Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea Stefan cel MareSuceava Facultatea de Asistenta Sociala,an3,gr.

HALUCINATIILE.Circumstante de aparitie.Posibili factori de mentinere

Termenul de halucinaie a fost conceput de scriitorul medical Sir Thomas Browne, n secolul 17. Chiar dac istoria include numeroase relatri ale unor cazuri similare, cuprinse n texte antice sau medievale, cele mai multe nu au fost diagnosticate corect, n special din cauza ignoranei medicale. Timp de multe secole, demena a fost explicaia invocat pentru o mare varietate de afeciuni ale creierului. Un alt motiv pentru absena unui diagnostic corect a fost frica oamenilor c, dac le vor descrie doctorilor experienele lor, se vor alege cu eticheta nefericit i incorect de bolnavi mintal. Halucinatia este o tulburare psihica potrivit careia o persoana percepe evenimente sau lucruri care nu exista, iar experientele senzoriale nu sunt provocate de stimularea organelor senzoriale. Halucinatiile implica auzul, vazul, simtul tactil, mirosul si chiar gustul unor lucruri care nu sunt reale. Cea mai comuna forma de halucinatii sunt cele auditive (voci, sau alte sunete care nu au nici o sursa fizica). Halucinatiile sunt asociate cu boli mintale si cel mai des cu schizofrenia. Totusi, acestea pot fi provocate si de tulburarea bipolara, depresie sau manie, mai ales daca au si caracteristici psihotice. Halucinatiile sunt doar una dintre manifestarile posibile ale tulburarii bipolare, dar sunt intalnite in rare cazuri, chiar daca este vorba despre un tip sever de depresie maniacala (ciclotimia sau tulburari bipolare II, de exemplu) care exclud, prin definitie, prezenta halucinatiilor. Un paradox al halucinaiilor vizuale este c apar i la persoane oarbe. Circa 10% dintre cei care experimenteaz halucinaii vizuale au suferit o pierdere semnificativ a abilitii de a vedea, fie ca rezultat al unei boli, fie al unei leziuni pe cile optice ale circuitelor neuronale. Cunoscut drept sindromul Charles Bonnet, dup celebrul filozof elveian, aceast gam stranie de simptome include o varietate de halucinaii vizuale. Aproape toi pacienii vd constructe simple, afirm psihiatrul clinician dr. Dominic Ffytche.Potrivit acestuia, circa 40% dintre pacieni percep mici figurine purtnd costume elaborate sau uniforme militare. Ali 40% vd chipuri plutitoare, cu aspect grotesc, precum un gargui. Se estimeaz c dou treimi dintre pacienii cu sindromul Charles Bonnet nu i mrturisesc afeciunea, de frica respingerii sociale sau a unui diagnostic greit de instabilitate mental. Halucinaiile vizuale pot deriva i din afeciuni neurologice, precum bolile Alzheimer, Parkinson sau mult mai rara demen Lewy Body. Spre deosebire de sindromul Charles Bonnet, pacienii cu aceste afeciuni au o vedere normal, iar coninutul halucinaiilor nu este la fel de bizar. De exemplu, n locul unor obiecte imaginare, acetia pot avea halucinaii cu o persoan real, cu aspect normal. ntre 20 i 40% dintre pacienii cu schizofrenie experimenteaz halucinaii vizuale, care pot fi produse de multe alte afeciuni. Printre cele mai cunoscute cazuri de halucinaii auditive se numr cel al compozitorului german Robert Schumann, despre care se spune c ar fi avut halucinaii muzicale, sau al Ioanei DArc, care ar fi auzit vocile sfinilor trimii drept cluze de ctre Dumnezeu. AVH-urile sunt un semn specific al schizofreniei, fiind experimentate de circa 70% dintre pacienii cu aceast boal. Halucinaiile auditive apar i la persoane cu alte tipuri de afeciuni neurologice, inclusiv Parkinson, epilepsie sau demen, ba chiar i la persoanele sntoase.

O diferen neexplicat nc e dat de momentul apariiei halucinaiilor. Studiile sugereaz c oamenii sntoi experimenteaz primele astfel de iluzii auditive verbale la nceputul adolescenei, n timp ce persoanele cu probleme psihologice le aud n jurul vrstei de 20 de ani. Halucinatiile auditive apar frecvent in cazul pacientului cu tulburari psihice, precum schizofrenia, insa sunt specifice si consumatorilor de cocaina, amfetamina sau alte stimulente. Acestea provoaca senzatia ca gandaci sau insecte sunt pe piele sau sub piele. In unele cazuri, prezenta halucinatiilor este normala; de exemplu, o persoana poate auzi vocea sau poate vedea o persoana draga care a decedat de curand. Exista mai multe cauze care declanseaza halucinatiile: - alcoolismul, consumul de droguri (lsd, cocaina, marijuana amfetamina, heroina, ketamina); - starile de delir sau dementa (halucinatiile vizuale sunt cele mai des intalnite); - epilepsia (din cauza tulburarilor care apar la nivelul lobului temporal) - halucinatii oflactive; - febra - in mod special la copii si la varstnici; - narcolepsia; - tulburari psihice: schizofrenia, depresia psihotica, sindromul de stres post-traumatic; - probleme senzoriale, cum ar fi orbirea sau surditatea; - afectiuni grave: insuficienta hepatica, insuficienta renala, SIDA si cancer la nivelul creierului. O persoana care incepe sa manifeste halucinatii si care nu este ancorata in realitate trebuie dusa de urgenta la medic. Exista multe afectiuni medicale care pot provoca halucinatii si care se pot transforma rapid in situatii de urgenta. O persoana cu halucinatii poate fi nervoasa, paranoica, speriata si nu trebuie lasata singura. Halucinatiile cronice, cauzate de schizofrenie sau alte boli mentale pot fi controlate prin medicatie. Daca halucinatia persista se recomanda psihoterapie dar si socioterapia pentru a ajuta pacientul sa se readapteze la realitate si societate. Tratamentul halucinatiilor presupune si diminuarea stresului, odihna si multa liniste. BIBLIOGRAFIE: www.scienceworld.ro/in-lumea-stranie-a-halucina-iilor-12442.html