Sunteți pe pagina 1din 7

Macroeconomie (curs 6)

27.03.2012

Sistemul bancar (Continuare)

Al doilea palier de organizare a sistemului bancar sunt bancile comerciale Legea bancara defineste banca drept persoana juridica autorizata sa desfasoare in principal activitati de atragere de depozite si acordare de credite in nume si pe cont propriu. Bancile se constituie ca societati comerciale pe actiuni pe baza autorizatiei emise de BNR. Bancile comerciale, persoanele juridice romane si sucursalele bancilor straine pot desfasura urmatoarele activitati: acceptarea de depozite contractarea de credite emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de decontari leasingul financiar transferul de fonduri tranzactii in contul clientilor cu valute, cu instrumente financiare derivate , cu metale pretioase, pietre pretioase si cu valori mobiliare intermedierea in plasamentul de valori mobiliare administrarea de portofolii ale clientilor in numele si pe riscul acestora

Sistemul de plati si decontari Sistemul de plati si decontari poate fi definit ca un ansamblu de aranjamente sau de intelegeri si mijloace care privesc si asigura descarcarea obligatiilor asumate de agentii economici in procesul achizitionarii de factori de productie ori de resurse financiare. Atunci cand tranzactiile nu se bazeaza pe schimburi in natura (troc sau barta), aceste obligatii sunt descarcate prin transferul dreptului de proprietate asupra banilor. In principiu, sistemul platilor se divide in :

plati in numerar plati fara numerar

Ponderea principala revine platilor sau decontarilor fara numerar prin intermediul conturilor agentilor economici care au emis instructiuni catre banci. Caracteristicile principale ale platilor fara numerar pot fi evidentiate astfel: au o dubla natura cuprinzand un flux de inregistrari in conturi ( transfer de fonduri) si un flux de mesaje intre parti care contine instructiunile de plata concretizate in instrumentele de plata respective diferenta de timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii, cele doua momente putand coincide caurmare a utilizarii mijloacelor tehnice moderne in cazul acestor raporturi intervin una sau mai mnulte banci In ceea ce priveste instrumentele de plata, din punct de vedere al caracteristicilor legale, orice instructiune de tranfer de fonduri se refera in primul rand la ordinul de transfer credit sau la ordinul de transfer debit. In primul caz platitorul este cel care da dispozitie unui intermediar sa tranfere fonduri catre beneficiari (creditori). In cazul oridnelor de trasfer debit, decontarea este solicitata de catre beneficiar care prezinta documentul la incasare. Instrumente de plata Ordinul de plata este un instrument de plata tip trasfer credit, care implica de regula 2 banci: banca initiatorului platii si banca la care beneficiarul dispune de un cont. Acest instrument poate fi utilizat pt tote categoriile de plati. Cecul este principalul instrument de plata din categoria ordinelor de transfer debit pe suport de hartie. Cecul reprezinta o instructiune sau o dispozitie scrisa daca titularul unui cont bancar cu disponibil corespunzator in cont bancii sale de a plati beneficiarului la przenatre valoarea mentionata

Biletul la ordin este un titlu de credit prin care emitentul care are calitatea de debitor, isi ia angajamentul de a plati la scadenta beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al biletului la ordin o suma determinata. Acest instrument pune in relatie 2 persoane: emitentul si beneficiarul. Cardul de plata unul dintre instrumentele moderne ale tehnicilor de decontare. In functie de momentul in care are loc decontarea efectiva a platilor, cardurile de plata pot fi de mai multe feluri: cu plata inainte, care se numesc carduri prealimentate (cardurile telefonice) cu plata acum, avand 2 functii principale : 1 de retragere de numerar din distribuitoarele automate de numerar sau din ghiseele automate de banca si 2 efectuarea platilor la punctele de vanzare cu plata mai tarziu, carduri de comerciant, de cheltuieli sau de credit.

In cadrul reformelor economice din Romania, au fost adoptate masuri privind modernizarea sistemului de plati. Astfel un moment important l-a avut introducerea in 2005 a sistemului electronic de plati cu 3 componente: sist de plati de mare valoare (REGIS) siust de plati de mica valoare (SENT) sist pt titlurile de stat (SAFIR) Riscuri in activitatea bancara Riscul poate fi definit in esenta ca un eveniment incert si probabil care produce daune ce pot diminua profitul si patrimoniul agentilor economici. Sursa riscului se poate regasi fie in cauze obiective, fie in cauze subiective. Activitatea bancara se confrunta cu mai multe tipuri de riscuri printre care: risciul pirederii de capital sau al insolvabilitatii riscul lipsei de lichidittai

riscul modificarii dobanzilor pt resusrele mobilizate riscul eroziunii capitalului prin inflatie riscul de tara, care se poate manifesta in incapacitatea unei tari de a-si restitui creditele catre creditorii intrenationali Principiile activitatii bancare. Stabilitatea financiara In esenta aceste principii se refera la: reglementarea si supravegherea bancara fixeaza obligatia legala a bancii centrale de a veghea la respecatrea normelor obligatorii atat in ceea ce priveste intratea unei noi banci pe aceasta piata, cat si referitor la functionarea coerenta a sistemului bancar principiul prudentei in activitatea bancara acest principiu vizeaza stabilirea su respectarea unor norme si indicatori de prudenta bancara in scopul prevenirii si limitarii riscurilor bancare scretul profesional legea stabileste obligatia bancilor de a pastra confidentialitatea tuturor tranzactiilor si serviciilor pe cre le ofera inclusiv cu privire la identitatea titularilor conturilor garantarea depozitelor constituite la banci care priveste nu numai restituirea la scadenta sau la cerere, ci si posibilitatea pt persoanele fizice de a-si recupera depunerile atunci cand banca intra in situatii de lichidare pe baza de hotarare judecatoreasca. De la 1 ianuarie 2011, conform normelor Uniunii Europene valoarea plafonului garantat este de 100.000 euro. Tendinte actuale privind evolutia sistemului bancar In ultimele decenii, activitatea bancara a evoluat sub incidenta mai multor factori:

schimbarile intervenite in cererea de servicii bancare si financiare, ca urmare a modificarilor din structura demografica si in formele de economisire practicate de populatie

incorporarea rapida a progreselor din domeniul informaticii si telecomunicatiilor. O expresie a acestor noi tehnologii in domeniul bancar se poate evoca moneda electronica si respectiv cardul

politica dereglementarii promovata pe plan international. Dupa unele aprecieri, dereglementarea sistemului bancar a reprezentat una dintre cauzele principale ale declansarii actualei crize economice si financiare

ascensiunea considerabila a pietelor financiare, liberalizarea lor accesntuata si diversificarea produselor promovate pe pietele date. In acest sens, un rol important l-a exercitat introducerea asa-numitelor derivate, care reprezinta produse financiare negociabile, a caror valoare depinde sau deriva din valoarea altor active, precum proprietati, obligatiuni, actiuni etc.

Sub influenta acestor factori, la finele primului deceniu al secolului al XXI-lea, s-a declansat criza in sectorul financiar, bancar, imobiliar. Sistemul bancar din Romania s-a confruntat, prin cele 42 de banci care il compun, cu efectele crizei financiare. Dificultatile s-au concretizat indeosebi in reducerea activitatii de creditare, cresterea nr de creante neperformante si reducerea semnificativa a ratelor de rentabilitate. Piata Valutara Spre deosebire de celelalte piete, piata valutara inregistreaza anumite particularitati: aceste piete nu reprezinta piete localizate, astfel confruntarea ofertei cu cererea de devize nu presupune intalnirea lor fizica. Comunicarea se realizeaza prin instrumente moderne de transmisie, completate cu o retea informatica specializata, care permite efectuarea si inregistrarea rapida a operatiunilor (ex. Piata localizata - piata bursiera)

piata valutara (sau de schimb) este o piata continua. Ea functioneaza practic fara intrerupere, cursurile fiind cotate 24/24h si reflecta complet si rapid orice informatie disponibila este necesar distinctia intre piata valutara internationala, pe care circula creante exprimate in monede diferite si piata valutara nationala, pe care se vand si se cumpara contra monedei nationale valute liber convertibile. In majoritatea cazurilor, agentii nebancari, respectiv intreprinderile si partricularii nu au acces direct pe piata valutara. Operatiunile de schimb sunt efectuate de catre banci. Prin aceasta, piata de schimb ramane in buna masura o piata interbancara. O mare parte a operatiunilor este efectuata intre intermediar, respectiv bancile sau curtierii (dealer, jober) si sunt de natura financiara. Rezulta faptul ca piata de schimb este in primul rand o piata de gros, fata de piata de detail, care caracterizeaza tranzactiile bancilor cu clientii individuali. Piata de schimb este o piata de risc care permite agentilor economici administrarea riscului de schimb, cauzat de fluctuatia cursurilor valutare. Dualitatea pietei de schimb: schimburile comerciale nu explica decat o parte din activitatea totala a pietei valutare. In proportie tot mai mare, operatiunile de schimb valutar au ca obiect operatiunile financiare si miscarile internationale de capital. In perioada actuala, deplasarile de capital, tehnicile moderne de gestiune a riscului de schimb, precum si arbitrajele detin ponderea principala in activitatile desfasurate pe piata valutara. Pietele valutare nationale se supun legislatiei monetare si financiare din fiecare tara si se afla sub controlul bancilor centrale. In majoritatea tarilor, exista o piata specifica unica pt schimbul de devize, numita piata valutara. Pe aceasta piata nu intervin decat intermeiarii financiari (in principal bancile) si bancile centrale. In esenta, rolul pietei consta in: a mijloci intalnirea cererii si a ofertei pt diferite valute

facilitarea creditului necesar tranzactiilor comerciale internationale a furniza instrumentele necesare pt acoperirea riscului valutar.