Sunteți pe pagina 1din 3

CELULELE EUCARIOTE -celule cu organizare foarte complexa -intra in alcatuirea protozoarelor, fungilor, plantelor, animalelor, organismului uman -au

dimensiuni de 10 ori mai mari decat procariotele -au un nucleu adevarat (nucleu delimitat de un invelis nuclear) -contin in nucleu mai multi cromozomi liniari alcatuiti din ADN conjugat cu proteine bazice -citoplasma contine organite (abundente-ribozomi) -inmultire: mitoza/ diviziune indirect cu exceptia gametilor care se formeaza prin meioza. Structura interna a celulelor eucariote: membrana, citoplasma, nucleu. MEMBRANA =structura care delimiteaza celula si controleaza interactiunile celulare cu mediul extracelular -grosime de 7,5 nanometrii (nu se observa la microscopul optic) -la microscopul electronic: membrana apare ca o structura trilaminata -3 benzi suprapuse (1 interna si 1 externa care sunt electronodense si 1 centrala care e electronotransparenta) Structura moleculara: modelul mozaic fluid: Membrana e alcatuita din lipide si proteine organizate ca intr-un mozaic. Lipidele: formeaza structura de baza; bistrat fluid (bidimensional si asimetric). Proteinele: inserate in bistrat. Compozitia chimica: 50% proteine, 40% lipide, 8-10% glucide. FUNCTII: 1.bariera cu permeabilitate selectiva 2.intervine in procesul de comunicare si semnalizare intercelulara- prin proteinele cu rol de receptor care pot lega semnale chimice din mediul extracelular 3.intervine in adeziunea intracelulara si in adeziunea celulei la matricea extracelulara. TRANSPORTUL ionilor si al moleculelor mici prin membrana 1.Pasiv: difuziune in sensul gradientului chimic sau electric, fara consum de energie Difuziune simpla: fara ajutorul unor proteine; Difuziune facilitate: moleculele insolubile in lipide. 2.Activ: deplasarea impotriva gradientului electro-chimic cu consum de energie din ATP a)Direct: realizat de proteinele transmembranare numite ATP-aze, pompe ionice, pompa Na/K, pompa de Ca. b)Indirect: transportul simultan a 2 substante diferite, una in sensul gradientului de concentratie si cealalta impotriva gradientului de concentratie. TRANSPORTUL macromoleculelor si al particulelor prin membrana: cu ajutorul unor vezicule formate pe seama membranei -endocitoza: inglobarea macromoleculelor -pinocitoza: inglobarea unor picaturi mici de fluid extracelular -fagocitoza: inglobarea particulelor mari -endocitoza mediata de receptori: inglobarea selectiva a unor molecule specifice care sunt recunoscute in prealabil de receptorii membranari. RIBOZOMII = corpusculii lui Palade -organite implicate in sinteza proteinelor -prezenti la toate celulele cu exceptia hematiei adulte; in nr variabil cu tipul de celula; foarte bine reprezentati in celulele cu activitate intensa de sinteza proteica (cel glandulare exocrine, endocrine) -structura: particula cu diamentru de aprox. 30nm; forma aproximativ sferica -compozitia chimica: 50% ARN ribozomal, 50% proteine ribozomale Morfologia: -microscopul optic: nu se vad; -microscopul electronic: se vad ca niste granule sferice electronodense cu diametrul de 15-30 nm -2 tipuri: ribozomi liberi neatasati de RER si ribozomi atasati de membrana RER si de membrana nucleara externa. Functii: sinteza de proteine, proteine lizozomale si proteine membranare integrale. RETICULUL ENDOPLASMATIC =organitul celular structurat sub forma unei retele de tuburi si de cisterne delimitate de membrana; in toate celule, cu exceptia hematiei adulte, foarte bine dezvoltat in celulele secretorii (celulele glandulare) -reteaua se gaseste in toata citoplasma, mai abundenta in partea interna si mijlocie a citoplasmei, denumita endoplasma -prezinta 2 portiuni diferite din punct de vedere morfologic si functional: RER si REN a)RER portiunea reticulului endoplasmatic care are ribozomi atasati pe fata externa a membranei. -abundent in celulele implicate in sinteza proteinelor de export -microscop optic: nu e vizibil -microscop electronic: se prezinta ca o retea de cisterne alungite, de tuburi sau de vezicule delimitate de membrana -functii: sinteza proteinelor; prelucrarea proteinelor sintetizate prin glicozilare sub actiunea enzimei oligozaharid transferaza; participa la impachetarea proteinelor sintetizat; asigura transportul proteinelor catre aparatul Golgi b)REN portiunea reticulului endoplasmatic fara ribozomi; in toate celulele cu exceptia hematiei adulte; abundent in celulele specializate in sinteza lipidelor (hepatocite) -un sistem de formatiuni tubulare (care comunica intre ele si cu RER) delimitate de membrana, cu diametru de 30-60nm -mai slab dezvoltat decat RER -functii: sinteza lipidelor de membrana; sinteza hormonilor steroizi; metabolismul glucidic. APARATUL GOLGI -organit celular delimitat de membrana, interpus intre RER si membrana celulara; rol important in preluarea si transportul proteinelor -prezent in toate celulele cu exceptia hematiei adulte; -microscop electronic: apare ca o structura polarizata morfologic si functional; are 2 fete; -elemente componente: o stiva de cisterne discoidale si vezicule de transport a proteinelor -functii: primirea proteinelor sintetizate in RER si impachetate in veziculele de transport ce se desprind din reticuli si apoi fuzioneaza cu fata cis a aparatului Golgi; continua prelucrarea proteinelor, sortarea proteinelor, impachetarea lor in vezicule de secretie si directionarea spre destinatii specifice. LIZOZOMII -organite celulare delimitate de membrana implicate in digestia intracelulara a diverselor macromolecule si particule -digestia intracelulara are 2 scopuri: furnizarea hranei celulei prin preluarea substantelor nutritive din mediul extracelular si apararea impotriva bacteriilor, virusurilor -prezenti in toate celulele -aspectul unor vezicule cu diametrul de 0.2-0.8 microni, alcatuite dintr-o membrana delimitanta si o matrice-dupa aspectul matricei se disting 3 tipuri de lizozomi: primari, secundari si tertiari (corp rezidual). PEROXIZOMII -organite sferice delimitate de membrana cu rol in detoxifierea celulei -vezicule sferice asemanatoare lizozomilor cu diametru de 0.5-1.5 microni, alcatuite din membrana delimitanta si matricea peroxizomala -functii: detoxifierea celulei; oxidarea acizilor grasi; sinteza unor lipide si a acizilor biliari. MITOCONDRIA -organitul cu rol in generarea energie celulare; realizeaza fosforilarea oxidativa producand cea mai mare parte a ATP-ului -prezent in toate celulele cu exceptia hematiei adulte -se concentreaza in apropierea regiunilor in care consumul de ATP e maxim -elemente componente: membrane mitocondriale externa si interna, spatiu intermembranar (compartimentul mitocondrial extern) si matricea mitocondriala (compartiment mitocondrial intern) -functii: conversia energiei eliberate din metabolizarea glucozei

si a acizilor grasi in legaturile macroergice ale moleculei de ATP. CITOSCHELETUL celular -e alcatuit din 3 tipuri de filamente proteice conectate intr-o retea ce strabate intreaga citoplasma celulara (filamente de actina, filamente intermediare si microtubuli) -asigura rezistenta mecanica; are functie de sustinere a altor componente; functie de locomotive; mentine forma celulei 1.Filamente de actina =microfilamente; cele mai subtiri si cele mai flexibile, diametru de 6nm -alcatuite din monomeri de actina globulara -functii: a)rol structural: mentin forma celulei si ii asigura rezistenta mecanica; sustin alte componente celulare b)rol dinamic: intervin in miscarile celulei, in deplasarea lor in tesuturi si in deplasarea organitelor in interiorul celulei. 2.Filamente intermediare -filamente proteice cu diametru de 10nm; structurile cele mai stabile -au rezistenta mare la fortele de intindere (rol preponderent structural) -exista cel putin 6 tipuri dupa proteinele componente: filamente de keratina, filament de dimentina, filamente de desmina, neurofilamente, gliofilamente, lamine nucleare. 3.Microtubuli -formatiuni cilindrice lungi cu diametru de 25nm -formate din molecule de tubulina (sferice); structurile cele mai labile, aflandu-se in proces continuu de asamblare si dezasamblare -functii: participa la activitati celulare care implica miscare (transportul intracelular al organitelor si al veziculelor); formeaza fibrele fusului de diviziune si asigura deplasarea cromozomilor -intra in componenta unor structuri stabile (cili, flageli). JONCTIUNEA STRANSA ( jonctiunea occlundens ) -realizeaza contacte foarte stranse intre celule , se gasesc la polul apical al celulelor ce delimiteaza lumenul unor cavitati (epiteliul intestinal) . Contractul dintre membrane se realizeaza prin proteine integrale din structura celor 2 membrane ocludine , din loc in loc se anastomozeaza , realizand puncte de sutura intre cele 2 membrane si impiedica trecerea libera a moleculelor in acest spatiu . Asigura functia de bariera a epiteliului ce captuseste lumenele organelor cavitare , opresc trecerea moleculelor in spatiul interstitial, mentin polaritatea celulei epiteliale. J DE ADEZIVITATE ( macula adherens, zonula adherens, hemidesmozomii) legarea stransa a celulelor intre ele sau a celulelor la membrana lor bazala ,ancoreaza filamente de citoschelet, in special actina . Sunt de mai multe feluri: macula adherens , zonula adherens , hemidesmozomii . Hemidesmozomi structura asemanatoare unei jumatati de desmozom ce leaga polul bazal al celulei epiteliale de membrana. Ancoreaza filament intermediare din fibrele citoscheletului prin intermediul unei singure placi. JONC. GAP: asigura cuplarea metabolica si electrica a celulei , realizand contactul metabolic direct dintre celule, sunt ft dezvoltate in tesutul nervos, miocard, muschi neted . Membranele celulare adiacente sunt separate de un spatiu ingust de 2-4 nm . Contactul dintre membrane se realizeaza prin conexine, se cupleaza cate 6 si formeaza structure hexagonale denumite conexoni. Canalul hidrofil este pt trecerea libera a ionilor si a moleculelor. Cand concentratia ionilor de calciu creste , jonctiunile GAP devin impermeabile, astfel se izoleaza celulele moarte. DIVIZIUNEA CELULARA MITOZA Este modalitatea de diviziune specified celulelor eucariote somatice, constand in formarea dintr-o celula a 2 celule-fiice identice, care au acelai material genetic ca i celula - mama (acelasi numar de cromozomi) Se numete si diviziune indirecta deoarece cuprinde 2 procese asincrone: diviziunea nucleului (cariokineza) - diviziunea citoplasmei (citokineza). Etapele mitozei 1.profaza: Cromatina se condenseaza i cromozomii devin vizibili microscopic sub forma unor filamente lungi, mcolacite. Fiecare cromozom este alcatuit din 2 cromatide-surori unite prin centromer. Nucleolii se fragmenteaza in mici corpusculi. 2.prometafaza: Invelisul nuclear se fragmenteaza in vezicule si dispare. Microtubulii fusului de diviziune se ataeaza de cromozomi la nivelul cinetocorilor i incepe deplasarea cromozomilor. 3.metafaza: Se definitiveaza organizarea fusului de diviziune. Acesta este format din 3 tipuri de fibre (asteriene, polare, cinetocorice). Rolul fusului este de a asigura micarea si separarea cromozomilor in timpul diviziunii. 4.anafaza: Centromerele se divid si cromozomii se cliveaza longitudinal. Cromatidele se separa una de cealalta si fiecare va constitui un cromozom distinct. In urma clivarii longitudinale numarul de cromozomi se dubleaza de la 46 la 92. 5.telofaza: Cromozomii aflatf la cei 2 poli celulari se despiralizeaza i nu mai sunt vizibili ca entitaji separate. Activitatea centriolilor inceteaza. fusul de diviziune se dezintegreaza. Se reorganizeaza si reapar nucleolii. La cei 2 poli ai celulei se formeaza cate un nucleu.CICLUL CELULAR Ciclul celular sau ciclul de viata al unei celule este perioada de timp scursa de la apari^ia unei celule, din momentul in care s-a incheiat diviziunea prin care a luat nastere, pana la terminarea propriei diviziuni. Se desfaoara in 4 etape: 1. etapa Gl- perioada presintetica 2. etapa S - perioada de sinteza a ADN 3. etapa G2 - perioada postsintetica 4. etapa M = etapa diviziunii celulare sau mitoza Initiala S provine de la sinteza (a ADN-ului), iar G de la gap (gol de sinteza; desemneaza perioadele ciclului celular in care nu are loc sinteza de ADN) Fazele Gl, S, si G2 constitute impreuna interfaza - perioada dintre doua diviziuni celulare. In etapa Gl: celula sintetizeaza proteine i create. Volumul celular, redus la jumatate prin mitoza, revine la normal. In etapa S are loc sinteza (replicarea) ADN. Cantitatea de ADN se dubleaza si cromozomii devin bicromatidieni (fiecare cromozom este alcatuit acum din 2 cromatide- surori) - sinteza histonelor i enzimelor necesare replicarii ADN. in etapa G2 - continua sinteza proteinelor. Celula se pregateste pentru mitoza are lor sinteza tubulinelor, proteine din care sunt constituiti microtubulii ce vor forma fusul de diviziune. In etapa M - celula isi incheie prin diviziune ciclul de viaja. Dupa incheierea mitozei, celula reintra in faza Gl si incepe un nou ciclu sau se opreste intr-o faza stationara de repaus, faza Go. Durata ciclului celular variaza in limite largi in functie tipul celular. Este in medie de 24 de ore (din care etapa GI- 10 h, S - 9h, 62 - 4h, iar etapa M - Ih). Reglarea ciciului celular Este realizata de un sistem de control al ciclului celular care activeaza la momentul potrivit enzimele necesare desfasurarii fiecarui proces (replicarea ADN, mitoza, citokineza etc), apoi

le dezactiveaza. El asigura desfaurarea proceselor ciclului celular intr-o anumita ordine. Acest sistem de control poate opri ciclul celular in anumite puncte de control (puncte de restricfie) daca celula nu indeplineste conditiile necesare pentru a trece in etapa urmatoare. Sistemul de control al ciclului celular cuprinde 2 seturi de proteine: kinazele dependente de cicline ciclinele