Evolutia limbajului

Source: Kent (2004) Proc. From Sound to Sense

Alina S. Rusu

Limbajul si evolutia vietii

Maynard Smith & Szathmary (1997) opt tranzitii majore in evolutia vietii evenimente in istoria planetei care semnalizeaza modul in care are loc evolutia.

Limbajul si evolutia vietii

Maynard Smith & Szathmary (1997):
1. Replicating molecules -> Populations of molecules 2. Independent replicators -> Chromosomes 3. RNA -> DNA 4. Prokaryotes -> Eukaryotes 5. Asexual clones -> Sexual populations 6. Protists -> Animals, plants, fungi 7. Solitary individuals -> Colonies 8. Primate societies -> Human societies, Language

Limbajul si evolutia vietii

De ce este emergenta limbajului un eveniment atat de semnificativ pe terenul evolutiei vietii?

Limbajul si evolutia vietii

De ce este emergenta limbajului un eveniment atat de semnificativ?
Maynard Smith & Szathmary (1997): - In ciuda diversitatii, cele mai multe dintre tranzitii determina aparitia de noi sisteme de transmitere a informatiei - Limbajul sistem care permite transmiterea si stocarea informatiei culturale foarte complexe sa fie aceasta mostenirea biologica ce determina impactul major al speciei noastre asupra planetei?

- Cum poate limbajul uman sa fie o astfel de mostenire?

Structura limbajului
Limbajul (Kirby, 2007) sistem ce carteaza spatiul dintre doua spatii: spatiul conceptelor si intentiilor / spatiul articulatiei si perceptiei.
Concepte / Intentii

Limbaj

Articulatie / Perceptie

Structura limbajului
Studiul limbajului subdiscipline aspecte diferite ale sistemului de cartare (1) Fonetica producerea/perceperea sunetelor si gesturilor (2) Fonologia comportamentul sunetelor limbajului (3) Morfosintaxa sistemul de combinare a unitatilor de baza ale limbajului in cuvinte si propozitii (4) Semantica intelesul cuvintelor si propozitiilor izolate (5) Pragmatica sistemul de relationare cuvinte/propozitii cu intentii comunicationale in procesul de comunicare.

Structura limbajului
Morfosintaxa (Chomsky, 1995) studiul sistemului computational care acceseaza lexiconul nostru mental si umple spatiul dintre conceptii/intentii si articulatii/perceptii. Limbajul astfel construit incat permite transmiterea nelimitata de informatie, pe baza unui mecanism care asigura acuratetea transmiterii informationale.

Infinitate digitala = combinatia dintre aria infinita de posibilitati de mesaje si mecanismul acurat de transmitere a acestora. Aceasta combinatie este aproape unica in natura. Un alt exemplu: CODUL GENETIC.

What is so unusual about language?

Recomandare: filmul Scafandrul si fluturele, 2008

The unusual of language...

Complexitatea biologica a vorbirii:
Implica >100 muschi (mai mult decat orice alta activitatea mecanica umana) Este cea mai rapida activitate motorie discreta a speciei umane Rata de transmisie: mai mult de 20-30 de segmente fonetice/secunda (6-9 silabe) Necesita procesare perceptuala rapida Necesita un control respirator complex: raportul dintre timp inhalare : timp exhalare este 1:1.2 pentru conditii normale (cand nu se vorbeste) si 1:8 pentru vorbire.

Adaptari structurale pentru producerea limbajului:

Descinderea laringelui si alungirea laringofarinxului (forma tractului vocal) Marimea canalului hipoglosal (functia limbii) Tipuri specializate de muschi Fixare genetica familia FOXP2, cromozomul 7 Etc.

Descinderea laringelui si modificarea tractului vocal

Laringele la adulti descinde in gat - fata de primatele non-umane si fata de copii.
cimpanzei oameni

Genele FOXP
Patternurile de expresie ale genelor FOXP2 si FOXP1 la om sunt similare cu cele ale pasarilor cantatoare.
Pasarile, ca si oamenii, dar nu ca si primatele sau rozatoarele, isi pot modifica vocalizarile ineice (Teramitsu et al., Journal of Neuroscience, 2004). In ontogenia pasarilor cantatoare, FoxP2 si FoxP1 sunt puternic exprimate in regiunile creierului care alcatuiesc sistemul cantecului (regiuni implicate in invatarea cantecului si imitarea vocala)
FoxP1 and FoxP2 expression patterns in human fetal brain are 3152).

strikingly similar to those in the songbird, including localization to subcortical structures that function in sensorimotor integration and the control of skilled, coordinated movement (Teramitsu et al, p.

The unusual of language...

Trasaturi dincolo de biologie ale limbajului uman:

Infinitatea digitala daca ar fi sa gasim cea mai lunga fraza in romana, am esua. Putem adauga la infinit propozitii. Termenul digital = infinitatea nu este data de schimbari continue ale semnalului, ci de adaugare de elemente discrete.
Flexibilitatea lexiconului noi cuvinte pot fi continuu adaugate, iar intelesul cuvintelor se poate schimba. Combinatia intre infinitatea digitala si flexibilitatea lexiconului unicitate limbajul = tool puternic de codare si transmitere a informatiei culturale.

Intrebari evolutioniste
Din 1990 volum impresionant de studii privind evolutia limbajului. Intrebarile de baza la care se cauta raspuns: (1). Structura de ce limbajul este asa cum il vedem si nu altfel? In mod evident, dincolo de deschiderile spre variabilitate, exista anumite elemente universale ale limbajului (ex. observabile cand se analizeaza un nr mare de limbi) language universals. (2) Unicitatea de ce suntem unici la nivelul acestui sistem de comunicare?

(3) Functie De ce a evoluat limbajul? Care sunt presiunile selective in EEA ancestral si prezent?
(4) Istorie Care este istoria evolutionista a limbajului? Evolutie saltatorie sau continua?

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

In mod traditional distinctie intre limbajul uman si celelalte sisteme de comunicare in lumea regnului animal si vegetal. Celelalte sisteme de comunicare umane au elemente comune cu sistemele de comunicare ale altor specii (inclusiv vocalizarile de tip ras, plans, tipat au valoare comunicativa, dar nu sunt limbaj).

Studiul limbajului problema metodologica cum sa aplici metodele evolutioniste standard (ex. metoda comparativa) unui fenomen unic?

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

s-a produs recent o schimbare de optica in studiul evolutiei limbajului.

Science, 2002 (Hauser et al.) problema majora in abordarea evolutionista a limbajului (biological language faculty) limbajul a fost intotdeauna tratat ca un intreg...which is wrong. Alternativa propusa: doua sensuri diferite ale facultatii biologice a limbajului.

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

(1) Sensul larg al facultatii biologice a limbajului (FLB the faculty of language in broad sense) (2) Sensul strans al facultatii biologice a limbajului (FNL faculty of language in narrow sense)

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

(1) Sensul larg al facultatii biologice a limbajului (FLB the faculty of language in broad sense) - toate aspectele limbajului, inclusiv aparatul conceptual/intentional si aparatul perceptual/articulator

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

(2) Sensul strans al facultatii biologice a limbajului (FNL faculty of language in narrow sense) Include numai sistemele computationale ce guverneaza cartarea intre cele doua spatii (conceptual/intentional si perceptual/articular) Mai specific: FLN se refera la mecanismele de implementare a recursivitatii (recursion), care sta la baza infinitatii digitale.
The cat that killed the rat that ate the corn that lay in the house that Jack built

Jack built the house that the corn that the rat that the cat killed ate lay in

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

Dupa ce s-a facut distinctia FLB si FLN Hauser et al (2002) emit trei ipoteze ale evolutiei limbajului:

1.

FLB este omolog cu comunicarea la animale (toate aspectele FLB pot fi regasite la comunicarea la animale)
FLB este o adaptare derivata, unica speciei umane Numai FLN este unica speciei umane.

2. 3.

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

Hauser et al (2002) datele comparative sustin ca numai FLN este unic speciei umane. De ex. daca consideram sistemul de achizitionare a semnalelor complexe (aspect crucial al FLB) exista sisteme analoage cu acesta la un numar mare de specii cu capacitate de invatare vocala (pasari cantatoare, papagali, lilieci, cetacee, foci, elefanti, soareci).

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

Putem testa capacitatea de recursivitate la alte specii? utilizarea artificial grammar learning = testarea abilitatii diferitelor specii de a invata si procesa limbaje cu diferite proprietati computationale (Fitch si Hauser, 2004, Science) tamarini si oameni doar oamenii au capacitate de recursivitate.

Cum analizam unicitatea din punct de vedere evolutionist?

Science 16 January 2004: Vol. 303. no. 5656, pp. 377 - 380
Computational Constraints on Syntactic Processing in a Nonhuman Primate W. Tecumseh Fitch and Marc D. Hauser The capacity to generate a limitless range of meaningful expressions from a finite set of elements differentiates human language from other animal communication systems. Rule systems capable of generating an infinite set of outputs ("grammars") vary in generative power. The weakest possess only local organizational principles, with regularities limited to neighboring units. We used a familiarization/discrimination paradigm to demonstrate that monkeys can spontaneously master such grammars. However, human language entails more sophisticated grammars, incorporating hierarchical structure. Monkeys tested with the same methods, syllables, and sequence lengths were unable to master a grammar at this higher, "phrase structure grammar" level.

Completari (critici) aduse abordarii Hauseriene

Pinker si Jackendoff (2005) este mai mult decat recursivitatea care da unicitatea limbajului Doua tipuri de argumente: (1) exista aspecte non-sintactice ale limbajului de ex. marimea lexiconului si capacitatea de achizitie rapida a acestuia sugereaza o adaptare specifica umana. Exista evidente foarte putine ale acestor capacitati la animale. However...cainii domestici: ...may be able to

learn a few hundreds of words by employing a mutual exclusivity bias that is argued to have close parallels in child language acquisition

(Kaminsky et al. 2004). (2) sistemul sintatctic este o adaptare complexa a sistemului de comunicare, constand intr-o serie de sub-sisteme.

Saara

Limbajul si evolutia vietii

Maynard Smith & Szathmary (1997):
1. Replicating molecules -> Populations of molecules 2. Independent replicators -> Chromosomes 3. RNA -> DNA 4. Prokaryotes -> Eukaryotes 5. Asexual clones -> Sexual populations 6. Protists -> Animals, plants, fungi 7. Solitary individuals -> Colonies 8. Primate societies -> Human societies, Language

Limbajul si evolutia vietii

Maynard Smith & Szathmary (1997):
Limbajul sistem nou de transmitere a informatiei (componenta ineica si componenta dobandita). - Invatarea limbajului in ontogenie ex. invatarea corecta a limbajului de catre copii prin etichetare explicita a erorilor de catre parinti, sau prin observarre- limbajul nu transmite doar informatie semantica, dar si informatie despre propria sa constructie.

Limbajul si evolutia vietii

Maynard Smith & Szathmary (1997):
Invatarea iterativa comportamentul lingvistic poate fi invatat prin observarea acestui comportament la ceilalti, care la randul lor au invatat acest comportament prin acelasi mecanism. - Limbajul este deci transformat in mod repetat din comportament lingvistic extern in reprezentari lingvistice interne, acestea fiind proiectate in comportament lingvistic extern ...and so on.

Ce implicatii are invatarea iterativa asupra studiului evolutiei limbajului?

Limbajul si evolutia vietii

Sistemul lingvistic este in sine un sistem evolutiv, dar unul care opereaza mai mult la scara culturala decat la scara biologica (Kirby, 1999; Croft, 2000). Aceasta explicatie nu exclude evolutia la nivel biologic! Evolutia biologica si evolutia culturala sunt ambele sisteme dinamice in care transmiterea informatiei de-a lungul timpului duce la modificari ale acesteia.

Pe langa evolutia biologica si cea culturala, evolutia sistemului lingvistic este afectata de un alt sistem dinamic: invatarea individuala (opereaza la scara temporala mai mica decat celelalte doua).

Limbajul si evolutia vietii

Invatare individuala Evolutie culturala

Evolutie biologica

Kirby, 2006

In ceea ce priveste limbajul, interactiunea intre aceste trei sisteme este una de tip non-trivial: Mecanismele de invatare a limbajului sunt parte a mostenirii noastre biologice, deci sunt subiecte ale SN (evol biologica). Aceste mecanisme sustin procesele culturale ale transmiterii de informatie prin invatare iterativa. In final, limbajul care emerge din dinamica evolutiei culturale va determina in parte fitnessul biologic (succes reproductiv, supravietuire) a indivizilor ce vor utiliza acest limbaj - impact asupra traiectoriilor evolutioniste ale mecanismelor de invatare a limbajului.