Joc secund [Din ceas, dedus...

] de Ion Barbu [Ion_Barbu ] Din ceas, dedus adancul acestei calme creste, Intrata prin oglind n mantuit azur, Taind pe inecarea cirezilor agreste, In grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridic insumarea De harfe resfirate ce-n sbor invers le pierzi Si cantec istoveste: ascuns, cum numai marea, Meduzele cnd plimba sub clopotele verzi. Lirica lui Ion Barbu ilustreaza, asa cum marturiseste chiar poetul, relatia dintre matematica si poezie. Volumul de poezii Joc secund exprima conceptia lui Ion Barbu despre lume si viata, asemanatoare cu aceea a lui Platon si anume: arta si lumea este o copie a ideilor. Volumul Joc secund a fost publicat n 1930. El se deschide cu poezia [Din ceas, dedus...], al crui titlu a fost nlocuit de editori, n 1964, cu titlul volumului. Poezia are caracter de art poetic i aparine modernismului. TEMA poeziei exprima: - ideea lumii purificate prin reflectarea sa in oglinda; - ideea autocunoasterii; - ideea actului intelectual ca activitate lirica.

Poezia se bazeaza pe mitului oglinzii, pentru ca arta este o reflectare a realitatii, iesirea din lumea experientei imediate si intrarea intr-o suprarealitate ideala. STRUCTURA SI SEMNIFICATII In poezia Din ceas dedus... Barbu defineste o lume ideala prin detasarea de real. In conceptia lui Barbu, poezia este un joc al esteticului pur, intrucat exprima foarte concis o idee: nu exista un alt poet roman care sa spuna mai mult in mai putine cuvinte(Tudor Vianu). Strofa intai plaseaza expresia artistica in atemporal. Poetul cauta in lumea reala ( Din ceas) frumosul ( adancul acestei calme creste), care se rasfrange in sine ca intr-o oglinda. Actul creatiei capata valori narcisiste, iar poezia este un produs al mintii. Prin urmare, in viziunea lui Barbu, poezia este: - rezultatul unui proces exclusiv intelectual (un joc secund mai pur), - o manifestare stricta a mintii, in care se reflecta realitatea, (Taind pe inecarea cirezilor agreste,/ In grupurile apei, un joc secund, mai pur). Rasfrangerea realitatii in luciul apei este ilustrata prin antiteza dintre calme creste si cirezile agreste.
Agrest = cmpenesc, rustic,grosolan

Strofa a doua exprima o alta viziune a poetului despre poezie. Ea este Nadir latent, adica punctul imaginar pe bolta cereasca, diametral opus zenitului. Zenitul definete n mod metaforic spaiul real, echivalent cu punctul de maxim strlucire solar, iar nadirul simbolizeaz, tot n manier metaforic, universul artistic ce se reflecta n lumina asfinitului. Poetul ridica insumarea, adica calculeaza in spatiul exterior infinit un punct

imaginar al ideilor si intalneste poezia, simbolizata prin metafora harfe resfirate. Ea este in zbor invers spre esentele nevazute si nestiute ale universului.
zenit = Punct de intersecie al verticalei locului cu sfera cereasc situat deasupra capului observatorului si opus nadirului; amiaz. nadir = punct imaginar pe bolta cereasca, diametral opus zenitului si aflat la intersectia dintre verticala locului, de unde priveste observatorul, cu bolta cereasca din emisfera opusa

Ca si la Arghezi, actul creator inseamna truda. Barbu istoveste pentru cantec. Creatia isi are riscurile si jerfele ei, intrucat intelesurile ei se pot pierde uneori, neputand ajunge in mod desavarsit la cititor. Aceasta tristete poetica este exprimata prin verbele le pierzi si ascuns. Transparenta imaginilor artistice este simbolizata Prin metafora meduzelor care schimba culoarea apei de la suprafata marii, formand clopotele verzi si atrage privirile pana in strafundurile misterioase,imaginile artistice sunt transfigurate, asa cum orice creatie transpune artistic realitatea. PROZODIA Poezia Din ceas dedus... este alcatuita din doua catrene, are versuri lungi, cu masura de 13-14 silabe, iar rima este incrucisata. ARTA POETICA Poezia Din ceas dedus... este arta poetica, reflectand conceptia poetului privins rolul artei. Ea este un adevarat cod al intelesurilor poetice ale universului liric barbian, unic in literatura romana. STILISTICA, LIMBAJ

 ambele strofe se reduc fiecare la cte o singur fraz. Prima strof este eliptic de predicat, pe cnd a doua include coordonri i subordonri de propoziii.
Eliptica = omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subneleg sau care nu sunt absolut necesare pentru nelesul comunicrii.

Utilizeaza: limbaj incifrat, accesibil cititorilor initiatim specific ermetismului

termeni abstraci, neologisme, termeni familiari matematicianului i

limbajului tiinific: dedus", nadir", latent, nsumarea". multe metafore: ceas dedus", calm creast", mntuit azur", nadir latent, harfe resfirate",
inversiuni: calm creast", mntuit azur", dar i a epitetelor: ceas dedus",

cntec ascuns", nadir latent, harfe resfirate", clopotele verzi. Este de remarcat faptul c aceleai sintagme constituie simultan figuri de stil diferite, ceea ce sustine concizia si incifrarea (ambiguitatea) limbajului poetic.