Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Proprietile reliefului papilar


DESENELE PAPILARE Mna este alcatuita din degete si palma. 1) degetul este compus din trei zone despartite prin santuri de flexiune: a) falangeta (sus) b) falangina (mijloc) c) falanga (jos) 2) palma este compusa din: a) regiunea digito-palmara (zona de sub degete) b) regiunea tenara (din dreptul degetului mare) c) regiunea hipotenara (din partea opusa). Pielea care acopera mna este formata din trei straturi: a) epidermul (partea exterioara alcatuita din 5 straturi de celule epiteliale; cel de deasupra este cornos, format din celule moarte care se desprind) b) dermul (tesut fibros, care contine vasele capilare arteriale si venoase, precum si terminatiile nervilor senzitivi) c) hipodermul (stratul cel mai profund). La punctul de contact cu epidermul, dermul prezinta ridicaturi conice proeminente, denumite papile. n vrful acestora, strabatute fiecare de un canal, se afla porii prin care se elimina transpiratia. Papilele dermice sunt nsiruite liniar, astfel ca rndurilor de papile le corespund crestele papilare situate la suprafata dermului. Forma crestelor papilare este reprodusa identic de catre epiderma. Sudoarea secretata de glandele sudoripare si substantele grase (sebum) produse de glandele sebacee formeaza la suprafata epidermului un strat de saruri si grasimi, care la contactul cu un suport (obiect) se depun pe suprafata acestuia. Depunerile de substanta contureaza ntocmai forma crestelor papilare, respectiv a santurilor dintre ele. n plus, la particularizarea desenelor papilare, denumite si dactilograme, contribuie ncretiturile pielii care strabat transversal crestele papilare, concretizate n linii albe oblice.

PROPRIETATILE DESENELOR PAPILARE 1. Imuabilitatea. Desenele papilare se formeaza n timpul sarcinii (viata intrauterina, lunile IV-VI) si se pastreaza neschimbate pna dincolo de moarte, de unde posibilitatea si utilitatea amprentarii cadavrelor. 2. Fixitatea si inalterabilitatea. Desenele papilare variaza doar ca dimensiune (copilarie maturitate), dar nu si ca structura si detalii. Deci ele nu se modifica n timp, cu exceptia accidentelor (de ex. ardere sau taiere profunda) sau a maladiilor cutanate grave (de ex. lepra). Dar si n aceste cazuri, ca si n aceste cazuri, ca si n cel al modificarilor intentionate (operatie), epidermul fie se retrage rearezentnd aceleasi caracteristici ale desenului ca nainte de alterare, fie se cicatrizeaza, capatnd un aspect tipic de neconfundat. 3. Unicitatea. Desenele papilare sunt unice, adica proprii unui singur deget. Nu exista n lume doua desene ntrutorul identice, asa cum au demonstrat-o calculele matematice de probabilitate si determinarile statistice pe largi populatii, inclusiv pe rase diferite. Chiar si desenele cu un aspect general asemanator (de ex. la gemenii univitelini) exista ntotdeauna deosebiri de detaliu. Aceste trei proprietati confera desenelor papilare calitatea de a fi strict individuale, unice, de negasit n alte persoane si chiar la degetele aceleiasi persoane.