Art Nouveau Art Nouveau a reprezentat o miscare extraordinara pentru istoria artei, incepand la sfarsitul secolului XIX, durand

intre 1880-1915. Stilul a fost caracterizat prin folosirea formelor si modelelor organice, ornamentale, integrand toate aspe ctele artei si designului. Perioada s-a suprapus peste una dintre cele mai fasci nante din istoria Europei, in care artele si stiintele s-au dezvoltat cu o vitez a uimitoare. In jurul anului 1890 francezii si nu numai, au numit perioada Belle Epoque. Art Nouveau isi are originile in Anglia in miscarea Arts and Crafts, ce l mai important reprezentant britanic al noului curent fiind considerat Aubrey V incent Beardsley. Termenul Art Nouveau a aparut in Franta in urma unei simple id ei publicitare. Samuel Bing, un dealer de arta, a deschis un nou magazin in Pari s, numindu-l "La Maison de l'Art Nouveau" (Casa artei noi), fara sa stie ca avea sa faca istorie. Curentul Art Nouveau, un curent international al artei moderne , a primit nume diferite : Jugendstil in Germania, Stile Liberty in Italia, Seze ssion in Austria, Modernista sau Modernismo in Spania. S-a bucurat de succes in toate domeniile artei, iar Targul International de la Paris din 1900 a demonstra t si ca publicul acceptase aceasta miscare artistica. La fel ca impresionismul, Art Nouveau a fost un gest de rebeliune fata de arta clasica si traditionala. Mi scarea s-a bucurat de un mare succes pentru ca reprezentantii acesteia au avut c urajul de a depasi barierele de pana atunci ale artei clasice. Nume ca Alphonse Mucha sau Gustav Klimt nu s-au oprit la tablouri, ci au lucrat pentru case de mo da sau au creat modele de bijuterii. Curentul Art Nouveau n Arhitectur

Una din calitatile predominante ale arhitecturi art noveau este posibilitatea de a pune in practica teoria structurii expunand elementele constructive ale unei cladiri, in special fierul, in asa fel in cat sa devina elemente aparente ale fa tadei cel mai adesea cu functie decorativa. Sticla este folosita in combinatie c u fierul iar peretele de sticla s-a bucurat in perioada art nouveau de o dezvolt are independenta si ampla. Antoni Gaudi(1852-1926) Expresia organic a arhitecturi i Art Nouveau a fost dus pn la extrem de spaniolul Antonio Gaudi ale crui lucrri uimi toare decoreaz strzile Barcelonei. Lucrrile lui timpurii, cum ar fi Casa Vicens (18 78-1880), sunt structuri geometrice, bogat decorate, puternic influentate de cre atia maur. n lucrrile ulterioare ale lui Gaudi structura si motivele decorative sun t integrate n forme vegetale alambicate, umflate, care par a fi rsrit pe pmnt peste n oapte, ca niste ciuperci uriase. Cele mai izbitoare lucrri ale lui Gaudi, cum ar fi catedrala neterminat La Sagrada Familia, nssi conceptia cldirii este organic, astf el ntreaga structur pare a fi vie. La Sagrada Familia a fost nceput n 1884 ns la moart a lui Gaudi fusese terminat doar una dintre cele patru fatade proiectate. Lucrrile continu si astzi, dar constructia se nalt foarte ncet din cauza complexittii arhitect urale dat de caracterul ei organic. Modelele repetitive ale arhitecturii obisnuite nu pot fi folosite deoarece ar strica fluiditatea ntregului concept, astfel, prac tic, ntreaga constructie trebuie sculptat manual. ntradevr, Gaudi a fost unul dintre putinii arhitecti cu viziunea si druirea necesar executrii unor cldiri de mari dime nsiuni n adevratul stil Art Nouveau; alti arhitecti au avut tendinta s-si piard inve ntivitatea atunci cnd trebuia s execute lucrri mai mari dect o simpl fatad a unei cldi i. Aubrey Beardsley

Aubrey Beardsley a fost probabil cel mai controversat artist grafic al micrii arti stice Art Nouveau, fiind renumit pentru imaginile sale de factur sumbr prezentnd sc ene de erotic groteasc, teme explorate n opera sa trzie. Cele mai faimoase ilustraii erotice ale sale se bazeaz pe teme istorice i mitologice, incluznd ilustraiile sale la piesa lui Aristofan , Lysistrata i la cea a lui Oscar Wilde, Salom. Baletul Rus Sosirea Baletului Rus n Frana a influenat profund toate formele de arta, dar a avu t un impact deosebit de dramatic i vizibil in mod. Serge Diaghilev (1872-1929) a f ormat Baletul Rus n 1909, i au dansat n Paris, aproape n fiecare an pn n 1929, cnd co nia a fost desfiinat. Primul coregraful al companiei, Michel Fokine, a adus un sti l expresiv i mai natural care s schimbe baletul obedat de tehnicitatea dusa la per fectiune, care la acel moment pierdea publicul, care a fost mai entuziasmat de d ansul mai "liber", micare care a rupt rigiditatea baletului. n primul su sezon este pus in scena Cleopatra - una dintre operele "orientale", dar a doua reprezentat ie, Seherezada a fost cea care a captivat n special imaginatia publicului. La fel de important ca dansul i muzic a fost impactul costumelor fcute de ctre artistul ru s Leon Bakst. Tematica exotica a baletului Rus i costumele inovatoare ale lui Leo n Bakst au strnit o fascinaie cu moda inspirata din Orientul Mijlociu. Este semnif icativ faptul c aceast inspiraie in moda a venit de la balet, deoarece, designerii au creat haine pentru o femeie "noua", care era energica, activa. Aceste costume au fost concepute pentru a permite corpului s se mute i pentru a sublinia micrile s ale. n timpul anilor 1880 i 1890 stilul Art Nouveau a explorat aceste teme i a cont inuat n 1920 cu Art Deco, care ncorporeaz idei de la nceputul micrilor de avangard, cu ar fi cubismul. Pana si istoria muzicii din inceputul secolului 20 ar fi fost c onsiderabil mai srac fr implicarea lui Diaghilev. Baletul Rus a fost o parte esenial a acestui fenomen i a facut o legtur semnificativ ntre aceste dou micri estetice, care ate fi recunoscut ca avand un rol in conturarea perioadei numite La Belle Epoque . Emile Galle Emile Galle a fost un artist francez, ceramist i designer n sticla. Galle a fost, probabil, cea mai remarcabil persoan care a lucrat n sticl n timpul

perioadei Art Nouveau. Nascut la Nancy, Frana, n 1846, Emile Gall este considerat u nul dintre cei mai de seam artiti de sticl din timpul su. El a contribuit foarte mul t la dezvoltarea artei de fabricare a sticlei i a Art Nouveau. Richard Strauss nco njurat de muzica inca din copilarie, Richard Strauss, a nceput s compun de la o vrst foarte fraged. ntre 1885 i 1911, el a stabilit reputaia sa att ca un compozitor i un d irijor, incepand cu impresie favorabil fcut de prima sa pies orchestral Der Rosenkava lier, opera sa care este cel mai adesea pus n scen de ctre marile companii. Aceast pe rioad coincide cu micarea Art Nouveau, care s-a rspndit n ntreaga Europ n arhitectur e decorative, ncurajarea utilizrii ornamentelor elaborate i formelor curbate, trsturi care pot fi uor asociate cu muzica lui Strauss. Compozitorul favoriza texturi bo gate n orchestraie i densele construcii contrapunct. Bijuteriile Toi artitii Art Nouve au au avut n mare msur o reacie mpotriva esteticului clasic, un stil descris ca fiind adesea "agitat i a inhibat." Ei au gsit un vocabular elibernd n forme naturale i org anice. Artitii Artei Nouveau nu au fost timizi in legatura cu nudul, spre deosebi re de predecesori, i stilul Art Nouveau este adesea descris ca un unul feminin. D ar unii artisti Art Nouveau au creeat si piese geometrice, ca de exemplu proiect at de Werksttte WIENER i Hoffmann Josef. Ca i n arhitectura, Bijutierii Art Nouveau experimentat cu forme, materiale i tehnici noi, iar obiectivul final a fost origi nalitatea i frumuseea bijuteriilor, nu numai valoarea intrinsec a materialelor util izate. Stilul Art Nouveau a afectat toate piesele de bijuterii : inele, broe, col iere, pandantive, bratari, dar, de asemenea, nasturi, hatpins, piaptane, cataram e, coronite, diademe. Liderii bijutieri Art Nouveau au fost Louis Comfort Tiffan y, Karl Faberge, Ren Lalique, Wolfers Philippe i Georges Fouquet. Ei au creat extr aordinar de frumoase i originale bijuterii inspirate de teme naturale i mitologice : femei fermecatore, animale mitice, insecte superbe si flori exotice au fost to ate motive comune.

GROSU MIRELA TEATROLOGIE si MANAGEMENT CULTURAL ANUL I