Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A: DEFINITIA SI OBIECTIVUL DE STUDIU Medicina sociala este o ramura a medicinii si o parte a sanatatii publice. Obiectul medicinei sociale: studiul starii de sanatate ai populatiei in corelatie cu factorii care o influenteaza (pe scurt, diagnosticul starii de sanatate ai populatiei si factorii etiologici). B: FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA DE SANATATE A POPULATIEI Factorii care influenteaza starea de sanatate a populatiei au fost descrisi in diferite feluri. Gruparea acestora, care va fi prezentata mai jos, deriva de la un concept al lui Lalonde: 1. factorii biologici (ereditate, caracteristici demografice ale populatiei). 2. factorii ambientali (factorii mediului fizic si social: factori fizici, chimici, socio-culturali, educationali). 3. factorii comportamentali, atitudinile, obiceiurile. Stilul de viata depinde de comportamente care, la rindul lor, sunt conditionate de factori sociali, deci stilul de viata este rezultatul factorilor sociali si al comportamentelor. 4. serviciile de sanatate (preventive, curative, recuperatorii).
Natalitatea = nr. Nasterilor (nascuti vii) / nr. Populatiei din teritoriul respectiv * 1000 B: FACTORI CARE INFLUENTEAZA NATALITATEA a) Cauze medicale Afectiunile endocrine, ginecologice, cauzele sterilitatii masculine si feminine si cauzele avortului spontan reprezinta factori ce trebuie luati in seama si care necesita diagnosticare, tratamentul si preventie. Rolul lor in fluctuatiile natalitatii este insa mai putin important, avand in vedere ca variatiile lor sunt mici si frecventa lor tinde sa scada datorita progreselor inregistrate in tratamentul lor. De altfel, trebuie precizat faptul ca exista o scadere fiziologica a fecunditatii odata cu cresterea varstei. b) Cauze fiziologice la tara, copilul reprezenta o sursa de imbogatire: el ajuta la munca campului, el continua munca tatalui sau. La oras, copilul era, intr-o oarecare masura, o piedica pentru libertatea parintilor si o sursa de cheltuieli. Rezulta ca influenta civilizatiei industriale si a urbanizarii coincide cu reducerea numarului de copii doriti. c) Rolul nuptialitatii, al uniunilor consensuale juvenile si al divortialitatii Numarul casatoriilor tinde sa scade de la an la an si in aceleasi timp creste numarul concubinajului (uniunilor consensuale) mai ales cele juvenile. Aceasta scadere a nuptialitatii este atribuita mai multor factori: - modificarea raporturilor intre sexe, - dificultati economice pentru cuplurile tinere, - rolul legislatiilor sociale, fiscale, juridice, care permit obtinerea mai multor avantaje in situatia de concubinaj decat dupa casatorie. Scaderea nuptialitatii nu influenteaza decat intr-o mica masura natalitatea: se observa, de fapt, o crestere considerabila a numarului de copii nascuti in afara casatoriei. Numarul divorturilor creste insa fara ca numarul persoanelor care se recasatoresc sa creasca in aceeasi proportie. Este dificil de spus daca femeile care se casatoresc mai devreme au mai multi copii datorita precocitatii casatoriei lor, sau datorita unor motive personale care le-au facut sa aiba mai multi copii. d) Influenta mediului socio-clutural Diferenta de fertilitate intre zonele rurale si zonele puternic industrializate isi poate gasi explicatia in diferenta de nivel socio-cultural.
MEDICINA SOCIALA
Dupa nivelul de instructie al femeii declinul fertilitatii creste cu nivelul de instructie, cea mai scazuta valoare observandu-se la categoria medie: totodata, fertilitatea femeilor fara studii o depaseste semnificativ pe cea a femeilor cu studii. (Cu alte cuvinte, cu cat femeile au studii mai multe asa scade nr de copii.) e) Rolul mijloacelor pentru limitarea nasterilor Aceste mijloace sunt avortul si contraceptia C: DINAMICA NATALITATII IN ROMANIA Dinamica natalitatii in Romania a urmat acelei tendinta descrise pentru tarile europene avansate (dezvoltate), dar cu o intarziere, datorita dezvoltarii economice si industrializarii tardive. Astfel, in 1930 - 1935 nivelele depaseau 30 nascuti vii la 1000 locuitori. In anii din jurul celui de-al doilea razboi mondial ritmul reproducerii scade datorita dezorganizarii familiilor prin stramutari, concentrari, mobilizari, scaderii nuptialitatii si a climatului psihologic de teama si incertitudine. De altfel, nici nu se cunosc valorile exacte ale natalitatii din acea perioada. Dupa terminarea razboiului, reproducerea populatiei este reluata cu o intensitate sporita, natalitatea crescand in 1949 pana la valoarea de 27.7o/oo. Urmeaza apoi o perioada de descrestere a valorii, intrerupta in unii ani de redresari ale indicelui. Din 1957 insa, in conditiile practicarii libere a intreruperilor chirurgicale ale cursului sarcinii, scaderea natalitatii este mai rapida astfel incat in 1966 se inregistreaza valoarea de 14.3 o/oo. In acel an, prin Decretul 770/1966 se interzice avortul chirurgical. Drept consecinta a acestei masuri coercitive, in 1967 s-a inregistrat o crestere brusca a nivelului fenomenului - 27.4 o/oo. In perioada urmatoare, in conditiile unei politici demografice pronataliste si a mentinerii masurilor legislative amintite anterior, s-a constatat o evolutie a fenomenului asemanatoare cu cea inregistrata in perioada 1957-1966, respectiv o tendinta de scadere continua, dar intr-un ritm ceva mai lent, ajungandu-se in 1983 la valoarea din 1966. Ca urmare a unor noi masuri coercitive, dupa 1983 fenomenul cunoaste o usoara tendinta de crestere ajungand la valori de 16 o/oo in 1986, pentru ca in perioada 1989 sa se mentina la valori relativ constante. In 1990, ca urmare a liberalizarii avorturilor si a programului de planning familial initiat de Ministerul Sanatatii, nivelul ratei de natalitate a scazut la 13.6 o/oo apoi a continuat sa scada. Pe medii, natalitatea a fost constant mai ridicata in mediul rural fata de mediul urban pana in anul 1976. Dupa 1976, se inregistreaza in mod constant valori mai crescute pentru indicii de natalitate din mediul urban fata de cei din mediul rural. In profil teritorial tendinta istorica in Romania este aceea a unei reproduceri mai scazute in judetele din vestul tarii
MEDICINA SOCIALA
crestere usoara ca urmare a schimbarilor survenite in structura pe grupe de varsta a populatiei si anume a cresterii ponderii varstnicilor. Urmeaza apoi o evolutie relativ stationara. Rata standardizata a mortalitatii situeaza Romania printre tarile europene cu cea mai mare mortalitate. Se inregistreaza o supramortalitate masculina. Mortalitatea creste cu varsta, ponderea deceselor la copii (0-14 ani) fiind de 5,3%, a adultilor de 31,8%, a varstnicilor (65 ani si peste) de aproape 70 %. Principalele cauze de deces : bolile cardiovasculare - 61,7%; tumorile maligne - 14,6%; accidente, traumatisme , otraviri - 6,03%; bolile aparatului respirator - 5,9%; bolile aparatului digestiv - 5.9%.