Sunteți pe pagina 1din 20

05.03.

CURSUL 1 DREPT COMUNITAR MATERIAL SI SOCIAL Dreptul comunitar material-cuprinde totalitatea actelor legislative adoptate de institutiile comunitare in domeniile lor de competenta si care pun in aplicare politicile comunitare (politica agricola, in domeniul concurentei) Caracteristici: 1. Actele normative (regulament,directive,decizie), au caracter obligatoriu pentru statele membre si pentru celelalte institutii. 2. Actele legislative adoptate in domeniul politicilor comunitare respective principiul atribuirii de competente, se legifereaza numai in domeniile stabilite prin tratate. -Principiul subsidiaritatii: in domeniul compet. concurente partajate UE adopta acte legislative numai in cazul in care obiectivul urmarit se realizeaza mai bine la nivel comunitar. -Principiul proportionalitatii: actele legislative adoptate ce stabilesc masuri/obligatii pentru statele membre atat cat este necesar nu mai mult proportional cu obiectivul urmarit. CETETENIA EUROPEANA -Potrivit tratatului privind functionarea UE, s-a instituit cetatenia UE, adica exista o cetatenie a UE care acorda titularilor acestora anumite drepturi. Caracteristici:- 1.Fiecare cetatean al unui stat membru dobandeste de drept si cetatenia europeana. Cetatenia europeana este legata la dobandire de dobandirea unei cetatenii a unui stat membru. Nu exista cetatenie europeana fara ca persoana in cauza sa aiba cetatenia unui stat membru. 2.Fiecare stat isi stabileste modalitatile de dobandire a cetateniei proprii, nu exista o reglementare comunitara uniforma in privinta dobandirii cetateniei unui stat membru. -In materia ceteteniei statele membre aplica 2 principii: a. principiul just-sangrinis b.principiul just-loci a.principiul just-sangrinis:-adoptat si de RO, acorda cetatenia unui stat membru pe baza legaturilor de sange (de rudenie), ambii parinti sau numai unul detine cetatenia unui stat, copilul nascut dobandeste acea cetatenie , indiferent de locul nasterii. b.principiul just-loci:- cetatenia copilului se dobandeste in raport de locul , tara unde s-a nascut. -Aceste principii pot suferii variante, legea RO prevede si posibilitatea dobandirii cetateniei romane de o persoana care nu are legatura de sange cu RO, dar care in anumite conditii si-a stabilit domiciliul sau resedinta o perioada de timp in RO. -In ceea ce priveste dobandirea cetateniei romane nu intereseaza daca persoana in cauza detine si o alta cetetenie. 3.Retragerea cetateniei unui stat membru in principiu in cele mai multe state nu este posibila daca a fost dobandita prin nastere si RO, dar cetatenia europeana nu este de sine statatoare, ea este legata de cetatenia unui stat membru.

-Cetatenia europeana confera persoanei care o detine cateva drepturi specifice legate de functionarea UE cu precizarea Tratatul interzice discriminarea bazata pe cetatenie(nationalitate) la aplicarea prevederilor din tratate. Drepturile acordate de cetatenia europeana: 1-dreptul la libera circulatie pe teritoriul UE, a statelor membre fara control la frontiera, in acest scop a fost adoptat un regulament care in esenta stabileste fiecare cetatean European poate circula liber pe teritoriul statelor membre si poate sa ramana intr-una din tarile membre pana la o perioada de 3 luni fara a-si motive prezenta. -O alta categorie de prevedere stabileste dreptul la libera circulatie a cetatenilor europeni precum si dreptul de sedere pe o perioada mai mare de 3 luni in anumite conditii pe teritoriul altor state membre. 2-Drepturile cetatenilor unui stat membru de a se adresa cu petitii parlamentului European si ombudsmanului European(av.popor) cu petitii referitoare la exercitarea competentelor de catre anumite institutii comunitare si dreptul de a primi raspuns in limba proprie(23 limbi oficiale Dr.de petitie) 3.-Dreptul de a fi ales in parlamentul European indiferent daca are domiciliul sau resedinta intrun alt stat membru decat statul a carei cetatenie o detine. (2014-5ani) -se exercita in aceleasi conditii in care acest drept este acordat cetatenilor proprii in statele lor de resedinta. 4- Dreptul de a participa si de a fi ales la alegerile locale dintr-un stat membru a carei cetatenie nu o detine, dar unde si-a stabilit resedinta. -Conditiile de participare a cetatenilor europeni a altor state membre la alegerile locale sunt aceleasi ca si pentru cetatenii propri statelor de resedinta. -Exista posibilitatea pentru un stat membru de a limita depunerea unui cetatean a unui alt stat membru in organele locale ce exercita puterea de stat(primar) -!!!In unele state membre dreptul de a participa la alegerile locale este acordat si cetatenilor straini care nu detin cetatenia europeana(Turcii in Germania), dar care si-au stabilit resedinta pe teritoriile statului respectiv. 5.-Dreptul cetatenilor unui stat membru de a recurge in caz de nevoie la serviciile diplomatice (consulare) ale unui alt stat membru cand se afla pe teritoriul unui stat tert, in care statele proprii nu au servicii diplomatice. 6.-Dreptul cetatenului European de a consulta documentele adoptate de institutiile comunitare. 7.-Dreptul de initiative legislative ale cetatenilor europeni in anumite conditii (1 milion de semnaturi dintr-un anumit numar de state membre) -Initiativa legislativa este examinata de comisie care ii poate da curs sau nu , in anumite conditii

12.03 CURSUL 2 AUE-1986-1987 TUE TFUE 1951-1952-Tratatul de la PARIS - CECO 1957-Tratatul de la Roma-CEECE 1992-UE COMISIE UE(gardianul tratatelor) statelor membre CONSILIU PARLAMENT-populatie Acordul Schengen-1985 -6 state au convenit ca cetatenii acestor state sa poata circula liber pe teritoriul lor fara a mai avea nevoie de controlul actelor de identitate, libera circulatie fara control la frontiera. 1990 Conventia prin punerea in aplicare a acordului Shengen , masurile pe care statele semnatare trebuie sa le ia pentru a pune in aplicare acordul Shengen 2. 1995-Acordul Schengen incepe sa functioneze si treptat au aderat si alte state (Italia, Spania,Portugalia) -!! Acordul Schengen cand a fost adoptat nu a facut parte din dreptul comunitar pentru ca nu era prevazut in Tratatele Comunitare . -Prin Tratatul de la Amsterdam 1997 Aqvisul normele comunitare au fost introduse in tarile Uniunii prin conventii europene devenind norme comunitare. 2005-s-a adoptat un nou tratat care adauga dispozitii noi Declaratia drepturilor fundamentale a UE -adoptate in decembrie 2000-Nisa si a avut un caracter politic, -statele membre la luare deciziilor (adoptarea legislatiei) urmau sa respecte dispozitiile acestei declaratii. -Prin Tratatul de la Lisabona-Declaratia drepturilor fundamentale a primit forta juridica egala cu celelalte 2 Tratate TFUE si TUE rezulta declaratia drepturilor fundamentale este izvor de drept primar a dreptului comunitar. -!! Prin dispozitia din art.6 TUE se arata ca Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute in carta drepturilor fundamentale a UE care are aceeasi valoare juridica cu cea a Tratatelor -!! Art.6 TUE precizeaza ca U adera la Conventia Europeana pt. apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.(1950 Roma) -Declaratia drepturilor fundamentale a UE este alcatuita din un Preanbul si tituri in care sunt enuntate pe domenii anumite drepturi si libertati pe care statul trebuie sa le respecte si sa le asigure cetatenilor proprii beneficiari ai acestor drepturi.

Preambul-demnitatea umana , dreptul la viata, interzicerea muncii fortate, a torturii, a pedepselor inumane. T1.-Libertatile -respectarea vietii private -protectia datelor cu caracter personal -dreptul la casatore si de a intemeia o familie -libertate de gandire, constiinta si religie -dreptul de proprietate -dreptul de exprimare si informare T3-Egalitate -egalitate in fata legii -nediscriminarea -egalitate intre femei si barbati -drepturile copilului -drepturile persoanelor cu handicap T4-Solidaritatile-dreptul de negociere si actiuni colective -dreptul de acces la serviciile de protectie -protectie impotriva concedierii nejustificate -interzicerea muncii copiilor -protectia sanatatii -securitatii sociale -protectiei mediului -protectiei consumatorului T5-Drepturi legate de cetateni -dreptul de a alege si a fi ales in Parlamentul European -dreptul de a alege si a fi ales la alegerile locale -drept de acces la documentele europene -libera circulatie a persoanelor T6-Justitia -dreptul la o cale de atac si un proces echitabil -prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare -dreptul de a nu fi judecat si condamnat de 2 ori pt aceeasi fapta

19.03. CURSUL 3 Libera circulatie a persoanelor-este un drept acordat prin tratatele TFUE,TUE, adica de drept comunitar originar-primar, dreptul comunitar are 2 izvoare mari-Tratatele originare-acte legislative adoptate de institutiile comunitare in temeiul tratatelor (derivate) -Dreptul la libera circulatie a persoanelor de care beneficiaza cetatenii UE este un drept conferit de tratatele si nu de legislatia statelor membre. -Ca urmare legislatia statelor membre nu poate pune obstacole la libera circulatie a cetatenilor pe teritriul Uniunii. -Pentru punerea in aplicare a dreptului la libera circulatie a cetatenilor europeni pe teritoriul UE au fost adoptate in principiu 2 acte normative impuse de catre institutiile comunitare. 1.Regulamentul 1612 reglementeaza libera circulatie a lucratorilor in UE. 2.Directiva 2004/38-privind dreptul la liera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii UE si membrii familiilor acestora. Principalele dispozitii din Directiva 2004/38. 1.Dreptul la libera circulatie a persoanelor-drept fundamental conferit direct de Tratatele TUE, dreptul care nu depinde de indeplinirea unor proceduri administrative Obiective: -stabileste conditiile in care cetatenii UE si membrii familiei acestora chiar daca nu sunt cetateni ai UE isi exercita dreptul la libera circulatie -stabileste conditiile in care cetatenii UE pot sa se stabileasca in mod permanent pe teritoriul altui stat membru. -limitarile ce pot fi aduse dreptului la libera circulatie si dreptului de sedere pe teritoriul celorlalte state membre. !! Potrivit Directivei 2004/38 sunt reglementate 3situatii in legatura cu dreptul la libera circulatie si dreptul la sedere pe teritoriul altor state membre. Dreptul la sedere pana la o perioada de 3 luni pe teritoriul altui stat membru. -Apartin fiecarui cetatean al Uniunii fara indeplinirea unei formalitati(nu se cere viza), singura conditie este detinerea unei C.I.sau pasaport valabil. -si membrii de familie ai cetatenilor europeni chiar daca acestia nu detin cetatenia unui stat membru. Dreptul la libera circulatie pe o perioada mai mare de 3 luni -poate fi exercitat daca cetatenii europeni indeplinesc una din urmatoarele conditii: a. este lucrator salariat sau independent-cetatean al unui stat membru angajat de catre o unitate dintr-un alt stat, pot sta mai mult de 3 luni pe teritoriul acelui stat

unde s-a angajat, cel pe perioada in care isi desfasoara activitatea salariat/independent.

b. cetatenii care detin pentru ei si familia lor resurse financiare suficiente, astfel incat sa nu devina o povara pentru sistemul de asistenta sociala din sistemul de primire totodata detine o polita de asigurari de sanatate valabila in statul respectiv. c. cetatenii membrii proveniti dintr-un alt stat membru sunt inscrisi intr-o institutie publica sau privata acreditata sau urmeaza o formare profesionala(studentii se urmeaza scoli de formare profesionale), se mai cere si posesia unei asigurari medicale complet valabile in statul respectiv si o garantie scrisa din care sa rezulte ca detine resurse suficiente pentru traiul in statul respectiv sa nu devina o povara pentru sistemul de asistenta sociala din acel stat de primire. d. cetatenii sau membrii de familie care il insoteste pe cetatean membru aflat in una din primele 3 situatii. -Formalitatile administrative depind de optiunea statului membru care poate stabili inregistrarea dar numai dupa ce a trecut o peroada de 3 luni de la sosire. -Atestatul de inregistrare se elibereaza imediat pe baza actelor doveditoare ca acesta se afla in una din urmatoarele situatii care permit sederea pe o perioda mai mare de 3 luni. -In legatura cu membrii de familie, acestia au dreptul sa ramana pe teritoriul staului de primire in cazul in care intra in una din primele 3 categorii. - Situatia e identica si in cazul anularii casatoriei a partenerului inregistrat. Dreptul de sedere permanenta pe teritoriul altui stat membru -Il dobandesc cetatenii UE care s-au stabilit in mod legal cel putin 5 ani pe teritoriul statului de primire. - Acelasi drepturi il dobandesc si membrii de familie care nu poseda cetatenie unui stat membru dar sau aflat in mod legal o perioada neintrerupta de 5 ani pe teritoriul statului respectiv. !! Caracterul neintrerupt al sederii membrilor e afectat de absentele temporare de pe teritoriul statului respectiv cauzate pe o perioada de maxim 12 luni de motive importante(studii,boli grave,graviditate). -Dreptul de sedere permanenta al lucratorului salariat sau independent suporta o derogare de 5 ani in urmatoarele situatii: a.-la incetarea activitatii a implinit varsta legala pentru dreptul la pensie pentru limita de varsta potrivit legislatiei statului in cauza iar inainte de pensionare a lucrat minim 12 luni. b.- a dobandit o incapacitate permanenta de munca daca inainte a muncit minim 2 ani. c.- dupa 3 ani de sedere daca si-a desfasurat activitatea intr-un alt stat membru, dar si-a stabilit resedinta in statul de primire unde se intoarce zilnic sau cel putin o data pe saptamana. - Dreptul de sedere al familiei este asociat de obtinerea dreptului de sedere permanenta de catre lucratorul sau cetateanul pe care l-a insotit. Formalitati administrative pentru dreptul de sedere permanenta -Stabilirea eliberarii unui permis de sedere permanent. -Membrii de familie care nu detin cetatenia unui stat membru sunt obligate sa-si inoiasca permisul din 10 in 10 ani. - Daca dreptul de sedere permanent al unui membru de familie este interrupt pe o perioada mai mare de 2 ani consecutiv pierde acest drept. Limitarea dreptului de sedere a cetatenilor membrii si a membrilor de familie. -Poate fi invocata de statele membre numai pentru 3 motive:
6

-de ordine publica(in timpul Olimpiadei la Londra) -securitate publica -sanatate publica -Directiva 2004/38,,statele membre nu pot invoca pentru limitarea drepturilor de sedere motive de ordin -In dispozitiile Directivei se prevede ca motivele de ordine sau securitate publica trebuie sa considere o amenintare reala actuala si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii. Ex(Curtea de Justitie a apreciat ca interdictia intrarii unei persoane dintr-un stat membru pe motivul ca persoana a suferit mai multe condamnari nu poate fi acceptat) -Dispozitia privind limitarea dreptului la sedere.. la permisiunea intrarii pe teritoriul unui stat cat si la limitarea sederii prin indepartare-expulzare. In cazul expulzarii statul membru e obligat sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: a-durata sederii in statul de primire, integrarea in viata sociala si legatura pe care o are cu tara de origine. b-in cazul cetatenilor care au dobandit dreptul de sedere permanenta expulzarea poate intervenii pentru motive grave de ordine sau securitate publica. c-Expulzarea in cazul unui cetatean al unui stat membru trebuie sa fie adusa la cunostinta persoanei in cauza intr-un mod direct si scris pentru a-I permite persoanei in cauza sa se apere. d-notificarea adresata persoanei in cauza trebuie sa ridice autoritatea administrativa sau jurisdictionala la care decizia de expulzare poate fi atacata si termenul de asemenea , 25-30de zile la care cetateanul trebuie sa paraseasca teritoriul in cauza e-daca in recursul intemeiat de cetateanul se solicita suspendarea deciziei, masura expulzarii nu poate fi pusa in aplicare pana nu se da o ordonanta provizorie in cazul respectiv

26.03 CURSUL 4 Regulamentul 1612/68 privind libera circulatie a lucratorilor in UE -Contine dispozitii referitoare la persoana care desfasoara o munca salariata sau independenta, pe teritoriul altui stat membru -Lucrator, in sensul Regulamentului 1612/68 are o sfera larga, in care rolul primordial il constituie raporturile de munca -Este considerat lucrator persoana care presteaza , desfasoara o activitate cu valoare economica in favoarea altei personae in subordonarea careia se afla primind in schimb o renumeratie. -Natura juridica a relatiilor de munca poate fi de drept privat(salariat In legislatia romana)sau de drept public(functionar public in legislatia romana) -Activitatea economica pe are o desfasoara lucratorul implica o durata normala a muncii, iar aceea activitate trebuie sa fie reala si afectiva chiar daca persoana in cauza, lucrator presteaza activitati cu caracter neregulat sau pe duarata limitata. -Curtea de justitie : existenta caracterului real si afectiv al muncii nu insemna ca munca sa aduca venituri suficiente de trai. Veniturile putand fi infime minimului de existenta din statul respectiv. -Nu se cere ca lucratorul sa aiba renumeratia respectiva ca principal mijloc de subzistenta, nu conteaza modalitatile de plata a lucrului comunitar ce poate fi si in natura Ex.Pescarul poate fi platit cu peste. -Salariul indiferent de valoare, este indispensabil nu poate lipsi pentru definirea calitatii de lucrator. -Este obligatorie relatia de subordonare a lucratorului comunitar fata de cel care presteaza munca. Caracteristicile principale ale reglementarilor cuprinse in Regulamentul 1612/68 1-Pentru ca actul legislativ este un regulament dispozitiile privind dreptul la lucru a imigrantilor au efect direct putand fi invocate de lucrator in fata instantei din statul de primire in cazul in care drepturile respective nu le sunt respectate. 2-Principiul reglementarii libertatii(dreptul la libera circulatie) este interzicerea discriminarii intre lucratorii imigranti si cei nationali din statul de primire. -Inseamna ca toate drepturile care se cuvin lucratorului national trebuie acrdate si lucratorului immigrant(angajare,salar,concediu,masuri de securitate sociala) 3-familia lucratorului imigrant care il insoteste pe acesta in statul de primire are dreptul la beneficiile acordate de legislatia statului respectiv, membrilor de familie ai lucratorului national

Regimul vamal -In procesul de constituire a pietei interne, pe langa libera circulatie a persoanelor o importanta deosebita o are si libera circulatie a marfurilor. -AUE ce o prevede constituirea pietei interne pana in 31 dec 1992 a deternminat institutiile europene (Comisie, Consiliu)sa aiba masuri care sa inlesneasca, favorizeze, libera circulatie a marfurilor intre statele membre, in acest scop a fost necesara inlaturarea barierelor vamale dintre statele membre . Acesta operatiune s-a realizat in 2 etape: -etapa 1-s-a stabilit inghetarea tarifelor vamale pentru marfurile care treceau frontiera statelor membre. -etapa 2- s-a trecut la inlaturarea tarifelor vamale pentru marfurile care treceau frontiera intre statele membre. - Ca urmare intre statele membre ale UE (la trecerea frontierelor interne ale statelor membre) marfurile nu sunt supuse taxelor vamale, ele circula fara restrictii. -In ceea ce priveste relatiile externe, circulatia externa cu statele terte (import-export)UE are un cod vamal unic care se aplica tuturor statelor membre si este stabilit de institutiile europene Comisie , Consiliu. Principalele dispozitii din TFUE referitor la libera circulatie a marfurilor 1-Uniunea vamala este alcatuita elaborata pe temeiul unor dispozitii ce reglementeaza anasmblul de reguli care impun interzicerea intre statele membre a taxelor vamale la import si la export si a oricaror taxe cu efect echivalent, precum si un tarif vamal comun in raport cu statele terte. Rezulta intre statele membre este interzisa perceperea unor taxe vamale la circulatia marfurilor dintr-un stat membru. -Curte de justitie are o bogata jurisprudenta in materia liberei circulatii a marfurilor in care elementele principale o reprezinta eliminarea oricarei taxe,(contributii banesti)datorita trecerii frontierei intre statele membre a marfurilor. -Curtea de Justitie a subliniat ca nu este admisibila potrivit tratatului perceperea unei taxe legate de trecerea frontierei indiferent ca taxa respectiva este denumita taxa vamala sau poarta o alta denumire. -Principalul criteriu este plata unei sume pentru o marfa care trece frontiera dintr-un stat in altul chiar daca suma respectiva nu este denumita taxa vamala (taxa cu efect echivalent taxei vamale)taxa acordata pentru scopuri, statistice principalele marfuri care trec frontiera. -Codul vamal unic cu statele terte 2-Sunt considerate marfuri asupra carora taxele vamale nu pot fi aplicate la trecerea frontierei statului membru, marfurile produse(fabricate)intr-unul din statele membre precum si marfurile care provin din statele terte dar care se afla in libera practica (libera circulatie)intr-un stat membru -Sunt considerate marfuri produse in libera practica marfurile provenite din statele terte cu privire la care au fost percepute taxele vamale de catre statele membre de primire. 3-Intre statele membre sunt interzise restrictiile (limitarile)cantitative la import precum si masurile cu efect echivalent. 4-intre statele membre sunt intrezise restrictii cantitative la export precum si orice alte masuri cu caracter echivalent.
9

5-In anumite conditii nu sunt supuse restrictii la import sau export pentru motive justificate de morala publica ,ordine siguranta publica, de protectia vietii si sanatatii persoanelor sau animalelor, protectie a proprietatii intelectuale. Constituirea pietei interne unice 1992 TFUE 1.Codul vamal unic cu statele terte 2.Suprimarea taxelor vamale sau taxe cu efect echivalent 3.Interzicerea restrictiilor cantitative la export si export

09.04.2013 CURSUL 5 Curtea de Justitie interpretand dispozitia din TFUE, a produs o jurisprudenta bogata prin procedura chestiunilor prejudiciale in cadrul caria institutiile au solicitat Curtii sa interpretetez e dispozitiile din tratate referitoare la libera circulatie a marfurilor. -3 hotarari au marcat interpretarea regulamentului din tratate referitoare la libera circulatie a marfurior. a.Hotararea Dassonville-in care s-a pus problema daca o marfa aflata in libera practica intr-un stat membru poate fi exportata in alt stat membru fara restrictii. In speta Belgia a vrut sa importe din Franta Wisky Scotian, iar autoritatile belgiene i-au cerut certificate de origine al marfii b.Hotararea Cassis de Dijun 1979 -In sperta Germania nu a permis importul bauturii Cassis de Dijun pe motivul ca aceasta avea un grad de alcolizare redus 15-20 grade, iar legea germana prevede ca bauturile alcoolice sa aiba peste 25 la suta. -Fie ca Curtea a atras atentia ca fiecare stat membru este liber sa stabileasca conditiile de desfacere (circulatie a marfurilor), dar acest lucru nu trebuie sa impiedice circulatia acestora pe piata interna. -Daca ar exista o reglementare comunitara care sa reglementeze in acelasi mod pentru toate statele membre regimul juridic al unui produs, atunci statele membre ar trebui sa tina cont de acea reglementare, iar faptul ca bautura nu ar putea fi importata nu ar constitui o incalcare a dispozitiilor din tratatul privind libera circulatie a marfurilor. -Deasemenea in cazul acesta nu exista o reglementare comunitara speciala in acest domeniu, urmand sa se aplice dispozitiile din tratatul privind libera circulatie a marfurilor. c.Hotararea Keck si Mithouard 1993 -Se refera la desfacerea unor marfuri in conditii diferite . -In speta, Keck si Midhouard au importat marfuri in Franta pe care au vrut sa le vanda la promotie, sub valoarea platita la import. -Organele competente franceze au interzis vanzarea iar K si M au invocat incalcarea liberei circulatiei a marfurilor. -Curtea a apreciat ca fiecare stat membru are dreptul sa reglementeze modalitatile de desfacere a marfurilor cu conditia ca reglementarea sa se refere la toate marfurile, atat cele nationale cat si la marfurile ce provin din alte state membre.
10

-in cazul K si M legea franceza prevede posibilitatea vanzarii marfurilor sub valoarea lor dar fixand o perioada in care toate marfurile sa fie vandute indiferent ca provin din import sau sunt fabricate in Franta. -In cazul respectiv , daca s-ar fi permis desfacerea marfurilor importate s-ar fi creat o situatie avantajoasa pentru K si M in raport de marfurile desfacute de ceilalti comercianti care nu beneficieaza de acesta facilitate. In concluzie: semnificatiile hotararilor 1.Hotararea Dassonville se aplica masurilor gen care fac discriminari intre produsele importate si cele nationale(nu se cere certificate de origine pentru ca se afla in libera circulatie in celalalt stat) 2.Hotararea Cassis de Dijun se aplica masurilor gen care nu fac deosebire intre marfurile importate si cele nationale -Cassis de Dijun daca e in vanzare (libera practica) in Franta poate fi in libera practica si in Germania 3.Hotararea Keck si Mithouard se refera la modalitatile de vanzare fara sa faca deosebire intre marfurile de import si cele autohtone (K si M puteau sa-si vandal marfa in acelesi conditii si persoanelor cu com.francez care vindeau aceeasi marfa. Regurile comunitare privind concurenta -Dispozitiile din TFUE tind sa asigure circuitul marfurilor pe piata interna in cadrul unei concurente normale intre marfurile care sunt oferite cump. a.i. acestia sa aiba posibilitatea sa aleaga. Principalele reguli in materia concurentei (TFUE) 1. Art. 101 TFUE ,,sunt incompatibile cu piata interna si interzice: -Acorduri intre intreprinderi -Orice decizie de asociere de intreprindere(intelegeri) -Orice practice concurente(commune) care au ca obiect sau effect: -impiedicarea -restrangerea concurentei in cadrul pietei commune -denaturarea - Tratatele se refera indeosebi la:- acordurile, asocierile si actiunile concrete care: -stabilesc direct sau indirect pretul de vanzare sau cumparare sau orice alte conditii de tranzactionare -limiteaza sau controleaza productiile, comercializeaza,dezvolta tehnica sau investitiile. -Importa pietei de desfacere surse de aprovizionare -aplica in raport cu partenerii comerciali conditii inegale la prestatii echivalente, creand un dezavantaj concurential. -conditioneaza, incheie contracte de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare, comerciantii nu au legatura cu contractele. -Acestea sunt dispozitii care creeaza un cadru general pentru o concurenta normala pe piata interna.
11

-Tratatul prevede ca respectivele acorduri si decizii sunt interzise din punct de vedere juridic, sunt nule de drept -Art 101 TFUE stabileste cazurile in care acordurile, intelegerile, sau practicile concertate pot fi nedorite aplicabile in 3 situatii: -cand contribuie la imbunatatirea productiei, distribuirea ori promovarea produsului tehnic, asigura cons. O parte echitabila din beneficiile obtinute. -se impun integr.restrictiei care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective. -nu ofera intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta in ceea ce priveste o parte semnificativa a produselor in cauza. -Aceste situtii de exceptii nu sunt admise in mod automat, ele pot fi aprobate de comisie in cazurile in care aceasta constata indeplinirea conditiilor respectie inscrise in tratat. 2.Art 102 TFUE -este incompatibila cu piata interna si interzisa in masura in care poate afecta comertul din statele membre. -Folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata interna sau pe o parte importanta a acestei piete. !!Nu este interzisa constituirea de catre intreprinderi a unei pozitii dominante pe o anumita piata. -Tratatul face referire la folosirea a buziva a pietei ce consta in : -Impunerea direct/indirect a produselor de vanzare -Celelalte situatii prevazute la Art.101 TFUE in care sunt interzise acordurile, intelegerile,si practicile concurente. Ajutoarele de stat -Tratatele-Ajutoarele de stat sunt incompatibile cu piata interna sub orice forma ar fi ele acordate.In cazul in care denatureaza sau ameninta sa denaturize concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi . -Din jurisprudentele curtii rezulta nu prezinta importanta forma ajutorului de stat care poate fi acordarea directa a unei sume sau de anularea unei datorii pe care o intreprindere o are fata de bugetul de stat pt ca marfa sau intreprinderea ar fi favorizata fata de alte intreprinderi sau marfa care se manifesta pe piata ( ex.combinatul OLTCHIM), Procedura prin care comisia verifica aplicarea dispoziitiilor prin concurenta. ! Este vorba de concurenta pe piata interna a uniunii care este reglemntata de dipozitiile comunitare si nu de concurenta pe piata interna a unui stat care e reglemntatat de legislatia fiecarui stat membru. 1.In materia concurentei comisia are un drept propriu de decizie;adopta norme,obligatii pt statele si decizii obligatorii pt statele membre si pt intreprinderile si persoanele fizice. 2.Comisia are un drept de supraveghere a respectarii de catre intreprinderile din statele membre a normelor comunitare referitoare la concurenta.

12

In temeiul acestui drept atunci cand considera ca este necesar comisia poate face ea modificari la fata locului sau poate solicita organism. Competente sa faca verificari. 3.Daca intreprinderile din statele membre incheie acorduri sau intelegeri ele nu sunt obligate sa anunte comisia decat in cazul in care considera ca acele acorduri sunt exceptate de la regimul juridic al concurentei. 4.Comisia are dreptul de verificare a actiunilor intreprinderilor din statele membre in materia concurentei fara sa fie anuntata in prealabil de vreo intreprindere. 5.Daca Comisia considera ca un accord, intelegere incalca normele de concurenta ea poate solicita lamuriri intreprinderii respective si daca e cazul sa le acorde un termen in cadrul careia intrep.sa modif. Corecteze dispozitiile contrare concurentei. La implinirea termenului Comisia verifica daca e respectat sau conformat recomandarilor respectate de ea. 6.Daca intrepr.care au incheiat acorduri nu sunt deacord sau nu respecta recomandarile comisiei la implinirea termenului fixat comisia emite o decizie prin care constata nerespectarea regulilor de concurenta si le obliga sa respecte dispozitiile comunitare.In decizia respectiva obligatiile pt intreprinderi comisia stabileste si amenzi. 7.In relatiile dintre normele comunitare de concurenta si normele nationale in materia concurentei se aplica norme comunitare in ceea ce priveste concurenta pe piata interna a uniunii, norme nationale reglementate concurentei pe piata interna a unui stat dare ele nu pot sa continue dispozitiile contrar normelor comunitare. 8.Daca cercetarea unui accord este inceputa de organismele nationale comisia poate solicita documentele pe baza carora organ.nationale a facut cercetarea in orice moment de cercetat.Comisia poate si sa preia cercetarea aflata in curs de executare de catre organul national iar decizia comisiei e obligatorie pt. organismrle nationale in materia concurentei. POLITICA ECONOMICA SI MONETARA POLITICA ECONOMICA. Art.120 TFUE consta in stabilirea in comun obiectivelor economice de dezvolt. ale U E pe baza principiilor unei pieti deschise in care concurenta este libera. Caracteristicii: 1.Fiecare stat membru isi stabileste politiciile economice iar impreuna cu celelalte state se realizeaza in consiliul o coordonare a acestor politicii. 2.Consiliul pe baza recomandarilor comisiei elaboreaza un proiect referitor orietarile generale de politica economica din state membre. 3.Consilul European (Sefi de stat si de guverne iau decizii cu caracter politic)pe baza raportului consiliului (are putere legislativa) dezbate conditiile prin orientarile generale de politici economice de stat membre si ale uniunii dupa care adopta o recomandare care stabileste orientarile generale. Recomnadarea este transmisa si Parlamentului European. 4.Consiliul pe baza informarii Comisiei, urmareste evolutia dezvoltarii economice a statelor membre.
13

23.04.CURSUL 6 Politica monetara a UE Etape: -1).Sistemul monetar European a luat fiinta in 1979 in urma unei hotarari a Consiliului European , construit din 2 componente: a).ECU-Unitate de cont bancara, independent de dolar(dolarul a devenit moneda universala inlocuind aurul in schimburile commune dintre tari). Valoarea ECU-COS(forma din valoarea monedelor participante, fiecare moneda a statelor a fost legata de COS printr-o anumita cantitate de ECU. b).Mecanismul(cursul) de schimb urmarea stabilitatea cursului prin fixarea partilor bilaterale intre monedele nationale. -Deoarece nivelul fluctuatilor a crescut mult unele state au vrut sa iasa din acest sisitem . -Ca urmare in tratatul CEE au fost introduce dispozitive prin care Bancile Centrale ale statelor membre sa garanteze stabilitatea cursului de schimb. -In TCEE a fost introdusa o dispozitie privind uniunnii monetare, iar AUE 1986 a stabilit un comitet care sa prezinte propuneri in acest sens. -Pe baza propunerilor, Consiliul European de la Madrid 1989 a stabilit data de 01.06.1990, inceputul primei etape a UNIUNII MONETARE.

-Caracteristicile principale a primei etape: Obligatia asumata de statele membre de a inlatura restrictiile referitoare la miscarile de capital intr-un stat membru 2). 15.01.1994- Statele membre trebuie sa evite deficitele publice excesive si sa asigure independenta bancilor centrale. -Prin Tratatul de la Mastricht 1992 s-au stabilit criteriile de convergenta pe care trebuie sa indeplineasca statele membre pentru a trece de a 3 a faza circulatia libera a monedei unice 1-stabilitatea preturilor, inflatia sa nu depasesca 1,5% din media nivelului din cele 3 state care au influenta cea mai mica(inflatie-cresterea preturilor). 2-nivelul dobanzii pe termen lung sa nu varieze mai mult cu 2% in raport cu media dobanzii din cele 3 state care au nivelul cel mai scazut a inflatiei. 3-Deficitul bugetului national(cheltuieli mai mari decat incasari) nu poare depasi 3% din PIB 4-Datoria publica san nu fie mai mare de 60% din PIB. 5-Stabilirea cursului monedei nationale, ca aceasta sa nu poata fi devalorizata in ultimii 2 ani si a caror limite trebuie sa se mentina in cursul stabilit de sistemul monetar European. -Aceste criterii trebuie indeplinite de statele membre in momentul in care intra in zona euro si renunta la moneda nationala. -In 1998 Comisia a recomandat ca 11 state sa adope moneda euro incepand cu 1 ian. 1999 indeplinind criteriile de convergenta. -Anglia si Danemarca au declarat ca vor stabili ulterior; -Grecia si Suedia nu au indeplinit la acea data criteriile de convergenta.

14

3). La 1 ian.1999 s-a intrat in a 3 a faza a Uniunii Economice si Monetare si printr-un regulament a fost fixat in mod irevocabil nivelul de schimb intre Euro si monedele statelor participante la Zona Euro. -La randul ei etapa a 3 a a formarii Uniunii Economice si Monetare a cunoscut 2 faze: a).-1 ian 1999, nivelul de schimb al monedelor nationale in raport cu Euro era fixata irevocabil, iar platile pe piata interbancara intre firme se faceau In euro. b).-1 ian 2002, s-a trecut la generalizarea monedei Euro si au fost retrase propriile monede nationale. !! Daca statele membre sunt obligate sa respecte criteriile de convergenta rolul Bancii Central Europene este de a coordona criteriile afectate de Bancile Central Nationale in moneda euro si in acest scop prin Tratatul de la Lisabona, Banca Central Europeana a primit statutul de institutie a UE independenta de celelalte institutii si cu putere de decizie.

Politica Agricola Comuna -Un sector important al activitatii UE certificate prin faptul ca aproape 40% din bugetul UE este cunoscut Politicii Agricole Comune. -Tratatele de funciunare ale Uniunii Europene sunt in cadrul competentelor partajate , in care Institutiile Europene au un rol important, Politica Agricola Comuna se compune din 2 parti: 1).Politica de piata, ce cuprinde produse agricole 2).Politica de structuri, se refera la factorii de productie -In cadrul politicii de piata, produsul agricol este plasat intr-o organizare comuna de piata, astfel ca productia si comercializarea se bazeaza pe aceleasi reguli -TFUE prevede organizarea comuna de piata in urmatoarele faze: a).reguli commune in materia concurentei b).coordonarea organizatiilor nationale a pietei c).organizarea uniforma a pietei. Organizarea comuna de piata este alcatuita din 3 elemente prime. -pretul comun stabilit de autoritatea comunitara -solidaritatea finantelor sau mecanismele de interventie pe piata interna -regimul de protectie la frontiera fata de implementarea produselor agricole. -Preturile in organizarea comuna de piata sunt grupate in categorii: -pret indicativ de baza-cel pe care Comisia considera ca trebuie utilizat in tranzactiile dintr-un an agricol -Pret de prag-sub care produsul concurrent provenit din statele terte nu sunt aduse pe piata comunitara -Pret de interventie- cel sub pretul indicativ si este utilizat de organismele de interventie care cumpara si stocheaza produse. -Pret fixat de organizatiile profesionale sub care nu se pot vinde produsele agricole.

15

!! Stabilirea pretului de prag este menit sa descurajeze pe producatorii agricoli din statele terte si sa urmaresca si ca urmare producatorii agricoli din uniune au preturi de vanzare in medie de 2 ori mai mari decat cele de pe piata mondiala. Regula generala-pentru fiecare produs agricol sunt stat. de Comisie -Mecanismele de interventie in cadrul organizarii de piata. a)-Garantie nelimitata producatorul agricol vinde productia excedentara la un Organism de Interventie la un prt mai mic decat pretul indicativ. b).-Garantie medie-poate funciona numai intr-o anumita perioada a anului. -de ea beneficieaza numai anumite produse -pretul pentru produsele excedentare este mai mic decat pretul indicativ. c).-Garantia redusa functioneaza pentru produsele agricole care nu sunt cautate pe piata si unde functioneaza cerere si oferta. II. Politica structurala. Consta in coordonarea politicii agricole ale statelor din UE Modalitati de regularizare a productiei agricole-ele urmaresc sa aduca si sa echilibreze oferta de cerere. a).taxa de responsabilitate are valoare de 1% din produsul garantat al laptelui. b).cotele prin care fiecare producator I se atribuie o anumita cantitate de productie ce nu poate fi depasita. -Comisia stabileste la nivelul Uniunii o cota care se imparte in raport de statele membre care la randul lor combat la produsul garantat c).Metoda stabilizatorilor agricoli- ca si metoda cotelor cu deosebire ca nu se imparte la fiecare producator decat daca se constata ca a depasit atunci se aplica penalizari la produsul garantat, iar anul urmator are loc o modificare a produsului garantat. d).Metoda inghetarii terenurilor-(necultivarii terenurilor arabile)- o suprafata de teren aste retrasa din activitatea productiva, iar cultivatorii primesc o indemnizatie pentru castigul nerealizat. -Cultivatorul decide daca recurge la acesta metoda cu conditia sa renunte la minim 20% din suprafata pe o durata de 5 ani si sa asigure intretineea minima a solului. 30.04. CURSUL 7 -Potrivit art.153 din TFUE, UE sustine si completeaza actiunea statelor membre in urmatoarele domenii: a).-imbunatatirea mediului de munca, prez. sanatate si securitatea lucratorului b).-conditii de munca c)-securitatea sociala si prev.sociale a lucratorilor d)-prez. lucratorului in caz de reziliere a contractului de munca e) -informarea si consultarea lucratorului f) -prez. Si apararea colectiva a intereselor lucratorilor si angajatilor inclusiv adm.comuna g).-conditiile de munca pentru lucratorii proveniti din statele membre h).-integrarea produselor aduse de pe piata muncii i).-egalitate intre femei si barbati in munca j).-lupta impotriva marginalizarii sociale k).-modernizarea sistemului de protecie sociala
16

Principalele caracteristici ale dreptului social comunitar sunt urmatoarele: 1).-dreptul social comunitar se uniformizeaza reglementand in national raportul de munca ale statelor membre. -Sistemul de drept al munci este variat, in sistemul mondial existand deosebiri importane. -De aceea dispozitiile/reglementarile UE sprijina si completeaza potrivit prevederilor si tratatelor, normele de drept nationale. 2)-Reglementarile comunitare in nationale dreptul muncii schimband norme minimale in anumite domenii de activitati( informeaza lucratorii, protejeaza pe acestea impotriva concedierilor,egalitate intre femei si barbati in raportul de munca , eliminarea discriminarii pe anumite criterii-sex, varsta, handicap-) -Toate aceste norme minime se afla la un nivel sub cel reglementat de codul muncii roman. 3).-In materia raportului de munca o importanta deosebita o are jurisprudenta Curtii de Justitie in ceea ce priveste lamurirea indeosebi a unor directive sau reglementari comunitare 4).-Notiunea de lucrator in reglementarea europeana poate sa difere de lagislatia nationala ale statelor membre

-Notiunea de lucrator in sens national se aplica numai atunci cand reglementarea comunitara face trimitere la notiunea nationala. -In general, notiunea de lucrator, potrivit dreptului comunitar se refera la persoana care presteaza o munca in fata si sub autoritatea /conducerea altei persoane primind o renumeratie, iar activitatea sa trebuie sa aiba caracter economic, nu conteaza marimea ci legatura de subordonare si retributia/indemnizatia acordata persoanei care presteaza munca. 5) Reglementarile comunitare se refera la CM sau la reglementarile de munca, asa cum sunt ele definite de legislatiile nationale care difera in statele membre. // Directiva 1999/70 a Consiliului privind acordul cadru cu privire la munca determinata pune in aplicare acordul ce s-a incheiat intre organele sindicale si patronatele reprezentative la nivelul UE. -Potrivit acelui acord cadru forma generala de gr. de munca intre angajator si lucrator este si va continua sa fie contract pe durata nedeterminata intre angajator si lucrator. //Obiectivul acordului cadru are 2 laturi: a)-imbunatatirea conditiilor de munca pe durata desfasurarii activitatii, asigurarea aplicarii principiului nediscriminarii. b).-stabilirea unui cadru pentru impiedicarea abuzurilor, care pot rezulta fel.raporturilor sau contractul de munca, pe durata determinata succesiva. -O importanta deosebita o reprezinta definirea marfurilor de lucrator pe durata determinata din clauza 2 a acordului cadru ce spune ca ,, lucratorul pe dutata determinata este persoana cu contract sau raport de munca pe durata determinata, indicat direct intre angajator si lucrator in care incetarea contractului sau raportului de munca este determinata de contract. -Obiective cum ar fi implinirea termenului, indeplinirea unei sarcini determinata sau producerea unui eveniment determinat -Principiul nediscriminarii este inscris in clauza 4 din acordul cadru privind munca pe o perioada determinata, in ceea ce priveste cererea de angajare, angajatii cu contract pe perioada
17

determinata nu sunt tratati mai putin favorabil decat lucratorii pe o perioada nedeterminata, cu exceptia cazului in care tratamentul diferentiat este justificat din motive obiective -Asa prevede si art.85 alin.1 din CM -Directiva admite ca unde este cazul se aplica principiul potrivit caruia drepturile sunt acordate in raport de timpul lucrat. -Clauza 4 Discriminarea pe motiv de contract pe durata determinata -Clauza 5 din acordul cadru stabileste masuri de prevedere a folosirii abuzive a CMDD -Pentru a preveni prevederea abuziva a CMDD, statele membre au obligatia sa intreprinda una din urmatoarele masuri. a)-Sa stabileasca motive obiective care sa justifice reinoirea contractului sau raportului de munca pe durata determinata ; inchierea de CDD succesive nu poate fi adusa decat in temeiul unor motive obiective.

b)-durata totala maxima a contractului/raportului de munca pe durata determinata succesive de contracte incheiate cu acodul lucratorului in mod succesiv permise de legea nationala. c)-numarul de reinoiri/durata totala maxima a raporturilor de munca /contracte determinate succesive. //Directiva 2008/104 a Parlamentului European si a Consiliului European din data de 19.11.2008 privind raporturile de munca pe o perioada temporara. -Urmareste sa asigure conditii lucratorilor temporari prin asigurarea aplicarii principiului egaliatii de tratamente intre lucratorii temporari si lucratorii cu drepturi depline. -In art 3 al Directivei sunt definite principalele notiuni: -Astfel lucrator temporar inseamna orice persoana fizica care a lucrat cu carte de munca sau se afla intr-un raport de munca cu un agent de munca temporar.. punerea sale la dispozitia unei inter.utilizatoare. -In ceea ce priveste notiunea de contract de munca si de angajare, acesta inseamna contract de munca si de angajare stabilite prin legislatie/reglementare, dispozitii administrative, contracte colective aflate in vigoare in integr. Utilizatoare cu privire la: a)-durata timpului de lucru, orele suplimentare, pauzele si perioadele de repaus, munca pe timp de nopte, concedii si sarbatori legale b)-Renumeratia- Art 5 din Directiva 2008/104 consacra principiul nediscriminarii ,,egalitate de tratamente, conditiile de baza de angajare si de munca aplicabila lucratorilor temporari, sunt pe durata misiunii de munca temporara in cadrul unei intreprinderi.

18

14.05 CURSUL 8 Directiva 54/2006 -5 iunie 2006 a Parlamentului si a Consiliului. Privind punerea in aplicare a principiului egalitatii de sanse si de tratamente intre femei si barbati in raport de munca -Obiectivul directivei consta in garantarea punerii in aplicare a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in raport de munca -Pentru realizarea principiului terbuie avut in vedere 3 aspecte a).-accesul la locul de munca (angajare) inclusiv promovarea si formarea profesionala b)-conditii de munca inclusiv salarizarea (renumeratia) c).-regimurile de securitate sociala (pensii..) def. notiunii de discriminare directa si indirecta Discriminarea directa-situatia in care o persoana este tratata de o maniera mai putin favorabila pe motivul sexului in raport cu o alta persoana care nu este, nu a fost si nu va fi intr-o situatie comparabila Discriminarea indirecta- situatia in care o dispozitie un criteriu sau o practica aparent neutra, dezavantajeaza in mod special persoana de un anumit sex in raport cu persoana de alt sex, in afara de cazul ca masurile respective sunt justificate in mod obiectiv, urmarind un scop legitim si folosind mijloacele corespunzatoare. -In afara de discriminarea directa si indirecta in raport de munca, directive reglementeaza hartuirea in relatii de munca Hartuirea (morala)-situatie in care un comportament nedorit legat de sexul persoanei survine avand ca obiectiv sau efect atingerea demnitatii persoanei, crearea unui mediu intimident,ostil,degradant,umilitor sau apasator. !!Hartuirea pe motiv de sex, dar care nu este neoperat, o hartuire sexuala, urmareste sau are efect lezarea demnitatii persoanei -Notiunea de hartuire sexuala-situatie in care un comportament nedorit cu conotatie sexuala exprimat in mod l sau non verbal are ca obiect sau efect atingerea demnitatii unei persoane si in special de a creea un mediu intimident,ostil,degradant, umilitor sau ofensator. -Din 2006 se aplica tuturor lucratorilor, inclusiv, lucratorilor independenti(profesie liberala) care se afla in activitate precum si cu privire la cei care se afla in concediu medical ,somaj, sau pensie. -Sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei anumite regimuri de securitate sociala care sunt reglementate in mod diferit de statele membre. Art 9 al Directivei- exemple care contravin principiului egalitatii de tratament constand in discriminarea directa sau indirecta pe motivul sexului!!Aceste exemple de discriminari se refera indeosebi la regimul de securitate sociala. De ex.-stabilirea unor varste diferite de pensionare in cazul in care acestea nu sunt justificate pe temeiuri obiective. -In ceea ce priveste relatiile de munca Directiva interzice discriminari directe sau indirecte pe motivul sexului cu privire la: a)-conditii de angajare, criterii de selectie si de recrutare indiferent care este ramura de activitate lade ierarhie profesionala inclusiv in materia promovarii b)-accesul la toate tipurile si la toate nivele de orientarile profsionale, de formare profesionala si de perfectionare
19

c)-conditii de angajare si de munca, inclusiv conditii de concediere si renumeratie d).-afilierea intr-o organizatie profesionala a salariatilor Legea 202/19.04.2002 privind egalitati de sanse si de tratament intre femei si barbati Caracteristici 1)-reglementarea romaneasca contine dispozitii privind egaliati de tratamente intre femei si barbati cu privire la diferite domenii de activitate nu numai cu privire la raportul de munca. 2)-legea romana contine un raport referitor la egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati in domeniul muncii stabilind urmatoarele; a)-alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activitati b)angajarea in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei profesionale. c)-venituri egale pentru munca de valoare egala d)-informare si consiliere profesionala e)-promovarea la orice nivel ierarhic f)-conditii de munca care respecta normele de sanatate si securitate in munca g)-beneficii altele decat cele de natura salariala -Potrivit reglementarilor nationale de egalitate de sanse si de tratament de munca intre femei si barbati beneficiaza in relatiile de munca toti lucratorii inclusiv cei din agricultura -Angajatorii sunt obligati sa asigure egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati inclusive prin introducerea in reglementarile interne privind interzicerea discriminarii bazate pe criteriul sexului. -Este interzisa discriminarea prin utilizarea de catre angajator a unor practici care dezavantajeaza persoane de un anumit sex in relatii de munca cu privire la: a)-anuntarea, organizarea concursurilor/examen si solutie candidatilor pentru ocuparea postului liber. b)-incheierea, suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de munca. c)-stabilirea sau modificarea atributiilor din fisa postului d)-stabilirea renumeratiilor e)-beneficii, altele decat cele altele decat cele de natura salariala f) informare si consiliere profesionala g)aplicarea masurilor disciplinare -In cazul nerespectarii acestor dispozitii, legea stabileste sanctiuni contrventionale pentru angajator.

20