Sunteți pe pagina 1din 25

MONUMENTUL MOTA-MARIN - CULTUL I.

ORIGINILE CULTULUI DELA MAJADAHONDA 1) Jertfa lui Mota si Marin

DELA

MAJADAHONDA

Totul ncepe cu sosirea unei echipe legionare n Spania pentru a lupta n armata national contra hoardelor bolsevice cari au invadat acest sanctuar al Crestinttii. Inrolati An Tercio, Bandera 6, compania 21, legionarii particip la operatiile din jurul Madridului, distingndu-se in luptele dela Boadilla del Monte, Las Rozas, Pozuelo si Aravaca. Dusmanul primeste ntrituri si opreste naintarea spre Madrid a fortelor nationaliste. Luptele cari urmeaz sunt de fixare a frontului si Bandera a 6-a a fost retras pentru a ntri un punct amenintat, unde inamicul preseaz pentru a produce o ruptur. E sectorul Las Rozas-Majadahonda. In Majadahonda, frontul serpueste chiar dealungul localittii. Dup o groaznic inclestare, satul a rmas in posesiunea nationalistilor, dar comunistii primesc noi intrituri si se pregtesc pentru atac. In aceste imprejurri, intr in transee compania 21 pe o muche de delusor, cu fata spre inamicul care se gsea mai in vale. Acolo s'a ntmplat marea jertf, in ziua de 13 Ianuarie 1937. Iat cum descrie Alexandru Cantacuzino acest moment de rscruce in istoria Legiunii si a neamului ntreg: Imi dau seama c pusca mitralier rmsese fr servanti. Trec s'o ntrebuintez eu. Inamicul, dup primul asalt, se adpostise ntr'o vlcea si trgea cu mare risip de munitii. Bulgrii de pmnt, ridicati de obuze, m loveau in obraz, fumul si praful exploziilor mi usturau ochii. Fac ncercri zadarnice, nu pot pune in miscare mitraliera. Strig ofiterului care se adpostise si el, culcndu-se in transee, c mitraliera nu mai functioneaz, c suntem in toiul atacului inamic fr mitralier. O detuntur dobortoare ma forteaz s nchid ochii. Cnd i deschid o clip dup aceea, privirea imi cade la un metru si jumtate de mine, asupra unui corp ntins cu fata la pmnt. Ingenunchiu si i ridic capul. E Ionel Mota. Ii tin capul in mini, privindu-l ndelung pierdut in nu stiu ce lume departe. La un metru zace Vasile Marin, cu spatele proptit de peretele transeii. Ma ntorc s urlu lui Clime si printelui Dumitrescu, peste vuetul gloantelor si al obuzelor: "Ionel si Marin sunt morti". Peste haina cu stropi de snge nenchegat, ceasul lui Ionel Mota atrn de lant, cu geamul spart. S'a oprit. E cinci fr un sfert. Prin haina strpuns si sfrtecat a lui Ionel Mota se vd culorile Drapelului Romnesc. E drapelul nostru pe care era scris : Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier, cu care neam prezentat Generalului Moscardo. Ionel Mota era ncins cu acest drapel, pe care l luase ca s-l poarte cu el pentru a-l pune in vrful baionetei la atac sau la defilare cnd cuceream un oras. Cu el speram s intrm si in Madrid. Desfac drapelul si l ntind peste trupurile lor. 2) Anii trec... Peste aceast jertf s'au adugat altele. Dusmanii din afar si acei ascunsi in cele mai nalte functiuni ale Statului, pndeau momentul ca s distrug miscarea. Anul 1937 aduce triumful Grzii de Fier in alegeri. Anul 1938 aduce o nou prigoan, cu arestarea Cpitanului si a sute de fruntasi legionari, cu procese nedrepte, sfrsind cu crima din pdurea Tncbesti si groapa dela Jilava. Anul 1939 aduce o nou hecatomb de legionari : masacrele din Septembrie. Anul 1940 e anul victoriei legionare. 6 Septembrie. Trupurile martirilor, ntre cari Cpitanul, Nicadorii si Decemvirii, sunt scoase din gropile unde au fost asvrlite de cli si renhumate, cu participarea ndurerat a ntregei tri, la Casa Verde si in cimitirul dela Predeal. 3) Se aseaz temeliile 1 din 25

In Madrid e numit ministru al Romniei Legionare, camaradul Radu Ghenea. Una din primele lui griji a fost s mearg la Majadahonda si s descopere locul unde au murit sfrmati de acelasi obuz, Ion Mota si Vasile Marin. Orientndu-se dup crtile scrise de ceilalti legionari din echip, Totu, Cantacuzino, Bnic Dobre, si dup mrturiile locuitorilor din sat cari au trit acele momente, Radu Ghenea a isbutit s identifice transeea in care Mota si-a tinut ultimul si cel mai mare discurs al su. In 13 Ianuarie 1941, organizeaz cel dintiu pelerinaj la Majadahonda si pune bazele cultului eroilor Mota si Marin. La aceast prim. ceremonie au participat falangistii spanioli, cari, prin prezenta lor, au voit s perpetueze frtia de arme ntre cele dou miscri si sngele vrsat mpreun pentru aprarea Crucii si a Crestinttii. Din acest an, desi Legiunea czuse dela putere, legionarii afltori in Spania s'au recules in fiecare 13 Ianuarie, an de an, in fata transeii dela Majadahonda, si mini pioase au presrat flori pe locurile mbibate de sngele martirilor. 4) Se nalt o cruce Anii trec... In anul in care Radu Ghenea prseste Spania, pentru a emigra in Argentina, isi fixeaz resedinta la Madrid camaradul Traian Popescu, atasat comercial. Cultul dela Majadahonda nu sufere nicio ntrerupere. In anul 1947, Traian Popescu ia initiativa s se ridice o cruce pe locul unde au czut cei doi eroi. Crucea a fost comandat la un pietrar, iar lucrrile de amenajare ale terenului si de asezare ale Crucii au fost executate de legionarii depe atunci din garnizoana Madrid. Crucea a fost asezat exact pe dmbul unde, in cursul luptelor, se afla postul de mitralier, incadrat de cele dou escuadre de legionari. Din acest punct, cel mai nalt din partea locului, serpuiau apoi in stnga si in dreapta transeele, cari, in 1947, erau nc bine pstrate. Din 1947, cultul dela Majadahonda ia proportii, adunnd in jurul Crucii tot mai mult lume. Intre numeroasele personalitti spaniole cari au participat la solemnittile dela Majadahonda a fost si venerabila figur a Generalului Moscardo, eroul dela Alcazar, in anul 1952. 5) Achizitia terenului Locul pe care era nfipt Crucea se afla la intersectia a dou proprietti. Cum veneai spre Cruce, terenul apartinea ntreprinderii de telecomunicatii Entel ; terenul din laturile Crucii si in spatele ei era proprietatea Doamnei Hermenegilda Labrandero, din satul Majadahonda. Initiativa achizitionrii terenului a avut-o inginerul Petre Sorici, in cadrul unei sedinte a cuibului Ic Tnase, din Madrid. S'a luat mai ntiu contact cu Dl. Heliodoro Sanz, un nepot al proprietarei terenului si acesta a prezentat pe legionari Doamnei Labrandero. In Martie 1954, camarazii Tuliu Basiu, Ovidiu Trlea si Petre Sorici viziteaz pe Doamna Labrandero, solicitndu-i vnzarea terenului din spatele Crucii, pentru eventuala construire a unui monument sau a unei ermite. Doamna nu numai c a fost dispus s cedeze terenul, dar a declarat delegatiei legionare c l face donatie in amintirea unui fiu al ei, ucis de comunisti chiar in poarta casei ei. Nici nu a acceptat s trimit pe cineva pentru msurarea locului, lsnd toat latitudinea legionarilor s ia ct teren le trebuie in spatele Crucii si s fac ei msurtorile. Peste cteva zile, Ovidiu Trlea, Ilie Sturdza si Ovidiu Stnescu se duc la Cruce, unde msoar o suprafat de 200 metri patrati. La 1 Noembrie 1954, incep lucrrile de amenajare si consolidare ale terenului, sub conducerea lui Traian Puiu, pe baza principiului de tabr. S'a remarcat prezenta aproape constant timp de o lun a camarazilor Nicolae Borca, Tuliu Basiu, Ion Baicu, Ion Bozosan, Petre Sorici, Ion Tolescu si Ovidiu Trlea. Nivelarea terenului a fost foarte grea., fiind constituit de straturi de stnci. A fost necesar de ntrebuintat aproape tot timpul trncopul. O lun de zile a durat lucrul pn ce terenul a fost nivelat si in spatele Crucii s'a ridicat un platou. Locul a fost apoi nfrumusetat cu arbusti si alte plante, cari au format un gard viu att in jurul platoului ct si al Crucii. 2 din 25

In luna Mai 1955, ntreaga garnizoan Madrid se deplaseaz la Majadahonda si lucreaz la curtirea drumului si a platoului de ierburi, reusind s dea un aspect frumos ansamblului nconjurtor al Crucii. La aceast initiativ. a participat si Doamna Zoe Sturdza. 6) O schimbare fundamental In anul 1955, se petrece o schimbare fundamental in desfsurarea actelor dela Majadahonda. Gratie actiunii ntreprinse de Dl. Sergio Cifuentes, pe atunci Seful Serviciului Exterior al Falangei, Ministrul Secretar General al Miscrii hotrste ca la solemnittile dela Majadahonda s participe in mod oficial autorittile spaniole. De aici nainte organizarea exterioar a ceremoniei intr in protocolul Statului Spaniol. In fiecare an, in Biserica satului dela Majadahonda se aseaz covoare, fotolii si alte embleme oficiale, iar drumul pn la Cruce este mpodobit cu drapele spaniole si romnesti. Chiar deasupra Crucii flfie drapelul Grzii de Fier, nconjurat de o multime de drapele ale celor dou natiuni. La ceremonie sunt reprezentate, in mod oficial, Ministerul de Externe, Ministerul Armatei si Secretariatul General al Miscrii. Se depun coroane in numele acestor institutii. Mai particip apoi autorittile guvernamentale locale si reprezentantii diverselor corpuri falangiste. Se tin discursuri, in numele ministrilor si a organizatiilor falangiste. Actele sunt difuzate prin emisiunile oficiale de Radio si adeseori prin Televiziunea Spaniol. 7) Institutionalizarea cultului Indat dup acest pas inainte, din mai multe sectoare de prieteni ai Legiunii se propune crearea unei institutii hispano-romne, care s asigure perpetuarea cultului. Din partea romneasc, cel ce si-a dat mai mare interes pentru realizarea unei asociatii mixte de prieteni ai Majadahondei, a fost George Demetrescu, Presedintele Comunitatii Romnilor din Spania. Dintre spanioli, Marchizul de Vivel, Dl. Luis Beneyto si Sergio Cifuentes. In urma unor eforturi de doi ani, se obtin adeziunile a aproape una sut de personalitti spaniole si romne si in anul 1959 se fundeaz Asociatia Amigos de Maja dahonda, sub presidentia Generalului Ricardo Villalba Rubio, avnd ca vice-presedinti pe Dl. Luis Beneyto si pe George Demetrescu, iar ca secretar general pe marele prieten al Legiunii, Dl. Sergio Cifuentes. Restul Comitetului este format din ilustre personalitti spaniole si eminenti membri ai comunittii romnesti. Asociatia Amigos de Majadahonda si-a schimbat mai trziu numele in Hermandad Hispano-Rumana Majadahonda. Odat cu nfiintarea asociatiei, organizarea actelor dela Majadahonda trece in sarcina non institutii. Invitatiile de participare la ceremonie se fac in numele presedintelui acestei asociatii, Generalul Ricardo Villalba Rubio, care si pronunt in fiecare an discursul omagial. In afar de membri afltori in Spania, Asociatia Majadahonda admite si membri afiliati din strintate. In modul acesta un mare numr de legionari si prieteni, din afar de Spania, s'au nscris in Asociatie. 8) Initiativa Monumentului Cu prilejul aniversrii dela Majadahonda din 1963, Dl. Beneyto a propus participantilor si acestia au acceptat cu entuziasm ideea construirii unui Monument pe locul unde au czut cei doi eroi. In acelasi timp s'au strns si primele donatii, pstrate de Dl. Beneyto, cari au constituit fondul initial de constructie al Monumentului. Dl. Sergio Cifuentes, nsufletit de aceeasi idee, si-a luat sarcina de a imagina viitorul Monument: el este autorul proiectului pe baza cruia s'a construit apoi aceast oper. Diverse mprejurri, independente de vointa initiatorilor, au impiedicat ns ca ideea s ajung la realizare pn in anul 1970. 3 din 25

II. APELUL SI STRNGEREA FONDULUI 1) Apelul Miscrii Legionare In 10 Decembrie 1969, Comandantul Miscrii Legionare, Dl. Horia Sima, a lansat un apel ctre toti Romnii din exil pentru a contribui la strngerea fondurilor necesare pentru ridicarea Monumentului Mota-Marin. Suma prevzut, dup o prim apreciere, se ridica la 10.000 dolari U.S. Romanii din exil erau solicitati s subscrie, dup posibilitti si capacitatea lor de sacrificiu, crmizi de valori diferite, cari vor servi si ca chitant de primirea banilor. Apelul a fost publicat in Tara si Exilul, din Noembrie-Decembrie 1969, avnd urmtorul continut: MONUMENTUL MOTA-MARIN Chemare ctre toti Romnii Frati Romni, Transeea dela Majadahonda, unde in 13 Ianuarie 1937 au czut cu arma n mn Ion Mota si Vasile Marin, aprnd Spania, Europa si Crestintatea de armatele Antichristului, este strajuit de o cruce ridicat in anul 1947, din evlavia unui camarad. A sosit momentul ca s inltm pe acest loc un monument de granit care s dinuiasc peste veacuri, infruntnd intemperiile vremii si vestind generatiilor de mine mretia jertfei lor. In acest scop am pus in circulatie, cu semntura mea, mai multe serii de bonuri-crmizi de valori diferite, destinate a servi ca dovad acelor pribegi cari si vor da obolul lor pentru constructia monumentului. Suma de care avem nevoie este de aproximativ 10.000 (zece mii) dolari U.S. Emisiunea de cramizi este format din urmtoarele valori: 5, 10, 20, 50 si 100 dolari U.S. In modul acesta, fiecare dispune de latitudinea de a contribui dup posibilittile lui si dup puterea lui de sacrificiu. Subscriptiunea se ncheie la 15 Iunie 1970. Persoanele ncredintate s strng contributiile destinate ridicrii monumentului vor poseda o mputernicire dela mine si vor semna pe bonuri in calitate de casieri. Sumele adunate pentru ridicarea monumentului vor fi centralizate la Madrid de ctre Dl. Inginer Tuliu Basiu, care va indeplini functiunea de casier central si administrator al fondului. Persoanele izolate pot trimite direct contributia lor la Madrid, la Centru, de unde vor priori bonul-chitant corespunztor. Constructia va incepe in primvara acestui an si, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfintirea va avea loc in 13 Septembrie 1970, implinindu-se in acest an 33 de ani dela glorioasa lor cdere. Comitetul de Constructie al Monumentului va fi alctuit din toate acele persoane cari au contribuit la ducerea la bun sfrsit a lucrrii, fie prin actiunea de colectare a fondurilor fie in alte forme. Numele lor se vor bucura de o atentie special. Nu asteptm nicio contributie dela anti-romni, dela acei cari si-au schimbat dimensiunile sufletesti, si nici nu le acceptm pentru a nu ofensa marea jertf. Pentru actul sfintirii voiu constitui un comitet de patronaj alctuit din vechea gard legionar, din reprezentanti ai Asociatiei Hermandad Hispano-Rumana Majadahonda, din notabilittile comunale si din alte personalitti romne si strine. Sunt convins c cercurile romnesti din exil vor rspunde la acest apel si la aceast btlie, pentruca, in termenul prevzut, s mplinim lucrarea care va perpetua memoria celor doi Cruciati ai Neamului nostru. In mprejurrile tragice de astzi, aceast constructie va deveni un monument al rezistentei nationale contra cutropitorului si o chezsie a biruintei de mine. O crmid pentru Majadahonda este o crmid pentru nltarea Neamului din ntunericul si ruina de astzi. HORIA SIMA 4 din 25

Madrid, 10 Decembrie 1969 La scurt interval dup publicarea apelului, Comandantul Miscrii trimite si o circular legionarilor din exil, cu scopul de a le explica importanta lucrrii si a-i ndemna la un efort maxim in strngerea fondurilor. Circulara dateaz din 13 Ianuarie 1970 si are urmtorul continut: MONUMENTUL MOTA-MARIN - Circular Camarazi, Cum veti avea prilejul s cititi in Tara si Exilul, am fcut un apel ctre Romnii din Exil, legionari si prieteni, ca s contribue le strngerea unui fond de constructie pentru nltarea Monumentului Mota-Marin. Modalittile de subscriere la acest fond le veti gsi in Buletin. Dupcum veti vedea din apel, lucrarea e prevzut s se termine in acest an si am fixat si data sfintirii monumentului. In momentul cnd v scriu aceste rnduri, nu dispunem de nicio sum mai important care s garanteze realizarea acestui obiectiv. Dar am o ncredere nemrginit in voi toti, hind sigur ca nu v veti precupeti niciun sacrificiu si veti rspunde cu elan acestui apel. Suma, aparent mare de care avem nevoie, 10.000 dolari, e determinat de faptul ca si in Spania, intre timp, s'au scumpit enorm att materialul de constructie ct si mna de lucru. Dac cumva va prisosi ceva, o voiu folosi pentru editarea in spaniol a crtii lui Nicolae Totu, Insermnri de pe Front. Tinnd seama de importanta. acestui realizri pentru destinele Legiunii, pe plan istoric si spiritual, tinnd apoi seama de timpul scurt ce ne st le dispozitie, cer tuturor camarazilor un efort maxim in ce priveste jertfa fiecruia ct si in actiunea de colectare de fonduri din cercul de prieteni si cunoscuti. Greuttile materiale vor fi larg compensate de onoarea si bucuria de a fi pus o crmid la zidirea acestui monument. La sfrsitul lucrrii, Inginerul Tuliu Basiu, casierul central si presedintele Comitetului de Constructie, va face o dare de seam asupra situatiei fondului si felul cum a fost ntrebuintat, pentru cunostinta tuturor. Anul 1970 s v aduc sntate si s dea Dumnezeu s ne ntlnim cu totii la Majadahonda pentru a saluta desvelirea monumentului. Cu frteasc dragoste, Triasc Legiunea si Cpitanul ! Horia Sima Comandantul Miscrii Legionare 2) Casieria Central Sistemul de strngere al fondurilor s'a imaginat pe baza emiterii unor crmizi de valoare diferit, destinate a servi in acelasi timp si ca chitante pentru banii primiti dela donatori. Crmizile au fost desemnate, dup indicatiile Comandantului Miscarii, de ctre camaradul Nicu Iancu, inc din vara anului 1969. Dup o serie de corecturi si adaptri, proiectul a fost adoptat definitiv si dat la tipar, in asa fel inct nainte de a fi publicat manifestul Comandantului, in Decembrie 1969, crmizile erau imprimate si gata de a fi distribuite. Cheltuielile pentru confectionarea si expedierea carnetelor de crmizi au fost suportate, ca o prim contributie la Monument, de ctre garnizoana Sao Paulo. S'au emis urmtoarele valori : de 5, 10, 20, 50 si 100 dolari U.S., cari s'au prins apoi in carnete, dup valoarea lor. Crmizile erau semnate de Seful Legiunii, dar pentru a fi valabile, mai trebuia s poarte si semntura persoanei insrcina.te dela Centru de a strnge contributiile si care functiona in calitate de casier. Pentru fiecare centru romnesc din exil s'a designat un casier local, care avea misiunea s primeasc carnetele Mota-Marin, s le desfac in raza lui de actiune, emitnd, sub semntur proprie, bonurile-crmizi la persoanele cari au contribuit. 5 din 25

Pe msura ce se adunau sume mai importante, casierul local avea grij s le trimit la Centru, tinnd permanent evidenta bonurilor distribuite si a celor rmase, in vederea socotelii finale. S'a fixat ca termen maxim de nchidere a subscrierilor data de 15 Iunie 1970, pentru a se putea face fat primelor cheltuieli. Intr'adevr, cum sfintirea Monumentului a fost fixat pentru 13 Septembrie, lucrrile preliminare trebuia s nceap foarte de timpuriu. Chiar inainte de 15 Iunie, au nceput s soseasc primele contributii din mai toate centrele romnesti, inct casieria central a dispus de sumele necesare pentru a contracta lucrrile initiale. Casieria Central a fost incredintat, prin apelul adresat de Comandant tuturor Romnilor din exil, inginerului Tuliu Basiu din Madrid, nsrcinat in acelasi timp si cu administratia general a fondului de constructie. Casierii locali trimiteau sumele adunate camaradului Tuliu Basiu. Tot inginerului Basiu trebuia s i se trimit si socotelile finale, dup implinirea misiunii lor. 3) Comitetul de Constructie Paralel cu organizarea sistemului financiar, s'a dispus constituirea Comitetului de Constructie al Monumentului. El a fost conceput a fi format din toate acele persoane cari vor aduce un aport de important la constructia Monumentului, fie prin munca direct fie prin strngerea de fonduri fie prin alte prestatii. Acum, trebuie s deosebim intre Comitetul de Constructie in sens restrns, format din acele persoane cari s'au ingrijit pe teren de ridicarea Monumentului, dirijnd lucrrile si Comitetul in sens larg, care a inglobat, cum se arat mai sus, totalitatea persoanelor cari au fcut eforturi remarcabile de alt natur. Comitetul de Constructie, in sens de constructori ai Monumentului, a fost format numai din urmtorii legionari: Inginer Tuliu Basiu, ca presedinte, Petru Sorici si Ovidiu Trlea, ca auxiliari. In mod special s'a urmrit ca functiunea de administrator al fondului si aceea de presedinte al Comitetului de Constructie s fie exercitat de una si aceeasi persoan, pentru a nu se pierde timp si a nu se crea complicatii inutile. Pentru a nainta lucrrile in ritmul prevzut, era absolut necesar ca persoana care trata cu diversii antreprenori s dispun imediat si de fondurile adunate, pentru a pune in miscare repede ntregul angrenaj al lucrrii. Din aceast epoc, Martie 1970, cnd s'au pus bazele Comitetului de Constructie, dateaz Comunicatul Nr. 1, depe cmpul de btlie al Monumentului: Btlia pentru nltarea Monumentului Mota-Marin Comunicat Nr. 1 Abia nceput, btlia pentru ridicarea Monumentului se desfsoar cu mare entuziasm in toate centrele romnesti. Avem bucuria s constatm, c, in afar de legionari, multi alti Romni, ntre cari si noi veniti, s'au inscris cu obolul lor. Dar e lung drumul pn la adunarea celor 10.000 dolari. Sriti cu totii in ajutor, pentru a umplea aceast sum. Timpul e scurt si ziua inaugurrii se apropie. S'au ncorporat pn acuma Comitetului de Constructie prin realizri exceptionale, sub presidentia inginerului Basiu, urmtorii camarazi: inginer Petru Sorici si Ovidiu Trlea, coproprietari ai terenului de constructie. Apoi: Nicu Iancu Traian Golea Sandu Marin Dumitru Leonties Ion Mrii Vasile Mailat. 6 din 25

Notez c nu eu formez Comitetul de Constructie, ci iau numai act de exceptionalele contributii ale unor camarazi si i trec in acest Comitet. Astept ca alte nume s se adauge acelor de mai sus, formele de contributie putnd fi de cea mai variata spet. Comitetul de patronaj va fi prezitat in comun de Generalul Villalba, presedintele Asociatiei Amigos de Majadahonda si de Dl Mihail R. Sturdza, care va re prezenta Miscarea si va fi oratorul nostru principal la actui sfintirii. Vor mai fi si alti oratori cari vor fi desemnati mai trziu. Amintesc cu acest prilej c primul gnd al ridicrii unui monument la Majadahonda a fost al Dlui Luis Beneyto, care a si nceput strngerea primului fond. O importanta sum de bani a fost pus de Dl Beneyto la dispozitia Comitetului de Constructie, fiind predat inginerului Tuliu Basiu. Dragi camarazi, e vorba de un sacrificiu deosebit, care apoi se va revrsa nsutit si nmiit asupra fiecruia, prin Binecuvntarea lui Dumnezeu. Cu o frteasc mbrtisare, Triasc Legiunea si Cpitanul ! Horia Sima Comandantul Miscrii Legionare 4) Difuzarea proectului de Monument Pentru a putea intensifica actiunea de strngere a fondurilor, camarazi din mai multe tri au cerut Centrului s li se trimit fotografii cu proectul de Monument, pentruca. lumea s vad despre ce este vorba. Inginerul Tuliu Basiu a ajuns in posesiunea schitei Monumentului. Dl Sergio Cifuentes, adnc emotionat de hotrrea Miscrii de a relansa campania de strngere a fondurilor, cu mult bunvoint i-a pus la. dispozitie desenul original. Inginerul Basiu a 1sat s se fac mai multe fotocopii, pe cari apoi Comandantul le-a expediat la toate garnizoanele, insotite de Comunica.tul Nr. 2, al c_rui text urmeaz: Btlia pentru Inltarea Monumentului Mota-Marin Comunicat Nr. 2 1) Alturat veti gsi o copie a proiectului de Monument Mota-Marin, care, cu mici modificri, va fi turnat in granit. Proectul este opera marelui nostru prieten, Sergio Cifuentes, Secretarul General al Asociatiei HispanoRumana Majadahonda. Este o lucrare evocatoare si inspirat, in care se imbin asprimea vietii ostsesti a Castiliei cu conceptia de viat a lui Ion Mota, bazat in energia si hotrirea cu care apra adevrurile fundamentale ale Natiunii si Crestinttii. 2) S'a incorporat Comitetului de Constructie camaradul Pavel Onciu. 3) Adresa Inginerului Tuliu Basiu, unde se vor trimite toate sumele de mputernicitlor nostri, este urmtoarea: Don Tuliu Basiu, Cale Virgen del Coro, Nr. 7-7, (Barrio dela Concepcion) Madrid-17. Cu bine si sntate, Triasc Legiunea si Cpitanul ! Horia Sima Comandantul Miscarii Legionare Efectul provocat de fotografia viitorului Monument a fost extraordinar in toate cercurile romnesti din exil. Nu numai legionarii, ci toti Romnii cari l-au contemplat in imagine au rmas nmrmuriti de mretia si frumusetea lui. Se credea c va fi un monument funerar, o troit de o anumit mrime, cnd in realitate era vorba de un Monument care-si merita cu desvrsire numele si care putea face cinste oricrei tri. 7 din 25

Din acel moment, pungile s'au deschis mai generos si crmizile au putut fi plasate cu mai mare usurint. Dar s'a mai petrecut si altceva. In mai multe centre romnesti, schita Monumentului a fost reprodus si difuzat. Citm ziarul "America", din 3 Mai 1970, care, mpreun cu fotografia proectului de Monument, a publicat si urmtorul apel al Dlui Chiril Ciuntu, insrcinatul principal cu strngerea fondurilor din USA si Canada: Frate Romn: Rogu-te frumos, priveste aceast fotografie si ncearc s prinzi cu gndul si inima de Romn mretia acestui Monument. Este vorba de o infptuire de o valoare imens pentru urmrile ce pot s influenteze evenimentele imediate sau mai ndeprtate ale neamului nostru. Este vorba de un monument, care va deveni piatra de hotar ntre noi -Romnii anticomunisti-, si cavalerii ntunericului (comunistii). Este vorba de doi Romni, cari, acum 32 de ani, au murit cu arma in mn pe cmpul de btaie, luptnd impotriva comunismului. Este vorba de Ion Mota si Vasile Marin, cari au ncercat din toate puterile lor s arate pericolul comunist, dar pe cari prea putini i-au nteles atunci. Desigur, era prea de vreme. De aceea, Frate Romn, mi iau permisiunea s ndjduiesc, c vei rspunde din toat inima la aceast chemare, contribuind cu jertfa Dtale bneasc la ridicarea acestui mret monument. Cu sincere multumiri, Chiril Ciuntu. Apelul Dlui Chiril Ciuntu a fost reprodus si de Dl. George Boian in gazeta Porunca Vremii, numrul din Mai-Iunie, 1970, impreun cu proectul Monumentului si o splendid vedere dela Majadahonda, ncadrat de chipurile celor doi eroi, Ion Mota si Vasile Marin. Un grup de Romni inimosi din New York au reprodus si difuzat pe patru pagini volante Chemarea Comandantului, Apelul Dlui Chiril Ciuntu, tipurile de crmizi puse in circulatie, avnd pe frontispiciu proectul Monumentului Mota-Marin. Gratie acestor initiative, toti Romnii din America si Canada au putut s ia act de lucrarea ce se nlta la Majadahonda, contribuind la realizarea ei. In Germania s'a petrecut un fenomen asemntor. Asociatia Romnilor din Sudul Germaniei, de sub presidentia Dlui Dr. Gheorghe Tase, a distribuit ntre membrii Asociatiei si in alte cercuri romnesti schita Monumentului, solicitndu-le s contribuie la fondul de constructie. In al doilea rnd, Dl. Dr. Dumitru Leonties a lansat un apel ctre Germanii originari din Romnia si ctre Romnii refugiati, ssi ofere obolul pentru inltarea Monumentului. Apelul a fost nsotit de fotografia viitorului Monument. Insfrsit, Dl. Vasile Mailat a adresat o chemare in limba german, insotit de traducerea apelului Comandantului Legiunii. In urma acestor initiative, apelul pentru nltarea Monumentului a avut un larg rsunet in Germania, care s'a verificat apoi si prin importantele sume de bani colectate din aceast tar. III. CONSTRUIREA MONUMENTULUI 1) Lucrrile preliminare Lucrrile preliminare pentru construirea Monumentului au nceput foarte de timpuriu. Inc din luna Martie 1970, inginerul Basiu a intreprins primii pasi pentru solutionarea a o multime de chestiuni cari interesau ridicarea lui. In primul rnd, proectul de Monument nu reprezenta dect o schit exterioar a lui, care trebuia pus in form, adic transformat de un arhitect autorizat intr'un plan prevzut cu toate msurtorile lui, pentruca, pe bazele acestui plan, s inceap zidarii constructia. Proectul definitivat trebuia apoi s obtin dou aprobri : una a Colegiului Arhitectilor din Madrid si alta a Primriei din Majadahonda. 8 din 25

Camaradul Basiu a avut norocul s intlneasc chiar in localitate pe arhitectul Luciano Diez-Canedo, considerat oarecum arhitectul satului, pentruc avea la activul lui numeroase lucrri oficiale si particulare executate in Majadahonda. Solicitndu-l s colaboreze la realizarea definitiv a proectului si s-l semneze pentru a fi inaintat autorittilor competente pentru aprobare, a binevoit s fac acest serviciu cu cel mai mare entuziasm. Proectul a obtinut aprobarea Colegiului Arhitectilor pe ziua de 8 Iunie 1970, iar aprobarea Primriei s'a dat ceva mai trziu. Era un pas important fcut inainte si care permitea trecerea la faza de constructie propriu zis. A doua chestiune care trebuia rezolvat nainte de a se ncepe lucrarea, era asezarea Monumentului. Dup cum stiu toti cei ce au vzut locul din spatele Crucii nainte de ridicarea Monumentului -singurul loc unde se putea face amplasarea lui-, acesta era abrupt. Chiar micul platou din spate a trebuit s fie nivelat. Aveam nevoie de o suprafata plan de 25 m. pe 25 m., si cum inltimea Monumentului era iarsi de 15 metri, trebuia asezat suficient de departe, pentru a avea perspectiv. Groapa care se deschidea in spate trebuia umplut cu cteva mii de m3 de pmnt, adus din alt. parte. Inginerul Basiu a rezolvat aceast chestiune tehnic, fcnd toate msurtorile necesare, iar in problema orientrii Monumentului a fost ajutat de Ovidiu Trlea. Dar terenul ce-l primiserm ca donatie dela Doamna Hermenegilda Labrandero nu era ndestultor pentru a servi la asezarea Monumentului. Se punea problema achizitionrii unei portiuni de teren de 3-4 ori mai mare. Mai era nevoie de cca. 15 metri in profunzime si in ltime. Doamna Hermenegilda, donatoarea terenului din imediata apropiere a Crucii, murise. Terenul de care aveam nevoie, in continuarea celui donat, fusese mostenit de nepotii ei, Arturo Sanz Millan, actualul primar, si de vrul lui, Heliodoro Sanz Millan. In Aprilie 1970, Comandantul Miscrii Legionare, mpreun cu camarazii Costea si Trlea, se deplaseaz la Majadahonda si fac o vizit primarului, cu scopul de a rezolva chestiunea terenului suplimentar de care aveam nevoie. Bine inteles c reprezentantii Legiumi, avnd in vedere donatia precedent, nu au vroit s reclame o nou donatie, ci au solicitat pe Dl. Arturo Sanz Millan s le vnd parcela necesar, oferindu-i a o plti, la pretul in curs. Dl. Arturo Sanz Millan nici nu a vroit s aud de asa ceva, ci a declarat c se consider legat de donatia precedent si ne pune la dispozitie, tot cu caracter de donatie, terenul de care mai aveam nevoie pentru zidirea Monumentului. Aceast ofert neasteptat nu numai c ne-a surprins prin generositatea ei, dar a nsemnat in acelasi timp o important economie in resursele de cari dispuneam pentru construirea Monumentului. Intre timp, pretul pmntului crescuse mult la Majadahonda, din cauza numeroaselor constructii, prin faptul c localitatea devenise un centru de descongestionare al Copitalei, nct donatia suplimentar reprezenta o usurare considerabil. Indata primarul, impreun cu persoanele susnumite, au plecat la fata locului si au facut msurtorile necesare. A fost un moment de mare bucurie. La inceputul lui Iunie 1970, toate aceste chestiuni preliminare erau rezolvate: dispuneam de terenul necesar, planul era definitivat si aprobat, iar asezarea Monumentului fusese fcut dup criteriile cele mai rezonabile, tinnd seama de coracteristicile locului. 2) Contractarea constructiei Inca din luna Aprilie, Inginerul Basiu, nsotit uneori de alti camarazi (Costea, Trlea), a colindat carierele de granit din mprejurimi pn la Escorial, pentru a descoperi o piatr frumoas si pentru a se interesa de pret. La inceput ne-am gndit s realizm Monumentul din blocuri masive de granit, dar ncurnd am renuntat la aceast idee, deoarece ar fi costat dublu dect bugetul prevzut si nu s'ar fi infptuit dect in doi ani. Ne-am oprit la solutia plcilor de granit, aplicate pe un schelet de beton. Dealtminteri e un procedeu curent. Insusi Arcul de Triumf din Madrid e construit in acelasi fel. Dup lungi si obositoare drumuri, inginerul Basiu s'a fixat asupra granitului de Becerril, o comun din muntii Guadarrama. In genere, celelalte granituri aveau multe pete, in timp ce granitul de Becerril, mult mai putine. Granit de cea mai bun calitate din punct de vedere al purittii nu se gsea dect la Segovia. Nu numai c era foarte stump, dar si transportul ar fi fost enorm. Dar, cum spuneau 9 din 25

cunoscatorii, dac plcile sunt bine potrivite, usoarele dungi din granitul de Becerril nici nu se observ. Zidirea Monumentului se desfcea de fapt in dou lucrri diferite -Constructia propriu zis a Monumentului cdea pe seama pietrarilor. Acestia trebuiau s prelucreze granitul, transformndu-l in plci si apoi s le fixeze pe scheletul de beton. Tot pietrarii vor construi si treptele Monumentului. -Miscarea de pmnt, umplerea depresiunii, nivelarea terenului si construirea fundamentului si a scheletului, cdeau in seama zidarilor. Printr'o fericit coincidenta, s'au gsit antreprenori pentru aceste lucrri chiar in Majadahonda. Constructia Monumentului a fost ncredintat antreprenorului de carier. de piatr, Manuel Vidal, iar lucrrile de teren si zidarie (miezul de beton si legturile de fier), unor echipe de zidari, tot din Majadahonda, avnd ca sefi pe Berlana, Martin si Alfonso Montero. In prima sptmn din luna Iunie 1970, Inginerul Basiu si Ovidiu Trlea au semnat contractele cu acesti antreprenori. Pietrarul Vidal, chiar in cursul sptmnii urmtoare, 8-15 Iunie, a inceput cioplirea pietrii la Becerril, iar zidarii au adus uneltele necesare si au nceput miscarea pmntului intre 15-22 Iunie. Trebue adugat c apa necesar pentru facerea cimentului si a betonului armat a fost pus la dispozitie de intreprinderea Entel, proprietara cldirii din vecintatea Crucii. Ovidiu Trlea a fcut o cerere Directorului Societtii de Comunicatii Entel si acesta a dat aprobarea in cateva ore ca s se utilizeze apa necesar din depozitul ntreprinderii si intreaga cladire sa poat fi folosit pentru depozitarea materialului. 3) O data memorabil Insfrsit, a venit un moment de multumire, dup attea alergturi, oboseli, nelinisti si indoieli. La 1 Iulie 1970 s'a dat semnalul pentru nceperea constructiei propriu zise. Placile de granit se lucrau de zor la Becerril si o parte din ele au fost deja aduse la Majadahonda, iar zidarii erau pe teren. Parohul din sat, Pablo Alobera del Rio, a binecuvntat nceputul lucrrilor, in prezenta camarazilor Gheorghe Costea si Ovidiu Trlea. Inginerul Basiu, fiind la serviciu, nu a putut participa la solemnitate. Cu acest prilej, Comandantul Miscrii a dat al treilea Comunicat depe cmpul de btlie al realizrii Monumentului, pentru a ncunostiinta pe legionari de stadiul lucrrilor. Btlia pentru nltarea Monumentului Mota-Marin Comunicat Nr. 3 Cu ajutorul lui Dumnezeu, in ziua de 1 Iulie 1970, au nceput la Majadahonda, lucrrile pentru ridicarea Monumentului. Slujba de binecuvntare a lucrrilor a fost oficiat de parohul local, R. P. Don Pablo Alobero del Rio, in prezenta camarazilor Gheorghe Costea si Ovidiu Trlea, si a echipei de lucrtori. Imediat a intrat in functiune excavatoarea pentru sparea terenului, unde se va turna fundamentul. Plcile de granit cari vor nvlui Monumentul sunt in lucru mai de mult. l) Cele dou luni cari s'au scurs dela ultimul comunicat (Nr. 2, 29 Martie 1970), au fost deosebit de incrcate si laborioase. Proectul de monument, asa cum l-ati vzut, nu reprezenta dect o schit. El a trebuit s fie dat unui arhitect, pentru a-l pune in form, in vederea executiei. S'au ndeplinit apoi toate formalittile necesare att la Colegiel Arhitectilor ct si la autorittile administrative. S'au contractat, nsfrsit, dou ntreprinderi din Majadahonda pentru executarea lucrrilor, una care ciopleste granitul si alta care realizeaz partea intern a Monementului. Gratie apoi unei donatii a aceleiasi familii, s'a mrit lotul initial, care era numai de 200 m2 cu nc 700 m2, nct att Monumentul ct si platforma lui se vor cldi pe terenul nostru. 10 din 25

In toat aceast perioad dificila si incert ne-am bucurat de sprijinul cald al familiilor fruntase din Majadahonda, al preotelui si al autorittilor locale. 2) Ct priveste pretul lucrrilor, el va depsi prevederile initiale. Numai plcile de granit cost 450.000 de pesete. Dup socotelile provizorii ale camaradului Basiu, cheltuielile se vor ridica la 900.000 de pesete, adic cu 3.000 dolari mai mult dect suma fixata in apel. Suma adunat pn acum se apropie de o jumatate de milion. Avnd in vedere necesitatea unui efort suplimentar, prelungesc pn la 15 August 1970 actiunea de colectare a fondurilor. Orice sum mai important trebue expediat imediat la Centre. 3) S'au incorporal Comitetului de Constructie: Traian Borobaru Faust Brdescu Radu Ghenea Elena Popescu Alexandru Suga Lucia Trandafir 4) Dup prerea sefului Comitetului de Constructie, inginerul Basiu, nu avem niciun motiv s credem ca ar putea interveni vreo amnare a actului sfintirii. In orice caz, cu o lun de zile nainte, veti primi con((5) datei. 5) Imnul rezistentei legionare, de Faust Brdescu, a fost pus pe note chiar de autor. Camaradul Brdescu va trimite imnul, cu melodia nsotitoare, tuturor garnizoanelor, pentru a fi nvtat. Se va cnta la desvelirea Monumentului. Inc un efort, camarazi, si suntem sus pe creste. Monumentul va deveni realitate. Cu toat dragostea, Triasc Legiunea si Cpitanul ! Horia Sima Comandantul Miscrii Legionare Madrid, 3 Iulie 1970 4) Luna Iulie In aceast lun, lucrarile au mers aparent destul de ncet. In realitate, s'a lucrat in adncime, terminndu-se fundamentul, ceeace a durat dou saptmni. La 15 Iulie, baza Monumentului a fost terminat si abia in a doua jumtate a aceleiasi luni, s'a inceput construirea partii vizibile a lui. Tot in aceast lun, inginerul Basiu a comandat crucea la intreprinderea Cointra, unde lucreaz el. Crucea e din fier, mbrcat cu plci de alam, un aliaj care rezist intemperiilor. Crucea va fi gata in luna August, dar nu va putea fi fixat decat 7 zile dupa terminarea Monumentului, cnd cimentul s'a nchegat bine. In a doua jumtate a lunii Iulie, Comandantul Legiunii a inspectat lucrrile, rmnnd multumit de progresele lor. Se ncepuse punerea placilor, ridicndu-se constrnstructia la 22,50 m. Partea central, in apropiere de baz, a dat multa btaie de cap si asa se explic incetineala aparent cu care se lucra. Dar odat terminat faza aceasta, ne asigurau antreprenorii, progrele vor fi mult mai mari, iar Monumentul va fi terminat, conform contractului, pn la 25 August. Ct riveste treptele, fixarea lor va merge foarte repede, inct nu vor produce nicio intrziere. 5) Monumentul se nalt n zri Pe ct de incet preau c merg lucrrile in luna Iulie, pe att de repede au inaintat in luna August. De fapt, luna Iulie a fost tot att de laborioas, dar cum constructorii lucrau atunci la fundament si la baza Monumentului, nou ni se parea c nu se fac progrese, penntruca nu vedeam coloanele inltndu-se. La nceputul lunii August, camaradul Tuliu Basiu pleac in concediu, pentru a-si reface sntatea, dupa un efort epuizant de peste patru luni. In locul lui ramane s supravegheze 11 din 25

lucrrile Ovidiu Trlea. Cum problemele principale erau rezolvate, nu mai rmneau acum decat s se intensifice ritmul lucrrilor, pentruca Monumentul s fie gata pentru sfintire, in 13 Septembrie 1970, asa cum anuntase Comandantul. Toti legionarii din ntreaga lume stateau cu inima strns de emotie, temndu-se fie de o amnare fie chiar de o intrerupere. Chiar si Comandantul Miscrii, in Comunicatul Nr. 3, lasase o portit ntredeschis si posibilittii ca data sfintirii s se amne. Se puteau ivi dou contra-timpuri : fie c, constructorii nu ar fi putut razbi cu lucrarea, asa cum si luaser angajamentul; fie ca nu ar fi ajuns banii adunati pn atunci. Intr'adevr situatia fondului era destul de critic la inceputul lunii August. La plecarea lui in concediu, inginerul Basiu a fcut calculul provizoriu al ncasrilor si al cheltuielilor contractate. Cei 10.000 dolari prevzuti fuseser depsiti, dispunnd de 750.000 pesete, dar fuseser depsite si cheltuielile, in jurul sumei de un milion. Deci, ne lipseau 250.000 pesete, pentru a acoperi cheltuielile angajate pn la acea dat. Din fericire, chiar dela sfrsitul lui Iulie lucrrile au luat un avnt considerabil, ceeace demonstra ca Monumentul putea fi terminat pn la 13 Septembrie 1970. Bazat pe aceast certitudine, Comandantul Miscrii Legionare, la data de 1 August 1970, a lansat un apel ctre Romnii pribegi, cernd o contributie suplimentara de 3.000 dolari. El asigura pe toti Romnii din exil ca Monumentul se va sfinti la data prevzut. In continuare, textul acestui nou apel: MONUMENTUL MOTA-MARIN Frati Romni, Sfintirea Monumentului Mota-Marin se va svrsi, cu ajutorul lui Dumnezeu, la data prevazut, Dumineca, 13 Septembrie 1970, la Majadahonda. Gratie elanului cu care au rspuns la apelul nostru Romnii pribegi, risipiti in toate trile si continentele, lucrrile inainteaz repede. Suma prevzut de 10.000 de dolari e pe punctul s fie acoperit, dar mai avem nevoie de nc 3.000 de dolari, cari reprezint diferente de cost si lucrri complimentare. Adresm un cald apel tuturor Romnilor din exil, pentru a ne ajuta s acoperim si aceast sum destinat in mare parte lucrrilor de amenajare ale terenului, care se gseste pe o nltime abrupt, pe locul unde odinioar serpuiau transeele. Cu bucurie semnalm c la subscrierea fondului de constructie au aderat nu numai legionarii, ci si masele largi ale exilului. Deasemenea si-au dat contributia for si frati separati, neascultnd ndemnuri ruvoitoare. E un gest care onoreaz exilul si-l ridic in ochii tarii si ai posterittii. Raspunznd acestei atitudini nobile, care stie s disting intre frmntrile unui exil prelungit si masele scop al mntuirii neamului, invitm cu toat, dragostea pe toti Romnii pribegi s participe la actul sfintirii si s-si aduc omagiul lor eroilor czuti la Majadahonda. Cei cari nu pot s participe, isi pot exprima sentimentele lor de adeziune, prin mesagii trimise inainte de data sfintirii. Ion Mota si Vasile Marin sunt precursorii unei lupte in care e angajat ntreg poporul romnesc de peste treizeci de ani. Pe urmele acestor vizionari ai destinului national, au pornit trupele romnesti la asaltul imperiului negru al Antichristului, ajungnd pn pe crestele muntilor Caucaz. Inspirat de duhul lor, s'a organizat rezistenta noastr contra cutropitorului din rsrit si iluminat si intrit de aceeasi mare jertf, poporul romn si mentine astzi intact speranta eliberrii, dnd dovad de o rezistent supraomeneasc. Ion Mota si Vasile Marin nu sunt numai o glorie romneasc. Existenta si sacrificiul lor au luat dimensiuni universale. Ei au devenit astzi indrumtorii spirituali ai unei omeniri ce bjbie in intuneric, care isi caut salvarea pe alte ci dect prin hotrrea aspr a faptei. Ei ne nvat c nu exist alternativ la amenintarea comunist dect nfruntarea ei eroica. Ei au scris cu sngele lor adevrul c omenirea nu poate evita tragicul destin al robiei si al mortii, dac nu iese n ntmpinarea inamicului si nu-l nvinge. In acest spirit ne dm ntlnire la Majadahonda. 12 din 25

HORIA SIMA Madrid, 1 August 1970. 6) Noi forte se incorporeaz Comitetului de Constructie In 13 August 1970, Comandantul Miscrii Legionare d Comunicatul Nr. 4, prin care anunt incorporarea de noi forte in Comitetul de Constructie : Monumentul "Mota-Marin" Comunicat Nr. 4 1) S'au incorporat Comitetului de Constructie urmtorii camarazi: Dan Boghiu Victor Carp Chiril Ciuntu Gheorghe Costea Nicolae Teban 2) Dup sfintirea si terminarea ultimelor lucrari, se va publica o brosur cu istoricul Majadahondei si al realizrii Monumentului. Textul va fi nsotit de fotografii. HORIA SIMA Madrid, 13 August 1970 7) Problema platformei Constructia Monumentului, dupa calculele inginerului Basiu, se apropia de un milion de pesete. Aceasta sum putea fi acoperit, dupa stirile primite dela camarazii nsrcinati cu strngerea fondului. Ultimul apel al Comandantului a dat un nou impuls contributiilor. Dar in niciun caz nu dispuneam de banii pentru facerea platformei. Inginerul Basiu, fcand o nota provizorie de situatia fondului, la plecare, arata ca nu exista bani pentru platform si recomanda prudenta. Comandantul Legiunii se afla intr'o teribila dilema: a nu face platforma, nsemna a priva Monumentul de un element esential pentru a-l pune in valoare; a angaja si aceast lucrare, nsemna aproape 200.000 pesete cheltuieli in plus, cari nu puteau fi obtinute de nicaieri, toate rezervele fiind epuizate. Aceast frmntare a durat pn la mijlocul lunii August, cnd Seful Legiunii i-a dat deslegare lui Ovidiu Trlea s angajeze si lucrarea pentru platforma. A fost o decizie grea. Cum nu mai existau alte resurse, Dl. Horia Sima s'a hotrt s recurga la mprumuturi. Aceste inprumuturi s'au contractat in Septembrie 1970, dupa terminarea inaugurrii si, cu ajutorul lor, au putut fi platiti antreprenorul si bravii lucrtori. 8) Progrese spectaculare In prima jumtate a lunii August, constructia a fcut progrese spectaculare. Mai bine de 2/3 se terminase si, in ajunul Sfintei Mrii, a nceput lucrul la arcade (bolti). Mai trebuia un metru si jumtate in sus pentruca Monumentul s fie ncheiat. Paralel cu constructia principal, s'au realizat lucrri de consolidare a terenului din jurul Monumentului. S'a adus o excavatoare si terenul din spatele Monumentului a fost ltit cu nc 5 metri, iar pe lturi cu 4 metri. S'a nivelat apoi terenul din fata Crucii. S'a scos Crucea pentru a o fixa in acelasi loc, dar cu o orientare paralel cu fata Monumentului. Cu aceast amenajare general, locul a luat o alt inftisare, oferind o frumoas perspectiv. In a doua jumtate a lunii August, au inceput lucrrile pregtitoare pentru fixarea plcilor viitoarei platforme, care trebuia s inconjoare Monumentul din toate prtile. Dar exista un inconvenient. In partea dreapta, cum priveai Monumentul, se ridica un stlp-anten de 15 metri nltime. Acel stlp nu numai c, constituia un obstacol pentru amenajarea platformei, 13 din 25

dar strica esteticei Monumentului. Ovidiu Trlea invit pe inginerul Ajo, dela societatea Entel, la Majadahonda, i arat lucrarea si, la fata locului, i cere permisiunea s fie ndeprtat acel stlp, care si asa nu mai servea la nimic. Acesta isi d consimtmntul imediat si stlpul a fost indeprtat cu toate cablurile care il sustineau. 9) Aducerea si fixarea Crucii Crucea destinat s fie infipt in vrful Monumentului, fcut in atelierele Cointra, din Alcal de Henares, a fost adus de Ovidiu Trlea, cu un camion, la locul de constructie, pe ziua de 19 August. Pentru fixarea ei in centrul coloanei principale, a trebuit s se astepte terminarea Monumentului si perfecta uscare a betonului. Aceast operatie s'a realizat la sfrsitul lunii August. Pentru ridicarea Crucii la nltimea prtii superioare a Monumentului (mai bine de 10 metri ), a trebuit s intre in functie o gru, dat fiind greutatea ei. Cu o pricepere desvrsit, constructorii au realizat si aceast operatie. Crucea a fost inltat pe parapetul Monumentului, dndu-i maiestate si simboliznd triumful crestinttii contra puterilor ntunericului. Dat fiind c fixarea Crucii pe coloana central insemna culminarea realizrii Monumentului, conform traditiei din Spania, s'au ridicat dou drapele, unul spaniol si altul romnesc, pe ambele brate ale Crucii. A fost un moment de profund emotie pentru toti cei ce au asistat la asezarea celor dou drapele, cari flfiau in suava btaie a, brizei ce venea din Muntii Guadarrama. Lucrul s'a oprit in acea zi memorabil si inginerul Sorici a invitat pe toti lucrtorii la o mas, la care au participat si notabilittile satului, mpreun cu camarazii Trlea si Costea. 10) Se public opera lui Totu Paralel cu construirea accelerat a Monumentului, s'a dat zor ca s ias de sub tipar si cartea lui Neculai Totu, "Insemnri depe Front", in traducere spaniol. Traducerea acestei crti, fcut de Ovidiu Trlea, exista de mult vreme in cartoane, dar, din lips de mijloace materiale, n'a putut vedea lumina zilei. Odat cu realizarea Monumentului, s'a pus din nou problema tipririi acestei crti. Intr'adevr "Insemnrile" lui Totu constituiau complementul firesc al Monumentului. Publicul spaniol trebuia s cunoasc dintr'o voce autorizat epopeea echipei legionare ce-a luptat in Spania. Acest Monument nu putea gsi un mai bun interpret dect pe Neculai Totu. Desi tiprirea acestei lucrri reprezenta o nou greutate financiara, care nu se stia de unde putea fi acoperit, Comandantul Miscrii Legionare a decis grabnica ei publicare, pentruca s ias de sub teasc nainte de 13 Septembrie, pentru a fi distribuit participantilor la actul sfintirii. Valoarea acestei carti era cu att mai mare cu ct nsusi Generalul Villalba, care a insotit echipa legionar in Spania, a binevoit s-i scrie prologul. Cartea a fost terminat ntr'o luna de zile. Pe ziua de 10 August 1970, a iesit dela tipografie si se afla depozitat, gata s fie distribuit. 11) Nu se uit nici invitatiile Grija de Monument, de nltarea lui, febra care a cuprins pe toti, pentru a-l vedea terminat in termenul prevzut, n'a mpiedicat s se aib in vedere si pregtirile pentru inaugurarea Monumentului. 13 Septembrie se apropia. Primul lucru care trebuia fcut era tiprirea invitatiilor. Dup o serie de consultri, ne-am oprit la un model simplu, de culoare alb si cu o dung verde in interior. Pe prima pagina era reprodus proectul de Monument, iar in interior se anunta inaugurarea lui pe ziua de 13 14 din 25

Septembrie 1970. Invitatia era fcut in comun de Hermandad Hispano-Rumana Majadahonda si de Miscarea Legionar. Pe ziua de 25 August, Ovidiu Trlea a predat modelul de invitatie la tipografie si, dup mai multe probe, au fost executate in numr de o mie, la inceputul lunii Septembrie. 12) Intrecerea cu timpul 13 Septembrie se apropia cu pasi gigantici. Momentul strlucea in btaia soarelui, dar mai erau multe de fcut in jurul lui. Treptele nu erau nca terminate, nici platforma nici Crucea nu era fixat si nici locul mprejmuit. Lipseau si literile depe coloana principal, cu dedicatia Monumentului. Toate aceste lucrri trebuiau fcute in scurtul interval de timp ce mai rmnea disponibil pn la inaugurare, in total 12 zile. Cu toate aceste contra-timpuri nimeni nu se indoia de rezultatul final. Fetele tuturor strluceau de bucurie. Ovidiu Trlea lucra ntr'un ritm trepidant, de dimineata pn seara, alturi de muncitori. Lucrtorii insisi preau cuprinsi de o sfnt pasiune. Pe locul jertfei iluminate se miscau niste oameni de o mare credint. Unii fixau blocurile de granit ale treptelor; altii turnau betonul, care va servi ca fundament la prinderea plcilor marginale ale terenului ; altii scobeau granitul cu uneltele, pentruca in gurile fcute s prind literile. Si cte alte lucrri mai mici, dar tot att de importante, pentru a da o nftisare plcut ansamblului. In dup masa zilei de Smbt, 12 Septembrie 1970, s'au prins ultimele litere pe piatra de jos a coloanei centrale, intruchipnd cuvintele cari exprimau dorintele testamentare cele mai caracteristice ale lui Mota si Marin. Cu aceasta, constructia era incheiat si ceremonia inaugurrii putea incepe a doua zi. Legionarii si-au tinut cuvntul ! IV. SFINTIREA SI INAUGURAREA MONUMENTULUI 1) 6 Septembrie 1970 Aceast dat iarsi trebue nsemnat in calendar, cci reprezint momentul cnd au inceput pregtirile pentru inaugurare. La Madrid sosesc, rnd pe rnd, legionari si prieteni ai Miscrii, din diverse prti ale lumii. Nu att de multi ca la aniversarea a 40 de ani dela Intemeierea Miscrii, deoarece eforturile financiare fcute pentru Monument au mpiedicat pe multi s participe. Primul lucru ce s'a fcut a fost expedierea invitatiilor, cu crtile de vizit ale Generalului Villalba si ale Dlui Horia Sima. Apoi s'au fcut vizite la diverse personalitti spaniole, pentru a le invita la solemnitate. In zilele premergtoare desvelirii, camarazii sositi mpreun cu cei din Madrid, au fcut exercitii de cor. Ducndu-se apoi la Majadahonda, cei alesi s figureze in Garda de Onoare a Monumentului, au fcut o repetitie, pentru a-si cunoaste exact locul in momentul ceremoniei. S'a nchiriat apoi serviciul unei ntreprinderi ca s instaleze o echip de megafoane, deoarece ceremonia desfsurndu-se in cmp deschis, sunetele s'ar fi pierdut. Dat fiind apoi lungimea ceremoniei -era prevzut cel putin dou ore-, tot dela o ntreprindere particular s'au nchiriat scaune pentru participanti, cari au fost aduse cu o camionet dela Madrid. Pentru impodobirea Monumentului, s'au ridicat trei stlpi, deoparte si de alta a lui, pn la nltimea boltilor. Pe acesti stlpi urma s se ridice, in ziua sfintirii, drapele spaniole si romne. S'a acoperit apoi partea central a Monumentului, unde era inscriptia, cu o pnz alb, care, in momentul desvelirii, putea fi tras la o parte cu niste sfori. 2) Programul serbrii Programul serbrii a fost intocmit de Dl. Sergio Cifuentes, secretarul general al Asociatiei Hermandad Hispano-Rumana Majadahonda. Insotit de Dl. Horia Sima, Dl. Sergio 15 din 25

Cifuentes s'a deplasat la Majadahonda, Smbt, 12 Septembrie, si la fata locului a intocmit ordinea de desfsurare a ceremoniei. PROGRAMUL PENTRU INAUGURAREA MONUMENTULUI MOTA-MARIN 13 Septembrie 1970 1. Plasarea deoparte si de alta a Altarului a legionarilor cari vor forma Garda de Onoare. 2. Dl. General Ricardo Villalba Rubio si Primarul din Majadahonda, Dl. Arturo Sanz Milln, vor proceda la desvelirea Monumentului, aflndu-se Dl. Sturdza mai jos in fata Altarului. Ajunsi in fata Monumentului aceste persoane, se va cnta Imnul Legiunii Spaniole. 3. Binecuvntarea Monumentului de ctre preoti. 4. Cuvntul parohului din Majadahonda, R. P. D. Pablo Alobera del Rio. 5. Cuvntarea Rev. P. D. Amalio Orduna, capelanul Comunittii Romnilor din Spania. 6. Cuvntarea Dlui Arturo Sanz Millan, Primarul din Majadahonda. 7. Imnul eroilor Mota si Marin. 8. Discursul Dlui Horia Sima. 9. Discursul Dlui Radu Ghenea, fost ministru al Romniei in Spania. 10. Cuvntarea Dlui Traian Popescu, fost atasat comercial al Romniei. 11. Discursul Dlui George Demetrescu, Presedintele Comunittii Romnilor din Spania. 12. Interventia reprezentantilor romni si strini cari au venit in Spania pentru a asista la inaugurarea Monumentului. a) Dr. Nicolae Crja, Presedintele Uniunii Romnilor Deportati in Rusia, cu sediul in New York, Statele Unite. b) Dl. Chiril Ciuntu, Presedintele Comitetului National American, Sectia din Canada.. c) Dl. John Simicin, reprezentantul Romnilor Liberi din Statele Unite. d) Dr. Faust Brdescu, reprezentantul Comunittii Romne din Brazilia. Va vorba in limba portughez. e) Dr. Demetrius Leonties, reprezentantul Legionarilor din Germania si Presedinte al Asociatiei Culturale Grupul Germano-Romn de Studii, cu sediul in Miinchen. f) Dl. Pavel Onciu, reprezentantul cari se afl sub ocupatie strin. g) Dl. Gheorghe Costea, reprezentantul Vechei Grzi a Miscrii Legionare. h) Dl. Saverio Castaldo, avocat din Napole. 13) Discursul Dlui Blas Pinar Lopez. 14)Discursul Dlui Mihail R. Sturdza, fost ministru de externe al Romniei. 15) Discursul Dlui General Ricardo Villalba Rubio. 16) In continuare Dl. General Ricardo Villalba Rubio, acompaniat de Comitetul Directiv al Asociatiei Hermandad Hispano-Rumana Majadahonda, va proceda. la depozitarea unui buchet simbolic de cinci trandafiri la Crucea unde, in sfnt si eroic aprare a civilizatiei crestine, a Spaniei si a Romniei, au czut legionarii romni, Mota si Marin. Se roag persoanele cari asist la ceremonie s rmn in locurile pe cari le ocup, deoarece, in continuare, se va cnta Imnul Miscrii Legionare si Cara al Sol. Cum toti camarazii doreau ca actul sfintirii sa se realizeze impecabil, dup masa de Smbt si noaptea de Duminec au fost cele mai ncrcate, lucrndu-se intens pn in zorii zilei. La Monument s'au ndeprtat ultimele resturi ale constructiei, s'a mturat si udat platforma si s'a curtat drumul care duce pn la Cruce. Mai lipsea ns ceva. Florile. Cum nu se puteau depune nici coroane si nici buchete, cci nu se desfsura aniversarea mortii lui Mota si Marin, s'a recurs la sistemul unor vaze mari de flori cari s'au asezat sub cele patru bolti principale. Prtile de jos ale Monumentului nu mai erau goale, ci din mijlocul lor se ridicau flori frumoase. Vazele de flori au fost cumparate din dania camarazilor de peste Ocean. Tot in grab, in chiar dupa masa zilei, s'au confectionat si steagurile, cele dou steaguri romnesti destinate s prezideze ceremonia. 16 din 25

In locuinta din General Mola 277, a lui Costea, s'a petrecut o noapte alb. Ovidiu Trlea, Pavel Onciu, Costea si alti camarazi, au lucrat pn la 5 diminea pentru a pune la punct ultimele amanunte ale serbrii. S'au btut la masin unele discursuri, iar altele au fost traduse in spaniol. Nu s'a lsat nimic la ntmplare att ct omeneste a fost posibil. Pregtirile erau ncheiate. Acuma, numai Dumnezeu s dea o zi frumoas si ceremonia s se desfsoare n ordine. 4) Desvelirea Monumentului Duminec, 13 Septembrie 1970. O zi splendid. O de vara trzie. Soarele btea puternic si chiar devenise spre amiaz dogoritor. Indat dup ora zece, si-au fcut aparitia primele masini in fata Bisericii din Majadahonda. Un autobus nchiriat la o ntreprindere din Madrid, a adus pe rzleti, persoane cari nu posedau mijloace proprii de locomotiune. Legionarii veniser mai de dimineat si ddeau mn de ajutor la pregtiri. Megafoanele erau instalate, scaunele asezate. Steagurile, la fiecare parte a Monumentului, unul romnesc, flancat de dou spaniole, flfiau in boarea lina a diminetii. Monumentul se ridica svelt si radios in aierul transparent. Nu numai oamenii dar pare c si natura se pregtise de srbtoare. Coroana Muntilor Guadarrama servea ca fond impuntor. In ce decor superb au murit Mota si Marin ! Par'c era peisagiul evocat de ciobanul mioritic. La ora 11, publicul venit s asiste la solemnitate, isi face intrarea in Biseric... Nu era o slujb special, ci slujba obisnuit a satului, fiind zi de Duminec. Oaspetii se amestec cu localnicii ntr'o biseric arhiplin. O multime de lume venise la Majadahonda din satele imprejmuitoare, in vederea srbtorii satului (hramul bisericii sau ruga depe la noi). La sfrsitul slujbei, preotul a rostit cteva cuvinte anuntnd solemnitatea ce va avea loc la Cruce. Indat dup iesirea din Biseric, lumea se ndreapt spre Monument. Circulatia se ngreuiaz din cauza multimii de masini care invadase Majadahonda, cu acest prilej. Cu mare greutate masinile noastre se strecoar prin strdutele nguste pn la Monument. Cnd ajung in fata Monumentului, toti cei ce nu l-au vzut, l privesc cu admiratie mut. La o astfel de realizare mreata nu se asteptau din partea unor refugiati. Aparatele intr n functiune pentru a fixa pe plac Monumentul. Serviciul de protocol indreapt oaspetii spre locurile ce li s'au rezervat : pe rndul de scaune din dreapta, oaspetii spanioli, la stnga iau loc Romnii, iar in fund Doamnele. In spatele scaunelor din toate prtile, cellalt public. Microfonul este asezat in partea stnga, cum privesti Monumentul. Tot in stnga, pe platform, se adun membrii corului legionar si camarazii cari formeaz garda de onoare. Ceremonia ncepe cu asezarea legionarilor in dou grupe de cte trei, deoparte si de alta a coloanei principale. Fiecare grup are un steag romnesc. Garda de onoare este format din camarazii Simicin, Leonties, Simian, Ciuntu, Onciu si Mrii. Dup ce Garda a luat pozitie de drepti si a ridicat drapelul, Generalul Villalba, presedintele Asociatiei, nsotit de vice-primarul din Majadahonda, procedeaz la desvelirea Monumentului. Pnza se trage laoparte si apare coloana central liber, cu inscriptia dedicat lui Ion Mota si Vasile Marin. In acel moment, megafoanele revars melodia Soy valiente y leal legionario, Imnul Legiunii Strine Spaniole. Lumea se ridic in picioare si aplaud. Imediat un preot din imprejurimi (parohul satului fiind retinut in cas din cauza unui accident), procedeaz la sfintirea Monumentului. Vom proceda acum la Binecuvntarea acestui monument In numele Tatlui si-al Fiului si-al Sfntului Duh. Amin. Te rugm Tat Atotputernic si Etern Dumnezeu s binecuvntezi acest monument dedicat lui Ion Mota si Vasile Marin, Monument cu semnul Crucei, pentruca: S rmn exemplu si indemn pentru toat lumea crestin. Aceasta o facem pentru aprarea credintei noastre pe care ei au pecetluit-o cu sngele lor. Amin. Urmeaz apoi seria oratorilor. 17 din 25

Primul care ia cuvntul este Printele Amalio Orduna, capelanul Romnilor din Spania, care, in cuvinte simtite, evoc jertfa celor doi eroi si arata c Monumentul ce s'a ridicat onoreaz amintirea lor: ... Sunt numele glorioase ale lui Ion Mota si Vasile Marin. Din acest fapt simplu se pot scoate attea consecinte. Attea meditatii personale se pot trezi in noi, cnd contemplm acest Monument. E suficient s nchidem pentru un moment ochii, s ne aplecm peste noi insine, pentru a da nastere la multe gnduri binefctoare pentru sufletul nostru. Eu propun una simpl. Nu este cea mai bun desigur. Fiecare dintre Dvoastr puteti face alte reflexiuni, probabil mai profunde, alte consideratii, probabil de nivel mai nalt. Eu vd, in a mea, pe Ion Mota si Vasile Marin, sub aceast Cruce. Ins i vd sustinnd Crucea. Pentruce au venit ei in Spania? Ei au auzit c aici era atacat Crucea. Au auzit c dusmanii Crucii doborau in toate prtile crucile ce se ridicau pe clopotnitele bisericilor noastre, pentruc voiau s le drme. Unele au czut. Au czut multe. Intentia era s fie drmate toate. Dup cuvintele Printelui Amalio Orduna, corul legionar, sub conducerea lui Faust Brdescu, ntoneaz Imnul Mota-Marin. Legionarii din garda de onoare ncruciseaz steagurile in fata coloanei principale, rezemndu-le de aceasta, si trec in grupul corului. Indat, in continuare, urc la tribun Dl. Horia Sima, care rosteste urmtoarea cuvntare: Excelente, Doamnelor si Domnilor, Camarazi Spanioli si Romni, Monumentul ce-l inaugurm astzi, ridicat pe locul unde au czut legionarii romni, Mota si Marin, pentru aprarea Crucii si a Crestinttii, nu este un fapt izolat, ci expresia unui lung sir de acte pioase, al unui adevrat cult care s'a creat la Majadahonda inc de acum 30 de ani si care, ndjduim, c se va mentine tot att de viu si puternic si in generatiile viitoare. Fundamentele acestui cult au fost puse la 13 Ianuarie 1941, cnd camaradul nostru Radu Ghenea, pe atunci ministru al Romniei la Madrid, a organizat primul pelerinaj la locul marelui sacrificiu, la care au participat camarazi spanioli si romni. In 1947, un grup de camarazi, in frunte cu Dl. Traian Popescu, fost atasat comercial al Romniei, au ridicat Crucea pe care Dumneavoastr o cunoasteti si in fata creia ne-am rugat an de an in timpul ceremoniilor aniversare. Aceast Cruce a constituit punctul de convergent spiritual al Romnilor pribegi din ntreaga lume. In 1955 s'a produs o mare schimbare in celebrarea actelor dela Majadahonda. Pentru ntia oar, naltele autoritti spaniole au participat la mentionatele acte si si-au oferit sprijinul oficial. Din anul 1959, cultul eroilor dela Majadahonda mbrac un caracter institutional, prin crearea Asociatiei "Amigos de Majadahonda", denumit mai trziu "Hermandad HispanoRumana Majadahonda", de sub presidentia Dlui General Ricardo Villalba Rubio, actiune in care s'a distins, cu entuziasmul si eficacitatea sa, camaradul nostru George Demetrescu, Presedintele Comunittii Romnilor din Spania. Ideea si initiativa ridicarii unui Monument la Majadahonda apartin Dlui Luis Beneyto, vice-presedintele Asociatiei, care a colectat si primele fonduri. Dl. Luis Beneyto, fost consul general al Spaniei la Bucuresti, a participat la toate actele dedicate lui Mota si Marin, ncepnd cu nmormntarea eroilor si pn in acest moment, al inaugurrii Monumentului. Proectul Monumentului este opera Dlui Sergio Cifuentes, fost sef al Departamentului Relatiilor Externe ale Miscrii Spaniole, si actual secretar general al Asociatiei. Valoarea acestui Monument nu const numai in puritatea liniilor lui, ci si in profundul su simbolism. Coloanele exterioare reprezint initialele numelor celor doi eroi. Coloana central de sus in jos formeaz un intrnd romnesc, care ptrunde in inima pmntului spaniol. Piatra dela baza Coloanei, unde se pot citi cele mai caracteristice cuvinte din Testamentele lui Mota si Marin, simbolizeaz un altar, casicum nssi materia greoaie s'ar transfigura si si-ar nlta rugciunile spre Cel Prea Inalt, pentru a bine primi jertfa celor doi eroi. Cnd proectul acestui Monument a fost trimis centrelor romnesti din ntreaga lume, a avut un efect sguduitor, care s'a verificat si in repeziciunea cu care s'au strns fondurile. Dar cu toate sfortrile si dorintele noastre de a construi Monumentul, nu am fi ajuns la acest rezultat fr sprijinul si colaborarea autorittilor si a populatiei din Majadahonda. 18 din 25

In primul rnd, evocm neuitatul gest de generositate si intelegere al Doamnei Hermenegilda Labrandero, care ne-a donat terenul unde s'a ridicat Monumentul. Dup moartea sa, in aceeasi linie, au continuat s ne ajute Dl. Arturo Sanz Millan, actualul primar, si Heliodoro Sanz, precum si ceilalti membri ai familiei. Nu putem s uitm exceptionalul concurs si sprijin, in realizarea in form definitiv a proectului al Dlui Luciano Diez-Canedo, Arhitect. Deasemenea, gratitudinea si dragostea noastr se ndreapt spre maestrii in cioplirea pietrii de granit, dela ntreprinderea Vidal, precum si a grupurilor de zidari, in frunte cu Domnii Berlana, Martin, Alfonso Montero, pentru ndemnarea si entuziasmul puse in realizarea lucrrilor Monumentului. Deasemenea, animati de aceleasi sentimente de recunostint, mentionm extraordinara colaborare a Dlui Jacinto Castillo, care a depus toat strduinta, miscndu-ne pn in adncul sufletelor noastre. Intreprinderii Entel, care ne-a oferit toate usurintele posibile pentru realizarea lucrrilor, i exprimm infinita noastr gratitudine. Din partea romneasc, multumim tuturor compatriotilor nostri cari au contribuit cu sacrificiul lor material si cu ncurajarea lor permanent la realizarea proectului. In mod deosebit, trebue s mentionez Comitetul de Constructie al Monumentului, format din camarazii Tuliu Basiu, Petru Sorici si Ovidiu Trlea, cari, neobositi, au svrsit un efort extraordinar pentru a duce la bun sfrsit lucrrile si a le termina in timp util. O natiune nu are nevoie numai de fabrici, de bnci, de mari centrale electrice, de drumuri, ci si de locuri de meditatie spiritual, de sanctuare si Alcazaruri. Fr de prezenta constant a lui Dumnezeu in viata cotidian, o natiune se descompune si moare. Nu suntem tari prin ceeace am izbutit s realizm pe plan material, ci prin energia cu care aprm idealurile noastre. Bunstarea material e ca o cas cldit pe nisip, cum se spune in Evanghelie, dac nu e intovrsit de o tensiune creatoare de valori nationale, culturale si religioase. Acesta e ntelesul Monumentului ce-l ridicm astzi. Dupce ne-am pierdut Patria, absorbit in Imperiul lui Antichrist, rugciunile lui Mota se indreapt cu aceeasi dragoste ctre popoarele libere ale lumii si in particular ctre dragii spanioli. Ascultati vocea si avertismentul lui, cuprinse intr'o scrisoare trimis in tar, in ajunul Crciunului din anul 1936: "Ceasul de azi e un ceas greu. De implinirea datoriilor noastre in acest ceas, atrn faptul ca rndurile viitoare de oameni s se bucure ori apoi s plng in ziua Nasterii Domnului. S nu lsm urmasilor nostri o tar fr Biserici, fr icoane si fr ocrotirea mnii lui Dumnezeu. S nu lsm copiiilor nostri o viat in care vor fi pierdut pe Christos. Dup Comandantul Miscrii, ia cuvntul Dl. Radu Ghenea, fost Ministru al Romniei la Madrid, care evoc momentul cnd a initiat cultul dela Majadahonda, in 13 Ianuarie 1941, impreun cu camarazii spanioli: Excelente, Doamnelor si Domnilor, prieteni si camarazi, Imi permit s pronunt aceste cteva cuvinte, ca unul care a avat onoarea s localizez pe aceste locuri punctul unde au czut Mota si Marin, cnd, in lana Noembrie 1940, am ajans aici. Eram primul Romn ce sosea in tara Dvoastr, dup sfrsitul rzboiului de aici. Am gsit atunci, cam toti stiti, un sat devastat, cu putine case rmase in picioare, cu cmpul care pstra nc profundele rni ale rzboiului. Cu ajatorul unui plan adus din Romnia si acel al unor locuitori din sat, dintre putinii cari rmseser, am patut localiza, aici, transeea in care au czut ei. Au trecut 30 de ani. Majadahonda este acum un sat nfloritor. Europa nssi, care a suferit al doilea rzboi mondial, foarte crud, s'a refcut deasemeni. S'a construit, situatia economic s'a imbunttit si in toate prtile se vede prosperitate general. Ins in acesti 30 de ani s'a pierdut adevratul spirit. S'a ajuns astzi, in multe puncte ale lumii, si din nenorocire chiar si in sferele spirituale cele mai inalte, s se considere ca lucruri retrograde, credinta in Christos, nationalismul, respectul drapelului respectiv, patriotismul, respectul pentru cuvntul de onoare. Suntem intr'un moment de incrucisare de drumuri. Cnd s'a produs rzboiul din Spania, s'a spus, si pe drept cuvnt, c el ar fi putut sehimba in ru situatia lumei. Din fericire, 19 din 25

cu victoria national din Spania, s'a salvat un moment greu. Astzi, la 30 de ani de la acea epoc eroic, se repet acelasi pericol. Cred c intrm ntr'o decad decisiv pentru viitorul lumii noastre. Cnd asistm astzi, la o propagand foarte abil, ndreptat att spre pturile intelectuale ct si spre cele populare, prin care se denigreaz aceste sentimente tari, aceste sentimente cari onoreaz fptura omeneasc si cari justific pecetea de creaturi ale lui Dumnezeu, ne apuca o profund intristare. Deaceea cnd ne reunim in fata acestui monument, odat pe an, prietenii leali, recunosctori sacrificiilor lor, si Romni, cari, cu toate greuttile, rmanem pe pozitie si vom rmnea pn la moarte, simtim totusi o multumire pentruc vedem c rmn totusi grupuri minoritare, oameni cari nu depun armele, cari se arunc pe povrnisul renuntrilor, cari conserv inca singurele lucruri cari dau sens vietii individului: credinta in Christos, iubirea de Patrie si onoarea. In anul 1940, cnd a aprut o mic carte asupra lui Mota si Marin, un mare scriitor spaniol ne-a fcut onoarea de a scrie prologul. Imi aduc aminte c se referea, ntre altele, la faptele de vitejie ale Dacilor si crearea poporului Daco-Roman si spunea, mai mult sau mai putin, urmtoarele : Cel ce contempl astzi statuia lui Traian din Forul dela Roma si pe Dacii nvinsi din secolul II, cari au ins o postur mndr, orgolioasa, ntelege c ei nu au murit. Spiritul lor nu a murit. Si prin aceast mndrie, prin acest demn orgoliu, si pastreaza permanenta ca o fclie care va clarifica si va conduce pasii tuturor celor ce vor s urmeze pe drumul onoarei. Si mai spunea el, referitor la Mota si Marin, ca trebuia s cad pentruca s pstreze puternic Crucea. Pentru aceasta au acceptat cu bucurie moartea si sacrificiul suprem. O cutau chiar. Cu sngele lor varsat pe pmntul Spaniei, se desminte, ntre altele si acea absurd idee, care se accentuiaz in fiecare zi ca nationalismele sunt retrograde, c sunt obstacole pentru unitatea lumii si c reprezint cel mai mare pericol pentru crearea unei lumi mai bune. Ce vreti mai mare desmintire a acestei absurde afirmatii dect moartea lor ca voluntari aici, cnd s'ar fi putut trimite din Romnia 10.000 de lupttori, spre exemplu, cari ar fi adaugat fortei spirituale ce reprezentau forta material a 10.000 de piepturi, luptnd. Si cnd, din cauza circumstantelor politice de atunci, la fel de contrarii cum sunt astazi in multe prti din lume, nu a fost posibil, au venit cei mai buni. Cei mai buni, cei mai iubiti, cei mai respectati si cei mai admirati dintre sefii nostrii. Si dintre ei, Mota si Marin, s'au sacrificat aici. Si acum, Domnilor, amintindu-ne astzi de acele cuvinte ale lui Juan Aparicio, din anul. 1940, spunem si noi: "pentruc n'au temut moartea, nu au murit si nu vor muri niciodat. Vor rmne permanent ntre noi". Dumnezeu s ne ajute ca s putem conserva spiritul Majadahondei, care depseste nssi Majadahonda, si pe Mota si Marin, si care este spiritul de demnitate omeneasc, de rezistent contra Antichristului si de conservare de ceeace ne-a lsat in mostenire Crestinismul si civilizatia greco-roman. In continuare vorbeste camaradul Traian Popescu, fost atasat comercial, care reaminteste un alt moment din cultul dela Majadahonda, cnd s'a ridicat si sfintit Crucea depe locul unde au czut cei doi eroi: Excelente, Doamnelor, Domnilor, Camarazi, Acum 23 de ani, cnd am ajuns in Spania, am clcat pentru prima oar pmntul Majadahondei, cu dorinta a ngenunchia pe locul acesta binecuvntat cu sngele Spaniolilor si al lui Mota si Marin, cari au czut aici, combtnd Comunismul. Se vedeau nca in Majadahonda transeele si postul de mitralier servit de camarazii nostrii. Cu un grup de tineri studenti romni ce ne ntovarseau, am venit in 13 Ianuarie 1948, era o Duminec si acum, pentru a ne onora mortii nostrii. Urmnd indicatiile unuia dintre studentii care se gseau in Spania de ctiva ani, ne-am strecurat cu grij pela marginea satului pentruca s nu atragem luarea aminte. La intoarcere spre Las Rozas, urmand acelasi drum ca si la venire, am fost opriti, spre surprinderea noastra de parohul satului, Printele Sardinas, fie-i tarana usoar, si de primarul de atunci, cari ne-au certat pritenos pentruce nu am fost la Biseric si, mpreun cu ei, s ridicm cerului o rugciune pentru czutii nostri. Traducndu-ni-se ceeace spunea preotul, am rugat pe unul din tinerii ce ne cluzeau s comunice Parintelui Sardinas c vom reveni, pe ziua de 13 Februarie a aceluiasi an, pentru a 20 din 25

pune pe locul sacrificiului camarazilor nostri si pentru a binecuvnta apoi, o Cruce pentru aprarea creia au murit ei. A ridica o cruce locul unde czuser ei, devenise o obsesie pentru noi, pentruc in tara noastr romneasc, comunistii nu numai ca le-au negat acest simbol crestinesc, dar chiar le-au desgropat rmsitele, le-au ars si le-au aruncat la gunoaie, cenusa. Astfel se nscu acel simplu monument in jurul caruia, an dup an, ne-am adunat cu totii apoi, dnd dovad de o fidelitate continu pentru a aduce omagiul nostru eroilor si pentru a multumi lui Dumnezeu pentru pacea si bunstarea pe care le-au dat-o poporul spaniol, drept recompens pentru imensele sale sacrificii. Pe data de 13 Ianuarie din acest an, Comandantul nostru, Dl. Horia Sima, si toti camarazii legionari rsfirati pe tot pmntul, au gndit c sosise momentul pentru a ridica pe acest loc Monumentul pe care-l vedeti si care are misiunea de a perpetua, dealungul secolelor, memoria lui Mota si Marin si a tuturor Spaniolilor, Romnilor si Europenilor in general, cari au czut prin stepele rusesti, luptnd contra barbariei comuniste si urmnd astfel exemplul marilor Cruciati ai Crestinttii. Dumnezeu a ales Spania ca s dea prima lectie Comunismului agresiv, aruncandu-l afar din tar. Si a ales-o, deasemenea, pentru a conduce aceast lupt pn la victoria final. S dea Domnul s se intmple asa. Triasc Spania. La microfon trec apoi oaspetii si camarazii veniti din alte tri. Primul care si face aparitia, este Dl. Dr. Nicolae Crja, Presedintele Uniunii Romnilor Deportati in Rusia, venit din New York, USA: Doamnelor si Domnilor, Distinsi Oaspeti, In numele Consiliului National Romn al fostilor detinuti politici din nchisorile comuniste din Romnia si al deportatilor in Uniunea Sovietic, aduc un cald omagiu memoriei eroismului si jertfei lui Ionel Mota si Vasile Marin. Astzi, pe locul unde acum 33 de ani acesti doi fii alesi ai natiunii romne si-au dat viata nu numai pentru aprarea si salvarea minunatei si grandioasei Spanii, ci si pentru libertatea si independenta intregei Europe, se nalt acest monument de granit evocator spre a marca lumina sacrificiului lor in istorie. De atunci fata vremurilor nu s'a schimbat. Ba, dimpotriv. Primejdia pe care Mota si Marin au intuit-o acum 33 de ani a cuprins intreg globul. Trim vremuri de adnci svrcoliri sociale, cnd spiritele sunt asmutite de Internationala Comunist, care a nceput ofensiva de subminare a actualei ornduiri a lumii libere si crestine, exploatnd cele mai josnice instincte de ur de clas, de ras si de credint. O treime din populatia pmntului, aproximativ un miliard de oameni, se afl in lanturile robiei si e exploatat crunt de cel mai diabolic sistem conceput vreodat. Situatia international, in clipa cnd se inalt Monumentul Mota-Marin pe pmntul glorioasei Spanii, platos de aprare si bastionul stabilittii politice a Europei Occidentale, este cum nu se poate mai confuza si ngrijortoare. Monumentul Mota-Marin ce se nalta la extrema de apus a Europei este mai mult dect un simbol. Este perpetuarea strigtului de alarm de acum 33 de ani si pentru viitorime. Comunismul amenint lumea! Acesta este si astzi strigtul de dincolo de mormnt al lui Ionel Mota si Vasile Marin. Jertfa lui Mota si Marin depseste limitele unei ideologii politice care le-a format structura spirituala si capt dimensiuni universale in eforturile acestui secol de a-si cuta salvarea si echilibrul. Noi suntem aici ca s afirmm credinta si speranta noastr in valorile umane eterne si prezenta noastr lng acest Monument trebuie considerata ca un legmnt de continuare a luptei nenfricate in spiritul jertfei lui Mota si Marin, pn la sdrobirea definitiv a tiraniei comuniste atee si pan la eliberarea si ntregirea scumpei noastre Romnii. Statornici in credinta in Dumnezeu si sub inspiratia permanent a martirilor nostri czuti in Spania, mergem nainte pe drumul fraternittii de aspiratii hispano-romne! Urmatorul orator este Dl. Chiril Ciuntu, Presedintele Comitetului Romno-American, sectiunea Canada: 21 din 25

In calitate de Presedinte al Comitetului National Romn-American, Sectia Canada, sunt autorizat s si salutul din partea Dlui George Roman, Presedintele General al numitului comitet pe intreaga America de Nord, care, din motive neprevzute, nu poate participa personal la acest mret eveniment al tuturor romnilor anticomunisti din exil. Personal, in calitate de camarad al eroilor si martirilor Mota si Marin, tin s multumesc din suflet tuturor legionarilor si prietenilor lor, ct si altor romni Statele Unite ale Americei si din Canada, cari n'au precupetit jertfa lor pentru nltarea acestui simbol de lupt la rscrucea de drumuri dintre fortele luminei si ale ntunericului. Romnii din Statele Unite ale Americii si din Canada, cari in prezent se gsesc pe linia de destin a neamului romnesc, ce sufere sub jurul unui sistem inuman, dau prin jertfa lor dovada c neamul romnesc nu va pieri niciodat. Fie ca jertfele aduse s, fie pentru noi toti un simbol de continuare a luptei pn la eliberarea si biruinta final a neamului romnesc. Urmtorul orator este Dl. Faust Brdescu, reprezentul Comunittii Romnilor din Brazilia, care vorbeste in portughez: Excelente, Doamnelor si Domnilor, Imi permit s vorbesc in limba portughez, limb care, cu sigurant, va fi inteleas bine de ilustra asistenta, reunit azi in jurul acestei cruci, la baza acestui simbolic monument. Reprezentnd pe Romnii Liberi si pe legionarii stabiliti in Brazilia, aduc cu aceast ocazie salutul fraternal din partea acelora cari, aflati in ndeprtata Americ Latin, fr reticente, sunt legati prin spiritul de lupt si de sacrificiu cu Alcazarul spaniol, al cruci ilustru reprezentant se afl in mijlocul nostru: Generalul Vialba Rubio. Plmada de snge romnesc czut pe pmntul Majadahondei constituie cea mai puternic si semnificativ legtur pentru prietenia dintre cele dou popoare, de aceeasi origine si miscati de aceleasi aspiratii spirituale. In aceast lume agitat si pedepsit de violente, evocarea permanent a celor cari au venit de asa departe pentru a lupta alturi de fratii lor spanioli, contra celui mai groaznic flagel al Umanittii, ntreste in noi convingerea c fiind uniti, se va asigura totdeauna victoria Binelui contra Rului. In legtur cu acest fapt, imi permit s v comunic un caz semnificativ intmplat in Brazilia. In 1964, hoardele comuniste cntau deja victoria lor pe strzile din Rio de Janeiro. Lumea modest simtea in jurul ei amenintarea revolutiei rosii. In acel moment de panic, sub strigtele multimei inconstiente, a loc una din cele mai impresionante manifestatii de credint crestina. Femeile braziliene, fiinte fizicamente fr aprare, ins narmate cu forta rugciunii, au organizat o imens defilare pe principalele strzi ale orasului. Contra acestui val de credinta in Dumnezeu, hoardele progresiste, adunate pe trotuare, au lansat cele mai abjecte si obscene cuvinte, cu un gest de dispret si de umilint. Unicul rspuns dat de ctre aceast multime, unita, a acestor admirabile femei, a fost acela de a ridica cu un gest patetic, in minile lor tremurnde, micile cruci ce le aveau cu ele. Nimic mai mult ! Crucea lui Christos in fata ofenselor perversilor si a spurcatilor. Dar a fost deajuns ! Trei zile mai trziu, guvernul pro-comunist a fost mturat si, cu el, pericolul ce se abtea asupra poporului brazilian si asupra Americii Latine. Aceeasi Cruce a aprat si a salvat si Spania! In numele aceleiasi Cruci pentru care si-au dat viata cei doi legionari romni, nu trebuie s uitm dou lucruri foarte importante: In primul rnd: NUMAI sacrificiul inalt fiinta uman. In al doilea rnd: In lupta contra distrugtorilor civilizatiei, NUMAI sub protectia Crucii vom putea obtine victoria. Sa fac Divinitatea ca acest monument, care reprezint ambele lucruri, s constituie etern cea mai pur legtur de frtie ntre poporul romn si poporul spaniol. 22 din 25

La microfon trece apoi Dl. Dr. Dumitru Leonties, care vorbeste in numele legionarilor din spatiul austrogerman si in numele asociatiei culturale Rumdnische Studiengruppe, cu sediul in Munchen, al crui presedinte este: Excelente, Doamnelor si Domnilor Legionarri si amicii Miscrii Legionare din Germania si Austria, Romni si Germani, se nclin in fata acestui Monument, ridicat prin numeroase crmizi materiale si, mai presus, crmizi spirituale, pe pmntul sfnt al fratilor spanioli. Odat in plus, in istoria Miscrii Legionare, urmasii Testamentului Cpitanului nostru, Corneliu Zelea Codreanu, confirmm prin acest act c nu este ratiunea si materia, ci fortele invincibile ale spiritului cari reprezint armtura esential a lumii. Acest maiestuios Monument de granit, edificat pe dimensiunile eroismului si martiriului lui Mota si Marin, va nsemna, la rscrucea istoriei umanittii, nu numai pentru Miscarea Legionar si pentru neamul romnesc, ci pentru toat miscarea de renastere in lume, un far luminos, strlucitor in mijlocul apelor tulburi ale ntunericului. Fie ca lumina ce radiaz din acest simbol al fortelui binelui s nving pe acelea ale ntunericului, care, de acum un sfert de secol, s'au intins peste popoarele din spatele cortinei de fier. Dup aceste cuvinte ale mele, voiu indeplini o mare si plcut datorie de a citi un mesagiu al Monseniorului Dr. D. Vasile Zprtan, Seful Misiunii Catolice Romne din Germania Federal: Am plcuta obligatie de a propune pe Ionel Mota si Vasile Marin, Congregatiei Riturilor in vederea BEATIFICARII SI CANONIZARII, pentruc Ionel Mota, cu toate c era fiu de preot ortodox, a fost mai presus de toate un autentic crestin, care n'a tinut in seam frontierele confesionale si nu a stat la ndoial pentru a lupta pentru Spania catolic si a plecat s lupte, fiindc acolo "se trgea cu mitraliera in obrazul lui Christos". Pentru el, Christos si Biserica era o unitate, indiferent c era catolic sau ortodox. A murit cu aceeasi satisfactie spiritual, cu care ar fi avut-o dac ar fi czut pe rul Don in Rusia in lupta contra acelora fr Dumnezeu, nainte ca hoardele atee s fi atacat sanctuarele ortodoxiei romnesti. Dup binecuvntarea Monumentului, ridicat in memoria lor in Majadahonda, trebuie s preparm toate sufletele noastre inainte de a prezenta cererea de beatificare la Roma. Urmeaz la cuvnt camaradul Pavel Onciu, care vorbeste in numele Romnilor aflati sub ocupatia strin: Ion Mota si Vasile Marin, voi ati refuzat rationamentele si socotelile omenesti. Voi n'ati pus conditii si n'ati cerut favoruri cnd ati srit in ajutorul lui Dumnezeu si aprarea lui Hristos. Voi n'ati rmas indiferenti fat de lupta crncen ce se nclestase pe pmntul Spaniei, intre ostirile coalitiei ateiste si cele ce aprau pe Dumnezeu si Hristos. Singura favoare pe care ati cerut-o, a fost s luptati ca soldati in prima linie. Voi ati simtit si artat lumii c, mai presus de toate, este jertfirea total pentru Dumnezeu. Jertfa voastr, prin mretia ei, asigur Romniei si Legiunii martirizate, Biruinta si Libertatea de mine, mpotriva coalitiilor cari calc si prsesc pe Dumnezeu si invtaturile lui Hristos. Cu credint si plini de hotrre, si ndreapt inima si mintea lor spre Majadahonda, romnii si legionarii rmasi in afara granitelor noastre. Monumentul MOTA-MARIN, pe care l sfintim azi, l-am ridicat in semn de onoare si glorie vou, Ion Mota si Vasile Marin, care ne-ati concretizat, prin viata si jertfa voastr, care este calea si ce avem de ndeplinit de acum nainte, pentru Dumnezeu si Neamul Romnesc. Proximul orator este Dl. Gheorghe Costea, care vorbeste in numele Vechei Grzi a Miscrii Legionare: Inainte au luat cuvntul o serie de camarazi cari au venit din toate colturile lumii, aducand cu sine salutul Romnilor cari triesc in tari strine. Eu voiu vorbi in numele Vechei Grzi a Miscrii Legionare, a acelor camarazi cari astzi nu mai sunt, pentruc au czut in lupte si persecutii. 23 din 25

Am cunoscut pe Ion Mota din anul 1925, pe cnd era sef al primelor nuclee ale organizatiei tineretului romn, constituit in noul spirit al timpului. Eram nc un adolescent cnd i-am urmat chemarea si m'am nrolat in Frtiile de Cruce. Pe atunci tara era liber si noi nu avam pregtirea necesar pentru a ntelege chestiunile politice. Dar simteam instinctiv c Mota doria binele poporului romn si ne chema pe toti la lupt pentru a o apra de dusmani. Abia mai trziu, dupce deasupra trii noastre s'au precipitat hoardele barbare, ne-am dat seama ct drep tate avea si ct de departe vedea lucrurile. Astzi, cnd se ridic acest Monument pe pmntul Spaniei si in acest loc unde s'au dat lupte nversunate pentru aprarea independentei acestui popor, poate mrturisi oricine c sacrificiul lui Mota si Marin nu fost zadarnic. Din suferint si din sacrificiu, se nasc noi forte care vor continua lupta pentru Cristos, Neam si Legiune. Urmeaz la cuvnt ultimul grup de oratori, format din personalitti strine, cu exceptia Dlui Sturdza. Primul ia cuvntul Dl. Saverio Castaldo, avocatul Napoli, ziarist, care vorbeste in limba italian. Saveri Castaldo evoc paralelismul de desvoltare ntre cele doua miscri nationaliste, fascismul si legionarismul, jertfele fcute in numele acelorasi idealuri si ncheie strignd: Triasc Legiunea si Cpitanul ! Urmeaz Dl. Leo Negrelli, ziarist, care aduce salutul fostilor combatanti italieni cari au luptat pe pmntul Spaniei. Urc apoi la tribun Dl. Blas Pinar, consilier national si seful organizatiei nationaliste Fuerza Nueva : Fuerza Nueva se uneste actului care se celebreaza aici si acuma. Mota si Marin au czut pentru Romni si Spania. Patriile nu se apr numai nuntrul fron tierelor lor. Ele se apr deasemeni in afara lor. Rz boaiele conventionale si clasice s'au terminat. Acelea care se desfsoar astzi in fata ochilor nostri nu sunt altce va decat simple manifestatii, capitole si episoade al rzboiului civil Universal, al crui prim capitol a avut loc chiar aici in Spania. Noi, Spaniolii, suntem deasemeni martori si spectatori nmrmuriti de felul cum se calc in picioare un popor intreg, cum se calc in picioare atti s i atti oam eni cari, pe deasupra unui spatiu delimitat de niste frontiere, au crezut in Dumnezeu, au crezut in Christos si a u crezut in propriile lor Patrii. Monumentul de piatr este simbol si realizare material a spiritului Europei autentice, a acestei Europe noui, a acestei ordine social mai juste, pe care, ntr'o zi, au vrut s-l impun acestui continent al nostru, leagn al civilizatiei, marile revolutii nat ionale de atunci. Si mai serveste Monumentul acesta pen truca s se rectifice unele erori ce au fost comise, poate, de ctre miscrile nationale. Si mai serveste deasemeni pent ru a indrepta groaznicele consecinte ale rzboiului. Si mai serveste nc pentruca triumfalistii celui de-al doil ea rzboi mondial s nu poat s ne ntunece mintile si sa ne orbeasc ochii. S realizm spiritul Majadahondei pentruc, Domnilor, este spirit pur aici, cci nu avem sub aceast cruce nici mcar oasele acelor eroi si ai acelor martiri, ci numai spirit pur, spirit ce creaz locuri de ngeri si de arhangheli, cum vroia Jose Antonio al nostru sau cum voia Cpitanul, cnd a nfiintat miscarea national romana, cu numele Sfntului Arhanghel Mihail. Pentruc nici Jose Antonio nici Codreanu nu ignorau c nu se luptau atunci contra unor inamici materiali, contra unor inamici ai crnii. Se luptau contra spiritului rului insusi. Si cine pierde aceast viziune clar a luptei pe viat si pe moarte ce se d intre Comunism si Libertate, intre crest inism si ateism, ntre tiranie si libertate, intre nger si bestie, se nseal groaznic. Noi, in aceast or grea, in aceast or de pitici, in aceast or de intuneric, in aceast or de dezertori, de fugiti si de bine acomodatti, ridicm aici, pe aceast trn maternal a Castiliei, pe sngele mortilor Spaniei, pe sngele mortilor Romni, Italieni, Germani, Portughezi, Irlandezi, steagul acestei Europei noui, lea gn al civilizatiei, si izvor de lupt decis, orgolioasa contra acestei lumi care se descompune. 24 din 25

Noi venim aici si promitem in fata acestui altar, in fata acestei cruci, in fata sngelui lui Mota si Marin, c Spaniolii, multi sau putini, vom rmnea credinci Spiritului lor. Mota si Marin ! Prezenti ! Triasc Romania liber, nfloritoare si suverana! Triasc Spania! Dup Blas Pinar, vorbeste Dl. Mihail Sturdza, fost ministru de externe al Romniei: Pentruce au luptat si au murit Mota si Marin la Majadahonda? Dac un rspuns satisfctor nu s'ar fi putut da in acele timpuri, astzi, dup 33 de ani dela sacrificiul lor, el este evident si celor mai putin clarva ztori dintre noi. Puterile diabolice, contra crora ei si camarazii lor legionari luptau cot la cot cu legendara armata spaniol, au invadat aproape tot globul, cu te meri serioase pentru viitorul omenirii. Cu puterea de prevedere care la era caracteristic ca niste inspirati, Mota si Marin, ca si seful lor Codreanu, au avertizat in ce adncuri de lasitate, opor tunism si trdare se va scufunda Civilizatia Crestina in fata comunismului triumftor, nainte ca Roose velt s fi predat jumtate din Europa la Teheran si Yalta. Ei nu au fost cu noi pentru a auzi cuvintele Generalisimului Franco, pronuntate 25 de ani dup data cnd ei luptar si czur: "Trebue s cutm comu nismului prtile lui debile. Trebue s plecm dela faptul c trile ocupate, cu fiecare zi ce trece, ursc mai mult pe nvlitori, cari sunt stpni numai ai terenului ma terial ce l calc... Partea religioas, nationalitatea, dorul de libertate si desperarea, totul impinge la ruperea lanturilor... Iat arma in potent ce Occidentul posed ; pentru asta trebue s fii fidel idealurilor occidentale, sa n u se abandoneze popoarele oprimate dinapoia cortinei de fier, s nu fie trdate, cu consecinte rusinoase, agresorilor". Si nu sunt cu noi, pentru a privi cu indignare si revolta c lumea de dup rzboiu nu este imprtit intre Lumea dominatiei comuniste si Lumea liberttii, solid ar cu natiunile robite si preparnd momentul eliberarii, ci o lume in care domin o asociatie infam si ocul t ntre Lumea occidental si Lumea comunist deop arte, iar, de alt parte, natiunile captive, uitate si aban donate de toti, cu exceptia Spaniei. Fr indoial, ca si Cpitanul, ca si ntreaga lume legionar, ca sutele si miile ce au pierit in masacrele carliste, in inchisorile Anticristului, au prefigurat nu num ai lupta implacabil si Calvarul, dar si Ceasul Invierii ! In acest spirit inaugurm astzi acest Monument maret, care simbolizeaz gloria acestui sacrificiu si prevestirea vremurilor viitoare ale liberttii si indepentei nationale. Seria cuvntrilor o incheie presedintele Asociatiei Hermandad Hispano-Rumana Majadahonda, Generalul Ricardo Villalba Rubio, care evoc lupta legionar din Spania si figura Generalului Cantacuzino. Fiind destinat s nsoteasc pe legionari la Soria si la Toledo pn la ncorporarea in Tercio, a cunoscut bine pe Mota si M arin si si-a dat seama de inltimea lor moral si spiritual. La sfrsitul cuvntrii sale, impreun cu ntregul Comitet Directiv al Asociatiei, se ndreapt spre Crucea care strjueste locul unde au czut cei doi eroi si depune cei cinci trandafiri simbolici ai miscrii falangiste. Odat intorsi la locurile lor, corul legionar ntoneaz Sfnt Tinerete Legionar, care e ascultat in picioare si cu mna spre cer de ctre asistent. Imediat, in continuare, ntreaga asistent intoneaz imnul falangist Cara al Sol, dup care Generalul Villalba d strigtele pentru Spania : Una, Grande, Libre ! Ceremonia s'a incheiat. O imens satisfactie se citeste in ochii tuturor. Spaniolii felicit pe Romni pentru mretul Monument ridicat eroilor. Megafoanele cnta fr intrerupere Soy valiente y leal legionario, in timp ce lumea incepe s se risipeasc. Par'c nu se indura s se deslipeasc. Aparatele de fotografiat ntr din nou in functiune. Se iau ultimele fotografii. E prea frumos ! Pe crarea care duce la masini, lumea sta plcuri, plcuri. Comenteaz si se imbrtiseaz. E o apoteoz. Toat lumea care a participat la aces efort urias ridic o privire de multumire spre cer, ros tind in gnd o rugciune. Mota si Marin pare c si trimit binecuvntarea din vzduhul tainic, multumiti c nu au fost uitati... 25 din 25