 38 28 95 82 74 63 114 101 92 80 41 36 32 27 Elem.125 0.413 0.413 1.900 0.5.5a.5.5b.5.5b.538 0. Valorile forţelor axiale (kN/etaj) obţinute prin înmulţirea efortului unitar din zona (Z) căreia aparţine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele Ex.345 0.5.050 0.345 Elem. Tabelul Ex. Forţa axială (kN/Etaj) Elemente 25% 45% BCA pline gol gol 56 48 44 36 128 113 104 91 41 36 32 27 38 33 30 26 170 158 147 133 68 60 55 48 68 58 52 43 124 109 98 83 41 36 32 27 Tabelul Ex.645 1.4.345 12 .900 0.795 0.750 0.035 0. Zona L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Aria (m2) 1.

Art. 2.et = 6. Date generale • • • Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 8.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul).pl = 4.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E. Succesiunea calculului • • • • • • • • • • Aria secţiunii orizontale a peretelui : Aw = 3.475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 1536 × 1.6 N/mm2 Figura.00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4. 13 .0 = 384 kN Greutatea totală adusă de planşee Gpl.G al secţiunii peretelui XG. având înălţimea de etaj het = 3.00 × 8.0 ≅ 156 kN/nivel Greutatea totală a peretelui Gw.00 . Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 1. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6. Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei tencuite qzid = 16.10).2.1. Efectul excentricităţii planşeului .00 m la toate nivelurile. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.525 = 1.00 m.24 × 3. ⇒ Concluzie Dispunerea excentrică a planşeului faţă de perete. 6.w = 2.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl.Ex. planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.00 × 8. Peretele considerat este reprezentat în figura Ex.1.0 kN/m3.(5).tot = 4 × 156 = 624 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.et = 3.6.0 × 16.00 × 8.2.6.2.1.G al planşeului XG.6. consumă circa 43% din capacitatea de rezistenţă la compresiune excentrică a peretelui.tot = 4 × 384 = 1536 kN Distanţa de la extremitatea tălpii 1 până la C.6.EXEMPLUL NR.475 ≅ 2270 kNm (comprimă permanent talpa 2) Momentul capabil al secţiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 5230 kNm (calculat conform metodologiei din EXEMPLUL NR.0 kN/m2.

Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui .lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor. Distanţa centrului de greutate G.7.1) (Ex. sub formă sistematizată.t)t2 aria inimii Aw = lwt αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienţi adimensionali (Ex. • • • • • • • • • • • t .6) 14 .2) (Ex.1 Notaţii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereţilor Notaţiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secţiunilor orizontale ale pereţilor sunt arătate în figura Ex 7.7.7.t)t1 aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 .3) βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienţi adimensionali În cazul peretelui în formă de "I" (figura I. în continuare.1.6.I = k y .EXEMPLUL NR.1. faţă de extremitatea 1 y G .13) caracteristicile geometrice ale secţiunii peretelui se calculează astfel: 1.Art.L sau T) t1 .5) unde factorul ky.lăţimea tălpii 1 a peretelui b2 .grosimea inimii peretelui lw . Figura Ex.grosimea tălpii 2 a peretelui b1 .7.I l w 2 (Ex.grosimea tălpii 1 a peretelui t2 .7.1. pentru secţiunile I. Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex. formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii orizontale a pereţilor în formă de I.6.(1a).lăţimea tălpii 2 a peretelui aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 .7.7.I se obţine din relaţia k y .4) 2.7.I = 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 (Ex. Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.

I = I w k I .135 1 + α t 1 + αt 2 1 + 0. Limitele sâmburelui central (faţă de centrul de greutate G) rsc .7) unde factorul kI.675 k y .7. Modulele de rezistenţă ⇒ La talpa 1 WI .375 × 0.I este dat de relaţia 2 2 2 k I.135 × 200 = 227.I = yG 1 = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + 0.075 k y .075 AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 Cu formulele (Ex.7.1 AI (Ex.675( 2 − 0.I = = 1.9b) 5.25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 .1 = II lw − yG .1 (Ex.9a) ⇒ La talpa 2 WI .3.675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.1l w 2 = 1.075 ) + 0.7.10a) (Ex. I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1 [β 2 t 1 + 3(k y − β t 1 ) ] + α t 2 [β t 2 + 3(2 − k y − β t 2 ) ] (Ex.375 + 0.1 considerăm următoarele dimensiuni: • • • • • • • • • • • • • • t = 25 cm t1 = t2 = 30 cm b1 = 150 cm b2 = 250 cm lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.7. I 12 (Ex.7.10) rezultă: k y .1 (Ex.7.8) 4.1 = II yG .7. Momentul de inerţie I II = 3 tlw k I .1 AI W2 .2 = WI .7.1 = rsc .0cm 15 .10b) În figura Ex.1)÷(Ex.7.

ଵ = ܹூ.଴ = = ଶ.3 × 106 = 4.3 × 10଺ ܿ݉ସ kI.଴ିଶଶ଻.మ ஺಺ ସ.74 × 108 cm4 ܹூ.଴ = = 2.553 II = 3.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.଻ସ×ଵ଴ఴ ଶଶ଻.ଶ = ூ಺ ௬ಸభ ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ௐ ಺ .భ ஺಺ ௐ ಺ .ଶ = ‫ݎ‬௦௖.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.09 × 10଺ ܿ݉ଷ = 2.7ܿ݉ 16 .଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.• • • • • • • ‫ܫ‬௪ = య ௧×௟ೢ ଵଶ = ଶହ×ସ଴଴య ଵଶ = 133.74 × 10଺ ܿ݉ଷ = ସ.I = 3.9 ܿ݉ = 133.553 × 133.

2.1) • • • • N2 = 29.EXEMPLUL NR.0N/mm2 şi mortar (G) M10 Netaj (zid) = 25.0 kN/etaj (valoarea este calculată cu coeficientul 1. Încărcarea totală adusă de etajele I÷III (forţa notată N1 în figura Ex.2 kN/etaj → Netaj.Determinarea excentricităţii structurale ei0 17 .25cm d1 = z 2 2 3.2 Încărcarea pe etaj 2.0 kN Lungimea de rezemare a planşeului pe zidul parterului (distanţa notată "a" în figura 6. Dimensiuni şi materiale • • • • • • • • • • lw = 100 cm t = 25 cm (nivel curent) t = 37.0 + 29.75cm 2 3 2 3 Figura Ex.d (planşeu) = 29.6.0 = 189.5 30.3 din Cod): a = 30 cm a Poziţia forţei N2 în raport cu faţa interioară a peretelui = 10.0 kN/etaj Netaj.8.8.50 pentru încărcarea utilă) Netaj.0 kN Excentricitatea forţei N1 faţă de axul peretelui de la parter 1.0 d2 = z − = − = 8.0 = 63.d(zid) = 1. 6.0 kN/etaj N1 = 3 x 63.0 = 6.5 cm (parter) het = 300 cm zidărie din cărămidă plină cu elemente fb = 10.1) tP − tE z = 37.35 pentru încărcările permanente şi 1.35 x 25.8 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune axială NRd pentru un perete de zidărie nearmată → Art.d (total) = 34. 1.2 = 34. Date generale 1.8.5 − 25.0cm 3 Excentricitatea forţei N2 faţă de axul peretelui de la parter t P a 37.1.1. Încărcarea adusă de planşeul peste parter (forţa notată N2 în figura Ex.1.

3 kN/m Momentul încovoietor din acţiunea vântului pe faţadă (valoare aproximativă) M hi = M hm = 2 p h het 3 .13 din Cod în care valoarea excentricităţii accidentale se ia în poziţia cea mai defavorabilă.4.5 x10 2 = 1.5 9.2b din Cod) h 300 = 1.5 eat = z = 1.5 = 1.1 din Cod) Cele două forţe au excentricităţi de semne contrare faţă de axul peretelui de la parter ei 0 = N 1d 1 − N 2 d 2 189 x6. Excentricitatea datorată acţiunii vântului. Rezultă : ei = e0i – eh(i) + ea = 4.3 x 3 .13 este satisfăcută) 8. Prin urmare eh(i) are semn opus excentricităţii ei0.25cm 30 30 • în funcţie de înălţimea etajului (formula 6. • • Excentricitatea forţei verticale datorită momentului încovoietor produs de acţiunea vântului (formula 6.15 + 1.12 din Cod e 4. Excentricitatea accidentală ea • în funcţie de grosimea peretelui (formula 6.00 +0.60) x 1.75 = = 4.875 cm (condiţia de limitare inferioară din relaţia 6.25 cm Presiunea vântului pe faţadă gv = 1.2a din Cod) t P 37. eah) = 1. Excentricitatea datorată încărcării excentrice – ei0 .05 tzid = 0. Coeficientul de reducere a rezistenţei în secţiunea de la extremitatea superioară a peretelui de la parter se calculează cu formula 6.5 kNm 12 12 6.00cm eah = et = 300 300 • • ea = max(eat.35 Φi = 1 − 2 i = 1 − 2 = 0.5 =3.0 În secţiunea de la nivelul planşeului –eh(i) excentricitatea corespunzătoare momentului Mh(i) este plasată către faţa interioară a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece momentul Mh(i) întinde fibra exterioară a peretelui de faţadă.(formula 6.25 =4.5 kN/m2 (valoare convenţională pentru acest exemplu ilustrativ .35 cm > 0. 7. Calculul coeficientului de reducere a rezistenţei Φm (în secţiunea situată la 2/3 din înălţimea peretelui): 18 .25 − 29 x8.15cm 218.25 – 1.3 din Cod) ehm( i ) = M hm( i ) N1 + N 2 = 2.60 x 1.0 2 = = 2.05 x 37. Excentricitatea totală de calcul se calculează cu formula 6.pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform CR 1-1-4/2012) Încărcarea din vânt pe fâşia aferentă de faţadă ph = (0.768 t zid 37.25cm N1 + N 2 189 + 29 5.

25 = 5.15 + 1.2.23 = = 0.40 N/mm2 se ia din tabelul 4. fd = 2.00 (perete exterior cu planşeu pe o singură parte) Perete nerigidizat pe laturile verticale Înălţimea efectivă este hef = ρ2 hliber = 1. prin interpolare în tabelul 6.2a din Cod pentru cărămizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistenţa standardizată fb = 10 N/mm2 zidite cu rost longitudinal cu mortar M10.23cm ≡ emk 3 3 • Coeficientul de reducere Φm se determină.685 x 0.25 + 1. Rezistenţa de proiectare la compresiune centrică se determină cu formula 6.768.00 N/mm2.50 t zid 37.685 < Φi = 0.375x 106 x 2. NRd = 0.375 = 0. 10.14 din Cod (în secţiunea centrală excentricităţile ei0 şi ehm au acelaşi semn.2 din Cod pentru valorile emk 5.5 Rezultă Φm = 0.00 x 0. Considerând coeficientul parţial de siguranţă γM=2.375 m2 rezistenţa caracteristică la compresiune fk = 4.11 din Cod NRd = ΦmAzidfd unde • • aria secţiunii transversale Azid = 1.14 t zid 37.5 h ef 280 = ≅ 7.0 = 514 kN Rezultă rezistenţa de proiectare a elementului la parter 19 . iar ea se ia în situaţia cea mai defavorabilă) 2 2 em = ei0 + e hm + ea = 4.00 x 280 = 280 cm Se neglijează excentricitatea ek datorată curgerii lente Excentricitatea em se calculează cu relaţia 6.• • • • • Coeficientul ρ2 = 1.

1 20 .2.(1) Rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 4.Art.00 1.pentru un perete din zidărie cu inimă armată (ZIA) cu secţiune dreptunghiulară .6.75 fd 2.EXEMPLUL NR.4/2.5 = = 4.3.15 =5.6.3.1.5 cm Figura Ex. Caracteristicile geometrice • grosimea echivalentă a secţiunii ideale de zidărie nearmată →relaţia (6.23 cm2/m=0.2. 2. fără rost longitudinal fk = 4.9) din Cod nech = * f cd 9.9. Geometria peretelui (figura Ex.2a) Coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie γM = 2.5 N/mm 2 1.momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei forţe axiale date (NEd) .4. Materiale • • • Oţel clasa de rezistenţă 1 (în stratul median) → Ra = 210 N/mm2 Armarea stratului median → Φ10/15 cm → as = 0. 1.3 Încărcări • • 2. Date de intrare 1.75 x 10 =70. zidire fără rost longitudinal Mortar M10 Rezistenţa caracteristică la compresiune.1a) • • • • • • • • lw = 500 cm tz = 11.5 + 4.2 → art.9.2 = 2.5 cm (straturile exterioare) tm = 10 cm (stratul median) Elemente pentru zidărie din argilă arsă pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm2 .27) din Cod tech = 2tz + nechtm = 2 x 11.0523 cm2/cm Forţa axială NEd = 1200 kN coeficientul de echivalenţă → relaţia (6.4.1.40 N/mm2 (tabel 4. clasa I.785/0.9 Calculul rezistenţei de proiectare la compresiune excentrică .0 N/mm2 * Beton armat (în stratul median) C12/15 → f cd = 9.

Distanţa de la centrul de greutate al zonei comprimate până la centrul de greutate al secţiunii ideale de zidărie yzci = 0.0.85x2. Calculul momentului capabil al secţiunii echivalente de zidărie nearmată 3.i) = NEd yzci = 1200000 x 2.4 Momentul încovoietor de proiectare a secţiunii ideale de zidărie → relaţia (6.5lc = 0.0 + 686 = 3086 kNm 21 .5 x 500 .5lw .0 m 3. Lungimea zonei comprimate lc = Azc 7059 = = 100.3.1cm tech 70.2. Momentul capabil al peretelui de zidărie cu inimă armată →relaţia (6.1 = 200 cm = 2.0523 x500 2 x2100 = 68 .00 = 240 x 104 Nm ⇒ 2400 kNm 4.0. Calculul momentului capabil al armăturilor din stratul median → relaţia (6. Aria zonei comprimate Azc = N Ed 1200000 = = 705900mm 2 = 7059cm2 0.3.26) din Cod MRd (zna.85fd 0.26) 2 M Rd (a s ) = 0.25a s l w f yd = 0.0 3.i) + MRd (as) = 2400.28) din Cod MRd (ZIA) = MRd (zna.5 x 100.6 x10 5 daNcm ⇒ 686 kN m 5.1.4x0.5 3.

285 1.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0. Forma şi dimensiunile zonei comprimate (figura Ex.2) • • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 Azc > At1 → axa neutră este în inimă Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96.2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.85 × 1.CR 6-2013) Azc = 3.(zona comprimată este poşată) 22 . Efortul unitar mediu de compresiune este: NEd = 800 kN → σ 0 = sd = 0.10.2.36 800000 = 692000 mm 2 > At 1 = 450000 mm 2 0. 1.17.Art.1.2.2.05 × 10 2.3. Rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune fk = 3. 6.8 cm t xC 1 = • Poziţia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 0.6.10.3.2.39 N / mm 2 6 2. Calculul pentru ULS .6.0 N/mm2 Coeficientul de siguranţă pentru condiţii normale de control γM= 2.10.EXEMPLUL NR. Rezistenţa de proiectare fd = fk/γM = 1. Valoarea de proiectare a forţei axiale : NEd = 800 kN Figura Ex.6. (2) Date generale Se determină valoarea de proiectare a rezistenţei la încovoiere (momentul capabil MRd) pentru gruparea fundamentală de încărcări pentru peretele cu dimensiunile din figură în următoarele condiţii: 1.36 N/mm2 2.36 800000 = 0.10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art.5 xC 1 ) yG1 = → yG1= 37. Aria zonei comprimate (relaţia 6.390 ≅ 0.

2 cm = 1.6 = 13.592 m 6. • • • Azc < At2 → axa neutră este în talpă xC 2 = Azc 6920 = = 27.0 kNm 23 .1 ≡ MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.2.5 × 27.yG .0 kNm Mcap.1 Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2.8 cm = 1.yg2 = 400 .2 ≡ MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaţia 6.592 ≅ 1270.yG1 = 227.8 = 159.8 cm 5.898 ≅ 1520.6 cm bt 2 250 yG2 = 0.10.10.0 .Figura Ex.18 – CR 6-2013): Mcap. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura Ex. se calculează analog folosind bt2 şi t2.13.0 .898 m yzc2 = lw .37. Excentricitatea forţei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui yzc1 = yG .2 = 189.5 xC2 = 0.227.

74 × 10଼ ܹூ.9 ܿ݉ = 133.ଶ = ௐ ಺ .2 × 1. Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt . Calculul pentru rezistenţa la SLS Art. 1.2(5).11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată -Art.21) din Cod.2 × 1.2.6.74 × 108 cm4 Modulele de rezistenţă sunt: ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 1 ‫ܫ‬ூ 4.333 × 10 8 cm 4 12 kI. Pentru peretele din EXEMPLUL NR.relaţia (6.1 = 3.553 II = 3.6. 6.଴ିଶଶ଻. Determinarea sâmburelui central al secţiunii • Momentul de inerţie al peretelui Iw = • • • 25 × 400 3 = 1.0 ⇒ Modulul de rezistenţă la talpa 2 • • ூ಺ ௟ೢ ି௬ಸభ ସ.మ ஺಺ = = ଶ. ⇒ Faţă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.EXEMPLUL NR.଻ସ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ = 101.ଶ = = = 2.3.ଵ = ‫ݎ‬௦௖.଴ ܹூ.09 × 10଺ ܿ݉ଷ ‫ீݕ‬ଵ 227.74 × 10଺ ܿ݉ଷ Limitele sâmburelui central ⇒ Faţă de talpa 1 ⇒ Faţă de talpa 2 ‫ݎ‬௦௖.ଵ = = = 2.భ ஺಺ ௐ ಺ .7ܿ݉ 2.337× 800 ≅ 1280 kNm 24 .10 se determină momentul capabil pentru SLS.333 × 108 = 4.019 × 800 ≅ 980 kNm ⇒ Faţă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1.3.6.553 × 1.଻ସ×ଵ଴ఴ ସ଴଴.଴ଽ×ଵ଴ల ଶ଴ହ଴଴ ଶ.

304ሻ = 10.0 N/mm2 → fd = 5.333 × 0.304 × 4000 ≅ 1621 ݉݉ (pentru fd = 2.63 N/mm2 • • Forţa axială este N = 800 kN ≡ 800000 N Efortul unitar de compresiune este ଼଴଴଴଴଴ ߪௗ = ଶହ଴×ସ଴଴଴ = 0.0 N/mm2 → fd = 3. Coeficientul de siguranţă pentru material s-a luat γM = 1.2.506ሻ = 6.175 × 0. fk = 3.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.58 N/mm2 b.଼ ଵ.5%) 25 .9 Calculul se face pentru următoarele ipoteze: A.19b) şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1. ‫ݏ‬ௗ = ଴.4.0/1.3b) din Cod B.9 = 1.506 = 0.333 × 0.304 × 4000 ≅ 1429 ݉݉ (pentru fd = 2.5%) ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ሺ1 − 1.63 N/mm2) • momentul capabil se calculează cu formula (6.175 × 0.3.333 × 0.4.48 × 10଼ Nmm ≡ 648 kNm ሺ1 − 1.9 = 2.8 ܰ /݉݉ଶ Pentru cele două valori ale rezistenţei de proiectare pentru factorul sd = σd/fd avem valorile a.12. Zidărie cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară (fig.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1.6.0/1.333 × 0.58 N/mm2) ‫ݔ‬ோௗ = 1. Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular . Pentru zidăria cu lege liniară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6.EXEMPLUL NR.29 × 10଼ Nmm ≡ 1029 kNm B.304ሻ = 9.19a) din Cod şi avem ‫ݔ‬ோௗ = 1.506 × 4000 ≅ 2380 ݉݉ (pentru fd = 1.506 × 4000 ≅ 2698 ݉݉ (pentru fd = 1. fk = 5. ‫ݏ‬ௗ = b.20a) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ଶ ‫ܯ‬ோௗ = ‫ܯ‬ோௗ = ሺ1 − 1.304 A.175 × 0.20b) şi avem ଼଴଴଴଴଴×ସ଴଴଴ ሺ1 − 1.22 × 10଼ Nmm ≡ 522 kNm (-19.52 × 10଼ Nmm ≡ 850 kNm (-7. Pentru zidăria cu lege liniar-dreptunghiulară • lungimea zonei comprimate se calculează cu formula (6. Zidărie cu lege σ-ε liniară (fig.506ሻ = 5.଼ ଶ.Art 6.175 × 0.ହ଼ ଴. Se calculează momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale 25 × 400 cm pentru încărcări din gruparea seismică.଺ଷ = 0.3a) din Cod • În ambele cazuri se consideră două valori ale rezistenţei caracteristice la compresiune: a.

6.25 .0) × 25 ≅ 330 cm At1.8‰ B.1 Calculul se face în două ipoteze: A.6.clasa de rezistenţă 2 .3. Figura Ex. 10) • • Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm distanţa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89. Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată .9) din Cod n= • f cd 5. (fyd = 300 N/mm2).relaţia (6.2 × 107 Nmm → 892 kNm Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892 ≅ 2410 kNm Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892 ≅ 2160 kNm Momentul dat de armăturile din stâlpişori: Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată - B.3.0‰ A.1.36 bt1 (i) = 150 + (4. Deoarece εmu = 1.25 . Se calculează aria de zidărie ideală (echivalentă) transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare . Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR.13. din Cod • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (EXEMPLUL NR.8 = ≅ 4.0‰ (deformaţie specifică pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secţiunea este integral din zidărie).25 f d 1.1.8 N/mm2 -tab. -art 6.8‰ < 2. Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3.i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 26 Lăţimea tălpilor ideale - • Ariile tălpilor ideale - .10 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.3.7) armaţi cu 4Φ16.3.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4.1. Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.Art.8.EXEMPLUL NR.6.

0 cm 330 Coordonata centrului de greutate devine Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = La talpa 2 xC 2 • Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.00 .0.i) = (2.5 xC1 = 15.5 xC2 = 10.15) × 800 = 1656 kNm La talpa 2 Mcap (zna.5 cm La talpa 1 Mcap (zna.0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.0.2.• • - At2.i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă yG = 221.9 cm (faţă de talpa 1) 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.22 .22 .i) = (4.105) × 800 = 1340 kNm La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm • Momentele încovoietoare capabile ale secţiunii ideale de zidărie nearmată - • Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - 27 .

30) şi rezultă: lc = 1. Se calculează forţa tăietoare capabilă la lunecare în rost orizontal (VRd.434 × 250 × 4125 = 44.6a) ଴.4.1.1.14.relaţia (6.7 × 10ସ ܰ ≡ 447 ݇ܰ 28 . Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal din încărcări neseismice–Art.l) pentru un perete dreptunghiular cu secţiunea orizontală 400 × 25 cm.434 N/mm2 Valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare în rost orizontal este .ଶ ݂௩ௗ .EXEMPLUL NR.6.3 × 625 = 4125 mm Rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost se calculează cu relaţia (4.5 × 4000 . Peretele este solicitat de încărcări din gruparea fundamentală (neseismice): • • • • • forţa axială N = 800 kN moment încovoietor M = 500 kNm excentricitatea ݁ = ହ଴଴ ଼଴଴ = 0.6.29a) ܸோௗ.625 ݉ ≡ 625 ݉݉ Lungimea comprimată se determină cu relaţia (6.௟ = 0.ଶହ ଶ .8 = 0.4 × 0.௟ = • + 0.1.

25 × 250 × 760 + 0.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN 29 . S-a considerat fvk0 = 0.4 × 800000 = 366000ܰ ≡ 366 ݇ܰ • fd = 2. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • • pentru fd = 1.4000= 1396 mm pentru fd = 2.6.4000 < 0 B.6.63 N/mm2 → lad = 0. Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determină forţa tăietoare capabilă asociată momentului MRd. Zidăria cu lege σ-ε liniară • fd = 1. rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.0 ଵ VRd.1. Zidăria cu lege σ-ε liniar dreptunghiulară • fd = 1.58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2698 mm → lad = 2×2698 .1. Zidăria cu lege σ-ε liniară • • pentru fd = 1. A.29b) Se obţin următoarele rezultate A.63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1429 mm → lad = 2×1429 .l = 0. Lungimea pe care se menţine aderenţa (lad) după solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se calculează cu relaţia (6.௟ = ଵ.4000= 760 mm pentru fd = 2.32).58 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 2380 mm → lad = 2×2380 .ଽ × 0. asociată momentului capabil MRd se calculează cu relaţia (6.l = 0.15.4000 < 0 Pentru solicitări seismice.63 N/mm2 → lad = 0.l a pereţilor din zidărie nearmată.௟ = ଵ.2.EXEMPLUL NR.4 × 800000 = 345000ܰ ≡ 345 ݇ܰ • fd = 2.58 N/mm2 → lad = 760 mm ଵ ܸோௗ.ଽ × 0.4 × 800000 = 320000 N≡ 320 kN B.58 N/mm2 → lad = 1396 mm ܸோௗ.25 N/mm2.0 VRd.25 × 250 × 1396 + 0.4.Art. Calculul rezistenţei la lunecare în rost orizontal asociată momentului capabil din încărcări seismice .63 N/mm2 avem xRd ≡ lc = 1621 mm → lad = 2×1621 .

20 200 → k M (1) = → k S ( 2) = 1 = 0. Calculul coeficienţilor de rigiditate KM (montanţi) şi KS (spaleţi) (a se vedea volumul Comentarii) Panoul 1 (montant) → λ p1 = → λp2 = → λ p3 = 360 = 0.3.2a din Cod) 2 * Ez = 1000 fk = 2900 N/mm 2 * Gz = 0.2.188 = 136080 N/mm (136.048 = 34780 N/mm (34.178 0.16.90 2 ) - Panoul 2 (spalet) 1 = 0.78 kN/mm) R3 = 2900 x 250 x 0.Art.90 400 240 = 2. Calculul rigidităţii unui perete cu goluri .40 100 240 = 1.11. Calculul rigidităţii panourilor R1 = 2900 x 250 x 0.Grosimea panoului tp = 250 mm.40 2 ) 1 = 0.90 N/mm (tabel 4.40x (3 + 2.188 1.15 kN/mm) R2 = 2900 x 250 x 0.90x (3 + 4x 0.048 2.Date de temă .5 N/mm2 şi mortar M5 2 * fk = 2. Rigiditatea peretelui Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300.178 = 129150N/mm (129.3.zidăria cu elemente fb = 7. .1 2.1 kN/mm) 3. Varianta 1 1.6.EXEMPLUL NR.0 kN/mm) 30 .20x (3 + 1.22 ) - Panoul 3 (spalet) → k S (3) = 2. 1.40 Ez = 1160 N/mm Figura Ex.

43 + (3.08 + 16.3. Săgeata totală a ansamblului la partea superioară a panoului 7.51 x 10-6 mm R2+3 = 1/∆2+3 = 153600 N/mm (153.1. Săgeata la baza ferestrelor (secţiunea 1) f1 = 600 x 3.2 x = 5. Se admite că deformata panoului este liniară şi se determină deplasările acesteia în secţiunile care mărginesc golul.43 x10 −6 mm 10 12 x 2900 x( 2.530 x10 − 6 mm 3600 3000 x 3. 31 .72x1012 mm4 12 2.23x10 −6 mm 12 6 3 x 2900 x5. 3.2 = 3.72 x10 1160 x1. Se calculează săgeata la vârful panoului pentru peretele plin 36003 3600 f3 (V = 1 ) = + 1.23 x10 − 6 = 0.Varianta 2 pentru calculul rigidităţii subansamblului 2+3 1. Săgeata la partea superioară a ferestrelor (secţiunea 2) f2 = 4. Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola) A2+3 = 6500 x 250 = 1.6 kN/mm) 6.625 x10 3.625 x 106 mm2 I 2+3 = 250x65003 = 5.69)]x 10-6 = 6. Rigiditatea ansamblului celor doi spaleţi → diferenţa faţă de procedeul de la varianta 1 este de 10%. Deplasarea laterală a ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi d12 = 2400 3 2400 + 1.23 x10 −6 = 2.64 )x10 1160 x( 250000 + 500000 ) ∆2+3 = f1 + d12 + (f3 . Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spaleţi dublu încastraţi A2 = 1000x250 = 250000 mm2 A3 = 2000x250 = 500000 mm2 5.69 x10 −6 mm 3600 I2 = 20830 x 106 mm4 I3 = 166400 x 106 mm4 3.530 + 5.2.23 – 2.f2) = [0.

EXEMPLUL NR.1.. Descrierea generală a lucrărilor de zidărie prevăzute în proiect B.1.1.1. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA → grosime 250 mm B.2) B.2. Materiale pentru zidărie Se specifică separat pentru fiecare categorie de pereţi (B..1.1.1..2.2.1.1.1.. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime .2. Pereţi structurali ⇒ Tipul zidăriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA ⇒ Alcătuirea pereţilor → un singur strat / dublu strat cu gol interior (faţadă ventilată) → grosime 300 mm B.1.mm B.....2.2..mm B.. Pereţi înrămaţi în cadre de beton armat/de oţel → grosime . Pereţi despărţitori → grosime 150 mm B.3..1. Pereţi de placare → grosime..1. Se încadrează într-un dreptunghi XXXXX poziţiile din fişă care corespund prevederilor proiectului.2. Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrărilor din zidărie – Anexa A Instrucţiuni de completare • • • Se taie cu linie orizontală XXXXX poziţiile din fişă care nu corespund prevederilor proiectului.2....1.3. Se completează spaţiile libere …… conform prevederilor proiectului şi se încadrează într-un dreptunghi 300 mm B.1. Pereţi exteriori B.1.mm B. Pereţi interiori B. şi B..17.1...1.1. Elemente pentru zidărie → Material * * Ceramice / BCA lungime : 300 mm / lăţime : 300 mm / înălţime : 150 mm → Dimensiuni → Clasa de toleranţe definite conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 Valoare medie / Limite * T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+ 32 ...

2... în funcţie de caracteristicile geometrice.aderenţa la întindere din încovoiere fxk1 = 0.5 N/mm2 Rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare .kg/m3 Rezistenţele standardizate la compresiune fb = 7.→ Încadrarea elementului în grupe..2.2..200 N/mm2 → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice * * * * * Rezistenţa la îngheţ/dezgheţ Conţinutul de săruri solubile active Dilatarea datorită umidităţii Permeabilitatea la vapori de apă Reacţia la foc → Condiţii speciale de calitate (proprietăţi aspect / proprietăţi fizice) pentru elemente conform Cod de practică • Calitatea A (superioară) / Calitatea B (normală) B. pentru elementele din BCA ρ =.25 N/mm2 → Rezistenţele mecanice ale elementelor pentru zidărie * Rezistenţele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan .5 N/mm2 fbh = 2.conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * * * * Elemente LD / Elemente HD → Densitatea aparentă în stare uscată. Mortar → Mortar tip * de utilizare generală (G) / pentru rosturi subţiri (T) /adeziv (glue) 33 → Metoda de stabilire a compoziţiei ..100 N/mm2 fxk2 = 0. conform P100-1.. art.8. * * Grupa 1 / Grupa 2 / Grupa 2S → Forma feţei de capăt Plană / Nut şi feder / Cu locaş pentru mortar → Categoria elementului în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 : * Categoria I / Categoria II → Categoria elementului în funcţie de densitatea aparentă .aderenţa la forfecare fvk0 = 0..1...

/ Protecţie anticorosivă............ / adaosuri... stâlpişori.. → Armături pentru rosturi → Buiandrugi prefabricaţi descriere conform SR EN 845-1 B. /coloranţi.../pietriş........ → Compoziţia pentru mortare de reţetă → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * * industrial / în staţii centralizate / la şantier → Rezistenţa la compresiune M 5 c-v → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B..* * * mortar proiectat / mortar de reţetă ciment.../nisip........ 1 ...... Materiale auxiliare → Straturi de rupere a capilarităţii * Material ....3.... 1/4 ........../apă → Clasa de tasare (conform NE 012/1) →Metoda de stabilire a compoziţiei → Compoziţia pentru amestec prescris conform reţeta staţiei de preparare → Dimensiunea maximă a agregatelor 34 ./ Tip ./ Protecţie anticorosivă.. se completează conform necesităţi specifice → Ancore / agrafe * * * Material . aditivi.. Material ..3./ Dimensiuni .../var./Proprietăţi speciale ..... 5 .......2.... stratul median al ZIA) → Clasa de rezistenţă la compresiune betonului * * * * C12/16 S3 (centuri) S4 (stâlpişori) amestec proiectat / amestec prescris ciment. Betoane pentru elementele de confinare şi zidăria cu inimă armată Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri ./Dimensiuni...../nisip......

* * dagr = 20 mm . Armături din oţel Se specifică separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri .1... → Prevederi speciale pentru se completează conform necesităţi specifice → Condiţii de preparare * în staţii centralizate / la şantier → Cerinţe speciale de durabilitate (în funcţie de condiţiile specifice de utilizare) se completează conform necesităţi specifice B. Armături pentru betoane şi mortare B. Alte materiale pentru armare Se specifică după caz → Tipul materialului → Caracteristicile mecanice → Alte proprietăţi p = 6. → Categoria de rezistenţă ∗ ∗ * Categoria 2 pentru bare longitudinale Categoria de rezistenţă 1 pentru etrieri B → Clasa de ductilitate → Protecţie anticorozivă se completează conform necesităţi specifice B. / adaosuri. stratul median al ZIA) şi pentru mortarele din rosturi...4..4.52 kN/m 35 .4.. stâlpişori.. aditivi.2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful