Credine i superstiii legate de mncare.

Oamenii din toate timpurile au considerat intuitiv c actul alimentar poate fi surs a multor boli. Suntem ceeace mncm spunea Hipocraticus din Kos printele medicinei, i tot el mai spunea hrana voastr s v fie leacul. La noi la romni, n mentalitatea popular s-au consolidat anumite practici isvorte din necesiti de igien dar nu numai. Astfel, pentru buna stare a omului nu era indicat a se mnca cu strachina pe genunchi cci te vor durea picioarele sau tragi a srcie. ntruct masa e binecuvntat de Dumnezeu, nu era bine s stai cu fundul pe ea i nici cu coatele; nu era bine s mnnci cu plria pe cap ca s nu rd dracul de tine i nici s pui cciula pe mas ca s nu rmi vduv. Fetele care mncau cu prul despletit la mas se spune c le pica prul iar dac n timp ce mnnci i cade o bucic pe jos, se cheam c e a diavolului sau a poftit-o cineva care a murit. n credina popular fereastra este locul pe unde iese sufletul dup ce murim i poarta pe unde intr sufletele celor dui i de aceea nu era bine s dai mncare cuiva peste geam. Nu era bine s mnnci n timp ce mergeai pe drum dup ap; ne era bine s mnnci n timp ce te pieptnai (se zicea c i mnnci viaa). Brbatului care mnca la mas i fluiera i nnebunea nevasta. Nu era bine s mnnci mncare atins de oareci, pisici sau ciugulit de psri. Brbatul care mnca ouoarele din gin rmnea impotent. Cea mai important regul se referea ns la nemncare; bolnavii trebuiau s in post cnd se mbolnveau iar descntecele trebuiau fcute pe nemncate (inclusiv descttorul sau vraciul trebuia s in post). De asemeni, leacurile trebuiau luate pe nemncate sau pe inima goal.