Sunteți pe pagina 1din 4

Ce se intampla cu angajatii unei companii care a intrat in procedura de insolventa?

Salariatii unei companii aflate in procedura reglementata de Legea 85/ 2006 isi pierd de regula drepturile banesti aferente ultimelor luni de munca, in conditiile in care este evident faptul ca societatea falita nu are disponibilitati banesti in scopul acoperirii mases credale. Din experienta putem afirma ca, in practica, reprezentantii companiilor care intra in procedura insolventei renunta din inertie la angajati, apreciind ca acest demers este primul pas in scopul redresarii activitatii, in realitate aceasta strategie periclitand in mod considerabil sansele de reusita ale unui eventual plan de reorganizare. Calitatea de creditor al unui salariat este prezumata, nefiind obligatorie depunerea unei declaratii de creanta, acest aspect fiind atestat de evidentele contabile ale societatii debitoare. Cu toate acestea, in conditiile in care o mare parte dintre societatile insolvente nu pun in integralitate la dispozitia administratorului/ lichidatorului judiciar documentele justificative aferente situatiilor contabile, este recomandat ca salariatii sa isi desemneze un reprezentant care sa mentina legatura cu practicianul in insolventa in vederea preintampinarii unei eventuale contestatii la modul de calcul al creantei salariale. Ce drepturi are un angajat atunci cand societatea pentru care lucreaza intra in insolventa? Dispozitiile Legii privind procedura Insolventei se coroboreaza cu normele prevazute in Codul Muncii si totodata cu dispozitiile stipulate in Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, astfel incat, angajatul detine un statut privilegiat in cadrul acestei proceduri speciale, existand obligativitatea ca salariile se fie platite inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor. Asadar, toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii iar in ipoteza in care entitatea se afla in procedura falimentului/ lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, drepturile lor banesti constituind creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori. Un alt drept al angajatilor in cadrul procedurii insolventei este reprezentat si de posibilitatea reprezentarii in cadrul sedintelor adunarii creditorilor si pe cale de consecinta exprimarea unui punct de vedere optim care sa evidentieze interesele acestei categorii de creditori. Care este statutul salariatilor comparativ cu ceilalti creditori ai societatii? Dispozitiile art. 123 din Legea 85/ 2006 referitoare la ordinea de distribuire a sumelor rezultate din fructificarea patrimoniul societatii debitoare, stabilesc un rang de prioritate superior in favoarea creantelor salariale, prin urmare statutul salariatilor comparativ cu ceilalti creditori ai societatii este unul privilegiat, in conditiile in care creantele salariale sunt clar definite ca acele creante ce izvorasc din raporturile de munca existente intre debitor si angajatii acestuia. In practica insa, este des intalnita speta in care bunurile din patrimoniul debitoarei sunt garantate in favoarea unor terti creditori, astfel incat aceasta categorie beneficiaza exclusiv de sumele rezultate ca urmare a valorificarii bunurilor reprezentand obiectul garantiei. In acest caz, sansele de indestulare ale creantelor salariale sunt drastic diminuate, in cele mai multe cazuri neexistand alte mijloace de maximizare ale averii debitoarei, astfel incat sa poata fi acoperite si creantele datorate angajatiilor.

In ce masura risca angajatii sa fie concediati ca urmare a intrarii societatii in insolventa? In conditiile in care un procent de maxim 3 % din societatile aflate in procedura insolventei propun un plan de reorganizare eficent care sa isi indeplineasca in integralitate obiectivele, opinam ca exista un risc major de concediere al angajatiilor in aceasta ipoteza. Cu toate acestea un angajator trebuie sa analizeze in detaliu strategia ce urmeaza a fi abordata in cazul in care se vizeaza redresarea societatii, de preferabil sub indrumarea unui specialist, concedierile fiind efectuate in masura in care exista motive intemeiate legate de rentabilitate. Din punct de vedere legal insa, in cazul societatilor care intra in insolventa, nu exista interdictii cu privire la efectuarea de concedieri. Mai mult decat atat, legislatia in materie prevede ca acestea se pot efectua cu celeritate, facand abstractie chiar si de termenele prevazute de Codul Muncii pentru concedierile colective.

Ce drepturi au salariatii care sunt concediati? O categorie foarte importanta de drepturi (creante) ce izvorasc din raporturi de munca, care insa nu constituie si creante salariale sunt salariile compensatorii, acestea nefiind asimilate drepturilor salariale datorita scopului acordarii lor, respectiv un ajutor de somaj in eventualitatea neincadrarii in munca ulterior concedierii. Asadar, angajatii au dreptul de a solicita in cazul concedierii acordarea de salarii compensatorii in conformitate cu prevederile Codului Muncii. Legea 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de Garantare pentru plata creantelor salariale este necunoscuta si neutilizata in practica din mai multe considerente printre care enumeram : lipsa de interes a practicienilor in insolventa, faptul ca salariatii nu apeleaza la un specialist in vederea reprezentarii intereselor in cadrul procedurii, birocratia etc. Aceasta reglementare constituie practic un drept important al salariatului concediat, asigurand plata creantelor salariale ce rezulte din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii mpotriva csrora au fost pronunate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau pariale a dreptului de administrare. De mentionat faptul ca suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Un alt aspect pe care tinem sa il precizam este ca, in vederea asigurarii indestularii cu prioritrate a salariatilor concediati, Directivele Europene stipuleaza ca platile compensatorii si concediile de odihna restante sunt prioritare fata de alte creante pe care le are compania intrata n insolventa. In ce situatii sunt concedierile justificate pentru angajator? Numarul efectiv de salariati care urmeaza sa fie concediati este decis in functie de nevoile concrete ale companiilor. Concedierile sunt justificate pentru un angajator in cazul in care se efectueaza reduceri de personal ca urmare a restrangerii activitatii, retehnologizarii, automatizarii si robotizarii procesului de productie, angajatorul avand obligativitatea de a informa angajatii asupra motivelor ce stau la baza reducerii numarului de salariati, precum si asupra eventualelor posibilitati de redistribuire a

acestora. In numeroase cazuri concedierea este chiar indicata, acest demers reprezentand una dintre etapele ce se impun a fi parcurse in procesal de reorganizare a activitatii societatii debitoare. Ce pot risca angajatorii in insolventa daca isi concediaza salariatii? In cazul in care insolventa este reala si justificata, angajatii disponobilizati nu pot intreprinde demersrui juridice impotriva angajatorilor. In masura in care dovedesc ca este vorba despre un abuz din partea angajatorului, concedierea poate fi insa contestata in instanta iar in ipoteza in care se constata ca administratorii statutari au premeditat starea de insolventa a societatii si au solicitat intrarea in procedura reglementata de Legea 85/ 2006 in scopuri frauduloase de natura a prejudicia salariatii, exista riscul ca acestia sa intre inclusiv sub incidenta legii penale, in masura in care actiunea este temeinic motivata.

In practica insa, speta la carea m facut referire este aproape inexistenta, neexistand niciun risc major al anagajtorului in momentul in care se decide concedierea angajatiilor. Un demers la indemana creditorilor ce detin creante izvorate din raporturi de munca este promovarea unei actiuni de antrenare a raspunderii patrimoniale impotriva administratorilor statutari, in cazul in care se constata ca acestia au dispus in interes personal continuarea unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la incetarea de plati sau au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati. Chiar si in acest caz, calitatea salariatilor de a promova o asemenea cerere trebuie confirmata de catre adunarea creditorilor. In ce masura concedierea salariatilor influenteaza procedura de reorganizare a afacerii? Concedierea salariatilor poate influenta decisiv procedura de reorganizare a unei afaceri. In functie de gradul de profesionalism al persoanelor care sunt in masura sa propuna un plan de reorganizare si de strategia abordata in acest sens, concedierile pot redresa in mod eficent o societate aflata in insolventa si totodata pot indrepta cursul procedurii catre faliment. Care sunt pasii pe care angajatii trebuie sa ii urmeze pentru a obtine despagubiri din Fondul de Garantare pentru plata creantelor salariale? Fondul de garantare este constituit numai din contributiile angajatorilor, statul fiind implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite salariatilor in cazul falimentului. Stabilirea cuantumului creantelor salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca: - la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa - la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora. Salariatii sau organizatiile legal constituite, inainte de a se adresa organizatiei teritoriale, trebuie sa notifice in scris administratorul sau lichidatorul in vederea efectuarii de catre acestia a demersurilor necesare pentru plata creantelor. Se mai pot obtine si alte despagubiri in afara celor de la Fondul de Garantare?

In temeiul art. 86 alin. 2 din Legea 85/ 2006, in cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre angajat impotriva societatii debitoare.