Sunteți pe pagina 1din 2

Spre deosebire de idealurile de existen]` atemporal` [i valoare estetic` obiectiv` \mp`rt`[ite de alte forme artistice, moda nu \nainteaz` nici

un fel de preten]ie de via]` ve[nic` ci este \ntotdeauna abia venit`-deja trecut` [i foarte fericit` cu acest statut. {i atunci o istorie a modei nu este niciodat[ mai mult dect o punere \n context a realit`]ilor sociale pe care fiecare mod` le \ntruchipeaz`. Acesta este [i conceptul "American Woman: Fashioning a National Collection" de la Metropolitan Museum of Art din New York o expozi]ie care vorbe[te despre cum diferitele stiluri vestimentare ale trecutului reprezint` [i definesc diverse stadii de emancipare [i varii idealuri de feminitate prezente \n societate \n voga unei mode. Cum intri \n expozi]ie, prima American Woman care te \ntmpin` este micu]` [i strns \ncorsetat`, \mbr`cat` \n rochii grele din stofe lucioase cu broderii elaborate, paiete, franjuri [i evantaie din dantel`. Ea e numit` sec Mo[tenitoarea, tr`ia [i se \mbr`ca astfel cam prin 1890 [i vrea s` reprezinte ultimul bastion de feminitate nealterat` de no]iuni de emancipare. Un statut care tocmai pe atunci era \n schimbare - cam tot pe la sfr[itul secolului 19, femeile prind o poft` nebun` de activit`]i \n aer liber, devin mai sportive, mai pu]in statice, mai pu]in de por]elan devin fete Gibson, \mbr`cate \n uniforme sportive de c`l`rie, de tenis de cmp, costume de \not (rochii mai scurte), ba unele din ele \ndr`znesc uneori s` poarte doar un pulover de ln` [i o fust` de stof` simpl` [i cumva anost` pe ln` rochiile de sear` ale predecesoarelor lor. Urmeaz` ruptura remarcabil` dintre anii 1890 [i 1900 art nouveau [i dispari]ia corsetelor! 1900 este revolu]ia Boemelor, femeile lui Klimt, \mbr`cate \n rochii sub]iri [i plutitoare din m`tase, cu broderii art deco , cu p`rul desf`cut din coc, tuns bob [i ornat cu e[arfe lucioase. Boemele par ceva mai \nalte dect predecesoarele lor dar [i ceva mai coco[ate, \ns` mult mult mai libere \n mi[care [i expresie. De la zborul etereal al Boemelor se salt` \nc` 10 ani la genera]ia pragmatic` a Patrioatelor [i Sufragistelor al c`ror stil vestimentar se reduce la uniforma de femeie, o uniform` dealtfel inspirat` din cea b`rb`teasc` dou` piese, jachet` cambrat` cu butoni [i fust`, \n culori neutre, din stofe grele, milit`re[ti. Aici se vede o epoc` \n care femeia este femeie prin lupta ei de a fi egal` cu b`rbatul. Dup` acordarea votului se trece ]n expozi]ie destul de sec la the Flapper femeiu[ca anilor 20, cu rochii drepte, paiete, evantaie smulse din epoca de aur a saloanelor de muzic`, ca apoi, trecnd (poate prea) pe neobservate pe lng` perioada Marii Recesiuni, se ajunge \n final la Sirenele Ecranului, la epoca glamour-ului de stil vechi [i la \nceputurile unei noi forme de idealizare a feminit`]ii \n persoanele starletelor ecranului. Deja de la sufragiste \ncoace, imaginile \ncep s` devin` familiare din

filme sau din via]`, sunt mode [i moduri de a gndi pe care le cunoa[tem [i ni le putem \nsu[i. Am suferit o mic` dezam`gire la sfr[itul expozi]iei m` a[teptam ca povestea s` continue [i dincolo de drepturi egale. Dar a[a se vede c` e mult mai greu (de[i sunt convins` c` nu imposibil) s` oferi un context istoric ([i nu unul pur estetic) pentru modele ce urmeaz` drepturilor egale [i omogeniz`rii sexuale iminente. n acela[i timp \n care American Woman este o expozi]ie despre emanciparea femeii, este totu[i o expozi]ie despre femei pe vremea cnd ele nu erau \ntr-att de egale cu b`rba]ii ct s` permit` (sau s`-[i doreasc`) s` fie confundate cu ei.