1) Continutul principiilor bugetare. 2) Definirea si trasaturile procesului bugetar. 3) Fazele procesului bugetar si continutul acestora.

4) Executia partii de cheltuieli a bugetului de stat: etapele ce se parcurg. 5) Executia partii de venituri a bugetului de stat: etapele ce se parcurg. 6) Factorii care influenteaza veniturile bugetare. 7) Clasificarea veniturilor bugetare. 8) Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice. 9) Elementele tehnice ale veniturilor bugetare. 10) Criteriile de grupare a cheltuielilor publice. 11) Principalii indicatori ai cheltuielilor publice. 12) Elementele impozitului. 13) Principiile impunerii. 14) Metode de evaluare a materiei impozabile. 15) Procedee de ajustare a cunatumului impozitului. 16) Modalitati de percepere a impozitelor. 17) Clasificarea impozitelor. 18) Trasaturile impozitelor directe si clasificarea acestora. 19) Impozitul pe veniturile persoanelor fizice: continut si modalitati de impunere. 20) Impozitul pe venit in Romania: caracteristici, forme si modalitati de impunere 21) Impozitul pe profitul persoanelor juridice: continut si forme de impozitare. 22) Impozitul pe profit in Romania: contribuabili, cote de impunere si determinarea acestora. 23) Impozitele pe avere: forme si continut. 24) Impozitul pe cladiri si teren in Romania. 25) Metode de evitare a dublei impuneri: continut. 26) Clasificarea taxelor de consumatie. 27) Accizele: produse supuse impunerii, baza de calcul, cote de impunere. 28) Taxa pe valoarea adaugata: platitori, baza de calcul,m cote de impunere. 29) Clasificarea taxelor vamale. 30) Clasificarea si continutul taxelor si contributilor.

1. Continutul principiilor bugetare

a) Universalitatea bugetului Principiul pretinde ca toate veniturile si toate cheltuielile sa fie inscrise in buget cu numele lor totale si in doua pozitii distincte fara a se stabili o anumita destinatie. Potrivit acestui principiu niciun venit public nu se poate percepe si nicio alocatie bugetara nu se poate repartiza in afara cadrului bugetar. b) Unitatea bugetului In temeiul acestui principiu se impune elaborarea in fiecare an a unui buget unic de stat in care sa fie inscrise toate veniturile si toate cheltuielile publice ale acestuia Abateri de la principiu: a)bugetele extraordinare se intocmesc in situatii de exceptie cand apar cheltuieli neprevazute pentru acoperirea carora statul recurge la venituri speciale, imprumuturi sau emisiune baneasca fara acoperire. b)bugetele anexe sunt bugete proprii pe care le intocmesc anumite institutii sau servicii publice ale statului care au autonomie financiara dar nu au personalitate juridica si ele functioneaza dupa regula bugetului net per sold si se echilibreaza cu bugetul de stat prin care il varsa acestuia sau prin subventiile pe care le incaseaza de la acesta c)bugetele autonome se intocmesc de regiile autonome, companiile nationale si societatile cu capital de stat care au autonomie financiara si personalitate juridica si ele se aproba prin hotarari de guvern

d)conturile speciale de trezorerie prin care se deruleaza executia curenta a bugetului c) Actualitatea bugetului Principiul defineste dimensiunea in timp a bugetului si ridica in practica doua probleme: c.1) Data inceperii anului bugetar care este stabilita prin constitutie si prin legea organica a finantelor publice astfel: - Intre 1 ian 31 dec - 1 apr 31 martie anul urm - 1 iulie 30 iunie anur urm - 1 oct 30 sept anul urm c.2) Durata exercitiului bugetar respectiv perioada de timp in care executivul trebuie sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuielile inscrise in bugetul aprobat de parlament. Deoarece uneori veniturile inscrise in buget nu se pot incasa integral pana la incheierea anului bugetar, iar unele cheltuieli se deconteaza numai in anul urmator, in practica exista 2 solutii: - Sistemul de gestiune potrivit caruia durata exercitiului bugetar coincide cu durata anului bugetar iar in ultima zi a acestuia toate conturile se inchid - Sistemul de exercitiu potrivit caruia durata ex bugetar se prelungeste peste durata anului bugetar cu 3 pana la 6 luni d) Echilibrarea bugetului Acest principiu presupune atat intocmirea unui buget echilibrat cat si incheierea acestuia cu sold 0 respectiv egalitate intre venituri si cheltuieli. Pentru asigurarea echilibrului bugetar la nivelul unui ciclu economic, in practica se utilizeaza 3 metode - Metoda fondului de rezerva care se constituie in perioadele de prosperitate ale ciclului economic pe seama excedentului realizat si care urmeaza sa fie folosit pentru acoperirea cresterii chelt publice in perioada de declin - Metoda fondului de egalizare se utilizeaza incepand cu faza de depresiune a ciclului economic cand se recurge la imprumuturi pentru acoperirea def bugetar urmand ca in faza de avant din excedentul inregistrat sa se constituie un fond de egalizare care se va utiliza pentru rambursarea imprumuturilor contractate anterior - Amortizarea alternativa a datoriei publice presupune obtinerea de catre stat a acordului subscriitorilor la imprumuturile publice ca rambursarea acestora sa se faca atunci cand va fi posibil e) Specializarea bugetara Acest principiu pretinde aprobarea de catre parlament si inscrierea in bugetele anuale a veniturilor bugetare pe surse de provenienta si a chelt bugetare pe categorii de obiective si activitati. Instrumentul tehnic utilizat in acest sens este clasificatia bugetara care reprezinta o schema de grupare a veniturilor si cheltuielilor publice intr-o anumita ordine si pe baza urm criterii: e.1) criteriul administrativ e.2) criteriul functional e.3) criteriul economic Abateri de la principiu: - Transferurile reprezinta treceri ale unor surse de bani intre ordonatorii de credite - Viramentele de credite bugetare constau in reducerea prevederilor initiale la unele capitole de cheltuieli si majorarea altora in cadrul aceluiasi titlu si la acelasi ordonator de credite - Creditele globale reprezinta credite prevazute in buget fara o destinatie precisa care urmeaza sa faca fata unor cheltuieli neprevazute sau accidentale

Fondurile speciale sunt credite bugetare atribuite primului ministru pentru a fi atribuite unor ministere in situatii deosebite f) Realitatea bugetului Principiul impune a fi avute in vedere cu ocazia intocmirii proiectului de buget a variantelor celor mai apropiate de realitate in sensul prevederii numai a unor venituri a caror incasare este posibila si a unor cheltuieli care sa aiba acoperire. Pentru punerea in practica a acestui principiu se utilizeaza urmatoarele metode: -metoda automata sau a penultimei, care ia in considereare rezultatele obtinute in penultimul an al carui exercitiu financiar a fost incheiat iar cifrele bugetare ale acestuia se corecteaza in functie de eventuale modificari determinate de chimbarea legislatiei sau de alte masuri luate pana la data evaluarii. -metoda majorarii sau diminuarii ia in considerare realizarile exercitiului bugetar pe ultimii 5 ani pe aza carora se determina rata media de crestere sau descrestere a veniturilor si cheltuielilor bugetare care apoi se aplica asupra cifrelor bugetare ale anului in curs, obtinanduse astfel indicatorii bugetari pentru anul urmator. -metoda evaluarii directe consta in determinarea marimii fiecarui venit si alocatii bugetare in parte luanduse in considerare executia preliminara a bugetului pe anul in curs si influenta facotrilor care se vor manifesta in anul urmator. g) Neafectarea veniturlor bugetare In virtutea acestui principiu prin perceperea lor, veniturile bugetare se depersonalizeaza, adica servesc la acoperirea cheltuielilor publice in ansamblul lor, nefiind admisa perceperea unui venit public pentru acoperirea unei anumite cheltuieli. Abateri de la principiu: -scoaterea inafara bugetului a unor venituri pentru finantarea unor servicii publice (fonduri special) -lasarea la dispozitia ministerelor a unor cote parti din incasari -intocmirea bugetelor extraordinare, anexe, autonome si a conturilor special de trezorerie -garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri bugetare -indicarea destinatiei incasarilor provenind din anumite impozite -posibilitatea utilizarii sumelor varsate benevol pentru acoperirea cheltuielilor de interes public h) Publicitatea bugetului Acest principiu pretinde transparenta in materie bugetara in toate fazele procesului bugetar.

2. Definirea si trasaturile procesului bugetar

Def: Procesul bugetar reprezinta ansamblul de operatiuni care se succed anual si privesc elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anuale, executia curenta a bugetului, incheierea si aprobarea contului de executie bugetara, precum si controlul begetar. Procesul bugetar prezinta urmatoarele trasaturi: a) Procesul bugetar este unul de decizie b) Procesul bugetar este predominant politic

c) Procesul bugetar este ciclic d) Procesul bugetar este strict reglementat e) Procesul bugetar are un caracter complex.

3. Fazele procesului bugetar si continutul acestora

1. Elaborarea proiectului legii bugetare anuale Intocmirea proiectului legii bugetare se realizeaza de organism diferite in functie de competeltele stabilite prin lege in ceea ce priveste initiative bugetara. In practica se intalnesc 3 situatii: *sistemul initiative guvernamentale consta in abilitarea guvernului de a stabili sau sprijini masuri ce vizeaza aprobarea cheltuielilor publice sau instituirea de venituri publice *sistemul mixt se refera la asumarea initiative bugetare atat de catre govern cat si de catre parlament Potrivit acestui sistem Ministerul Finantelor are rolul indumarii metodologice ale operatiilor de elaborare a proiectelor de buget si al centralizarii propunerilor tuturor ministerelor si a altor subiecti bugetari pe baza carora intocmeste o schita de buget care mai apoi se inainteaza parlamentului spre dezbatere si aprobare *sistemul initiative prezidentiale practicat in SUA unde proiectul bugetar federal este elaborate de catre presedintele tarii; in acest scop functioneaza un birou special care centralizeaza si revizuieste propunerile departamentelor pe care le inainteaza presedintelui spre examinare, iar dupa definitivarea proiectului de buget acesta este inaintat congresului 2. Aprobarea legii bugetare anuale si a cifrelor bugetare orevizionate pentru noul an Proiectul legii bugetare anuale este supus dezbaterii si aprobarii legislative din fiecare tara, iar procedura parlamentara a elaborarii legii privind adoptarea bugetului public difera de la o tara la alta in functie de organizarea unicamerala sau bicameral a parlamentului, de modul de lucru a acestuia si de traditie. In situatia in care dezbaterile parlamentare privind legea bugetului se prelungeste peste durata limita prevazuta initial, iar legea bugetara anuala nu este valitata paba la inceputul exercitiului bugetar urmator, pentru a depasi aceasta situatie se recurge la urmatoarele metode: *douasprezecimile bugetare provizorii sunt bugete de venituri si cheltuieli care prezinta 1/12 din cifrele prevazute si propuse in legea de adoptare a bugetului de stat; aceste sume sunt examinate mai intai de catre comisiile de specialitate ale celor 2 camere a parlamentului si apoi discutate si aprobate de guvern *incredintarea guvernului sa indrume executia bugetara pe baza cifrelor de venituri si cheltuieli utilizate in cadrul bugetului din exercitiul expirat Prevederile legale din legea bugetara anuala cuprind 3 categorii de dispozitii normative: -dispozitii cu character general -dispozitii cu character semigeneral prin care se specifica cuantumurile banesti ale unor institutii publice, ministere sau alte ograne central de stat -dispozitii cu character individual care privesc un singur subiect de drept si care se aplica o singura data in cursul exercitiului bugetar 3.Executia bugetului de stat Reprezinta ansamblul operatiilor de incasare a veniturilor si efectuarea propriu zisa a cheltuielilor aprobate de parlament. Executia bugetului se realizeaza printr-o succesiune de acte si operatii care formeaza procedura exercitiului bugetar si cuprinde 4 faze: *repartizarea pe trimistre a veniturilor si cheltuielilor bugetare si care este aprobata de MFP pe capitol la propunerea celorlalte ministere si organe central de stat, repartizare care se face pe ordonatorii de credite *executia de casa a bugetului sau operatiile de trezorerie se realizeaza exclusiv prin conturile trezoreriei publice deschise in toate unitatile administrative teritoriale *executia partii de venituri a bugetului de stat, presupune parcurgerea a 4 etape, astfel:

-asezarea impozitului se refera la stabilirea obiectului impozabil, constatarea existentei materiei impozabile si evaluarea marimii acesteia -lichidarea este operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului datorat, luand in considerare marimea materiei impozabile, tipul de impozit si situatia personala a cntribuabilului -emiterea titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea cuantumului impozitului datorat, intr-un act sau dispozitie pe baza caruia se autorizeaza perceperea sa sau dispozitie pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit la bugetul de stat sau bugetul local -perceperea propriu zisa a impozitului presupune incasarea efectica a acestuia in cuantumul si la termenele prevazute *executia partii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg succesiv 4 etape: -angajarea reprezinta asumarea obligatiei unei institutii publice sau ordonator de credite de a plati o suma de bani prevazuta in buget unei personae fizice sau juridice pentru livrarea unor bunuri, prestarea de servicii sau executarea unor lucrari -lichidarea este operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura cu angajamentul asumat in faza anterioara, in functie de care se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata din creditul bugetului aprobat -ordonantarea reprezinta presupunerea unui ordin de plata sau alt document prin care se dispune plata sumei de bani in favoarea tertului indreptatit la aceasta -plata este operatiunea prin care are loc stingerea obligatiei banesti a statului fata de diverse personae fizice sau juridice indreptatite, care au efectuat anumite prestatii catre institutiile publice sau organismele publice ale acestuia 4.Inchiderea si aprobarea contului de executie bugetara Executia bugetului de stat presupune inregistrarea contabila a veniturilor si cheltuielilor precum si incasarilor si platilor aferente acestora. Aceaste inregistrari se centralizeaza in darile de seama centrale trimestriale pe care ordonatorii de credite le intocmesc si le depun la MFP. Pe baza acestor dari de seama MFP intocmeste contul general annual de executie a bugetului pe care il prezinta parlamentului spre dezbatere si aprobare. O data cu contul general annual de executie bugetara se prezinta parlamentului si contul general al datoriei publice precum si situatia garantiilor guvernamentale Contul general anual de executie bugetara cuprinde: -la venituri prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive si incasari realizate -la cheltuieli avem credite bugetare aprobate initial, credite definitive si plati effectuate Prin compararea incasarilor realizate cu platile effectuate se poate aprecia starea de echilibru a bugetului incheiat, astfel: -excedent definitive cand incasarile sunt mai mari decat platile effectuate -deficit al bugetului, in situatia in care platile sunt mai mari devat veniturile 5.Controlul executiei bugetare de stat Necesitatea controlului bugetar deriva atat din considerente de ordin politic, cat si de ordin financiar: -dpdv politic parlamentul este interest ca guvernul sa realizeze incasarea integral a veniturilor aprobate si sa nu depaseasca cheltuielile bugetare stabulite -considerentele financiare ale controlului bugetar vizeaza cresterea interesului guvernului si a tuturor subiectilor antrenati in procesul executiei bugetare pentru buna gospodarire a fondurilor statului, prevenirea determinarii de fonduri a delapidarilor, a furturilor si fraudelor. Tinand cont de principiul separarii puterilor in stat, controlul executiei bugetare imbraca urmatoarele forme: *Controlul politic exercitat de parlament prin dezbaterea si aprobarea proiectelor de buget si a contului general annual de executie bugetara, cat si in cursul executiei bugetului aprobat prin examinarea rapoartelor periodice pe care guvernul este obligat sa le prezinte in fata parlamentului

*Controlul jurisdictional exercitat de Curtea de Conturi in vederea stabilirii raspunderii juridice a subiectilor implicate in procesul executiei bugetare in cazul administratiei si gestionarii defectuase a fondurilor publice puse la dispozitie. *Controlul administrative include atat controlul exercitat de organele de specialitate ale MFP cat si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii publice sub cele 2 forme: -controlul ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum acestea sunt consummate de catre subordonati -controlul intern sau auditul intern In functie de momentul efectuarii sale controlul bugetar este: -preventiv -concomitent -ulterior

4) Executia partii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurge succesiv in 4 etape:

a) angajarea reprezinta asumarea obligatiei unei institutii publice sau ordonator de credite de a plati o suma de bani prevazuta in buget unei persoane fizice sau juridice pentru livrarea unor bunuri, predrea de servicii sau executarea unor lucrari; b) lichidarea este operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura cu angajamentul asumat in faza anterioara in functie de care se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata din creditul bugetar aprobat; c) ordonantarea presupune emiterea unui ordin de plata sau alt document prin care se dispune plata sumei de bani in favoarea tertului indreptatit la aceasta; d) plata este operatiunea prin care are loc stingerea obligatiei banesti a statului fata de diverse persoane fizice si juridice indreptatite care au efectuat anumite prestatii catre institutiile publice sau organismele publice ale acestuia;

5) Executia partii de venituri a bugetului de stat presupune parcurgerea a 4 etape astfel:

a) asezarea impozitului se refera la stabilirea obiectului impozabil, constatarea existentei materiei impozabile si evaluarea marimii acesteia; b) lichidarea este operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului datorat luand in considerare marimea materiei impozabile, tipul de impozit si situatia personala a contribuabilului; c) emiterea titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea cuantumului impozitului datorat intr-un act sau dispozitie pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit la bugetul de stat sau bugetul local; d) perceperea propriu-zisa a impozitului presupune incasarea efectiva a acesteia in cuantumul si la termenele prevazute;

6) Factorii care influenteaza veniturile bugetare sunt:

a) factorii economici bazati pe evolutia crescatoare a PIB-ului; b) factorii monetari reprezentati de credit, dobanda si masa monetara; c) factorii sociali care se manifesta in stransa legatura cu accentuarea rolului statului in aceasta directie; d) factorii demografici isi manifesta influenta prin sporirea nr-ului contribuabililor; e) factorii politici rezulta din punerea in practica a deciziilor macroeconomice impuse prin lege; f) factorii militari au in vedere consumul de resurse financiare generat de inzestrarea lor si mentinerea fortelor armate; g) factorii de natura financiara care se concretizeaza in nivelul veniturilor mobilizate la buget pentru acoperirea chelt publice;

7. Clasificarea veniturilor bugetare

A. D.p.d.v al continutului economic a) veniturile cu caracter fiscal care imbraca 2 forme 1. impozite, taxe si contributii directe 2. impozite si taxe indirecte b) resursele de trezorerie utilizate pt. Acoperire temporara a deficitului curent al bugetului c) resurse financiare provenite din imprumuturi publice d) emisiunea baneasca fara acoperire B. Structura organizatorica a statelor a) in state de tip federal 1. resurse ale bugetului federal 2. resurse ale bugetelor statelor membre 3. resurse ale bugetelor locale b) in state de tip unitar 1. resurse publice ale bugetului central 2. resurse ale bugetelor locale C. Prin prisma bugetului general consolidat a) resurse financiare ale bugetului de stat b) resurse financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat c) resurse financiare cu destinatie speciala d) resurse financiare ale bugetelor unitatilor administrativ teritoriale D. Ritmicitatea incasarilot la buget a) resurse ordinare sau curente b) resurse extraordinare sau intamplatoare E. Provenienta lor a) resurse externe b) resurse interne

8. Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice

a) Factori demografici legati de cresterea populatiei si modificarea structurii acesteia pe varste si categorii socio-profesionale b) Factori economici referitori la dezvoltarea economiei si modernizarea acesteia pe aza cercetarii stiintifice c) Factori sociali determinati de cresterea venitului mediu pe locuitor in societate d) Urbanizarea care necesita resurse financiare suplimentare pt finantarea unor utilitati publice specifice mediului respectiv e) Factori militari legati de aparitia unor conflicte armate si inlaturarea efectelor nefavorabile ale acestora pe plan economic si social f) Factorii de ordin istoric actioneaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli si suportarea poverii celor facute anterior prin imprumuturi publice g) Factorii politici se refera la cresterea considerabila a complexitatii sarcinilor statului si a functiilor acestuia, ceea ce necesita sporirea cheluielilor publice

9. Elementele tehnice ale veniturilor bugetare

a) b) c) d) e) f) g) h) Denumirea venitului bugetar Obiectul venitului bugetar Platitorul Subiectul venitului bugetar Unitatea de impunere Baza impozabila Modul de asezare, calcul si plata a venitului bugetar (ASIETA) Termenele de plata

i) Facilitati acordate j) Obligatiile si raspunderile subiectilor venitului bugetar k) Dreptul de contestatie si modul de solutionare a contestatiilor

10. Criteriile de grupare a cheltuielilor publice

a) Clasificatia administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice si acest criteriu este folosit la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatori de credite bugetare. b) Clasificatia economica potrivit careia cheltuielile publice cuprind: 1. Chelt. curente sau de functionare 2. Chelt. de capital sau de investitii 3. Chelt. privind serviciile publice sau administrative 4. Chelt. de transfer reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane juridice sau fizice c) Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile si sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice d) Clasificatia financiara utilizeaza doua criterii: Momentul in care se efectueaza chelt. publice: 1. chelt. definitive care reprezinta un comun definitiv din PIB 2. chelt. temporare care sunt urmate de finalizarea prin plati cu scadenta certe 3. chelt. virtuale sau posibile sunt chelt. pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii Forma de manifestare: 1. chelt. fara contraprestatie care au caracter de alocatii bugetare 2. chelt. cu contraspectie (dobanzi la imprumuturile acordate) 3. chelt. definitive care nu presupun rambursarea sumelor alocate de la buget 4. chelt. provizorii (imprumuturi si avansuri) e) Rolul chelt. publice in procesul reproductiei sociale: 1. chelt. reale care reprezinta un consum definitiv de PIB 2. chelt. economice care au ca efect crearea de valoare adaugata si reprezinta o avansare de PIB f) Clasificatia folosita de institutiile specializate ale ONV: 1. Clasificatia functionala 2. Clasificatie economica

11. Principalii indicatori ai cheltuielilor publice

a) Nivelul chelt. publice: 1. Volumul chelt. publice in expresie nominala si reala 2. Ponderea chelt. publice in PIB 3. Volumul chelt. publice ce revine in analiza pe un locuitor b) Structura chelt. publice: Analiza chelt. publice ale unei tari poate fi efectuata si d.p.d.v. al structurii pe diferite categorii si in acest sens se determina ponderea sau greutatea specifica a fiecarei categorii de chelt. publice in totalul acestora. c) Dinamica chelt. publice: 1. Cresterea nominala si cresterea reala a chelt. publice 2. Modificarea ponderii chelt. publice in PIB 3. Modificarea vol. mediu de chelt. publice ce revin pe un locuitor 4. Modicarea structurii chelt. publice

5. Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea chelt. publice si cresterea PIB 6. Elasticitatea chelt. publice fata de PIB

12. Elementele impozitului

1. Subiectul impozitului sau contribuabilul- este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozitului 2. Suportatorul sau destinatarul impozitului- este persoana care suporta efectiv impozitul 3. Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii care poate fi veniturile realizate sau averea detinuta in cazul impozitelor directe, respectiv produsul care face obiectul vanzarii, serviciul prestat, bunul importat sau exportat in cazul impozitelor indirecte 4. Sursa impozitului indica din ce anume se plateste impozitul 5. Unitatea de impunere este unitatea de masura folosita pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil 6. Cota de impunere sau cota impozitului este impozitul aferent unei unitati de impunere 7. Asieta sau modul de asezare al impozitului cuprinde totalitatea masurilor luate de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil pentru identificarea obiectului impozabil, evaluarea materiei impozabile, calcularea si incasarea impozitului 8. Termenul de plata este data pana la care impozitul trebuie platit statului

13. Principiile impunerii

Prezentarea generala si si continutul principiilor clasice ale impunerii Primele reguli privind instituirea impozitelor au fost formulate de economistul Adam /smith sub forma unor maxime intitulate astfel: a) Maxima de justitie are in vedere echitatea fiscal b) Maxima de certitudine se refera la legalitatea impunerii c) Maxima comoditatii d) Maxima economiei si randamentului Aceste maxime au fost preluate si reformulate intr-o interpretare contemporana sub forma urmatoarelor principia: 1) Individualitatea impozitului 2) Neutralitatea impozitului 3) Impersonalitatea impozitului 4) Nediscriminarea impozitului 5) Legitimitatea impozitelor 6) Lipsa abstractului Principiile moderne ale impunerii 1) Principiile de echitate fiscala presupun o impunere diferentiata a veniturilor si a averilor in functie de puterea contributive a fiecarui subiect impozabil, stabilirea unui minim neimpozabil, iar impunerea sa fie generala, respective sa cuprinda toate persoanelecare realizeaza venituri din aceeasi sursa care detin acelasi gen de avere, iar sarcina fiscala a unei personae sa fie stabilita in comparative cu sarcina fiscal a altei personae din aceeasi categorie sociala Un rol deosebit in asigurarea echitatii fiscal il are modul de dimensionare al impozitelor, in practica intalnindu-se urmatoarele modalitati: a) Impunerea in sume fixe in cazul careia la stabilirea impozitelor nu se are in vedere marimea veniturilor sau a averii si nici situatia personala a contribuabililor

b) Impunerea in cote procentuale in cazul careia se pot utilize mai multe cote, astfel: - Cote proportionale situatie in care cota ramane nemodificata indifferent de marimea materiei impozabile - Cote progressive in cazul carora nivelul cotei impozitului creste pe masura sporirii materiei impozabile In practica, impunerea progresiva se intalneste sub urmatoarele 2 forme: -impunerea in cote progressive simple in cazul careia se aplica aceeasi cota de impozit asupra intregii materii impozabile, cota fiind cu atat mai mare cu cat material impozabila este mai mare - impunerea in cote progressive compuse presupune divizarea materiei impozabile in mai multe parti sau transe, pt fiecare transa aplicandu-se cota de impozit aferenta, iar impoz final rezulta din insumarea impoz calculate pt fiecare transa de venit c) impunerea regresiva se intalneste in cazul impozitelor indirect, unde impozitul in suma fixa pe unitate de produs este invers proportional cu venitul consumatorului care suporta acest impozit 2). Principiile de politica financiara au in vedere cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un impozit nou introdus a). randamentul fiscal ridicat care se obtine daca se indeplinesc cumulative urmat conditii: - impoz sa aiba caracter universal, respective sa fie platit de toate pers care obtin venituri din aceeasi sursa sau detin acelasi gen de avere - sa nu dea posibilitatea sustragerii de la impunere a unei parti din material impozabila - chelt ocazionate de asieta impozitului sa fie de un volum cat mai redus b). stabilirea impoz este asigurata atunci cand randamentul sau ramane constant de-a lungul intregului ciclu economic c). elasticitatea impozitului presupune adaptarea continua a acestuia la necesitatile de venituri ale statului d). nr si tipul impoz utilizate in legatura cu care s-au considerat urmat 2 opinii opuse: - un singur impozit reprezentativ - un sistem pluralist de impoz 3). Principiile de politica economica au in vedere folosirea de catre stat a impozitelor si pt realiz unor obiective economice 4). Principiile social-politice tin cont de faptul ca prin politica fiscal promovata, statul urmareste si realizarea unor obiective de ordin social-politic

14. Metode de evaluare a materiei impozabile

Pt evaluarea materiei impozabile se utilize 3 metode: a). metode declarative se intalnesc sub 2 variante: - metode declarative pe baza declaratiilor fiscaleale contribuabililor se bazeaza pe sinceritatea acestora sip e dreptul de control ulterior al organului fiscal - evaluarea prin intermediul declaratiilor fiscale facute de terte persoane, practicata in cazul impozitelor pe venit b). evaluarea forfetara consta in aceea ca organul fiscal, de comun accord cu contribuabilul, atribuie o valoare materiei impozabile Prin actul normative care instituie impozitul este stabilit si tipul de forfeta, astfel: 1) Forfeta legala este valabila pt toti contribuabilii care realiz venituri din aceeasi sursa si in aceleasi conditii

2) Forfeta conventionala sau individuala tine cont de particularitatile activitatii desfasurate de fiecare categorie de contribuabil (norme de venit) 3) Forfeta colectiva combina evaluarea veniturilor pe baza de declaratii cu evaluarea forfetara a cheltuielilor c). evaluarile corective prin care se restabilesc in mod current sau se determina in sistem de exceptie valoarea impozabila si cuantumul impozitului datorat - procedura de corectare a evaluarilor anterioare practicata in cazul contribuabililor care conduc evidente contabile, calculeaza si declara oblig fiscale, dar ulterior constata anumite omisiuni sau erori (declaratii rectificative) - procedura de evaluare din oficiu se declanseaza in cazul contribuabililor care nu conduc evidente contabile, nu declara impozite sau exista disproportii mari intre sumele declarate si informatiile detinute de fisc

15. Procedee de ajustare a cuantumului impozitului

1). Abaterile constituie procedeul prin care se diminueaza baza impozabila, astfel ca nu se supune impozitarii o parte din aceasta 2) deducerile reprez procedeul de diminuare a bazei impozabile, prin scaderea din aceasta, fie a unor sume fixe, fie a unor sume rezultate din aplicarea unor cote procentuale asupra venitului 3). Reducerile si majorarile au in vedere cuantumul impozitului calculate prin scaderea sau cresterea acestuia cu anumite sume fixe sau calculate prin aplicarea unor cote procentuale

16. Modalitati de percepere a impozitelor

De-a lungul timpului au existat mai multe metode de percepere a impozitelor: a. Strangerea impozitelor de catre unul din contribuabilii localitatii b. Incasarea impozitelor prin intermediul concesionarilor sau arindasilor c. Perceperea impozitelor de catre aparatul specializat fiscal al statului In present, in practica fiscala se intalnesc urmatoarele metode de la contribuabil: A. Incasarea impozitelor prin aparatul fiscal propriu direct de la contribuabil: 1. Impozitul portabil, cand platitorul este obligat sa se deplaseze la sediul organelor fiscale pt asi achita impozitele datorate sau sa le plateasca utilizand intrumentele de decontare bancara. 2. impozitul cherabil, situatie in care organul fiscal se deplaseaza la domiciliul contribuabilului pt ai solicita plata impozitelor datorate. B. Stopajul la sursa, practicat in cazul impozitelor pe venit, situatie in care platitorii de venituri au obligatia de a calcula , de a retine si varsa la buget impozitele datorate de beneficiarii de venit. C. Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale mobile, practicata in cazul taxelor datorate pt actiuni in justitie,eliberari de acte legalizari ,etc.

17. Clasificarea impozitelor

A. Clasificarea juridical,are in vedere trasaturile de fond si forma ale impozitelor. 1. Impozitele directe,stabilite nominal in sarcina unor personae fizice sau juridice 2. Impozitele indirecte, instituite asupra vanzarilor de bunuri, prestarilor de servicii , importului sau exportului B. Clasificarea economica tine cont de obiectul asupra caruia se asaza impozitul. 1.Impozitele pe venit 2. Impozitele pe consum 3. Impozitele pe capital

C. Clasificarea administrativa in raport cu administratia publica care incaseaza si gestioneaza impozitele a. In statele de tip federal: 1.Impozite federale 2.Impozite ale regiunilor 3.Impozite locale b. In statele de tip unitar: 1.Impozite le administratiei centrale de stat 2.Impozite locale D. Scopul urmarit de stat prin instituirea lor 1. Impozite financiare obisnuite, instituite in scopul realizarii veniturilor bugetare 2. Impozite de ordine, instituite pentru realizarea unor deziderate ce nu au character fiscal E. Frecventa incasarilor la buget 1. Impozite permanente sau ordinare 2. Impozite incidentale sau extraordinare F. Clasificatia FMI 1. Impozite pe venit,beneficii si castiguri de capital 2. Impozite pe salarii si mana de lucru 3. Impozite asupra patrimoniului 4. Impozite interioare pe bunuri si servicii 5. Impozite pe comert exterior si tranzactii internationale 6. Alte incasari fiscale

18. Trasaturile impozitelor directe si clasificarea acestora

Impozitele directe sunt nominative, avand un cuantum si termene de plata prcis stabilite, fiind cunoscute din timp de catre contribuabil. Impozitele directe imbraca 2 forme: A.Impozitele reale (obiective): 1.Impozitul funcciar 2.Impozitul pe cladiri 3.Impozitul pe activitati industriala, comerciale si profesii libere B.Impozitele personale (subiective) 1.Impozitul pe venit 2.impozitul pe avere 6.2 Impozitele pe venit 6.2.1 Trasaturile impozitelor pe venit si consecintele economice ale acestora Venitul impozabil prezinta urmatoarele caracteristici: a. Venitul realizat cuprinde atat venitul monetar cat si venitul nemonetar(avantaje in natura) b. Venitul supus impunerii este de regula un venit net c. Venitul impozabil este un venit realizat si disponibil d. Din impozitarea venitului realizat rezulta o inegalitate a repartizarii sarcinii fiscale Impozitele pe veit prezinta o serie de avantaje si dezavantaje astfel: Avantaje: a. Se aplica asupra unei materii impozabile reprezentativa pt capacitatea cntributiva a platitorului b. Se preteaza la personalizare si folosirea progresivitatii Dezavantaje: a. descurajeaza diviziunea muncii b. constituie o frana in calea activitatilor productive c. are tendinta de a concentra sarcinile fiscale asupra veniturilor mari . d. reduce puterea de cumparare a contribuabililor si diminueaza consumul lor 6.2.2 Impozitul pe venitul persoanelor Venitul impozabil prezinta urmatoarele caracteristici:

a. Venitul impozabil este un venit annual b. Venitul impozabil este un venit global c. Venitul impozabil este un venit net d. Venitul impozabil este un venit disponibil e. Venitul prezinta un character personal sau familial 6.2.2.1 categorii de venit impozabil 1. Venituri de capital mobiliar 2. Beneficii obtinute din activitati sau profesiuni de natura indistriala,comerciala, artizanala si afaceri diverse 3. Beneficii si venituri din profesiuni liberale si alte activitati similare 4. Beneficiile agricole 5.Venituri funcciare 6. Venituri salariale ,pensii si rente viajere 7. Drepturi salariale acordate administratorilor si asosiatilor de catre societati 8. Plus valorile impozabile

19. Impozitul pe venitul persoanelor fizice

Venitul impozabil prezinta urmatoarele caracteristici: a) Este un venit anual b) Venitul impozabil este un venit global c) Este un venit net d) Este un venit disponibil e) Prezinta un caracter personal sau familial Categorii de venit impozabil 1) Veniturile capitalurilor mobiliare 2) Beneficii obtinute din activitati sau profesiuni de natura industriala, comerciala, artizanala si afaceri diverse 3) Beneficii si venituri din profesiuni liberale si alte activitati asimilabie 4) Beneficiile agricole 5) Venituri funciare 6) Venituri salariale, pensii si rente viagere 7) Drepturi salariale acordate administratorilor si asociatilor de catre societati 8) Plus valorile impozabile Determinarea venitului impozabil a) Determinarea venitului global sau a venitului brut prin insumarea veniturior nete stabilite la nivelul fiecarei categorii fiscale de venituri b) Determinarea venitului brut global sau a venitului brut ajustat prin scaderea din venitul global a pierderilor ce pot fi recuperate c) Determinarea venitului net global sau a venitului net prin scaderea din V brut ajustat a elementelor deductibile fiscal reprezentand obligatii personale si abateri cu caracter social d) Determinarea V net impozabil prin scaderea din venitul net gobal a abaterilor speciale determinate de obiectivele de politica sociala si economice promovate Tehnici de calcul si incasare a impozitului pe venit 1) Procedeul impunerii separate consta in impunerea distincta a ansamblului veniturilor realizate de fiecare contribuabil 2) Procedeul impunerii pe camin fiscal prin insumarea veniturilor nete a mediilor care formeaza caminul si utilizarea catului fiscal si acordarea deficitelor, deducerilor si abaterilor speciale la nivel de camin fiscal Mecanismul catului fiscal- urmareste situatia personala a contribuabilului si cunoaste 2 variante: 1) Catul conjugal- are la baza impunerea caminului standard compus din 2 persoane casatorite

2) Catul familial- tine cont de persoalele aflate in intretinere pt care se acorda suplimentar un numar de parti fata de cele 2 parti de care beneficiaza cuplul casatorit Pentru calcularea impozitului pe venitul persoanelor fizice se pot utiliza cote de impunere proportionale sau progresive, cea mai frecvent utilizata fiind impunerea in cote progresive pe transe de venit Impozitul se stabileste de regula anual pe baza declaratiei de impunere intocmita de subiectul impozabil iar dupa stabilirea impozitului datorat acesta se inregistreaza in debitul contribuabilului in registrul de ROL Incasarea impozitului se face in mod diferit in functie de natura venitului realizat, in marea majoritate impozitul calculat se incaseaza prin stopaj la sursa.

20. Impozitarea veniturilor persoanelor fizice in Romania

Contribuabilii care datoreaza impozit pe venit sunt: a) Persoane fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania pt V obtinute din orice sursa atat in Romania cat si din strainatate. b) Persoane fizice rezidente altele decat cele cu domiciliul in Rom pt veniturile obtinute din Rom c) Persoane fizice nerezidente care desfasoara activitati independente printr-un sediu permanent in Ro d) Persoane fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Ro, datoreaza impozit pt venit net salarial obtinut in Ro Sunt supuse impoz pe V urmatoarele categorii de venituri: 1) Venituri din activitati independente Venituri comerciale Venituri din profesii libere Venituri din valorificarea drepturilor de proprietate individuala 2) Venituri din salarii 3) Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii) 4) Venituri din investitii Dividende Venituri impozabile din dobanzi Castiguri din transferul titlurilor de valoare Venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen pe baza de contract Venituri din lichidarea unei persoane juridice 5) Venituri din pensii 6) Venituri din activitati agricole Cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere si solarii sau in sistem irigat Cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor Exploatarea pepinierelor viticole si pomicole Valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare in stare naturala catre unitati specializate pt colectare, procesare industriala sau utilizare ca atare 7) Venituri din premii si jocuri de noroc 8) Venituri din transferul proprietatilor imobiliare 9) Venituri din alte surse Prime de asigurari suportata pt o persoana fizica care nu are relatii de munca Castiguri de la sociatatile de asigurari Diferente de pret pentru anumite bunuri si servicii de catre pensionari, fosti salariati Onorarii din activitatea de arbitraj comercial

Cota de impozit este de 16% cu exceptia veniturilor din jocuri de noroc si a veniturilor din transferul proprietatilor imobiliare. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

21. Impozitul pe venitul persoanelor juridice

Particularitati si scopul impunerii societatilor Modul in care se realizeaza impunerea profitului obtinut de persoanele juridice este influentat de organizarea acestora ca societati de persoane sau societati de capital a) In cazul societatilor de persoane nu se poate face o distinctie intre capitalul social al societatii si averea fiecareia dintre persoanele asociate, motiv pentru care, frecvent se aplica sistemul de impunere caracteristic persoanelor fizice b) In cazul societatilor de capital se poate face distinctie intre patrimoniul societatii si averea personala a actionarilor, motiv pentru care se aplica un sistem de impunere distinct. Tehnici de impunere a beneficiului 1. Tehnica autonoma Nu tine cont in impunerea beneficiilor realizate si a celor distribuite de impozitul care actioneaza asupra veniturilor persoanelor fizice si ca atare nu se face nicio diferenta intre beneficiile puse in rezerva, cele investite sau cele distribuite actionarilor sub forma de dividende. 2. Tehnica integrarii totale Considera ca impozitarea trebuie realizata la nivelul persoanelor fizice , urmarindu-se astfel integrarea totala a impunerii beneficiilor societatii in impozitul pe veniturile persoanelor fizice. 3. Tehnica integrarii partiale Consta in impunerea beneficiului realizat si asigurarea evitarii dublei impuneri a beneficiilor distribuite prin integrarea partiala a acestora in impozitul pe V persoanelor fizice, utilizandu-se doua procedee: a) procedeul cotelor differentiate (a dublelor cote fiscale) consta in impunerea cu o cota redusa a beneficiului distribuit la nivelul societatii, comparativ cu profitul nedistribuit. b) procedeul imputatiei (a creditului fiscal ) pp. rambursarea de catre fisc a unei parti din impozitul pe venitul persoanelor fizice, tinand cont de impozitul care s-a aplicat asupra beneficiului distribuit sub forma de dividend, si care a intrat in componenta venitului impozabil a persoanelor fizice. Determinarea beneficiului impozabil 1. Teoria bilantului potrivit careia beneficiul impozabil se determina prin compararea a doua bilanturi succesive, a caror elemente de activ si pasiv sunt evaluate la valoarea din ziua intocmirii bilantului. Aceasta teorie considera plus valoarea ca element al beneficiului impozabil 2. Teoria contului de exploatare considera ca beneficiul impozabil este acela care rezulta din contul de Profit/pierdere ca diferenta dintre veniturile realizate si chelt. generate de obtinerea acestora. Beneficiul inregistrat in contabilitate si reflectat in contul de profit si pierdere este un rezultat economic brut care apoi este supus unor rectificari extra-contabile care constau in deduceri si reintegrari stabilite prin legislatia fiscala pentru a determina beneficiul fiscal. Calculul impozitului pe profit 1. Tehnica integrarii partiale si procedeul imputatiei 2. Procedeul dublelor cote fiscale

Referitor la impunerea propriu zisa, in practica se intalnesc urmatoarele situatii: a)cote diferentiate in functie de proprietarul capitalului social b) cote diferentiate in functie de natura activitatii din care se obtine profit c) nivelul cotelor stabilit in functie de cifra de afaceri d) cote diferite in functie de bugetul la care se varsa impozitul e) utilizarea unei singure cote de impunere.

22. Impozitul pe profit in Romania: contribuabili, cote de impunere si determinarea acestora.

Contribuabilii obligati la plata impozitului sunt: a)persoanele juridice romane pentru profitul impozabil retinut prin orice sursa dat din Romania si din strainatate b)persoanele juridice straine care desfasoara activitatea printr-un sediu permanent din Romania c)persoanele juridice straine si personae fizice nerezidente care desfasoara activitatea in Romania pentru o asociere fara persoanlitate juridica d)persoanele juridice straine care realizeaza venituri in legatura cu proprietate imobiliare situate in Ro,sau vanzarea si cesionarea titlurilor de participare ,detinute la o persoana juridica romana. e)persoanele fizice reziduale asociate cu persoanele juridice pt. veniturile din asociere,realizate atat in Ro. cat si in strainatate. f)persoanele juridice cu sediul social in Ro. ,infiintate potrivit legislatiei europene. Organizatiile non-profit,organizatiile sindicale si patronale sunt scutite de la plata imp/profit pt. veniturile obtinute din realizarea de activitati precum si pt.veniturile din activitati economice,realizate pana la echivalentul in lei a 15.000 Euro intr-un an fiscal,dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata imp/profit. Cota de impozit este de 16%,iar contribuabilii care desfasoara act. De natura barurilor si cluburilor de noapte,discoteci,pariuri datoreaza imp/profit,dar aceasta nu poate fi mai mic decat suma rezultata prin aplicarea unei cote de 5% asupra ven. realizate din aceste activitati. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre ven realizate din orice sursa si cheltuielile aferente acesteia din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga ch. nedeductibile luandu-se in calcul si alte elemente similar ven. si ch. Determinare impozitului: Venituri totale-Cheltuielile totale=Rezultat economic Profit atunci cand V>CH Pierdere V<CH Rezultatul impozabil=Venituri neimpozabil + Ch nedeductibile Sume deductibile -Pierderea fiscala -Profit impozabil* Cota impozit=Impozit pe profit -Credit fiscal=Impozit datorat 1.Venituri neimpozabile: a)Dividendele primite de la o persoana juridica romana b)Diferente favorabile de valoare a titlurilor de participare c)Venituri rezultate din anularea unor cheltuieli sau provizioane pt. care nu s-a acordat deducere

2.Cheltuieli nedeductibile a)Ch. cu impozitul pe profit b)Confiscari,majorari de ntrziere,dobanzi si penalitati de ntrziere datorate autoritatilor romane sau straine c)Cheltuieli efectuate in interes personal sau care nu au legatura cu activitatea contribuabililor d)Cheltuieli nregistrate in contabilitate care nu au baza un document legal e)Sume reprez. cheltuieli de sponsorizare,mecenat si burse private f)Cheltuieli cu actiuni sociale care depasesc limita de 2% aplicata asupra personalului g)Perisabilitatile peste limitele legale h)Cheltuieli cu provizionale si rezervele peste limitele legale i)Cheltuieli reprezentand diurna pt. deplasari in tara si strainatate care depasesc limita de 2,5 ori nivelului stabilit pt. institutiile publice. j)Cheltuieli de protocol care depasesc limita a 2% aplicata asupra profitului brut+ch de aceasta natura.Daca se inregistreaza pierdere cheltuielile sunt nedeductibile in toalitate. 3.Sume deuctibile : a)Pierderea fiscala se poate recupera din profitul impozabil in urmatorii 5 ani.Pierderea inregistrata incepand cu 2009 se poate recupera in 7 ani. b)Rezerva legala constituita in limita a 5% din profitul brut pana cand fondul constituit atinge limita de 1/5 din capitalul social. c)Profitul aferent unei act. realizate in strainatate potrivit conventiei de evitare a dublei impuneri 4.Credit fiscal a)Impozit pe profit platit in strainatate cf. conventiei de evitare a dublei impuneri b)Ch. de sponsorizare,mecenat si burse private care indeplinesc cumulative 2 conditii: -se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri -nu depasesc 2% din impozitul datorat Impozitele pe profit se calculeaza trimestrial cumulate de la inceputul anului.

23. Impozitele pe avere: forme si continut.

In practica imp. pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme: A.Impozit asupra averii propriu zise: 1.Impozit pe propr. imobiliare care imbraca forma imp. pe cladiri si terenuri 2.Impozitul asupra activului net care are ca obiect intreaga avere mobile si imobila pe care o detine un contribuabil. B.Impozit pe circulatia averii care se instituie in legatura cu trecerea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile de la o persoana la alta: 1.Impozitul pe succesiuni are ca obiect averea primita drept mostenire de o persoana fizica si el poate fi stabilit fie global pt. toata averea lasata mostenire,fie separat pt parte de avere ce revine fiecarui mostenitor 2.Imp. pe donatii care se suporta de persoana care primeste donatia si se calculeaza pe baza unor cote progressive al caror nivel depinde de valoarea averii donate,scopul donatiei,momentul acesteia si gradul de rudenie. 3.Imp. pe actele de vanzare cumparare ale unor bunuri mobiliare sau imobiliare care cad in sarcina cumparatorului. 4.Imp. pe hartiile de valoare 5.Imp. pe circulatia capitalului si a efectelor comerciale C.Impozitele pe sporuri de avere sau pe cresterea averii au ca obiect sporuri de valoare pe care l-au inregistrat unele bunuri in cursul unei perioade de timp

1.Imp. pe plusul de valoare imobiliara care are ca obiect sporul de valoare inregistrat pe anumite bunuri imob. in intervalul de timp de la comparator si pana la vanzare fara ca proprietarul sa fi efectuat o cheltuiala in acest scop. 2.Impozitul pe sporul de avere dobandit in timp de razboi care are obiect averea dobandita in timpul sau ca urmare nemijlocita a razboiului In Romania imp. pe avere cele mai importante sunt :-imp. pe cladiri -imp. pe teren -imp. pe mijloacele de transport care constituie impozite datorate bugetelor locale in care sunt situate sau inmatriculate.

24. Impozitul pe cladiri si teren in Romania.

-

25. Metode de evitare a dublei impuneri

1. Procedeul sau metoda exonerrii sau scutirii de la impunere are 2 variante: a) metoda exonerrii sau scutirii totale potrivit creia venitul realizat de rezidentul unei ri n cealalt ar contractant n care acesta a fost impozitat nu se mai include n venitul impozabil n ara de rezinde dac se face dovada plii impozitului n strintate b) metoda exonerrii sau scutirii progresive potrivit creia venitul realizat n ara de reziden, iar la suma total astfel stabilit, se stabilete cota de impozit aferent care ns se v-a aplica numai asupra venitului realizat n ara de rezinden 2. Procedeul creditrii ficale presupune stabilirea n statul de rezinde a impozitului aferent veniturilor cumulate din care se deduce impozitul pltit n straintate astfel: a) metoda creditrii sau inspectrii ordinare sau obisnuite const n aceea c impozitul pltit n strintate pentru veniturile realizate pe teritoriul statului strin se scade impozitul datorat n ara de reziden, dar numai pn la limita impozitului intern care revine la un venit egal cu venitul realizat n strintate b) procedeul creditrii sau imputrii totale potrivit cruia din impozitul datorat n ara de reziden se scade integral impozitul pltit n strintate. Potrivit codului fiscal impunerea persoanelor fizice nerezidente se realizeaz dup regulile aplicabile persoanelor fizice rezidente cu domiciliul n RO, iar situaia n care cotele de impozitare din convenia de evitare a dublei impuneri sunt mai favorabile se aplic aceste cote, iar n cazul persoanelor dintr-un stat membru UE se iau n vedere i cotele de impozitare din statul respectiv

26. Clasificarea taxelor de consumaie

n practica fiscal se ntlnesc 2 forme ale taxelor de consumaie a impozitelor pe consum: 1. impozite asupra cheltuielilor globale de consum denumite i taxe generale pe vnzri ntlnite sub forma impozitului pe cifra de afaceri i care se clasific astfel: A. n funcie de veriga la care se claseaz a) impozitul cumulativ sau multifazic situaie n care bunurile se supun impozitrii la toate verigile la care trec din momentul ieirii lor din producie pn la consumatorul final b) impozitul pe cifra de afaceri unic sau monofazic se ncaseaz o singur dat indiferent de numrul verigilor prin care trece marfa fie n stadiul produciei (tax de producie) fie n stadiul comerului cu ridicata sau cu amnuntul (impozitul pe circulaie sau impozit pe vnzare) B. Din punct de vedere a modului de determinare a bazei de calcul: a) impozitul pe cifra de afaceri brut calculat n aplicarea cotei de impozit a ntregii valori a mrfurilor vndute

b) impozitul pe cifra de afaceri net care are ca baz de impunere diferena ntre preul de vnzare i preul de cumprare respectiv valoarea adugat, impozit ntlnit sub denumirea de tax pe valoarea adugat (TVA) La baza aplicrii TVA stau 2 principii: a) principiul originii conform cruia se impoziteaz VA a bunurilor i serviciilor interne, situaie n care se v-a impozita doar VA n interiorul rii (exporturi-impozitate, importuri-scutite) b) principiul destinaiei situaie n care se impoziteaz att VA n ar ct i n strintate pentru toate bunurile i serviciile destinate consumului n ara respectiv (exporturi-scutite, importuri-impozitate). 2. impozite speciale asupra unor anumite cheltuieli de consum ntlnite sub denumirea de tax de consumaie pe produs sau tax speciale de consumaie sau abcize i care sunt aezate asupra unor bunuri care se consum n cantiti mari i care nu pot fi nlocuite de consumatori cu altele. Obiectul impunerii l reprezint 3 categorii de bunuri: a) bunuri de prim necesitate b) bunuri de lux c) bunuri de consum curent

27. Accizele: produse supuse impunerii, baza de calcul, determinare

Accizele au fost introduse n RO ncepnd cu 1991 i au fost utilizate mai multe modaliti de calcul a acestora astfel: a) calcularea accizelor n sistem Ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare cu excepia igaretelor la care acciza a fost stabilit n sum fix pe unitatea de msur b) accize stabilite n sume fixe c) cote de accize exprimate n lei pe unitate de msur pentru buturi, produse din tutun i cafea, cu actualizarea trimestrial a nivelului acestora. ncepnd cu 1 ianuarie 2002 s-a introdus o nou metodologie de calcul a accizelor respectiv acestea sunt exprimate n euro pe uniti de masur n cazul acoolului, buturilor alcoolice, produse din tutun, uleiuri minerale i cafea, respectiv n cote procentuale n cazul altor produse. Cele mai multe modificri au fost aduse ncepnd cu 1 ianuarie 2004 cnd a intrat n vigoare codul fiscal, care a unificat sub un singur titlu cele 3 acte normative care reglementau regimul accizelor i modul de calcul, regimul de supraveghere i autorizare a produciei, importului i circulaiei unor produse supuse accizelor, precum i regimul de marcare pt. igarete, produse din tutun i buturi alcoolice. Totodata a fost introdus sistemul de antrepozitare fiscal care reprezint un instrument de control al administraiei fiscale i de reducere a efortului administrativ pt. colectarea accizelor, acest sistem simplificand i sistemul de liceniere i de autorizare a agenilor economici, productori i importatori de produse supuse accizelor. Principalele produse supuse accizelor sunt: A. Alcool i buturi alcoolice 1. bere A= C*K*Q*R C= nr. De grade Plato K= acciza unitar exprimat n /hectolitru/un grad Pluto Q= cantitate R= cursul de schimb 2. vinuri linitite } A= K*Q*R spumoase 3. buturi fermentate astfel dect bere i vinuri A= C*K*Q*R (/hl) 4. produse intermediare A= C*K*Q*R (/hl)

5. alcool etilic A= C*K*Q*R supra 100 B. Tutun prelucrat 1. igarete A1=K1*Q1*R K1= acciza specific exprimat n /1000 igarete Q1= 1000 igarete R= curs de schimb A2=K2*PA*Q2 K2= acciza ad-valorem exprimat n cot procentual PA= pre cu amnunt max. Declarat de productor sau importator Q2= nr. De pachete de igri 2. igri i igri de foi A=K*Q*R Q= cantitate exprimat n 1000 buc K= acciza unitar R= curs de schimb 3. tutun de fumat A= Q*K*R Q= cantitate n kg K= acciza unitar R= curs de schimb C. Produse energetice - benzin cu plumb - benzin fr plumb - motorin - querosen (petrol lampat) - gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pcura, crbunele i oscul A= Q*K*R Q= cantitate exprimat n tone sau 1000 l sau gigajouli K= acciza unitar R= curs de schimb D. Energie electric A= Q*K*R Q= cantitate exprimat n megabii/h K= acciza unitar R= curs de schimb Pt. buturi alcoolice se calc. i contribuia pt. finanarea unor cheltuieli de sntate. Pt. buturi alcoolice, igarete, igri i igri de foi se calc. o cot de 1% datorat ageniei naionale de sport. Valoarea accizei calculate se diminueaz cu contribuia pt. sntate cu cota de 1% i cu valoarea marcajelor utilizate pt. marcarea contribuiilor. E. Alte produse accizabile 1. cafea verde 2. cafea prjit inclusiv cu cafea cu nlocuitor 3. cafea solubil inclusiv cu amestecuri cu cafea solubil Nivelul accizelor este stabilit n /t i se datoreaz o singur dat prin aplicarea sumelor fixe pe unuitatea de msur asupra cant. intrate pe teritoriul RO. Momentul excibiliatate accizelor i plata acestora intervine: a) pt. produsele provenite din teritoriul comunitar la momentul comunicrii acestora, iar plata se face n ziua lucrtoare imediat urm.

b) pt. produse importate, la data nregistrrii declaraiei vamale de import F. Impozitul la ieiul din producia intern Imp. Datorat la iei este de 4 /t i se calc. prin aplicarea sumei fixe asupra cant. livrate. Orice operator ec. are obligaia de a depune la autoritatea fiscal competent o declaraie de impozit pt. fiecare lun pn la data de 25 a lunii urmtoare, indiferent dac se datoreaz sau nu plata impozitului pe luna respectiv. 28) Taxa pe valoarea adaugata: platitori,baza de calcul, cote de impunere. Taxa pe valorea adaugata in Romania- in Romania TVA a fost inclusa in OG3/1992 si s`a aplicat incepand cu 1 iulie 1993. Taxa aferenta tuturor intrarilor sau cumpararilor se numeste TVA deductibila. Taxa aferenta tuturor vanzarilor sau iesirilor se numeste tva colectata. Operat. Supuse tva se impart in 3 categorii: a) Op impozabile pt care contribuabilul are dreptul sa deduca integral taxa aferenta achiz de bunuri si servicii destinate acestei operat. b) Op scutite de tva cu drept de deducere(exportul) pt care contribuabilul nu colecteaza tva dar are dreptul sa isi deduca integral taxa aferenta achizitiilor. c) Op scutite de tva fara drept de deducere. In sistemul in care un contribuabil realiza dupa op cu drept de deducere cat si op scutite fara drept de deducere va det taxa de dedus pe baza de prorate calculate ca raport intre valoarea op cu drept de deducere si valoarea op totale realizate. Taxa nedeductibila se inregistreaza agentului economic. Cotele de TVA sunt : a) Cota standard 24% b) Cota redusa de 9% c) Cota redusa de 5% Platitorii de tva regularizeaza tva la sf perioadei fiscal respectiv luna sau trimestru. TVA d D4426 TVA c C4427 1) Se compenseaza taxa colectata cu taxa deductibila la nivelul celei mai mici sume, compensare in urma caruia apar 2 situatii: TVA c=TVA d 4427=4426 TVA plata atunci cand TVA c > TVA d 4427 > 4426 Suma se plateste la buget pana in data de 25 a lunii urmatoare fiscal cand se depune si decontul de TVA. Sold suma negative TVA d > TVA c c 4424=4426 Aceasta se regularizeaza de contribuabili prin decontul de TVA astfel: a) Se compenseaza cu tva plata din perioadele anterioare neachitata la buget pana la data depunerii contului. 4423=4424 b) Se cumuleaza cu suma negative din perioadele anterioare. c) Se solicita rambursarea sumei negative daca soldul final este mai mare de 5000 RON. Suma solicitata la rambursare este verificata de organelle de control, dupa care se va proceda la compensarea acestuia cu eventuale obligatii ale contribuabilului neachitate la bugetul de stat, iar suma ramasa se restituie contribuabilului.

29) Clasificarea taxelor vamale.

1) Dupa natura bunurilor si prod la care se aplica: a) taxe vamale de export b) de transit c)de import 2) Dupa fomar de exprimare: a) taxe vamale specifice b) taxe vamale ad-valorem c) taxe vamale compuse 3) In functie de nivelul lor: a) taxe vamale in conditia clauzei natiunii celei mai favorizate b) taxe vamale autonome c) taxe vamale preferentiale 4) In functie de tarifele vamale practicate: a) taxe vamale liberale b) taxe vamale egalizatoare c) taxe vamale prohibitive 5) Dupa scopul urmarit: a) taxe vamale protectioniste b) taxe vamale fiscal c) taxe vamale preferentiale d) de retorsiune sau de raspuns

30)Clasificarea si continutul taxelor si contributilor.

1) Taxele reprezinta plati pe care persoanele fizice sau juridice le fac pt serviciile prestate in favoarea lor de diverse institutii publice. Taxele se clasifica astfel: A) Dupa natural or: a) judecatoresti b) notariale c) consulare d) de administratie B) Obiectul operattiunii pt care se datoreaza: a) de timbre b) de inregistrare 2) Contributiile-sunt sume incasate de anumite institutii de drept public de la persoanele fizice sau juridice pt anumite avantaje reale sau presupuse de care acestea beneficiaza. Obligatii in vama: 1) TV=VvX t100 2)Cv=VvX 0,5% 3)Ac=(Vv+Tv+Cv)X Cota 4)TVA=(Vv+Tv+Cv+Ac) X Cota Cv=comision vamal Ac=acciza T100= cota procentuala prev in tariful vamal