Detentiunea Pe Viata

I
Drept Penal Romn
Deteniunea pe via
Powered by www.referate-gratis.ro
II
Dreptul penal ca ramur de drept Dreptul penal este ramura de drept , ca sistem al normelor juridice penale care reglementeaz relaiile de aprare social.El se mai poate defini i ca aiatemul normelor juridice care reglementeaz relaiile de aprare social prin interzicerea ca infraciuni, sub sanciuni specifice denumite pedepse,a faptelor periculoase pentru valorile sociale , n scolpul aprrii acestor valori fie prin prevenirea infraciunilor , fie prin aplicarea pedepselor celor care le svresc . Ca ramur de drept , dreptul penal nu reprezint doar o sum de norme juridice , ci un ansamblu de norme juridice structurat n sistem , dup criterii tiinifice n jurul unor norme cu caracter de principiu i pe instituii fundamentale ale dreptului penalinfraciunea, sanciunile de drept penal i rspunderea penal. Necesitatea dreptului penal nu poate fi pus la ndoial ; ea este determinat de necesitatea aprrii valorilor sociale , existena fenomenului infracional i necesitatea combaterii lui i de necesitatea reglementrii juridice a aciunii de aprare a valorilor sociale.
Infraciunile i sanciunile de drept penal
Conceptule de infraciune n tiina dreptului penal este folosit sub mai multe accepiuni . ntr-o accepiune infraciunea este o fapt a omului prin care se nfrnge o norm imperativ , se aduce atingere ( se vatm ori se pericliteaz ) unei anumite valori sociale i pentru care cel ce a svrit o astfel de fapt urmeaz s suporte o pedeaps.n aceast acceptiune infraciunea mbrac forme concrete de : trdare comis de x , ucidere comis de y , furt comis de y.. Fapta svrit n realitatea social este infraciune numai n msura n care corespunde normei prevzute n legea penal , adic ndeplinete condiiile cerute de norma de incriminare pentru a fi socotit , ca atare ( infraciune ).
III
PEDEPSELE
Noiune n cadrul sanciunilor de drept penal un loc important ocup pedeapsa care e singura sanciune penal i este menit s asigure restabilirea ordinii de drept nclcat prin svrirea d infraciuni. Pedeapsa este o msur de constrngere i un mijloc de reeducare , prevzut de lege , aplicat de instana judectoreasc infractorului n scopul prevenirii svririi de infraciuni . Trsturile pedepsei reinute n definiia de mai sus se regsesc i n definiia legel dat acesteia prin dispoziia art.52 C.p , unde se arat c: ,, Pedeapsa este o msur de constrngere i un mijloc de reeducare a condamnatului . Scopul pedepsei este prevenirea svririi de noi infraciuni. Ca msur de constngere , pdeapsa implic deci o suferin (afliciune) , o privaiune sau o restngere de drepturi civice , o privaiune de bunuri , o privaiune de libertate , uneori n cazuri excepionale chiar de via n unele ri.
Caracteristici
a) Prin caracterul su de constngere pedeapsa se difereniaz de celelalte sanciuni de drept penal b) este un mijloc de reeducare (prin aplicarea pedepsei nu se urmrete doar repromarea infractorului ci i formarea la acesta a unei atitudini fa de valorile sociale) c) este prevzut de lege d) se aplic numai de instanele judectoreti
IV
e) se aplic numai infractrului (persoanei care a svrit infraciunea ) f) se aplic n scolpul prevenirii de noi infraciuni
Scopul i funciile pedepsei
A. Scopul pdespsei este consacrat n dispoziiile art.52 al.1 din Codul penal unde se arat c Scopul pepdepselor este prevenirea svririi de noi infraciuni Prevenirea svririi de noi infraciuni se realizeaz att pentru cel cruia i se aplic o peaps care este menit s asigure constrngerea i reeducarea infractorului( prevenie special )
B. Funciile pedepsei: de constrngere (art 52 C.p) de reeducare (pdeapsa n dreptul penal nceteaz s mai fie o pur retribuie ru pentru ru) de exemplaritate ( fermitatea cu care a fost pedepsit infractorul exercit o influne pozitiv asupra altor indivizi care cor fi determinai astfel s nu svreasc infraciuni cci pedeapsa va fi inevitabil ) de eliminare ( const n nlturarea temporar sau definitiv a condamnatului din cadrul socitii ) Felurile pedepselor Principalele sanciuni de drept penal pedepsele- au mai multe forme:principale , pedepse complimentare i accesorii. Pedepsele principale sunt de sine sttatoare , au rolul principal n sancionarea infractorului
Pedepsele complimentare sunt acele pedepse care au rolul de a complini , completa represiunea i sunt aplicabile numai pe lng o pedeaps principal. Pedepsele accesorii sunt un accesoriu al pedepsei principale, decurg din pedeapsa principal.
Pedepsele principale
Pedepsele principale sunt cele care au rolul important n sancionarea infractorului , care sunt prevzute n lege pentru orice infraciune , ce se pot aplica singure sau nsoite de alte pedepse complimentare i de alte sanciuni de drept penal.
Felurile pedepselor principale
Pedepsele principale n dreptul penal romn sunt prevzute expres n articolul 53 Cod penal astfel cum a fost modificat prin dispoziiile Legii nr.140 din 5 noiembrie 1996, care consacr implicit o scar a acestora Sunt astfel pedepse principale : a) deteniunea pe via b) nchisoarea de la 15 zile pn la 30 de ani c) amenda de la 100.000 la 50.000.000 lei
VI
Deci pedepsele principale din legislaia romn n ordinea gravitii lor sunt: deteniunea pe via , nchisoarea i amenda.
Deteniunea pe via
Noiune Detenia pe via este o pedeaps principal i reprezint cea mai sever pedeaps din legislaia penal actual.Const n lipsirea de libertate a condamnatului pentru restul vieii lui. Pedeapsa deteniunii pe via este privativ de libertate ,dar nu cu caracter temporar cum este nchisoarea ,ci cu caracter perpetuu. Deteniunea pe via a fost introdus prin Decretul Lege nr.6 din 7 ianuarie 1990 al Consiliul FSN.Ea este o pedeaps principal ,prevzut n Codul Penal art.53 lit.a:art.55 . n codul penal pedeapsa cu deteniunea pe via este prevzut spre exemplu:pentru infraciuni grave contra siguranei statului(art.155-163) i art.167. C.p) ,pentru infraciuni de omor deosebit de grav (art.176 C.p), pentru infraciuni grave contra siguranei transporturilor (distrugerea i semnalizarea fals care a avut ca urmare o catastrof pe calea ferat) ,pentru unele infraciuni grave contra capacitii de aprare :capitualrea ,prsirea cmpului de lupt,unele infraciuni contra pcii i omenirii.
Pedeapsa cu deteniunea pe via este prevzut i n legile penale speciale pentru fapte deosebit de grave : mpiedicarea exploatrii aeronavei(art.107) , impiedicarea exploatrii navei(art.123 al.3 din Decretul nr.443/1972 privind navigaia civil)
VII
Pedeapsa cu deteniunea pe via este prevzut alternativ cu pedeapsa nchisorii de pn la 25 de ani pentru marea majoritate a infraciunilor , oferind largi posibiti de individualizare judiciar i recurgerea la pedeapsa cu deteniunea pe via numai n cazuri extreme .Pedeapsa cu deteniunea pe via nu este alternativ cu nchisoarea ci unic n dou cazuri :pentru infraciunea de genocid , svrt n timp de rzboi (art.357 al.2 C.p ) i pentru infraciunea de tratamente neomenoase svrite pe timp de rzboi (art. 358 al.4 C.p).
Spre deosebire de pedeapsa cu moartea , deteniunea pe via are avantajul c poate fi retras n caz de eroare judiciar. Deteniunea pe via este o pedeaps absolut determinant i sub aspect c nu poate fi adaptabil.
NEAPLICAREA PEDEPSEI DETENIUNII PE VIA.
1.Deteniunea pe via nu va putea fi aplicat dac infractorul , la data pronunrii hotrrii de condamnare a mplinit vrsta de 60 de ani (art. 55 C.p) n acest caz se aplic o pedeaps cu nchisoarea de 25 de ani i interzicerea unor drepturi pe durata ei maxim. 2.Pedeapsa deteniunii pe via nu se aplic nici infractorului minor (art.109 al.2 C.p)
Toate infraciunile pentru care este prevzut deteniunea pe via au i pedepse alternative cu nchisoare ntre 15 i 25 de ani (se dispune dac instana optase ,ntre cele dou pedepse alternativi , pentru pedeapsa deteniunii pe via , pedeps pe care nu o poate aplica ) A decide astfel , ar nsemna s se creeze de la nceput o situaie mai grea pentru infractorul n vrst de peste 60 de ani fr a ine seama de circumstane care ar fi
VIII
determinat instana s aleag dintre cele dou pedepse alternative , pe cea care prevedea nchisoarea ntre 15-25 de ani:
Aceleai raiuni pot fi invocate i n cazul prevzut de art. 109 al.2 C.p cnd instana alege pedeapsa nchisorii , dintre cele dou alternative , ar putea aplica minorului pedeapsa nchisorii ntre 5 i 12 ani fa de situaia cnd alegnd pedeapsa deteniunii pe via pe care nu o poate aplica, va aplica pedeapsa nchisorii de la 5 la 29 de ani.
Bibliografie: Drept Penal Romn-Parte General prof. Univ. dr. Constantin Mitrache Cod penal Cod de Procedur Penal

Detentiunea Pe Viata

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Detentiunea Pe Viata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

Drept Penal Romn

Infraciunile i sanciunile de drept penal

Scopul i funciile pedepsei

Felurile pedepselor principale

NEAPLICAREA PEDEPSEI DETENIUNII PE VIA.

S-ar putea să vă placă și