UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL SPECIALIZAREA INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA

SI AGROTURISM

PASTRAREA SI CONSUMUL VINULUI

TIMISOARA 2011

CUPRINS

Cap.1 Pastrarea sticlelor cu vin Cap.2 Consumul vinurilor 2.1. Vinuri linistite 2.2. Vinuri spumante

1. PASTRAREA STICLELOR CU VIN

Sticlele cu vin pe care dorim sa le pastram mai mult timp se tin obligatoriu culcate. Desigur, inainte de a le culca, se verifica etanseitatea sticlei si modul de dopuire. Locul unde se pastreaza sticlele cu vin trebuie sa asigure o atmosfera sanatoasa, aerata si usor umeda. De asemenea, sticlele trebuie tinute la adapost de lumina, departe de caldura si de trepidatii.

Cele mai bune locuri unde se pastreaza vinurile sunt beciurile si boxele de la subsol, care asigura o temperatura constanta de circa 10-12 C. In lipsa acestora, se poate amenaja in dependintele apartamentului un colt mai restrans pentru pastrarea sticlelor, in care sa fie asigurate cat de cat conditiile specificate.

2. CONSUMUL VINURILOR
2.1. VINURI LINISTITE Scoaterea dopului
Se incearca mai intai detasarea capacului capsulei, iar daca aceasta nu ne reuseste, atunci, cu ajutorul unui cutit, se taie capsula la baza buzei sticlei. Dupa detasarea capacului capsulei respective, inainte de scoaterea dopului, se sterge cu un prosop curat gatul sticlei in exterior. Scoaterea dopului se face calm, fara ca sticla sa se agite. Inainte de a fi turnat in pahare, trebuie sa se puna mai intai putin vin intr-un pahar si sa fie degustat, pentru a verifica daca vinul din sticla nu are eventual un defect. Daca vinul are depuneri, sticla trebuie manipulata cu mare atentie, pentru a nu deranja depozitul format, ceea ce ar duce la tulburarea vinului.

Pregatirea paharelor
Cele mai recomandate pahare sunt cele cu picior si sunt confectionate dintr-o sticla incolora. Aceasta asigura o transparenta absoluta, putandu-se astfel aprecia corect culoarea vinului. De asemenea, paharele trebuie sa fie usor mai stramte la gura si mai largi spre baza, pentru a se aprecia mai bine aroma sau buchetul vinului. Paharele cu picior au avantajul ca pot fi tinute de piciorul respectiv, deci mana nu atinge peretii paharului, fapt ce ar putea schimba temperatura vinului, incalzindu-l. Paharele, inainte de a fi folosite, sunt mirosite in interior. Ele trebuie sa aiba un miros neutru, pentru a nu influenta aroma si buchetul vinului. La stergerea paharelor se vor folosi numai prosoape curate si uscate. Pentru clatirea paharelor se va folosi apa calduta fara detergenti. Urmele de ruj lasate pe pahar in momentul degustarii pot influenta, de asemenea, gustul vinului.

Temperatura optima de servire a vinurilor

Vinurile albe: seci, demiseci, demidulci, dulci, precum si vinurile roze se servesc la o temperatura cuprinsa intre 8C si 10C, uneori chiar 12C si nu la 0 C sau la temperaturi mai coborate. Vinurile rosii usoare, mai putin extractive (corpolente), se servesc la temperaturi cuprinse intre 12C si 15 C. Vinurile rosii pline, puternic extractive se servesc la temperatura camerei (sambrate), cuprinsa intre 16 si 18C.

Ordinea prezentarii vinurilor

- vinurile seci se servesc intotdeauna inaintea celor dulci; - vinurile albe seci, inaintea celor rosii seci; - vinurile rosii seci inaintea celor albe dulci; - vinurile tinere inaintea celor vechi; - vinurile usoare inaintea celor mai pline (corpolente); - vinurile reci inaintea celor ce sunt deja aduse la temperatura camerei.

Momentul servirii vinurilor

- vinurile albe si roze seci se servesc cu mancaruri pe baza de peste, raci si fructe de mare. Dupa caz, se pot consuma si cu aperitive usoare, carne de pasare, in special gratar, branzeturi proaspete moi (dulci); - vinurile albe si roze demiseci si demidulci sunt recomandate a se consuma cu pateuri, ficat gras si cu deserturi; - vinurile rosii seci, usoare, merg foarte bine cu mancarurile pe baza de carne de pasare, carne de vita, miel si cu branzeturi usoare; - vinurile rosii seci, intens colorate, extractive (corpolente) se servesc cu mancaruri din carne de porc, batal, vanat si cu branzeturi fermentate (consistente); - vinurile dulci se servesc cu fructe si cu deserturi.

2.2. VINURI LINISTITE Reguli generale

Paharele in care se servesc vinurile spumante, trebuie sa fie de tip lalea sau ovoid. Acestea asigura o inaltime suficienta a lichidului dand posibilitatea de a aprecia una dintre caracteristicile de baza ale vinului spumant- perlarea. De asemenea, paharele trebuie sa aiba picior fin si inalt. Se va evita turnarea vinului spumant in cupe largi, cu suprafata mare, unde inaltimea lichidului este mica. Nu se recomanda agitarea cu diferite obiecte a vinului spumant in pahar, deoarece, prin aceasta agitare, dioxidul de carbon (CO2) se pierde foarte repede si perlarea inceteaza. De asemenea, nu se recomanda punerea de cuburi de gheata in cupele cu vin spumant.

Temperatura de consum
Buteliile se pastreaza in pozitie culcata la o temperatura scazuta (maximum 15C), ferite de curenti de aer si, in special, de lumina. Vinul spumant se serveste la anumite temperaturi, in functie de calitatea acestuia. Astfel, vinurile spumante obtinute dupa metoda champenoise, cu "denumire de origine controlata", se servesc intre 6 - 8 C, iar vinurile spumante obisnuite la temperatura de 4-6C. Buteliile se racesc intr-o frapiera in care se gaseste apa si gheata. Trebuie evitata racirea buteliilor de vin spumant in frigider si niciodata nu se racesc in congelator.

Scoaterea dopului, turnarea in pahare.

Se tine butelia in mana stanga si cu dreapta se desface cosuletul de sarma care tine dopul. Se inclina apoi usor butelia, suferind in acelasi timp o usoara miscare de rotatie spre stanga (spre exterior). Mana care tine dopul provoaca miscari ale acestuia, ceea ce face ca el sa se degajeze progresiv. In nici un caz nu se rasuceste dopul de pluta, deoarece risca sa se rupa. Dupa scoaterea dopului, se sterge gatul buteliei cu un prosop. Inainte de turnarea in pahare, trebuie sa se toarne mai intai putin vin spumant intr-un pahar pentru a fi degustat, verificandu-se astfel daca vinul spumant nu are un eventual defect. Se toarna in pahare, la inceput in fiecare cate un "deget de vin spumant si apoi se umplu paharele doua treimi din capacitatea lor. Umplerea paharelor se face incet, pentru a realiza un guleras de spuma.

Modul de consum Vinurile spumante contribuie din plin la succesul meselor organizate cu diferite ocazii, precum si la crearea unei atmosfere intime, placute. Spumantele de tipul brut sau sec, albe sau roze, la care continutul de zahar este foarte mic, sunt servite la inceputul mesei, odata cu aperitivele. Ele pot fi servite si in continuare ca unica bautura la masa. De remarcat, este bine sa se serveasca ori tipul brut, ori tipul sec, iar daca se servesc aceste doua tipuri la aceeasi masa, atunci se va servi la inceput vinul spumant brut, care are mai putin zahar, si dupa aceea cel sec. Spumantele albe sau roze de tipurile demisec, demidulce si dulce, de obicei, se servesc spre sfarsitul mesei si acompaniaza obligatoriu desertul. Daca la o masa se servesc spumante albe si roze cu acelasi continut de zahar, se va servi mai intai spumantul alb si dupa aceea cel roze, deoarece intotdeauna spumantul roze este mai extractiv (mai plin). Daca se servesc butelii din diferiti ani de productie, dar acelasi tip de vin spumant (sec, demisec), se va servi la inceput vinul spumant din productia cea mai recenta, urmat de celelalte, in ordinea vechimii.

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE !