Sunteți pe pagina 1din 2

Numele actual -Botosani - se ntlneste mentionat pentru prima oara n Letopisetul lui Grigore Ureche si este pus n legatura

cu evenimentele din anul 1439 cnd "au venit tatarii si au pradat si arsu targul Botosanii". El si trage numele, potrivit uno r cercetari, de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta pna acum, a Botosaniului care avea drept m arca un paun cu coada rasfirata, poarta inscriptia "Pecetea trgului Botas". Din trgul Botosaniului au pornit nenumarate acte si hrisoave purtnd pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Din vremea lui Stefan cel Mare si pna catre secolul al XVIII-lea la Botosani au e xistat impunatoare curti domnesti, loc de popas si odihna pentru voievozii Moldo vei. Dezvoltndu-se att de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci trg deschis, fara zid uri", ceea ce a dus la existenta unui comert nfloritor. Amplasat la o mare raspnti e de drumuri de interes continental (unul care lega porturile Marii Baltice, pri n Liov, cu porturile de la gurile Dunarii si de pe tarmurile Marii Negre, altul ce trecea peste Carpati legnd orasele din Transilvania cu Europa Orientala ncrucisn du-se la Botosani), trgul Botosanilor a devenit n scurt timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei. Se pare ca, ncepnd cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul a duce orasului venituri nsemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu co ada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din ven itul trgului. Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, nscriu numeroas e prezente la Botosani, n judetul nostru pastrndu-se si azi ctitoriile domnesti: B iserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Ste fan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Ra res: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552). Avnd o existenta de cteva secole, Botosanii au beneficiat de o stralucita civiliza tie agrara si o nfloritoare viata urbana, conservnd, ca ntr-un autentic muzeu n aer liber, exceptionale dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodarii taranesti, c onace boieresti, somptuoase edificii publice si elegante locuinte construite n ra finate stiluri arhitectonice, stravechi biserici de lemn si piatra, datini si ob iceiuri ancestrale. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuten i) confirma faptul ca n aceasta zona au fost prezente asezari omenesti nca din pal eolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamnt ars, pictat e n 2 sau 3 culori, de un nalt nivel artistic. Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar n perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407, iar orasul Botosani n 1439. Radacini Vestigii arheologice marturisesc despre existenta sociala in aceste tinuturi din timpuri mai vechi (sec. IV e.n.). un tezaur alcatuit din vase si monede de argi nt datand de la sfarsitul sec. IV, se afla la Muzeul de Istorie din Moscova! Insa prima mentiune documentara a orasului Botosani se gaseste in Letopisetul de la Bistrita si are referire la o incursiune tatarasca: - Scrie letopisetul nostru ca in anii 6947 (1439) noiembrie 28, intrat-au in tar a oaste tatarasca, de au pradatu si arsu pana la Botasani si au arsu si targu Bo tasani. Inedit Inedit pentru Botosani este faptul ca o perioada lunga de timp a fost apanaj al Doamnelor Moldovei, deci veniturile incasate aici nu intrai in visteria tarii, f iind lasate deoparte pentru Doamne.

Veche administratie La sfarsitul sec. XVI carmuirea orasului revenea unui vornic din partea Doamnei, care avea sarcina sa stranga veniturile ei, sa judece pricinile, sa pazeasca li nistea si sa scrie ravase in numele targului. Pe langa vornic functiona un consi liu orasenesc, format dintr-un soltuz si 12 pargari alesi de comunitate. O administratie bine pusa la punct, va functiona in Botosani dupa 1820, cand ora sul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Istoric n date 1439 prima atestare documentara 1551 Biserica Sf. Gheorghe este ctitorita de doamna Elena, sotia domnitorului Petr u Rares 1552 Biserica Adormirea Maicii Domnului , cu acelasi ctitor, doamna Elena 1670 apare cea mai veche pecete a trgului pe un document 1759, 28 decembrie este nfiintata cea mai veche Scoala domneasca 1820 ia fiinta Casa obsteasca , cu misiunea de a pava drumurile 1825 se organizeaza piata din centrul orasului care n 1832 va fi iluminata pe tim p de noapte cu lumnari 1832 ia fiinta corpul pompierilor si se pun bazele organizarii sanitare 1835 ia fiinta Scoala primara Armeana 1831 Boierul I. Mavromati nfiinteaza spitalul Sf. Spiridon 1838 ia fiinta o trupa de teatru, care va alcatui nucleul teatrului Mihai Eminesc u , nfiintat la 21 decembrie 1914 1864 Mihai Eminescu lucreaza ca practicant la tribunalul orasului 1866 se inaugureaza prima tipografie 1868 se nfiinteaza Camera de comert si industrie pentru judetele Botosani, Doroho i si Suceava 1871 prima gradina publica 1887 apare Liceul de fete Carmen Silva 1926 nfiinteaza Universitatea Populara Nicolae Iorga