1.

Etapele rezolvarii problemelor de optimizare Rezolvarea problemelor de optimizare necesita urmatoarele etape de rezolvare: a) elaborarea modelului matematic al sistemului reprezinta un sistem de relatii ce consemneaza interdependentele existente intre cele n variabile Xj ale sistemului:

b) stabilirea expresiei matematice a functiei obiectiv consta in reprezentarea in forma analitica a criteriului de optimizare , prin intermediul unei functii implicite sau explicite:

f- este o functie de natura economica reflectand eficienta economica a desfasurarii procesului. La determinarea expresiei matematice a functiei obiectiv trebuiesc respectate o serie de principii cum ar fi unicitatea, controlabilitatea si unimodalitatea functiei: - principiul unicitatii presupune formularea problemei de optimizare pe baza utilizarii unei singure functii obiectiv. - controlabilitatea implica utilizarea in functia obiectiv a acelor variabile care pot fi manipulate de catre operator sau calculator - unimodalitatea functiei obiectiv este legata de existenta de cautare, a unui punct extrem, ce poate fi situat chiar pe frontiera domeniului. c) determinarea numerica a optimului pentru o problema de optimizare, formulata prin relatia de ecuatii si inecuatii:

ce consta in aflarea setului de valori

2. Definiti functia obiectiv, problema de optimizare, etc Functia obiectiv - reprezinta o expresie matematica a criteriului de optimizare utilizat pentru selectarea unei solutii si are rolul de a reflecta eficienta economica a unui sistem si in acelasi timp raspunde obiectivelor de calitate, siguranta asociate oricarui sistem. Optimizarea - reprezintaactivitatea de gasire a celei mai bune solutii din multimea de solutii posibile, in raport cu un criteriu predefinit. Model matematic descrie intr-o masura acceptabila sistemul pe care dorim sa il optimizam. Problema de optimizare reprezinta o aplicatie de selectare a aunei solutii, dintr-o multime posibila, pe baza evaluarii functiei obiectiv.

3. Descrieti conditiile de optimalitate. Fie F(x) o functie continua si continuu diferentiabila pe domeniul A<= x <= B. Pentru orice a punct din acest interval derivata de ordinul intai este:

Conditia necesara ca x=a sa fie un optim local este ca derivata de ordinul intai sa fie nula.

4. Ce este un punct de inflexiune. Punct de inflexiune punctul in care derivata de ordinul intai este nula. Se mai numeste si punct de optim local sau de stationare. Daca prima derivata nenula de ordin impar, punctul stationar este punct de inflexiune.

5. Definiti concavitatea si convexitatea. O functie f(x) este considerata concava intr-un domeniu [a,b], daca pentru oricare doua puncte din domeniul X1si X2 este valabila relatia:

pentru oricare

O functie f(x) este considerata convexa intr-un domeniu [a,b], daca pentru orice doua puncte din domeniul X1 si X2 este valabila relatia:

pentru oricare

6. Descrieti metoda de reprezentare grafica a functiei monovariabile. Se noteaza cu z valoarea unei functii de o variabila z=f(x). Intre z si x exista corespondenta biunivoca care poate fi reprezentata geometric orintr-o curba in planul x-z.

Reprezentarea grafica are 2 etape: - etapa discretizarii functiei continue z= f(x) intr-un numar de puncte suficient de mare pentru a obtine o reprezentare cvasicontinua a functiei. - etapa trasarii graficului asociat corelatiei discrete obtinute anterior.

7. Descrieti metoda de reprezentare grafica a functiei multivariabile. Reprezentarea grafica a functiilor multivariabile reprezinta o provocare in cadrul studiului problemelor de optimizare. Deoarece aceasta problema este deseori extrem de complexa, datorita dificultatilor de perceptie vizuala a spatiilor n-dimensionale, se apeleaza la studiul unei functii particulare, avand variabile independente. Astfel, se considera functia functia z=f(X1,X2) pentru care reprezentarea geometrica necesita un sistem de 3 axe de coordonate (z,x1,x2).

8. Organizarea ierarhica a procesului (3 tipuri multistrat). Organizarea ierarhica a unui proces implica doua activitati si anume descompunerea procesului complex in subprocese si coordonarea intre subprocese rezultate. Descompunerea reprezinta activitatea de divizare a procesului in subprocese, organizare pe verticala si interconectate intre ele. Coordonarea presupune generarea unui algoritm la nivelul care permite nivelului inrerior atingerea obiectivelor. In literatura de specialitate se cunosc 3 tipuri de structuri ierarhice: Structura ierarhica multistrat este utilizata atunci cand se incearca descrierea comportamentului de tip intrare-iesire al unui sistem complex. Acest tip de ierarhie implica nivele de descriere si abstractizare denumite straturi. Structura ierarhica multinivel implica nivele de complexitate a deciziei subproblemelor determinate in mod secvential. Solutia unei subprobleme reprezinta marime de intrare pentru urmatoarea subproblema iar solutia problemei complexe este obtinuta cand toate subprocesele sunt rezolvate. Structura ierarhica multiesalon - este cea mai generala dintre cele 3 structuri si contine o ierarhizare extinsa in care un nivel ierarhic superior genereaza comenzi catre mai multe module ale nivelui inferior. Principala trasatura a acestui tip de structura ierarhica consta in capacitatea acesteia de a descompune o problema de optimizare asociata unei unitati decizionale intr-un numar finit de probleme de optimizare cu un singur parametru, cu consecinte pozitive in ceea ce priveste reducerea efortului de calcul.

9.Etapele conceptului plantwide control. Conceptul de Plantwide Control presupune abordarea ierarhica a activitatilor de proiectare a structurii de reglare asociata unei instalatii chimice, practic desemneaza o metodologie de proiectare a sistemelor de reglare, bazata pe decizii structurale. Structura ierarhica contine urmatoarele nivele decizionale: planificare (saptamani), optimizare globala (zilele), optimizare locala (ore), reglare predictiva (minute), reglare conventionala (secunde). Etapele conceptului Plantwide Control sunt: 1.Specificarea obiectivelor structurii de reglare ce urmeaza a fi proiectata: A. Cunoasterea capacitatii de productie a instalatiei si obiectivelor de reglare A. Identificarea restrictiilor 2. Analiza de sus in jos A. Identificarea variabilelor procesului, a gradelor de libertate, a structurii de reglare si optiunii de descompunere. B. Stabilirea intregii structuri de reglare ( intr-o forma conceptuala). 3. Proiectarea de sus in jos A. Dezvoltarea unei strategii de reglare B. Examinarea eventualelor strategii de reglare avansata ce pot fi aplicate procesului C. Evaluarea beneficiilor economice. 4.Validarea structurii de reglare propuse A. Stabilirea performantelor regulatoarelor si a marimii de executie B. Verificarea regulatoarelor asociate proceselor individuale C.Verificarea consecintelor restrictiilor si perturbatiilor D. Simularea performantelor sistemului de reglare pentru o gama larga de conditii.

10. Algoritmul exploatarii unidimensionale (structura de conducere optimala si functia obiectiv pentru cuptorul tubular). Etapele de rezolvare reglarii optime a combustiei in cuptoare tubulare sunt: 1. Analiza sistemica a procesului si modelarea matematica in regim dianmic 2. Analiza structurii clasice de conducere a cuptorului tubular. 3. Stabilirea functiei obiectiv asociate sistemului, 4. Proiectarea structurii sistemului de conducere optimala 5. Proiectarea algoritmilor de reglare 6. Elaborarea programului numeric de simulare a sistemului de conducere 7. Analiza rezultatelor simularii sistemului 8. Concluzii privind comportarea sistemului de conducere 9. Implementarea sistemului automat.

11. Optimizarea procesului de cracare catalitica (structura regimului optimal functia atasata si obiectiv. Procesul de cracare catalitica asigura conversia distilatului de vid, motorinelor grele sau a rezidurilor utilizand diferiti catalizatori in motorina, gaze benzina cu cifra octanica ridicata. Obiectivul principal presupune maximizarea randamentului de benzina, obtinerea unei benzine de calitate superioare si micsorarea randamentului de coscs si emisiilor de gaze. Printro conducere optimala a instalatiei se urmareste sa se raspunda acestor obiective economice ale instalatiei. Structura clasica de reglare a procesului de cracare catalitica: Din punct de vedere al automatizarii, procesul de cracare catalitica reprezinta un sistem multivariabil, cu un comportament neliniar si cu puternice interactiuni intre variabilele procesului si implicit intre buclele de reglare.