Sunteți pe pagina 1din 17

Subiectul 28 Romanul interbelic (prezentare general) ( se invata odata cu sub 27) Anii interbelici se caracterizeaz n literatura romn printr-o

remarcabil dezvoltare a romanului care n scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romnesc i lrgete tematica, el cuprinznd medii sociale diferite i problematici mai bogate i mai complexe. Un an de referin pentru romanul romnesc este 1920, cnd apare Ion a lui Liviu Rebreanu. Pn la apariia acestui roman au aprut i alte romane cum sunt Ciocoii vechi i noi a lui Nicolae Filimon, Romanul comnetilor a lui Duliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici i Neamul oimretilor de Mihail Sadoveanu. Ion este ns primul roman romnesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia copleitoare de viaa pe care o degaj. n romanul interbelic se continu inspiraia rural prin operele lui Sadoveanu, i Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare i cu modaliti specifice. Acum apar romanele citadine n care cadrul de desfurare al aciunii este oraul modern. Aa avem creaiile lui Camil Petrescu, Clinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolt i problema intelectualului strlucit ilustrat de romanele lui Camil Petrescu. n perioada interbelic se intensific dezbaterile cu caracter teoretic n legtur cu romanul. Astfel Garabet Ibrileanu n studiul Creaie i analiz constat existenta a dou principale tipuri de roman: romanul de creaii, care prezint personajele n deosebi prin comportamentul lor si romanul de analiz care este interesat de viaa interioar de psihic. n perioada interbelic romancierii experimenteaz tehnici multiple ale romanului modern. Astfel avem tendina de revenire la modelele tradiionale precum cel balzacian pe care George Clinescu l folosete n Enigma Otiliei. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului caracterului. Ca reprezentant de seam a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului Ion ,data publicarii fiind considerata o data istorica in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice(Eugen Lovinecsu). 1

Romanul Ion monografie a satului roman din Transilvania de la inceputul secolului al XX-lea in centrul caruia sta imaginea tarnului roman care lupta pentru pamant. Structura: doua volume Glasul pamantului si Glasul iubirii , titlul acestora sintetizand esenta continutului. Conflict: este generat de lupta apriga pentru pamant ion traieste intr-o lume in care conditia omului este stabilita in functie de pamantul pe care-l poseda de aceea este firesc faptul ca mandria lui Ion sa-l duca spre patima devoratoare pentru pamant Solutia lui Rebreanu este aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana, desi nu o iubeste Florica se va casatori cu George pentru ca are pamant, iar Laura, fiica invatatorului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre. Actiunea romanului: este dispusa pe doua planuri care uneori merg paralel , alteori se intersecteaza, constituind de fapt imagini ale aceleiasi lumi. Cele doua planuri, cel al taranilor avandu-l pe Ion in centru si cel al intelectualitatii rurale avand in centru familia invatatorului Herdelea, sunt adunate la un loc de catre autor in prima secventa care infatiseaza viata satului si anume hora, in care personajele sunt asezate dupa pozitia sociala fiind surprise in atitudini semnificative. Pentru ca in sat domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare agoniseala relatiile sociale sunt tensionate intre sarantoci si bocotani iar destinele oamenilor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice. Batuta de tata si de sot, Ana, ramasa fara sprijin moral, dezorientata si respinsa de toti, se spanzura.

Florica, parasita de Ion, se casatoreste cu George si se bucura de norocul pe care-l are, desi il iubea pe Ion. Desi asezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patimase, nu se poate multumi cu averea pe care o dobandise si ravneste la Florica.Sfarsitul lui Ion este naprasnic, este omorat de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui. Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viata urmaridu-si cursul. Calinescu afirma ca in planul creatiei Ion e o bruta. A batjocorit o fata, i-a luat averea, a impins-o la spanzuratoare si-a ramas in cele din urma cu pamantul Insusindu-si pamantul pe cai necinstite, tulburand linistea unui camin (cel al lui George Bulbuc) in numele glasului iubirii, Ion nu putea supravietui iar sfarsitul sau nu putea fi altul, fiind perfect motivat din punct de vedere moral si estetic. Rebreanu - Padurea spanzuratilor, primul roman de analiza psihologica, obiectiv si realist din literatura romana. Tema: evocarea realista si obiectiva a primului razboi mondial conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte sub steag strain impotriva propiului neam o monografia incertitudinii chinuitoare(G. Calinescu). Structura: alcatuit din patru carti, fiecare cate 18 capitole, cu exceptia ultimului, care are doar 8 capitole ( ceea ce sugereaza ca viata tanarului Bologa s-a sfarsit prea curand si intr- un mod nefiresc) Romanul are doua planuri distincte, care evolueaza paralel, dar se interconditioneaza unul al tragediei razboiului altul al dramei psihologice a personajului. Atmosfera dezolanta a peisajului de toamna mohorata, cu cer rece, in care campia este neagra, arborii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantul, intunericul, cimitirul, precum si sarma ghimpata constituie manifestari ale naturii aflate in concordanta cu starile sufletesti ale personajelor. 3

Actiunea: Apostol Bologa protagonistul romanului, ca membru al Curtii Martiale, a facut parte din completul de judecata care a condamnat la moarte prin spazuratoare pe sublocotenentul ceh Svoboda, pentru ca incercase sa treaca frontul la inamic. Convins ca si-a facut datoria fata de stat, Apostol Bologa supravegheaza cu severitate executia, care i se pare un act de dreapta justitie. Momentul crucial care va avea puternice influente in constiinta eroului si care va declansa conflictul psihologic al personajului este privirea obsedanta a ochilor lui Svoboda Intreaga sa fiinta este dominata de aspiratia spre libertate si constiinta apartenentei etnice. De aceea, cand afla ca regimentul sau trece in Ardeal , incearca sa obtina aprobarea de a nu participa la aceste lupte ce se vor purta impotriva neamului romanesc, insa nici dupa ce va distruge reflectorul rusesc, generalul sau nu va accepta. Incercand sa dezerteze, este ranit si se intorce la Parva in covalescenta. Va rupe logodna cu Marta pentru ca, revenit pe front sa se indragostesca de Ilona, fiica groparului Vidor,de care era gazduit. Dupa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 12 romani, Bologa dezerteza din nou fiind prins de cel mai vigilent dusmnan al sau, locotenentul ungur Varga; refuza cu incapatanare sa fie aparat si este condamnat la moarte prin spanzuratoare. Apostol Bologa moare ca un erou, intruchipand puterea de sacrificiu pentru cauza nobila a neamului sau, pentru libertate si iubire de adevar , cu ochii insetati de lumina rasaritului, cu privirile indreptate spre stralucirea cereasca. Daca Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern, Mihail Sadoveanu

desavarseste povestirea romaneasca. Sadoveanu, Stefan cel Mare al literaturii romane Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul Fratii Jderi,care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea.

Tema prezinta istoria Moldovei in timpul lui Stefan cel Mare, construita ca o ampla cronica a vietii sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca de inflorire a tarii, de progres si libertate nationala. Actiunea are doua planuri: unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militare ale epocii si unul social, avand in centru familia Jderilor si devotamentul oamenilor Mariei Sale. Actiunea: Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlu semnificativ pentru esenta subiectului: Ucenicia lui Ionut (1935) prezinta formarea lui Ionut Jder, fiul cel mai mic al lui Manole Par-Negru, ucenicia in slujba lui Alexandrel-Voda, dorind sa-si implinesca visul de a ajunge la Curtea domneasca la Suceava. Cei doi tineri sunt crescuti aspru, in spiritul barbatiei si al demnitatii, devin frati de cruce, isi impartasesc grijile si necazurile,impreuna ies din situatii grele datorita inteligentei,curajului si priceperii manuirii armelor. Ionut Jder afla de un complot impotriva domitorului si salveaza vitejeste pe Alexandrel si, in aceeasi noapte Manole Par-Negru impiedica furtul armasarului Catalan,care fusese pus la cale de boierul Mihu, un roman pribeag in Polonia. Nasta, iubita lui Ionut, este rapita de tatari si dusa intr-o tabara turceasca pe malul Dunarii. Ionut pleca in cautarea ei, trece prin multe peripetii riscandu-si viata dar este salvat de fratii si tatal sau, dupa care afla ca Nasta s-a sinucis. Episodul se incheie cu uciderea hanului tatar de Gheorghe Botezatu, slujitorul credincios al lui Ionut,iar el revine la Curtea domneasca devenind ostean adevarat. Izvorul Alb este un poem al iubirii. Simion Jder se indragosteste de Marusca, fiica lui Iatco Hudici,care este rapita si dusa in Tara Leseasca. 5

Jder merge in Polonia si isi aduce iubita inapoi,apoi are loc primirea viitoarei doamne a voievodului,Maria de Mangop si nunta lor. Oamenii Mariei Sale prezinta evenimentele istorice petrecute intre 1471-1475. O pagina impresionanata o constituie lupta de la Vaslui dar turcii pregatesc un nou atac asupra Moldovei. Ionut este trimis de Voda sa aduca vesti din Grecia si de la muntele Athos. Este insotit de Gheorghe Botezatu, iar drumul este un prilej de a prezenta, in contrast, imaginea Moldovei si Imparartia Otomana. Romanul se incheie cu lupta de la Vaslui, unde Stefan a obtinut o victorie stralucita impotriva puhoiului tucesc condus de sultanul Mehmed El Fatih. Stefan ii plange pe eroii care au pierit in lupta ,intre care se numara si batranul comis Manole Par-Negru, Simion Jder, Caliman si fiul sau,Samoila. Timpul in care se petrec intamplarile, faptele din intreaga proza sadoveniana, este un timp mitic, un timp al credintelor stramoseseti, intr-o lume arhaica, primitiva, foarte puternic legata de natura inconjuratoare, un timp care se masoara dupa semnele vremii, dupa superstitii, dupa legi stramosesti nescrise, dar pastrate cu sfintenie de generatii si transmise cu credinta urmasilor, Baltagul fiind un adevarat poem al naturii si al sufletului omului simplu, o Miorita in dimensiuni mari. Scris in numai 17 zile este considerat suprema sinteza sadoveniana. Romanul ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc , sufletul taranului moldovean ca pastrator al traditiilor si al specificului national,cu un mod propiu de a gandi, a simti, si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii. Structura: este structurat evidentiindu-se doua componenete: o una simbolica-mitica o si cealalta epica-realista, care se interfereaza pe parcursul intregului roman. Actiune:

Romanul debuteaza cu legenda pe care Nechifor Lipan o povestea la nunti si botezuri, in care e evidentiata viata aspra a locuitorilor de la munte care isi castigau painea cu toporul, foarte priceputi in im mestesugul oieritului. Structurat in 16 capitole, romanu evidentiaza trei idei esentiale Primele 6 capitole cuprind asteptarea femeii dominata de neliniste si speranta, de semne rau prevestitoare, se prezinta gospodaria Lipanilor, oamenii si obiceiurile locului. Vitoria devine ingrijorata pentru ca Nechifor plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi si nu se intorsese cum ar fi trebuit si nici nu daduse vreo stire.Nelinistita, Vitoria cere sfatul preotului, dar merge si la baba Maranda, vrajitoarea, hotarandu-se de a porni in cautarea lui Nechifor, intru-cat o multime de semne prevestitoare o indeamna la drum: il viseaza pe Nechifor intors cu spatele trecand o apa neagra, tine post negru, cocosul canta cu ciocul spre poarta, semn de plecare. Capitolele 7-13 ilustreaza cautarile Vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor, in care sunt trimiteri la obiceiuri si traditii precum si descrierea locurilor abrupte ale muntilor. Impreuna cu Gheoghita, fiul ei, pleaca in cautarea sotului ei.Intreaba peste tot de barbatul cu caciula brumarie si cal negru tintat si afla ca la Vatra Dornei a cumparat 300 de oi.Impreuna cu el se mai gaseau inca doi munteni care il rugasera sa la vanda 100 de capete.Vitoria urmaeza drumul spre Paltinis, Brosteni apoi Borca, loc in care turma a parasit apa Bistritei, ajungand la Sabasa.Trece puntile Stanisoarei, poposind la Suha unde constata cu uimire ca ajusesera numai doi ciobani si I se pare limpede ca intre aceste localitati s-a petrecut omorul.Se intorce la Sabasa si gaseste in ograda unui gospodar cainele barbatului ei, Lupu. Ultima parte (cap 14-16) evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor, ritualul inmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului justitiar. Calauzita de Lupu, Vitoria gaseste osemintele lui Lipan in prapastie,cu o luciditate si stapanire de sine extraordinare, implineste datinile necesare pentru mort, cheama autoritatile sa constate crima, iar gandul ei se indreapta spre infaptuirea dreptatii, demascarea si pedepsira ucigasilor. La inmormantare, pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creeaza, ea pune intrebari viclene si iscusite, apoi afirma ca stie cum s-au petrecut lucrurile, relatand cu

uimitoare pecizie crima celor doi.Dupa ce Bogza se repede la Gheorghita, dar cade palit de baltagul flacaului,faptasii marturisesc crima si sunt luati de autoritati. Vitoria Lipan se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata de maritat si-si planifica implinirea in timp a celor cuvenite pentru memoria lui Nechifor Lipan, dupa care viata isi va relua cursul si le-om lua de coada toate cate le-am lasat. Aria tematic a romanului interbelic se lrgete substanial: dup ce Rebreanu fundamentase stilul obiectiv, romanul-fresc prin Ion apare romanul de evocare istoric prin Mihail Sadoveanu trece din lumea satului, n cea a oraului. Formele epice tradiionale coexist cu tehnici artistice moderne se abordeaz i se afirm romanul de analiz psihologic - Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, romanul evolund astfel de la formula obiectiv spre cea subiectivist. Camil Petrescu Primul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al conflictelor de idei, eseist percutant, ganditor modern este Camil Petrescu. Se inscrie in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana C. Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv. Tema romanului: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd Romanul este alctuit din dou cri aparent distincte. o Prima carte cuprinde monografia analitic a sentimentului geloziei , ca element psihic dominant n viaa sufleteasc a lui tefan Gheorghidiu. Nu este o analiz de psihologie general, ci analiza sentimentului trit de

personaj n condiii date, cele ale unei societi cuprinse de febra afacerilor prilejuite de pregtirea intrrii n rzboi i de participarea la rzboi. o A doua carte este propriu-zis jurnalul de campanie al autorului mprumutat eroului din roman. Integrarea acestui jurnal n roman i-a schimbat caracterul de notri zilnice, documentare, iar arta scriitorului i-a dat autenticitatea unei experiene dramatice, n care eroul a dobndit nelesurile profunde ale vieii i soluiile juste ale chinurilor din contiina lui stpnit de gelozie. o Cele dou cri se mbin ntr-o unitate de compoziie de larg viziune structural; ele sunt dou pri care se altur cronologic, sudura lor nu este o juxtapunere, ci o sudur organic n care problema primei pri se rezolv prin experiena din a doua carte, ca un triumf moral al personajului principal. Daca prima carte este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului, cartea a doua este insa o experienta traita, scriitorul fiind ofiter sl armatei romane, in timpul primului razboi mondial. George Clinescu Enigma Otiliei (1938) constituie o revenire la formula obiectiv de roman, la metoda balzacian. Romanul lui Clinescu devine astfel unul polemic, replic literar la cultivarea asidu n epoc a formulei proustiene, dar i o ilustrare a concepiei sale despre curente literare. Un prim-plan al romanului prezint cele dou familii - Costache Giurgiuveanu - Otilia i Tulea. Mobilul principal al tuturor aciunilor care se desfoar este motenirea este averea lui Costache Giurgiuveanu, pe care o vneaz clanul Tulea. Alt plan al romanului prezint destinul tnrului Felix Sima, rmas orfan, venit s studieze medicina n Bucureti i dornic de a face carier, care triete prima experien erotic. Aceasta constituie fondul liric al romanului: iubirea romantic, adolescentin a lui Felix pentru Otilia, pe care o cunotea din corespondena ntreinut. Otilia este un personaj tipic de feminitate enigmatica pentru toate personajele romanului. Amestecul teribilelor copilarii, al placerilor de a alerga prin desculta prin iarba cu seriozitatea si ratiunea rece cu care judeca si explica imposibilitatea mariajului dintre 9

ea si Felix nedumireste si fascineza.Este intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul Tulea. Aceasta enigma a Otiliei se naste mai ales in mintea lui Felix, care nu poate da explicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramene pana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin. Indragostit total de Otilia, Pascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui Felix in finalul romanuli:A fost o fata delicioasa, dar ciudata.Pentru mine e o enigma. Romanul Enigna Otiliei intruneste spiritul clasic balzacian, cu elemente de factura romantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si obiectiv prin introspectia si luciditatea analiziei psihologice a personajelor, din care se desprind psihologii derutante (Otilia), degradari psihice ca alienarea, senilitatea (Simion), consecintele ereditatii, constituindu-se intr-o creatie fundamentala a literaturii romane. Perioada interbelica a romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita in cultura noastra.Viata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu, Brancusi trec de hotarele tarii) dar si de degradari dezolante in anii fascismului.Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H. Papadat-Bengescu, G.Calinescu, Camil Petrescu), niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.Tabloul activitatii scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.

ENIGMA OTILIEI (G. Clinescu) Trsturi ale romanului Romanul "Enigma Otiliei" de George Clinescu este un roman de tip clasic balzacian, cu elemente de factur romantic i cu trsturi puternice ale romanului modern, realist i obiectiv.

10

Elemente clasice simetria romanului, care ncepe cu o imagine dezolant a casei lui Costache Giurgiuveanu i se termin cu aceeai imagine lugubr: "Aici nu st nimeni"; personajele sunt caractere construite pe o dominant psihic: Costache Giurgiuveanu - avariia, Leonida Pascalopol - nobleea sufleteasc, Stanic Raiu - arivismul i demagogia, Aglae - rutatea i invidia etc; Influene balzaciene Compoziia romanului: a). Tema romanului Romanul ilustreaz viaa burgheziei bucuretene de la nceputul secolului al XXlea, societate degradat sub puterea banului. Intreaga aciune a romanului se construieste n jurul averii lui mo Costache Giurgiuveanu si a reactiei celorlalte personaje interesate mai mult sau mai puin de motenire. Balzac considera ca banii, averea au putere distrugtoare asupra eticii unei societi, b). Motivul literar motivul literar al motenirii: Majoritatea personajelor pazesc cu strnicie integritatea averii lui Costache Giurgiuveanu. De exemplu: Aglae Tulea se opune cu vehemen nfierii Otiliei de ctre Costache, iar cnd acesta moare, instituie o adevrat paz militar pentru a "nu fi nstrinat nici un obiect din casa fratelui: "... s fii cu ochii n Patru, s nu ia cineva vreo hrtie, vreun lucru, nici un cap de a, aici eu rasund, ca unica rud mai de aproape". motivul paternitii Clinescu ii intitulase iniial romanul "Prinii Otiliei". Ideea paternitii este de influen balzacian, preluat probabil din romanul "Mo Goriot", n care 11

degradarea relaiilor din cadrul familiei duce la degradarea ntregii societi. c). Relaiile interfamiliale sunt conflictuale i degradate - Sentimentele paterne ale lui Costache Giurgiuveanu pentru Otilia sunt nvinse de avaritia personajului, el neputnd asigura "fe-fe-fetiei" lui traiul n viitor, tnra fiind nevoit s se mrite cu Pascalopol. - Acesta, la rndul lui, nu-i definete foarte bine sentimentele fa de Otilia, nu tie ct o iubete ca un tat i ct ine la ea ca la o iubit, nu poate distinge "ce e patern i ce e viril" n relaia sa cu tnra Otilia. - Relaia familial a Aglaei cu fratele ei, Costache, se degradeaz profund din cauza averii acestuia, distrugnd orice sentimente fraterne ntre cei doi. - Relaia familiei Olimpia - Stanic Raiu se rezum la discursuri fade despre familie i societate, tema dizertaiilor sale fiind paternitatea, o teorie demagogic prin care Stanic stoarce bani de la oricine. - Aurica i-ar dori o familie, dar concepia sa este complet fals, alergnd disperat dup brbai, nu reuete s-i ntemeieze un cmin. - De asemenea, relaiile din cadrul familiei Tulea sunt total degradate, Aglae stpnete cu autoritate distrugtoare destinele copiilor ei, iar Simion, ca tat i ca so, este total neavenit, incapabil i dezinteresat de a fi un "cap de familie". d). Tipologia personajelor: fiecare erou al romanului este dominat de o trstur de caracter puternic. - Costache Giurgiuveanu este ntruchiparea avarului, - Stanic Raiu este tipul parvenitului, al arivistului, descendent al lui Dinu Pturic, iar demagogia lui se nscrie n descendena lui Nae Caavencu. - Aglae este "baba absolut fr cusur n ru" - Titi - tipul retardatului - Felix este definit de autor ca "martor i actor"

12

- Otilia, eternul feminin enigmatic. e). Tehnica detaliului: - Actiunea este foarte exact incadrata n timp i spaiu: Actiunea are loc: o "ntr-o sear, de la nceputul lui iulie 1909, cu puin nainte de orele zece, [...] o n strada Antim, venind dinspre strada Sfinii Apostoli..." - Descrierea casei lui Costache Giurgiuveanu este amanuntita o "zidria era crpat i scorojit [...] un grilaj nalt i greoi ruginit i czut puin pe spate...") - Conturarea personajelor se bazeaz pe folosirea detaliului att pentru descrierea fizionomiei acestora ct i pentru descrierea coafurii, a mbrcmintei, a gesturilor, a timbrului vocii, construind sonajul in totalitate, fizic, moral i n micare. - Esenial pentru ncadrarea romanului n realismul balzacian este modul in care autorul prezinta nsuirile personajelor. Insusirile acestora deriva din mediul n care triesc. Din descrierea interioarelor rezulta psihologia personajelor. Exemplul n acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu. Prin contrastul dintre pretenia de bogie i bun gust al locatarilor i realitatea mizer i srccioas, ceea ce sugereaza trsturile acestora: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din limitarea artei clasice), delsarea (starea precar a locuinei). f). Tehnica focalizarii: restrngerea treptat a cadrului de la strad la cas, la interioare i la personaje. Elementele romantice: Se adaug celor balzaciene, prin cteva trsturi evidente: folosirea antitezei: o n caracterizarea unor personaje, Felix cu Titi, Otilia cu Aurica, mo Costache cu Pascalopol. Ele au trsturi eseniale opuse : inteligen, 13

ambiie, frumusee, delicatee, farmec, generozitate, n antitez cu debilitatea mintal, apatia, urenia, acreala, rutatea, invidia, avariia; descrierea naturii Brganului ntr-un registru fantastic, descrierea casei vechi, prginite, cu scri care scrie, cu giurgiuvele scorojite amintind de casa lui Dionis din nuvela eminescian; motivul "orfanului", evideniat n roman prin Felix i Otilia, supui - din aceast cauz - rutilor nveninate ale clanului Tulea; Elemente modernitate Modul in care isi construieste personajele: a). persoajele au un comportament ambigu Spre exemplu: - mo Costache are o iubire profund pentru Otilia - Stnic Raiu: este simultan si demagog al ideii de paternitate i sentimental. Astfel, cnd vorbete, chiar are impresia c ii dorete un copil, cu toate ca bieelul pe care il avusese ii murise din cauza neglijenei sale i a Olimpiei, soia lui. b). ele sunt construite n funcie de etica lor: - unele sunt dominate de moralitate (Felix, Otilia, Pascalopol) - altele - de interese meschine (Aglae, Stnic). Spre exemplu: inteligena lui Felix este n contrast cu imbecilitatea lui Titi feminitatea misterioas a Otiliei - cu urenia Aurici. Otilia e un personaj complex si contradictoriu: - fetia cuminte i iubitoare pentru mo Costache - fata admirabil, superioar pentru Felix - femeia capricioas, dar i copilroas pentru Pascalopol - o dezmat, o stricat pentru Aglae 14

- o fat deteapt, cu spirit practic pentru Stnic - o rival n cstorie pentru Aurica. Aceast constuctie da o nota de autenticitate. c). autorul transmite date concrete, obiective ale comportamentului personajelor: exemplu: caracteristicile psihice deviante (alienarea-Titi, senilitatea-Simion) Tehnica narativ utilizata Discursul aparine unui narator omniscient, omniprezent, care relateaz la persoana a treia. Dei pare ca naratorul nu se implica n aciune, el face mai mult dect att, comenteaz permanent evenimentele. introducerea n naraiune a unor secvene tipice genului dramatic , cum este aceea a jocului de cri la cptiul lui mo Costache care agoniza. Prin intermediul monologului interior, sunt evideniate gndurile personajelor prezente, fiecare preocupat de o alt problem, niciunul sensibil la drama muribundului utilizarea umorului, alt element al originalitii lui G. Clinescu: personajele caricaturi (Simion), prezena unor teme i motive specifice comediei. Elementele realiste: tema are reflect stadiul societii burgheze n plin degradare moral sub puterea mistificatoare a banului, cruia "i se nchin toi"; personajele sunt tipice, luate din realitatea oricrei societi, tipuri umane specifice, determinate social n raport cu mediul. (N.Filimon, I.L.Caragiale); Elemente de obiectivitate : Prin:

15

a)

tem (raportarea unei societi degradate moral, pentru care banul are valoare suprem) si motivul literar (al paternitatii si mostenirii) vezi mai sus

b) c) d)

structur (sferic) tehnica detaliului vezi mai sus crearea de personaje tipice.

b) Structura Romanul este structurat pe dou mari planuri narative: - povestea de iubire dintre Felix i Otilia - si ncercrile familei Tulea de a moteni averea lui Costache, pe de alt parte. Aciunea romanului ncepe cu venirea la Bucureti a tnrului Felix Sima, un orfan care terminase liceul la Iai i voia s devin medic. El sosete n casa unchiului su, Costache Giurgiuveanu. Acesta o crete pe Otilia Mrculescu, fiica sa vitreg, cu intenia de a o nfia. Giurgiuveanu are o sor, Aglae Tulea, care o consider pe Otilia un pericol pentru motenire. Lupta pentru motenirea btrnului este dat de Aglae i de ginerele ei, Stnic Raiu. Acetia vor, fiecare pentru el, s pun mna pe banii lui C. Giurgiuveanu. Tocmai de aceea ei vin foarte des n casa lui Costache i vor s fie siguri c btrnul nu o nfiaz pe Otilia i nici nu face vreun testament. Cei doi bnuiesc c mo Costache ine ascuns n cas o mare sum de bani. La un moment dat, mo Costache se mbolnvete i atunci Aglae i aduce toat familia n casa btrnului, ateptndu-i moartea. Totui Costache i revine, dar mai trziu n urma unui efort mare, paralizeaz, ceea ce o determin pe Aglae s se rentoarc. n cele din urm, banii sunt furai de arivistul Stnic chiar de sub salteaua bolnavului paralizat i din cauz c a fost jefuit fr s poat face nimic, Costache moare.

16

d) crearea de personaje tipice. Personajele sunt umane, se incadreaza in anumite tipologii, ceea ce da obiectivitate romanului: - ele se definesc printr-o singur trstur, fixat nc de la nceputul romanului i nu evolueaz, cu excepia lui Felix. restul reprezint caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta (Otilia), femeia uoar (Georgeta), lacomul (Aglae) avarul (mo Costache), arivistul (Stnic Raiu), debilul mintal (Titi), fata btrn

17