Universitatea din Bucuresti Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

CUBA
CUBA

Bucuresti 2011

Istoria si Geografia CUBEI

Gutu Ana

Amplasarea geografic a Cubei

Cuba se afl n Marea Caraibelor, la intrare n golful Mexic, se nvecineaz la sud cu Haiti i Jamaica, la nordest cu insulele Bahama, la nord cu Florida (S.U.A.). n partea de est se afl Oceanul Atlantic, la sud-vest Marea Caribelor, iar la nordvest Golful Mexic.

Temperatura medie anual este ntre 22-28 grade Celsius, se ntlnesc dou anotimpuri, unul uscat (noiembrie-aprilie), i unul umed (meioctombrie). Anotimpul umed este mult mai clduros, cu precipitaii frecvente. Suprafaa total a rii este de 110.865 km, cu o populaie de 11.200.000 de locuitori. Relieful predominant este caracterizat prin cmpie, dar ntlnim i muni (Sierra Maestra).

Capitala Cubei este Havana, ntreaga ar fiind mprit n 14 judee (provincii): Pinar del Rio, La Habana, Matanzas, Cienfuegos, Villa Clara, Sancti Spritus, Ciego de vila, Camagey, Las Tunas, Holgun, Granma, Santiago de Cuba, Guantnamo; i o zon special: Isla de la Juventud (Insula tineretii).

 Cuba este o ar socialist, n care se vorbete spaniola

i engleza.

Populaia majoritar este compus din afro-cubanezi,

iar albii i mulatrii sunt n minoritate.

Istoria Cubei
Primile dovezi a existenei umane pe aceast insul dateaz nc din anul 3500 .H. Populaia btina venit din est a fost compus din indienii arawi, taino (s-au ocupat de agricultura) i siboney (vntori i culegatori). Cuvntul ,,Cuba provine din limba taino, de la cuvntul ,,cubanacan= loc central.

Cei care au descoperit i au cucerit aceast insul sunt spaniolii (1511). Tot ei au construit primele orae, punnd temeliile celor mai importante localiti ale Cubei. Odat cu scderea numrului locuitorilor btinai au fost adui sclavi din Africa, dar n timp au venit emigrani spanioli.
n 1607 oraul Havana a fost numit capitala Cubei.

Primul rzboi mai mare din Cuba a fost n 1588, atuci cand spaniolii au vrut s cucereasc Anglia, ncercare ce a euat; ca urmare englezii au acaparat mai multe colonii spaniole printre care i Cuba. Mai trziu ns aceasta a fost napoiat Spaniei n schimbul Floridei. n 1777 Cuba avea un guvern subordonat Spaniei. Odat cu dezvoltarea industriei a fost nevoie de un numr mai mare de sclavi negri, iar n urma aciunilor pentru independen a izbucnit un rzboi, ca urmare a acestuia s-a desfiinat sclavia (1886).

Lupta pentru independen

n lupta dus mpotriva dominaiei spaniole cubanezii au fost ajutai de S.U.A.,drept urmare atunci cnd Cuba a devenit republic suveran (n urma tratatului de pace de la Paris, 1898), ,,S.U.A. i-a pstrat dreptul de a supraveghea administraia financiar i politica extern.*
* www. ro.cubafiesta.net/informatii-despre-cuba/istoria

n 1902 Cuba a devenit independent. S.U.A. a ncetat s mai intervin n problemele interne ale rii abia n 1934, cnd Cuba a cptat suveranitate deplin.

n anul 1959 conducerea guvernului a fost preluat de Fidel Castro Ruz, care a nfiinat cooperative de producie dup modelul sovietic. Pe 3 ianuarie, 1961 S.U.A. a ntrerupt orice relaie cu Cuba pentru c aveau relaii de prietenie cu Uniunea Sovietic. Un numr semnificativ de cubanezi a fost nevoit s prseasc ara. Cei refugiai au ncercat n acelai an s atace Cuba, dar oastea rafugiailor cubanezi a fost nabuit n Golful porcilor deoarece nu au primit sprijin nici din partea S.U.A. nici din partea localnicilor.

Un an mai trziu (1962) Uniunea Sovietic a instalat pe teritoriul Cubei baz de rachete, fapt ce a fcut S.U.A. s simt o ameninate, intenionnd s atace Cuba. Pentru a evita acest lucru baza a fost demontat.

n 1977, S.U.A. i-a mbuntit relaiile diplomatice cu Cuba, pentru ca accesul cubanezilor americani n ar s fie mai uor. n rndul populaiei ns existau nemulumiri din cauza cubanezilor mbogii n America, ca rezultat Fidel Castro a legalizat refugierea a 125.000 de cubanezi n Miami.* Ajuni n alt ar cubanezii au fost dezamgii de aprecierea lor social.
*www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?entryID=4248

n anii 90 cnd s-a destrmat Uniunea Sovietic, Cuba nu a mai primit ajutor din partea Rusiei, care a susinut de-a lungul timpului economia slab dezvoltat a Cubei. Fapt ce a ngreunat situaia rii, ajungndu-se chiar la criz economic. Ca rezultat Fidel Castro a permis nfiinarea unor interprinderi private i investiii strine n domeniul turismului.*
*www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cuba-comunista-se-capitalizeaza

n 2004 ,,guvernul Bush a nsprit embargoul, permind vizitarea Cubei pentru cubanezii americani numai o dat la trei ani (mai nainte acest lucru a fost permis o dat pe an).* Dup care Fidel Castro a interzis folosirea dolarului pe teritoriul Cubei. Dup o guvernare de 49 de ani de conducere,n anul 2008, Fidel Cstro a fost nevoit s se retrag din funcie, anunndu-i demisia din cauza strii de sntate. La alegeri a ctigat fratele sau Raul Castro, care a devenit noul preedinte al Cubei. *www.ro.cubafiesta.net/informatii-despre-cuba/istoria

POLITICA SI ECONOMIA CUBEI

Necula Ioana

Politica
Stat socialist /republic parlamentar Condus de un partid comunist care deine
monopolul puterii politice

Partidele de opoziie sunt considerate ilegale Constituia spune c Partidul Comunist Cubanez este fora suprem cluzitoare a
societii i statului

Fidel Castro

A fost eful statului i al

guvernului din 1959 pn n 2008. A fost prim-ministru, preedinte al Consiliului de Stat i de Minitri, membru al Adunrii Naionale a Puterii Poporului, Prim Secretar al Partidului Comunist Cubanez i comandant suprem al forelor armate Din motive de sntate, n august 2006 a transferat prerogativele fratelui su, Raul

 Parlamentul este unicameral i se numete Asamblea

Nacional del Poder Popular Adunarea Naional a Puterii Populare Are 609 membri alei pe un mandat de 5 ani Nu exist opoziie Candidaii pot sau nu fi membri ai PCC i sunt nominalizai de organizaii politice i sociale proguvernamentale PCC e singurul partid politic legal, dar legea i interzice s nominalizeze candidai Niciun oponent al guvernului nu a fost ales n parlament de la victoria revoluiei

 n 2001 Oswaldo Paya Sardinas i membrii Proiectului Varela au

ncercat s fac un plebiscit folosind prevederile Constituiei Cubaneze care permitea iniiativa ceteneasc.

Dac ar fi fost acceptat de guvern i aprobat de votul popular,

amendamentele ar fi stabilit noi liberti precum cele de asociere, a cuvntului, a presei, ca i libertatea de a ncepe o afacere privat

Petiia a fost pn la urm respins de Adunarea Naional, iar

msurile luate ulterior au dus la ntemniarea a 75 de prizonieri politici cu condamnri de pn la 28 de ani pentru nvinuiri de colaborare i primire de fonduri de la guvernul SUA

n august 2009 Cuba avea 208 de prizonieri politici

Raul Castro

Fratele lui Fidel, actualul

preedinte al Cubei n 1953 a participat la Asaltul unitii militare Moncada, pentru aceasta a fost condamnat la 22 de luni de nchisoare n timpul preediniei a introdus multe reforme economice (n 2008 a aprobat comercializarea unor produse interzise n timpul lui Fidel Castro DVD playerul, calculatorul personal i cuptorul cu microunde)

 Pentru a dezvolta industria alimentare a

privatizat mai multe pmnturi de stat nelucrate, iar unele domenii ale administraiei de stat au fost descentralizate

Angajaii ntreprinderilor aflate n proprietatea

statului primesc salarii mai mari pentru mai mult munc

A fost aprobat folosirea telefoanelor mobile

Ernesto Guevara de la Serna

A studiat medicina la Buenos Aires Intelectual si idealist, vorbea clar

despre Aristotel, Kant, Marx, Gide sau Faulkner, a fost mare amator de poezii Se spune c l-a influenat pe Fidel s devin comunist Dei suferea de astm, a devenit medicul oficial al trupei rebelilor, iar n 1959 a atacat Havana cu trupele lui Camilio Cienfuegos Dup revoluie a ndeplinit funcii importante n guvernul Cubei (ntre 1961-1965 a fost ministrul industriei A luptat mpotriva armatei boliviene, dar a fost capturat i asasinat la 9 octombrie 1967

 este o economie etatizat deoarece proprietatea

public este dominant, aproape toate mijloacele de producie se afl n proprietatea statului, resursele fiind alocate prin plan este o economie birocratizat deoarece dispune de un mare aparat de stat caracterizat printr-un stil de munc formalist; este o economie ineficient deoarece bunurile nu sunt produse n raport cu cererea existent, productorii realiznd bunuri decise de planificatori

 Conform declaraiilor oficiale, Cuba menine relaii

comerciale cu peste 170 de ri

n 2004 exporturile au fost de aproximativ 2 miliarde

de dolari, iar importurile de pete 5 miliarde de dolari (majorinatea din Venezuela, Brazilia, Argentina, SUA, Spania, Canada, China, Vietnam i Olanda)

Principala surs de venituri valutare o constituie

turismul, cu 2 miliarde de dolari

 Principalele produse de export sunt zahr i derivate

32%, minereuri de nichel i crom 27%, tutun 14%, languste i produse din pete 6%, rom 2% i fructe tropicale

Importurile cuprind bunuri de consum mai ales

alimente 24%, combustibili i lubrifiani 23%, produse manufacturate i bunuri de capital 17%, produse chimice 6%

Relaiile economice cu Romnia

Relaiile bilaterale economice urmeaz strict legile
pieei i comerului internaional

Piaa cubanez nu ofer condiii de achiziii dect cu

plata la termen, prezint nencredere referitor la posibilitatea de recuperare a contravalorii, astfel c Romnia colaboreaz cu intermediari strini

Valorile schimburilor din raportul Romniei spune c

n 2005 exporturile au atins 2, 58 milioane de dolari, iar importurile 6,76 milioane de dolari

DESPRE REFUGIATI
Meirosu Raluca

Cubanezi plutitori

Ingeniozitatea i spiritul antreprenorial al unor refugiai cubanezi i-au facut pe acestia sa ncerce s navigheze n Statele Unite pe navele artizanale ale autoturismelelor vechi americane.

 Cubanezii din camion au fost prinsi doar la sud de Key

West dup ce a fost reperati de un avion US Customs.

Aceast ncercare

ingenioasa i viteaza de a fugi din Cuba a fost un motiv pentru ca echipajul sa castige maretul titlul camionagii nautici (truckonauts). pcate, n loc s fie rspltii pentru inteligena lor, cubanezii au fost repatriati n Cuba. De asemenea, camioneta a fost, mai trziu, scufundata prin aplicarea de focuri de mitralier!

Din

 La

nceputul lunii februarie in 2004, trei dintre truckonauti au facut o a doua incercare de a ajunge la Florida. lor era mai sofisticata decat celalata, realizat dintr-un Buick 1959: interiorul a fost sudat s fie etan, o barc a fost anexata la partea din fata a masinii, i, uimitor, masina a fost pe deplin funcionala i nc mai avea pneurile sale.

Nava

Planul lor a fost ndrzne pentru a ajunge deasupra uscatului n Florida si aceasta metoda speciala de trecere a avut un rezultat fericit pentru pasagerii si cuteztori.

Pentru nu fi mai prejos, Rafael Diaz Reyes, un alt truckonaut, a fcut o alt ncercare de a se apropia de coast SUA, pe 08 iunie 2005. Masinaria, un Mercury break 1949, pare s urmeze designul din prima incercare cu barcamasina.

Sofer! Catre Florida i grbete-te!

A fost oprit, insa, la obisnuita zona, chiar lng Key West. Aparent, Mercury a fost doar un taxi

napoi n ghearele lui Fidel Castro

Un cubanez, care a evadat din iadul din insula natal i a cerut azil n Romnia va fi expulzat la Havana i retrimis pe mna torionarilor lui Castro. Cererea de azil depus de Rodriguez Sosa, supusul unicului stat comunist caraibean, a fost respins de funcionarii Oficiului Roman pentru Imigrri (ORI) din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative, cu motivaia c nu exist motive s se cread c refugiatul ar fi expus la riscuri n cazul ntoarcerii n ara de origine.

Pe 13 mai 2008, Rodriguez Eduardo Gabriel Sosa, cetean cubanez, pleac de la Havana cu avionul, legal, cu o curs ctre Rusia. Era singur destinaie pentru care nu aveam nevoie de viz i unde puteam s plec fr probleme sau alte proceduri. Am stat acolo aproape o lun, pn pe 9 iunie, cnd am luat o curs spre Macedonia i am cobort la Bucureti, deoarece tiam c Romnia este o ar democratic i am crezut c aici mi se poate acorda statutul de refugiat.

 De

altfel, mai demult voiam s vin n Romnia, deoarece aflasem c este o ar democratic", a spus Sosa. c funcionarii de la ORI care l-au luat n primire la punctul de trecere a frontierei de la aeroportul "Henri Coand", i-au demonstrat, cu prisosin, c Romnia nu e chiar o ar att de democrat, nct s protejeze un disperat fugit din ghearele regimului Fidel Castro.

Numai

 Povestea

lui Rodriguez Sosa seamn cu cele ale miilor de cubanezi care au ncercat s fug din Cuba comunista, el construindu-i, n anul 2000, alturi cu fratele su, o ambarcaiune i, mpreun cu nc un prieten, au ncercat s fug pe mare.

Au fost ns prini i arestai de securitatea cubanez.

Dup opt zile de bti crunte, au fost eliberai, nu nainte de a primi nite amenzi consistente.

"Nu m-a putea ntoarce n Cuba, deoarece acolo, n mod sigur, a fi arestat pentru c am cerut azil i, mai mult, autoritile castriste ar considera c m-am ntors pentru a face ceva ru, deci a fi considerat un duman al rii i poporului", a declarat disperat Sosa.
"Am cerut protecie statului romn deoarece mi este teribil de fric s m mai intoc n Cuba i cred c aici pot duce o via social normal, pot fi tratat ca o fiin uman i nu ca un animal!

Turismul si Gastronomia
Ivana Gabriela

Turismul
Sunt multe motive pentru care insula merita vazuta: - au o mostenire culturala foarte bogata si de asemeni, - in Cuba se afla unele din cele mai minunate plaje din lume.

Orasele istorice Havana si Trinidad, se afla pe lista patrimoniului mondial UNESCO, acestea au fost restaurate.

In largul plajelor se afla cel mai frumos recif de corali din Caraibe, ce
alcatuieste un habitat natural pentru o viata subacvatica.

Principalele atractii turistice

Plaza de Armas se afla in centrul istoric al Havanei,

aici gasim fosta resedinta a

reprezentantilor coroanei spaniole.

Pinar del Rio una dintre

cele mai frumoase provincii

cubaneze.

Principalele atractii turistice

Santa Clara aici se afla monumentul si mausoleul lu Che Guevara.

Fabricile de tutun Real Fabrica de Tabacos Partagas din Havana, sau altle in Pinar del Rio si Trinidad

Plaja Cayo Coco

Trinidad

Iahtul de croaziere Granma

Bucataria cubaneza
Buctria cubanez este variat,
ea fiind rezultatul interaciunii culturii europene, n special ceea spaniol, cu acea african, ca urmare a aducerii sclavilor

de pe continentul negru,
dar i cu cea asiatic, datorat valului de imigrani chinezi din secolul al XIX-lea.

Bucataria cubaneza
Buctria cubanez, numit i creol, este prin tradiie simpl.
Ingredientele de baz sunt:

carnea, n special cea de porc (cerdo),

orezul i fasolea neagr (congrs),

petele (pescado),
fructele de mare (marizcos),

puiul i bananele (platanos).

Bautura
Bauturi alcoolice: In Cuba peste tot ne intalnim cu romul.. Se serveste sub diferite forme: mojito cu menta, Cuba libre (rom cu Cola), daiquiri (rom cu menta si lamaie), Cubanito (rom cu suc de rosii), curat sau cu gheata.

Cubanezii prepara vin din mangi, din ananas si din stafide. Cea mai buna marca de bere este Mayabe (3,8%) si Hatuey (5,4%), dar
din acestea sunt mai putine, cea mai consumata este berea Cristal (4,9%), care este foarte usoara sau berea Bucanero (5,4%).

Bautura
Cafeaua cubaneza (cafecito, sau
cafe cubano) este tare, neagra si foarte dulce. Cafe americano este cafeaua cubaneza versiunea light.

In chioscurile stradale pentru cateva peso

putem cumpara suc proaspat de fructe (jugo), bautura preparata din praf (refresco) si amestec de lapte si fructe.

Pru este o bautura nealcoolica deosebita, care se prepara din condimente,

manioca fermentata (yuca) si dintr-un adaos secret cunoscut numai de catre maistrii de pur.

Cultura, Obiceiuri si traditii

Banciu Claudia

Obiceiurile si religia:
Sarbatorile se bucura de o mare importanta in viata cubanezilor. Cuba este o tara plina de temperament, unde sarbatorile si traditiile joaca un rol foarte important in viata oamenilor. Acestia se bucura din plin de zilele de sarbatoare, se intalnesc si se distreaza. Danseaza, beau excelentul rom local si sarbatoresc cu mare verva. Religia: crestini; cel putin 85% romano catolici, atei, religii africane. In Cuba, cea mai importanta perioada este Ajunul Craciunului, denumita 'nochebuena' ('Noaptea cea buna'). Masa traditionala inseamna pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagra servita cu orez si plante traditionale (Yuca) sub forma de piure. Familiile se reunesc si, intr-o groapa sapata in pamant si plina de carbuni acoperiti cu frunze de bananier, frig un porc intreg. Familiile (care in Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea pe muzica traditionala.

Ziua nationala si sarbatori oficiale:

Ziua Nationala a Cubei marcheaza Triumful Revolutiei, din 1 Ianuarie 1959. Sarbatori oficiale: 1 ianuarie Ziua Eliberarii si Aniversarea Revolutiei - 1 mai Ziua Muncii - 26 iulie Aniversarea atacului asupra cazarmei Moncada - 10 octombrie Aniversarea razboiului de independenta din anii 18681878 - 25 decembrie Craciunul.

O destinaie tradiional pentru turitii care caut soare i plaje, Cuba

completeaz frumusetea coastelor sale i natura exuberant cu bogia de cultura si traditiile sale, componente eseniale ale produsului turistic a insulei.

Cu un bogat patrimoniu cultural, Cuba atrage mii de vizitatori care au pariat pe

insula din Caraibe s-i petreac timpul liber. Orae cu exponenii bine conservate din arhitectura coloniala, hoteluri legate de exponate din plastic, siteuri patrimoniale, i un program incarcat de sarbatori si festivitati alctuiesc oferta Cuba pentru industria de agrement.

Obiective turistice*
Gran Teatro de la Habana e o parte a complexului Palacio del Centro Gallego, plasat in centrul orasului. Acesta a gazduit de-a lungul timpului mai multe spectacole celebre, astazi fiind sediul Operei si a Baletului National Cubanez.

Muzeul National de Arte Frumoase e impartit in doua cladiri, respectiv Palacio del Centro Asturiano si Palacio de Bellas Artes, acestea adapostind trei mari colectii de arta, respectiv o colectie de arta cubaneza din sec XVII pana in zilele noastre, o colectie dedicata picturii si sculpturii europene si una dedicata artei antice, incepand de la cea egipteana la cea romana.
*www.eximtur.ro/vacante-cuba.html

Gran Teatro de la Habana

 Orae cu exponenii bine conservate din arhitectura coloniala, hoteluri legate

de exponate din plastic, site-uri patrimoniale, i un program incarcat de sarbatori si festivitati alctuiesc oferta Cuba pentru industria de agrement.

Viata de noapte Cuba are exponent maxim n cabaretele Tropicana - n oraul

de Havana, Varadero si Santiago de Cuba - sau a instalaiilor care recrea atmosfera anilor 1950.

Oferta turistic include, de asemenea festiviti populare, cum ar fi carnavaluri

de var n capital i de Est, Cuba, a crui origine dateaz din perioada colonial.

Alte festivitati similare sunt "parrandas" n Remedios - care sunt aproape 180

de ani - i Bejucal (Havana), n care majoritatea locuitorilor din aceste orae s participe.

Cuba are, de asemenea, 120 galerii de art, magazine de antichitati si sali de

expozitii, n plus la 260 muzee i mai mult de 80 teatre.

 Programul cultural Insula include multe ntlniri, ateliere, festivaluri, congrese

i cursuri specializate, concepute pentru cei interesai n cele mai variate expresii artistice.

Printre cele mai importante activiti sunt reuniunile anuale organizate de

academii de balet, festivaluri cum ar fi "La Huella de Espaa", "Boleros de Oro", "Cubadisco", "Festivalul Ibero-American de Cultur" i Festivalul Internaional "Jazz Plaza" , precum i de mult ateptat "Fiesta del Fuego", care are loc la Santiago de Cuba i este strns legat de Caraibe. Toate acestea este o invitaie pentru turiti s mprteasc viaa cultural a rii i tradiii, care sunt caracterizate prin autenticitatea lor, rigoarea profesional i onestitate.

Calle Oficios este strada pe care se afla cele mai multe muzee din oras, cele mai cunoscute fiind Museo del Auto Antiguo, unde sunt expuse masini antice, Museo Numismatico, unde se afla expuse diferite colectii de monede si Muzeul Casa de los Arabes, unde pot fi vazute obiecte vechi din civilizatia araba.

Vedado, a treia zona a Havanei, reprezinta zona comerciala si moderna a orasului, cuprinzand patru mari bulevarde in care sunt amplasate cele mai importante cladiri administrative si economice ale Cubei. Aici se afla Plaza de Revolution, una din cele mai cunoscute locuri ale Havanei, unde au loc evenimentele politice sau culturale importante. In centrul acesteia se afla memorialul Jose Martini, un turn cu o inaltime de 109 m, din varful caruia se poate admira privelistea intregului oras.

Catedrala San Cristobal reprezinta una dintre atractiile principale ale Havanei datorita faptului ca se presupune ca aici ar fi adapostite ramasitele pamantesti ale lui Cristofor Columb. Cladirea impresioneaza prin arhitectura neoclasica cu elemente baroce specifice cubaneze.

Cienfuegos, odata oras al piratilor si corsarilor, face parte acum din orasele importante, aflandu-se intr-o continua dezvoltare. O parte considerabila din locuitorii acestuia sunt francezi si de aceea multe strazi poarta denumiri in franceza.

Trinidad reprezinta una din cele sapte asezari intemeiate de cuceritorii spanioli, devenita apoi una dintre principalele tinte ala piratilor. Datorita industriei zaharului, orasul a devenit foarte prosper din punct de vedere economic.

Pesterile Bellamar Descoperite in 1861, aceste pesteri au devenit in curand cea mai importanta atractie turistica a Cubei datorita frumusetii acestora. Cu siguranta veti fi impresionati de frumusetea salilor si a galeriilor, de stalactitele si stalagmitele pe care le gasiti la tot pasul. De importanta pentru vizitatori sunt La Fuente del Amor, La Galeria Coco Rallado. In afara pesterilor exista un restaurantcafenea si multe magazine

Informatii utile*
Moneda: Peso cubanez si Peso convertibil cubanez. Inca nu este raspandita plata cu carduri bancare (Mastercard, Visa), folosirea
acestora e posibila numai la aeroporturi sau in hotelurile mai mari.

Cetatenii romani au nevoie pentru accesul in Cuba de un pasaport valabil

inca 6 luni de la data intrarii, de asigurare medicala, de biletul de calatorie dus-intors, un voucher care sa ateste rezervarea de cazare si viza. Daca se calatoreste in scop turistic si pasagerii dispun de documentul turistic Tarjeta del Turista nu este necesara viza.

www.translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://www.cubainfo.de/main-navigation/country-society/culture-andtraditions.html%3FL%3D1

 Circulatia in Cuba: In Cuba transportul in

comun urban si interurban este slab dezvoltat, fie ca e vorba despre cai ferate sau despre autobuze. Cursele sunt nesigure, nu respecta programul, autobuzele sunt supraaglomerate si nu pot fi numite confortabile, ceea ce ingreuneaza suportarea calatoriilor.

Electricitatea in Cuba: In Cuba reteaua

electrica are o tensiune de 110 V, dar in hoteluri si din ce in ce in mai multe apartamente se poate intalni deja si 220 V. Trebuie sa avem asupra noastra un transformator cu doua furci (tip american) daca dorim sa folosim priza, deoarece difera de standardul european.

Salariul lunar al localnicilor este aproximativ 15$. O modalitate de a-i ajuta este sa va cazati in case particulare si sa mancati in "paladares", restaurante private mici. Afacerile independente au fost interzise, insa guvernul a vandut licente locuitorilor care doreau sa inchirieze turistilor camere din propria casa. Aceste licente au fost foarte scumpe si includ si o taxa lunara, care trebuie platita indiferent de cati bani reuseste sa stranga proprietarul. Vaccinari si sfaturi medicale Pentru a calatori in Cuba nu este obligatoriu nici un vaccin, dar sunt recomandate cateva vaccinuri in vederea protejarii starii sanatatii, precum cele pentru tifos, hepatita A, tetanos. Nu se recomanda consumul mancarurilor, bauturilor racoritoare, inghetatelor, cafelei vindute pe strada.

Bibliografie

* * * * *

* * * *

www.eximtur.ro/vacante-cuba.html www.turistik.ro/cuba www.cubainfo.de ww.translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://www.cubainfo.de/ main-navigation/country-society/culture-and-traditions.html%3FL%3D1 www.translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://www.dtcuba.com /showreport.aspx%3Flng%3D2%26c%3D96 www.ro.cubafiesta.net/informatii-despre-cuba/geografia www.ro.cubafiesta.net/informatii-despre-cuba/istoria www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?entryID=4248 www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cuba-comunista-se-capitalizeaza

Va multumim pentru atentie si asteptam intrebarile voastre!

Banciu Georgiana Claudia Gutu Ana Ivana Gabriela Meirosu Raluca Necula Ioana