Tinerii Se srut, ah, se srut, se srut tinerii pe strzi, n bistrouri, pe parapete, se srut ntruna ca i cum ei nsui n-ar fi dect

nite terminaii ale srutului. Se srut, ah, se srut printre mainile-n goan, n staiile de metrou, n cinematografe, n autobuze, se srut cu disperare, cu violen, ca i cum la captul srutului, la sfritul srutului, dupa srut n-ar urma dect btrneea proscris i moartea. Se srut, ah, se srut tinerii subiri i ndrgostii, att de subiri, ca i cum ar ignora existena pinii pe lume. Att de ndrgostii, ca i cum, ca i cum ar ignora existena nsui a lumii. Se srut, ah, se srut ca i cum ar fi n ntuneric, n ntunericul cel mai sigur, ca i cum nu i-ar vedea nimeni, ca i cum soarele ar urma s rsar luminos abia dup ce gurile rupte de srut i-nsngerate n-ar mai fi n stare s se srute dect cu dinii.