UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTAIE I TURISM

SISTEME DE TRANSPORT RUTIER IN REGIM T.I.R AUTOCAMION

Coordonator: Student:

Conf.univ. dr.ing.MSc. Walter THIERHEIMER

Radu Cristina
IMIT,Grupa 16284

CUPRINS I
................................................................................................................................... 1 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV.................................................................1 CUPRINS..................................................................................................................... 2 Cerintele impuse transporturilor.........................................................................5 II.Transport rutier internaional de marf.................................................................11 Descriere general a categoriei.............................................................................13 IV.ORGANIGRAMA COMPANIEI..................................................................................18 Tahograful............................................................................................................. 22 Formaliti vamale................................................................................................ 23 V.ELEMENTE TEHNICE SI DINAMICE..........................................................................24 VI.CONCLUZII:........................................................................................................... 30 VII.BIBLIOGRAFIE...................................................................................................... 32

SISTEME DE TRANSPORT RUTIER(T.I.R) I.INTRODUCERE Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor si instalatiilor intrebuintate in vederea inlaturarii distantelor. In compunerea si organizarea transporturilor intra elemente de ordin ethnic: -drumul -mijlocul de transport; -forta de munca a mijlocului de transport. Transporturile constituie una dintre cele mai importante componente ale vietii socioeconomice. Cand ne referim la transporturi trebuie sa abordam acest concept din doua perspective: -sisteme; - servicii. Prin intermediul sistemelor de transport, operatorii sau alte entitati economice presteaza servicii de transport la cererea clientilor. Clientii la randul lor pot fi persoane fizice (indivizi) sau persoane juridice. Serviciile de transport pot fi caracterizate prin faptul ca sunt intangibile, iar calitate acestora nu poate fi determinata decat prin calitatea bazei tehnice cu care se realizeaza prestatia (vehicule, infrastructura, confortul vehiculelor) si a efectelor prestatiei (calatorie confortabila, fara riscuri, in timp scurt etc.). In ceea ce priveste serviciile de transport, exista un concept ce defineste foarte bine legatura dintre asteptarile clientilor si prestatie. Acest concept este nivelul serviciului (LoS - Level of Service). Variabilele LoS sunt pentru transportul de marfa: pretul, timpul de transport, regularitatea serviciului (variatii ale timpului de transport - de exemplu, in cazul transportului feroviar de marfa, timpul de transport este mai ridicat decat in cazul transportului rutier dar nu exista situatii limita, in care transportul sa intarzie foarte mult, cum este cazul transportului rutier), disponibilitatea echipamentelor specializate, probabilitatea de pierdere si distrugere; iar pentru transportul de calatori: pretul, durata

calatoriei, frecventa serviciului, confortul, regularitate (in cazul transportului de calatori, acest indicator este foarte important pentru situatiile in care se utilizeaza mai multe moduri de transport de exemplu, situatia in care un calator trebuie sa ajunga la aeroport la o anumita ora si are de ales intre autobuz si metrou de suprafata, durata calatoriei este mai redusa cu autobuzul dar va utiliza metroul datorita regularitatii scazute a acestui mijloc de transport - orar fix, fara intarzieri).Prin sistem de transport se intelege totalitate mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport, grupate dupa un anumit criteriu. Aceste criterii se pot diferentia astfel: Criteriul tehnic - prin sistem tehnic de transport se intelege totalitatea mijloacelor de transport, a infrastructurii aferente, definit prin utilizarea unei anumite tehnici de efectuare a deplasarii. Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt - sistemul de transport rutier - componentele principale ale acestuia fiind vehiculul, calea de rulare (drumul) si instalatiile de semnalizare si dirijare; - sistemul de transport feroviar - componentele principale ale acestuia fiind locomotivele, vagoanele, calea de rulare (cale ferata),statiile si triajele,instalatiile de dirijarea circulatiei; - sistemul de transport pe ape interioare - componentele acestui sistem de transport fiind: calea de navigatie (canale, fluvii, lacuri, rauri), porturile si navele; -sistemul de transport maritim -componentele principale sunt:navel si porturile; - sistemul de transport aerian - componentele principale ale acestuia sunt: aeronavele, aeroporturile si sistemele de dirijare ale traficului aerian; - sistemul de transport prin conducte - componentele de baza ale acestuia sunt conductele si statiile de pompare. In cazul acestui sistem de transport, deplasarea este efectuata doar de catre materia care trebuie transportata. Criteriul geografic dupa acest criteriu se identifica totalitate mijloacelor, instalatiilor

si echipamentelor de transport care actioneaza pe un teritoriu dat. Astfel se pot defini urmatoarele sistemegeograficedetransport: -sistemul de transport industrial sau intern; -sistemul de transport urban,de calatori si de marfuri; - sistemul de transport suburban,de calatori si de marfuri; -sistemul de transport interurban,de calatori si de marfuri; -sistemul de transport national; -sistemul de transport continental(european); - sistemul de transport intercontinental. Criteriul organizatoric - prin intermediul acestui criteriu, sunt identificate toate mijloacele, instalatiile si echipamentele de transport care sunt in proprietatea sau responsabilitate unei entitati organizatorice. Astfel, sistemul organizatoric de transport este definit de denumirea entitatii respective. De exemplu, sistemul de transport al RATB (sistemul de transport public urban de suprafata aflat in proprietatea entitatii Regia Autonoma de Transport Bucuresti). Criteriul obiectului transportului- transporturile se impart in: transporturi de marfa si transporturi de calatori (de persoane); Criteriul integrarii in procesul de productie- acest criteriu evidentiaza doua sisteme de transport: tehnologic si de uz general. Transporturile tehnologice sunt cele care apar in cadrul unui proces de productie (de exemplul, transportul materiei prime de la depozit la hala de productie in cadrul unei fabrici) iar cele de uz general sunt toate celelalte.

Cerintele impuse transporturilor a. Siguranta circulatiei .Aceasta trebuie inteleasa in acceptiunea larga a cuvantului, adica in sensul functionarii neintrerupte si in perfecte conditii a tuturor mijloacelor, instalatiilor si a echipamentelor de transport, evitand in totalitate accidentarea calatorilor si personalului, distrugerea marfurilor transportate, avarierea sau distrugerea mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport.

b. Regularitatea circulatiei - se poate defini ca fiind masura in care este respectat un anumit grafic de circulatie. Graficul de circulatie este un instrument necesar pentru rezolvarea anumitor probleme legate de transport: utilizarea rationala a infrastructurii de transport, adaptarea ofertei de transport la cerere, stabilirea unei corespondente ferme intre caraus si beneficiarul transportului. c. Ritmicitatea transporturilor - repetarea regulata pe o perioada data de timp, a aceluiasi serviciu. Ritmicitatea transporturilor trebuie asigurata potential prin graficul de circulatie si realizata concret prin asigurarea regularitatii circulatiei. d. Reducerea costurilor de transport - transportul nu adauga nimic la valoarea de intrebuintare a unei marfi, ci din contra, in anumite situatii, poate conduce la scaderea valorii ei (prin deprecierea marfii transportate datorita conditiilor de transport) si chiar la degradarea completa. Transportul este un factor generator de costuri suplimentare ce se vor regasi in final in pretul platit de consumator. Pentru diminuarea acestui cost trebuie identificate solutiile de transport optime pentru o anumita categorie de marfa si totodata utilizarea modurilor de transport alternative si chiar a transportului mutimodal. e. Reducerea duratei transportului - acest aspect trebuie privit atat din punctul de vedere al marfurilor, prin diminuarea timpului necesar unui produs pentru a parcurge distanta productie - consum, cat si din punctul de vedere al calatorilor (fac exceptie de la aceasta regula, transporturile de agrement), prin diminuarea timpilor (cum ar fi cel alocat transportului) suplimentari dintre activitatile curente ale omului (ca exemplu, in Mexico City, locuitorilor anumitor zone le sunt necesare aproximativ trei ore zilnic pentru a parcurge distanta de acasa la locul de munca si invers, astfel un locuitor cu speranta de viata de 70 de ani si cu viata activa de 50 de ani va "cheltui" 6,25 ani din viata pentru transport). Aceasta durata de aproximativ 6 ani, din exemplul precedent, este consumata din timpul alocat refacerii capacitatii de munca. f. Confortul calatoriei - constituie o caracteristica specifica numai transportului de calatori. Studiile arata ca activitatea de transport oboseste organismul calatorului si, in

consecinta, se pune problema diminuarii acestei oboseli. Pentru micsorarea oboselii este necesara asigurarea unui anumit grad de confort, ale carui elemente constitutive sunt:

- reducerea aglomeratiei - acest lucru se poate face prin doua metode cresterea numarului de vehicule destinate transportului sau cresterea vitezei comerciale de operare a vehiculelor (de exemplu linia de metrou usor 41 din Bucuresti a carei viteza comerciala a crescut de la aproximativ 13 km/h la 25km/h a inregistrat o scadere a indicatorului numar mediu de calatori pe vehicul, in conditiile in care numarul de calatori a ramas constant; numarul mediu de calatori pe zi a fost de 1,4 milioane, pentru tramvai, in perioada ianuarie-septembrie 2004 la un parc mediu de 379 de tramvaie, de aici se poate calcula numarul mediu de calatori pe zi pe tramvai ca fiind de aproximativ 3694 calatori/tramvai zilnic; datorita cresterii vitezei comerciale de la 13 la 25 km/h numarul mediu de calatori pe tramvai scade la valoarea de 1920 si daca vom considera ca numarul de 3694 calatori reprezinta incarcarea medie de 100%, vom obtine o incarcare de 52%; in exemplu anterior s-a considerat numarul mediu de calatori si numarul mediu de tramvaie, nu au fost luate in calcul situatiile de varf).

- evitarea calatoriei in picioare si oferirea unui numar ridicat de locuri pe scaune (pentru asigurarea acestui element al gradului de confort, in Londra se utilizeaza autobuze etajate, gabaritul In plan orizontal este acelasi ca la celelalte autobuze, in schimb se dubleaza numarul de locuri pe scaune). - evitarea acceleratiilor longitudinale si transversale care sunt suparatoare organismului uman - aceste acceleratii sunt in stransa legatura cu viteze de deplasare a vehiculului, numarul de porniri/opriri datorate traficului precum si cu solutiile tehnice de contracarare a acestora (disponibile la vehiculele de ultima generatie). Pentru evitarea pornirilor/opririlor suplimentare (altele decat cele in statii) se utilizeaza sisteme inteligente de transport, iar pentru transport g. Integritatea cantitativa si calitativa a marfurilor - este o caracteristica specifica transportului de marfuri. Prin integritate cantitativa a marfurilor se intelege

predarea la destinatar, a marfurilor preluate de transportator, in aceeasi cantitate cu cea preluata de la expeditorul marfurilor. Prin pastrarea integritatii calitative a marfurilor se intelege predarea la destinatar a marfurilor cu aceleasi proprietati fizico-chimice si in general comerciale cu care acestea au fost preluate de la expeditor. Marfurile sunt supuse, in timpul procesului de transport, unor factori externi ce pot deteriora proprietatile fizicochimice si comerciale ale marfii (comerciale in sens larg, de exemplu, in aceasta categorie poate intra si ambalajul produsului). Acesti factori pot fi: vibratii, socuri, temperaturi in afara limitelor admise, umiditate excesiva, etc. h. Reducerea poluarii mediului inconjurator - poluarea mediului inconjurator consta in acele actiuni care pot produce modificari ale echilibrului ecologic sau sa dauneze sanatatii, linistii si starii de confort ale oamenilor, ori sa provoace pagube economiei nationale, prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati prn activitati umane. Transporturile reprezinta unul din factorii de poluare a mediului inconjurator. Efectul transporturilor asupra mediului poate fi urmarit prin cele trei componente ale poluarii mediului: - zgomotul - reducerea acestuia se poate face fie prin masuri de antifonare a surselor de zgomot (sistemele de propulsie), fie prin perfectionarea sistemelor de propulsie pentru diminuarea zgomotului. Efectele zgomotului avand o amploare scazuta, uneori se accepta un nivel ridicat al zgomotului pentru a scadea gradul de poluare a aerului (din punct de vedere al zgomotului un autobuz poate fi echivalat cu 10-12 autoturisme, aceasta echivalare depinde de tipul de autobuz precum si de tipul autoturismelor, dar in acelasi timp pentru a putea transporta toti calatorii din autobuz este necesar un numar de 20 de autoturisme, poluarea aerului creste de aproximativ 10 ori, dar mai sunt si alte efecte in ceea ce priveste poluarea, precum cresterea numarului de vehicule, aparitia gatuirilor in trafic si respectiv cresterea poluarii aerului). - poluarea aerului - este produsa in principal de gazele arse esapate de catre motoarele termice. Pentru diminuarea poluarii aerului se poate actiona pe doua directii (asupra mijloacelor de transport): reducerea toxicitatii gazelor esapate de motoarele clasice, care functioneaza cu benzina sau motorina si folosirea unor purtatori de energie (noi combustibili), care prin natura proceselor chimice dau nastere la gaze nenocive (este cazul

motoarelor cu hidrogen si a celor care folosesc energia solara) sau cu nocivitate redusa (eliminarea benzinei cu Pb, ce continea tetraetil de plumb) - poluarea apelor - poate fi produsa de nave, prin deversarea in rauri si fluvii a apelor uzate si in general a resturilor menajere, uleiurilor uzate, etc. o problema deosebita o constituie pericolul poluarii apelor oceanelor, marilor si apelor interioare de catre navele petroliere, ca urmare a scurgerilor masive de hidrocarburi, care se pot datora accidentelor. Navele petroliere constituie o sursa importanta de poluare, datorita cantitatilor mari de apa care trebuie incarcate in tancurile petroliere pentru a asigura achilibrul navei atunci cand aceasta se deplaseaza fara incarcatura. Pentru eliminarea acestui factor de poluare, au fost emise reglementari care prevad ca apele folosite ca balast sa fie deversate numai in porturi (respectiv in terminalele petroliere) in statiile speciale de epurare sau pentru noile tipuri de petroliere, sa fie prevazute compartimente speciale pentru balast (apa) care sa fie izolate de cele pentru transportul hidrocarburilor. Alti factori de poluare a apelor sunt deversarea uleiurilor de ungere (care sunt inlocuite in service-urile auto) si deversarea apelor menajere rezultate din activitati de intretinerea mijloacelor si infrastructurilor de transport (ape reziduale deversate in canalizare de catre spalatoriile auto).

Clasificarea transporturilor: a)Din punctul de vedere al obiectului transportului: 1.transport de calatori si 2.transport de marfuri. b)Dupa mijloacele intrebuintate transporturile pot fi: 1.feroviare; 2.rutiere; 3.navale; 4.aeriene;

5.speciale; 6.combinate.

Traficul rutier actual si de perspectiva. Prin trafic rutier ntelegem numarul de vehicule - etalon sau efective - care circula pe un drum n ambele sensuri ntr-o unitate de timp: zi (24 ore), an (365 zile). Traficul auto de marfuri si calatori creste de la un an la altul, ntr-un ritm rapid, att din punct de vedere al intensitatii, ct si din punct de vedere al structurii tonajului. Are loc o perfectionare si o crestere continua a numarului de autovehicule de tot felul, sporeste capacitatea de transport si viteza de circulatie, concomitent cu intensificarea schimburilor de masuri si a deplasarii calatorilor, care trebuie sa se realizeze cu cheltuieli de timp, de mijloace materiale si financiare din ce n ce mai scazute, cu un grad mereu mai sporit de siguranta si confort. Pe lnga cresterea necesitatilor de transport, a parcului auto si modernizarea retelei rutiere, trebuie sa scoatem n evidenta si faptul ca, mai ales, n ultima perioada, sporeste rapid ponderea autovehiculelor grele si foarte grele, utilizarea a doua sau mai multe remorci, ceea ce va permite realizarea de trenuri de mijloace auto, fapt care trebuie avut n vedere la realizarea modernizarii retelei de drumuri. Traficul de perspectiva se determina ca numar total de vehicule tone brute si tone net transportate, pe categorii de vehicule si ca medie ponderata, fie pe ntregul drum, fie pe sectoare diferentiate distinct. Transportul rutier efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate. Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de o mare mobilitate, putand fi intrebuintate, in functie de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto ofera posibilitatea incarcarii marfii direct de la punctul de expediere si descarcarea ei direct la

10

punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari suplimentare. Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de incarcare si descarcare. Ele se pot pregati rapid si usor in vederea efectuarii transportului, necesitand cheltuieli reduse in acest scop. Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte.

II.Transport rutier internaional de marf Transporturile reprezinta o latura importanta a productiei materiale, care, prin rolul lor de deplasare a marfurilor, influenteaza hotartor si celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comertul international. Constituind mijlocul material efectiv pentru concretizarea relatiilor economice interstatale, transporturile economice internationale pot fi considerate aparatul circulator al ntregii economii mondiale. Termenul TIR este intrat n limbajul uzual al romnilor ca sinonim pentru mijloacele de transport auto mari. De asemenea, termenul este folosit i pentru a defini transporturile internaionale auto n sens general.

11

Definite:TIR, tiruri, s.n. Autocamion de mare tonaj pentru transportul internaional de mrfuri. Din iniialele t(ransport) i(nternaional) r(utier). Cuvntul TIR este acronimul titulaturii Transports Internationaux Routiers ce reprezint de fapt un acord internaional ncheiat cu mult timp n urm. Pentru claritate, trebuie precizat c acea plcu albastr care se vede pe spatele unor camioane mari (i de pe urma creia s-a nscut n mod eronat sinonimul camion = TIR), semnific faptul c acel mijloc de transport auto este nsoit de un document, document intitulat carnet TIR. Acest carnet TIR reprezint asumarea obligaiei transportatorului n faa autoritilor ce reglementeaz activitatea de transport la nivel naional, c va efectua transport de marf regular ntre dou ri, A si B, respectnd un set de cerine. Respectarea acestui set de cerine are ca rezultat simplificarea formalitilor vamale de frontier, evitarea staionrilor ndelungate, eficiena transportului, verificri rapide de rutin.

Camion

12

Fig.1.Camion cu semiremorc

Autocamionul, sau mai simplu camionul, este un vehicul capabil s transporte mrfuri singur, autonom, i difer de alte vehicule destinate transporului rutier de mrfuri prin faptul c are motricitate proprie. Autocamionul este numit i TIR, prescurtarea de la Transport Internaional Rutier. Descriere general a categoriei Pentru a servi scopului su, transferul rutier de mrfuri, camionul este dotat cu remorci sau semiremorci, mai mari sau mici, platforme deschise, acoperite cu prelat sau dube nchise, n unele cazuri avnd ataate diverse echipamente de lucru, cum ar fi macarale, motostivuitoare, ncrctoare etc pentru a facilita operaiunile de ncrcare descrcare. Locul oferului ntr-un camion trebuie s fie ntotdeauna protejat de eventualele deplasri ale obiectelor transportate. Acest lucru s-a realizat construind separat cabina de spaiul destinat mrfii, sau prin montarea unui paravan de protecie n cazul n care aceste spaii sunt comune.

13

III.

CLASIFICARE CAMIOANE:

n funcie de dimensiune, am putea mpri camioanele n urmtoarele categorii: Camion uor n categoria camioanelor uoare putem include aa zisele camionete, care au masa maxim autorizat de pn la 3,5 tone. Putem include aici: camioneta, furgoneta

Camion mediu : au masa maxima autorizata pana la 20 de tone Camion cu gabarit depit (peste 20 tone) Procesul de transport se concretizeaza n prestatiile ce se realizeaza cu autovehicule si constituie procesul de productie" din acest domeniu de activitate (revenirea). Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe toata durata ciclului. Prin cursa se nteleg activitatile de transport a unui autovehicul ntre doua ncarcari succesive. Cursa cuprinde urmatoarele operatii: ncarcarea marfurilor n autovehicul; asigurarea ncarcaturii; efectuarea transportului pna la locul de descarcare; descarcarea marfii; napoierea autovehiculului la locul de ncarcare sau dirijarea acestuia la alt punct de ncarcare. n durata ciclului (De) se cuprind urmatorii timpi: timpul pentru pregatirea autovehiculului n vederea plecarii n cursa. Acesta include, n

afara de timpul aferent pregatirii tehnice a autovehiculelor, si timpii pentru adaptarea acestora la caracteristicile marfurilor care se transporta, pentru luarea unor masuri de mecanizare a operatiilor de ncarcare-descarcare, pentru pregatirea documentelor (Tp); timpul pentru deplasarea autovehiculului la locul de ncarcare (Td);

14

timpul pentru efectuarea unei sau a mai multor curse, inclusiv timpii de ncarcare-

descarcare (Te); timpul pentru revenirea autovehiculului dupa ultima descarcare n punctul de garare,

de unde urmeaza sa nceapa un alt ciclu (Ti). Prin urmare, durata ciclului de transport este cuprinsa ntre momentul nceperii primei operatii de pregatire a autovehiculului si momentul ncheierii ultimei operatii de predare a documentelor de transport (dupa parcarea autovehiculului).

Relatia utilizata este urmatoarea: Dc = Tp + Td + Te + Ti Cunoasterea operatilor care compun ciclul de transport prezinta importanta deosebita, ntruct pentru fiecare din acestea se consuma manopera si materiale si cu ct aceste cheltuieli sunt mai mici, cu att costul transportului este mai mic, cunoscnd faptul ca de multe ori ponderea cheltuielilor cu efectuarea altor operatii dect cele aferente operatiilor propriu-zise de transport este mai mare. De aceea, se impune ca o necesitate reducerea ponderii acestora la limite minime, n acest sens, reducndu-se timpii de stationare si eliminndu-se parcursurile fara ncarcatura, vom avea o utilizare rationala a autovehiculelor si costuri de transport minime. Autovehiculul, n procesul de transport, ciclu sau cursa, poate efectua parcurs cu ncarcatura, parcurs fara ncarcatura si parcurs zero. Parcursul cu ncarcatura este dat de distanta n km acoperita de autovehicul n stare ncarcata (total sau partial). Parcursul fara ncarcatura sau parcursul gol reprezinta distanta n km parcursa de autovehicul n stare goala (ntre punctele de descarcare si ncarcare). Parcursul, zero reprezinta distanta parcursa de autovehicul de la garaj la punctul de ncarcare si de la punctul de descarcare la garaj.

Parcursul total al autovehiculului se determina astfel: ~

15

It = I + Ig + Io (km) unde: It = reprezinta parcursul total, n km; I = parcursul cu ncarcatura; Ig = parcursul gol; Io = parcursul zero. Cursele care compun ciclul de transport se efectueaza pe baza unui itinerar (traseu de circulatie) pe care autovehiculele trebuie sa-l respecte. Itinerarul (traseul de circulatie) cuprinde drumul pe care urmeaza sa-l parcurga autovehiculul, localitatile din parcurs, ora de trecere, viteza comerciala si timpii de stationare. Ideal ar fi ca ntreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de trasee prestabilite, nsa, circulatia rutiera se desfasoara sub influenta unor factori aleatori, care actioneaza independent de ntreprinderea de transport, ceea ce face ca nu ntotdeauna circulatia rutiera sa se desfasoare pe trasee prestabilite.

Circulatia rutiera se poate efectua fie: - pe un traseu direct - cnd ntre punctul de ncarcare si punctul de descarcare exista o legatura directa; - pe sectiuni - cnd traseul este sectionat si este necesar sa se faca transbordarea marfurilor din autovehicul n alt mijloc de transport sau din autovehicul ntr-un depozit. La transportul pe sectiuni, transbordarea este inerenta.

16

O companie mica are n general pna la 15 autovehicule si un personal de aproximativ 24 persoane, ntr-o astfel de companie, directorul/patronul poate avea controlul asupra tuturor activitatilor. Liniile de comunicare sunt scurte, directorul are contact direct cu toti membrii echipei.

17

IV.ORGANIGRAMA COMPANIEI Organizarea se face n functie de tipul serviciilor de transport oferite, pietele deservite si numarul de clienti. Structura organizatorica a unei companii cu 15 autovehicule arata astfel:

Dispecerul este n cadrul companiilor mari, un fost sofer care are o viziune din interior a problemelor din transporturi, iar n cazul cnd volumul de munca este mic, directorul este cel ce face dispecerizarea.Aceasta functiune include stabilizarea zilnica a orarului soferilor, sta n centrul operatiunilor zilnice ale firmei, necesita combinarea know-how-ului din practica transporturilor, este n contact direct cu activitatea de marketing si vnzari si tine evidenta disponibilitatilor din punct de vedere al parcului auto si al soferilor. Mecanicul are drept sarcini doar ntretinerea autovehiculelor si mici reparatii. oferii sunt deseori nchiriati pe anumite perioade de timp. Cu exceptia curselor lungi care trebuie efectuate n cadrul unei perioade de timp stabilite autovehiculele sunt ntotdeauna nsotite de un singur sofer. Co-soferii sunt folositi n general n activitatile de descarcare. Restrictia referitoare la numarul de ore pe saptamna, concedii de odihna si de boala, arata ca numarul de ore disponibil pentru autovehicul > numarul de ore disponibil pentru sofer, ceea ce duce la angajarea mai multor soferi dect autovehicule.

18

Foaia de parcurs constituie baza evidentei primare n transporturile auto. Din ea se culeg toate informatiile privind activitatea autovehiculului si soferului, n cazul autovehiculelor echipate cu tahograf, datele nscrise n foaia de parcurs se verifica si completeaza cu informatiile furnizate de diagramele tahograf. Foaia de parcurs trebuie sa se gaseasca asupra soferului n tot timpul pentru care a fost emisa si n care autovehiculul se afla n afara garajului sau locului de parcare. Formularul "Foaia de parcurs" se livreaza de tipografii n carnete, continnd fiecare cte 100 imprimate, numerotate n ordine succesiva de la 001 la 100. Foaia de parcurs este un imprimat cu regim special, prevazut cu serie si numar. Prin completarea foii de parcurs se asigura: legalitatea circulatiei autovehiculului pe ruta, pentru beneficiarul si n perioada nscrise de unitatea detinatoare la emiterea foii; identificarea autovehiculului si remorcilor tractate, a unitatii detinatoare si a personalului de bord; confirmarea de catre sofer a starii de functionare a autovehiculului, la plecarea din locul de parcare; desfasurarea pe faze a activitatii autovehiculului si confirmarea acesteia; nscrierea datelor primare necesare determinarii prestatiilor, tarifului,

consumurilor si retributiei soferului. Foaia de parcurs cuprinde si un bon de transport, care serveste pentru confirmarea globala a prestatiei de catre beneficiar, pe baza nscrierilor facute de acesta pe verso-un foii de parcurs, n chenarul "Desfasurarea activitatii", n timpul executiei transportului. La solicitarea beneficiarului, bonul de transport se poate detasa si nmna acestuia. La unele categorii de transporturi, foaia de parcurs este nsotita, dupa caz, de urmatoarele documente:

19

 scrisoarea de transport, n cazul transporturilor interurbane, al celor pentru populatie, al celor ocazionale, precum si la transporturile de baza pe contract, la care cu aceeasi foaie de parcurs se lucreaza la mai multi beneficiari; fisa de transport, n cazul transporturilor ciclice cu multe curse ntr-o zi de exploatare sau schimb de lucru. Foile de parcurs se emit de impiegatul de autocoloana sau, n lipsa acestuia, de seful autocoloanei ori alt angajat caruia i s-a dat aceasta sarcina. Foile de parcurs se emit potrivit repartizarii autovehiculelor pe beneficiari si locuri de munca, nscrisa de seful autocoloanei n "Situatia mijloacelor de transport programate". n cazul exploatarii autovehiculului cu schimb de soferi, fiecaruia i se emite cte o foaie de parcurs, pentru activitatea si perioada n care va avea autovehiculul n primire. Emiterea unei foi de parcurs se face, de regula, numai daca soferul a. predat foaia precedenta si daca la verificarea acesteia de catre impiegat a rezultat ca foaia poate intra n circuitul de prelucrare, n caz contrar, foaia se restituie soferului pentru obtinerea confirmarii corespunzatoare a activitatii, emitndu-i-se, totodata, foaia de parcurs pentru activitatea zilei curente. Foile de parcurs verificate si completate se nregistreaza ntr-un borderou de transmitere n care se mai noteaza numerele primei si ultimei foi de parcurs emise n ziua respectiva din fiecare carnet. Prin grija compartimentului de exploatare parc auto marfa din autobaza, foile de parcurs astfel mborderate se transmit la statia de calcul, potrivit programului stabilit de ntreprindere. Daca, din diferite motive, unele foi de parcurs nu pot fi introduse n prelucrare, acestea se returneaza la autobaza cu un borderou ntocmit de grupa de verificare date, nscriindu-se, pe scurt, la fiecare foaie de parcurs motivul returnarii. Foile de parcurs napoiate la autocoloana n acest mod, se scad din borderourile initiat cu care au fost transmise la statia de calcul, nscriindu-se n dreptul fiecareia numarul borderoului cu care au fost napoiate la autocoloana.

20

Dupa prelucrare, foile de parcurs se napoiaza la autobaza cu acelasi borderou de transmitere. Carnetul TIR este document cu valoare, care garanteaz plata taxelor vamale a mrfurilor transportate n regim TIR, pn la concurena sumei de 60.000 EUR.

Carnetul TIR poate fi deinut de orice societate care : a fost admis la regimul vamal TIR de catre Asociaia garant i autorizat s foloseasc carnete TIR de ctre Autoritatea vamal naional a primit o copie a Manualului Titularului de Carnete TIR a semnat Declaraia de angajament privind admiterea la regimul TIR a furnizat garania solicitat de Asociaie i de lanul de garanii. Carnetele TIR sunt de mai multe tipuri : 4 - 6 - 14 - 20 voleti.Valabilitatea carnetului TIR este de maxim 60 zile de la emitere. Pentru a putea fi utilizat, carnetul TIR trebuie completat, semnat i tampilat de ctre Titular la rubricile respective de pe copert, Manifestul mrfurilor (fila galben non-

21

vamal), toate voletele alb-verde si Procesul-verbal de constatare (ultima fila galbena) cu : Numele, adresa, tara si Codul unic de identificare. Autoritile vamale ale rilor de plecare i de destinaie vor reine n sarcina titularului carnetului TIR eventualele nepotriviri ntre cantitatea indicat pe manifestul mrfurilor din carnetul TIR i coninutul efectiv al vehiculului rutier.

Tahograful Autovehiculele comerciale cu masa mai mare de 3,5 tone, precum si vehiculele de transport persoane cu mai mult de noua locuri trebuie sa fie dotate cu tahografe si limitatoare de viteza. Tahografele digitale omologate n Uniunea European

Prin introducerea tahografului digital, Uniunea Europeana a dorit sa supravegheze in mod efectiv respectarea prescriptiilor in ceea ce priveste durata de conducere si timpul de repaus al soferilor. Noul sistem a permis un control precis in ceea ce priveste respectarea prevederilor legale si, totodata, responsabilizeaza intr-o mai mare masura atat operatorul de transport, cat si soferul. Practic, normele privind timpii de conducere si odihna vor trebui respectate integral. Autovehiculele noi care intra in Romania sunt echipate cu tahograf digital. Pentru utilizarea tahografului digital,exista patru carduri: cardul soferului, cardul firmei, cardul atelierului si cardul autoritatii.

22

Formaliti vamale

Pentru ofer, sunt necesare documentele: - Paaport cu viz* - Permis de conducere - Certificatul de pregatire ADR

Pentru vehicul, se cer documentele: - Certificatul de inmatriculare - Asigurare de rspundere civil; - Certificat de de inspectie tehnica - Certificatul de asigurare ADR - Certificatul de agreare ADR - Certificatul de agreere pentru transport in regim TIR - Indicativ care sa arate tara de origine a vehiculului - In cazul unui vehicul inchiriat, copie dupa contract sau dovada inchirierii

23

- Autorizaie de transport. Pentru marf, sunt necesare urmtoarele documente: - Carnet TIR; - Scrisoare de transport CMR. - Documentul de transport ADR - Certificat ADR de ambalare pentru containere

V.ELEMENTE TEHNICE SI DINAMICE a) Greuti i dimensiuni maxime autorizate Inlime: 4,00 m Lime: Vehicul motor/remorc 2,65 m Vehicul frigorific 2,65 m Lungime: Vehicul motor 12,00 m Vehicul articulat 22,00 m Tren rutier 22,00 m Greutatea pe ax Axa simpl 10 t

24

Axa tandem, dac distana dintre axe este < 2,50 m 16 t Axa tripl 22 t Greutate maxim autorizat Vehicul motor 38 t Remorc 20 t Vehicul articulat 38 t Tren rutier 38t b) Limitri de vitez (km/h) In localiti A = drumuri obinuite(50 km/h) In afara localitilor B = drumuri obisnuite(70km/h) C = autostrzi(90km/h) c ) Restricii de circulaie Vehiculele de marf nu sunt supuse nici unei restricii de circulaie in zilele de sambt i duminic precum i in zilele de srbtoare d ) Zile de srbtoare 1 ianuarie, 7 ianuarie, 8 martie, 1 mai, 2 mai, 9 mai, 19 iunie, 28 iunie, 24 august e ) Carburant Carburantul coninut in rezervoarele normale ale vehiculelor, sunt scutite de taxe vamale. Vehiculele strine se vor realimenta de la pompe speciale. f) Numere de urgen autostrada: Poliie: 02 Pompieri: 01 Ambulan: 03

25

Formula de calcul al timpului de deplasare al vehiculului (Tp) Tp(h) = 24 x S / (V x 10) Unde: 24 (h) = numarul de ore dintr-o zi S (km) = distana intre biroul vamal de plecare i biroul vamal de destinaie V (km/h) = 50 (km/h) reprezinta viteza medie a convoiului de vehicule 10 (h) = timpul de conducere autorizat pentru o zi

Fig.2 Cap TRACTOR-VOLVO FH440 4x2

26

Regim de exploatare T.I.R

Date tehnice:

Cabin Globetrotter cu dou paturi L2H2 Motor D13A440, 80dB(A) Putere maxim 440 CP la 1.500-1.800 rot./min. Cuplu maxim 2.200 Nm la 1.050-1.450 rot./min. Motor diesel cu 6 cilindri n linie, turbo, rcire intermediar, 4 supape pe cilindru, uniti pomp-injector, control electronic al injeciei Frn de motor cu clapet pe evacuare i cu sistemul patentat Volvo Engine Brake, cu o putere maxim de frnare de 300 kW la 2.300 rot./min. Ambreiaj CS43B-OR, simplu disc, servoasistat, ranforsat; pentru un cuplu maxim transmis de pn la 2.400 Nm Schimbtor de viteze VT2514B, manual cu 12+2 trepte pentru mersul nainte i 4 trepte pentru mararier Cu reductor planetar i divizor de treapt Punte fa Sarcina maxim 7,1 tone Suspensie arcuri parabolice Bar stabilizatoare i amortizoare telescopice

27

Punte motoare Sarcina maxim tehnic 13 tone Raport transmitere 2,85 Diferenial blocabil Suspensie punte spate Pneumatic cu 4 perne de aer Sistem electronic de reglare a nlimii; telecomand electronic Bare stabilizatoare de rigiditate medie Amortizoare telescopice Sistem de frnare Frne cu discuri Sistem EBS-HIG, inclusiv ajutor la pornirea n pant, controlul Traciunii, ajutor la frnarea de urgen, senzori uzur plcue Anvelope Fa: 385/65 R 22,5 Spate: 315/70 R 22,5 Rezervor combustibil 570 litri, montat pe partea dreapt 490 litri, montat pe stnga Construcie din aluminiu, buon rezervor cu cheie Din punctul de vedere al siguranei, starea tehnic a autovehiculelor nmatriculate joac un rol foarte important. In rile membre ale Uniunii Europene a fost initiat si dezvoltat sistemul de efectuare a ITP supravegheat de ctre o instituie desemnata de autoritti. In acest sistem, autorizarea statiilor care efectueaza ITP se face n principal dup criterii tehnice iar in anumite state i dupa criterii teritoriale (limitarea numrului de staii in funcie de suprafaa si de numarul vehiculelor nmatriculate). n Romnia, inspeciile tehnice periodice se efectueaza de catre Registrul Auto Romn, organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului prin

28

reprezentanele sale judeene sau prin operatori economici autorizai si monitorizai de RAR. Vehiculele rutiere nmatriculate sunt meninute n circulaie numai dac se face dovada respectrii de ctre acestea a cerinelor tehnice din prezentele reglementri, fiind supuse de ctre proprietar inspeciilor tehnice periodice: -vehiculele rutiere cu masa total maxim autorizat mai mare de3,5 tone la cel mult un an.

29

VI.CONCLUZII: Transporturile rutiere prezinta o serie de avantaje , fata de celelalte categorii de transport, ntre care mentionam: cheltuielile pentru ntretinerea, modernizarea sau construirea de noi drumuri sunt mult mai mici dect cele pentru construirea sau ntretinerea de cale ferata; mijloacele auto pot circula si pe drumuri neamenajate n mod deosebit, patrunznd pna n locurile cele mai izolate. Avnd n vedere ca nu pot fi construite cai ferate n anumite zone sau pot fi construite numai cu mari eforturi materiale si financiare (datorita unor conditii legate de relief) si ca nu pot fi asigurati cu legaturi prin calea ferata toti beneficiarii de transporturi, este posibila si eficienta construirea de cai rutiere de comunicatie; pot fi executate de catre oricine, oricnd, n orice directie, pe orice

distanta, cu orice fel de vehicul; prezinta o independenta absoluta de miscare, combinata cu posibilitatea de

ntrerupere n orice punct, iar ulterior de continuare a transportului; se aduc marfurile direct de la producator la destinatar, "din poarta n

poarta", eliminnd transbordarile care au loc la calea ferata. Calatorul este deservit la domiciliu sau n apropierea acestuia; sporesc viteza comerciala de transport, cresc intensitatea si siguranta

circulatiei, asigura continuitate si comoditatea transporturilor; formalitatile de transport sunt putine etc

30

Transporturile internationale de marfuri contribuie direct la: realizarea acordurilor interstatale de cooperare economica; realizarea unui sistem de distributie ct mai apropiat de necesitatile beneficiarilor de import; introducerea n circuitul mondial a tuturor zonelor de pe glob prin crearea posibilitatilor de realizare a datoriei statelor de participare la diviziunea internationala a muncii; pastrarea si conservarea proprietatilor fizice si chimice, mecanice si organoleptice al marfurilor, pe durata deplasarii lor, de la furnizorii producatori pna la beneficiarii finali.

31

VII.BIBLIOGRAFIE [1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Camion [2] http://www.preferatele.com/docs/economie/12/transportul---rutier18.php [3] www.untrr.ro/ [4] http://www.eautocare.ro/tahograful-digital/ [5]http://www.europeancargo.ro/pdf/Norme%20tehnice%20pentru%20aplicarea %20regimului%20TIR.pdf [6] http://www.euload.com/info.php?catID=14 [7] http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Autocamioane [8] Autocamioane si autobuze. Editura: NATIONAL. Autor: Dan Chiriac

32