Alexandru Lapusneanul De Costache Negruzzi

Este scriitor pasoptist, un intelectual. S-a evidentiat si ca traducator din lb. clasice, in special lb. greaca. Aparitie 1840 in primul nr al revistei Dacia Literara. Nuvela istorica si romantica. Tema istoria, o pagina sangeroasa din istoria Moldovei. A doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Geneza nuvelei Negruzzi s-a inspirat din Letopisetul Tarii Moldovei, letopisetul lui Grigore Ureche (prezentarea celei de-a doua domnii) si Letopisetul lui Miron Costin (episodul uciderii celor 47 de boieri si episodul in care boierul Batiste Veveli este ucis de multimea infuriata). Exista o anumita doza de realitate dar prozatorul si-a perms o schimbare. Personajul Motoc a existat in realitate dar a murit inainte de cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Motoc este un personaj des intalnit in opere (Razvan si Vidra Hasdeu si Despot Voda Vasile Alecsandri). Geneza nuvelei este explicata chiar de autorul ei in Scrisoarea XIX Ochire retrospectiva din vol. Negru pe Alb. Alexandru Lapusneanul devine domn prin voia destinului, desi era un neinsemnat boier, om prost si necunoscut. El ramane in istorie ca un tiran deoarece faptele sale indreptate impotriva boierimii nu ajuta deloc poporul, asa incat Lapusneanul va fi dispretuit atat de boieri cat si de popor. Scopul celei de-a doua domnii este de fapt o dorinta de razbunare pe boierii care lau dat jos de la prima domnie. Nuvela este alcatuita din 4 cap. ce au titluri semnificative: Cap I: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu; Cap II: Ai sa dai sama, doamna! Cap III:Capul lui Motoc vrem Cap IV:De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu. Nuvela Alexandru Lapusneanul este construita prin procedeul antitezei romantice, personajul principal fiind opus sotiei sale, doamna Ruxandra. De asemenea, personajul principal are un destin exceptional, o evolutie spectaculoasa si un final tragic.

EXPOZITIUNEA. Relateaza sosirea lui Alexandru Lapusneanul in Tara Moldovei pentru a prelua domnia. Cu toate ca beneficiaza de sprijinul turcilor, la granita este intampinat de o solie a boierilor ce il anunta ca tara nu-l vrea. Din acest fapt Lapusneanul intelege ca boierii ce l-au tradat in prima domnie nu sunt bucurosi de intoarcerea sa si pe buna dreptate deoarece acesta urmareste doar sa se razbune. Neintimidat de solia boierilor, Lapusneanul le raspunde:Daca voi nu ma vreti, eu va vreu. Cap.III. Domnia lui Lapusneanul nu se dovedeste una linistita deoarece domnitorul este prea ocupat cu macelarirea boierilor. Vaduvele acestora cointampina pe d-na Ruxandra cu rugamintea de a-i cere sotului ei sa inceteze cu omorurile, avertizand-o: Ai sa dai sama, doamna! acest moment ar fi INTRIGA. Impresionata de durerea acestora, d-na Ruxandra isi roaga sotul sa nu-i mai prigoneasca pe boieri iar acesta ii promite un leac de frica. DESFASURAREA ACTIUNII. Intr-o duminica dupa slujba, Lapusneanul tine un discurs boierilor in care le propune impacarea si ii invita la un ospat la curtea domneasca. In timpul ospatului slujitorii domnitorului ii macelaresc atat pe boieri cat si pe slujitorii acestora, in timp ce Lapusneanul admira cu sange rece spectacolul. Cu sadism, Lapusneanul construieste din capetele boierilor ucisi o piramida respectand criteriul rangului, dupa care o cheama pe d-na Ruxandra pentru a-i arata leacul de frica promis. Intre timp, atrasa de zarva de la palat, la porti se aduna o multime de nerod. Lapusneanul ii intreaba ce vor, intrebare ce-i pune in incurcatura pe oamenii adunati sa afle ce s-a intamplat la curtea domneasca si este de ajuns ca un glas din multime sa spuna Capul lui Motoc vrem! pentru ca aceasta sa devina dorinta tuturor. Ingrozit, Motoc incearca sa se salveze de la pieire insa toate argumentele lui nu au nici un ecou asupra domnitorului, motiv pentru care situatie respectiva este un prilej nemaipomenit de a scapa de cel mai mare tradator. Dupa acest eveniment Alexandru Lapusneanul se mai linisteste chiar daca din cand in cand mai scotea cate un ochi, mai taia cate un picior Bolnav, se retrage la Manastirea Comana si intr-un acces de friguri, temandu-se de moarte cere sa fie calugarit <- PUNCTUL CULMINANT. Insa dupa ce se insanatoseste si constata ca a fost calugarit ii ameninta pe toti cei din jur cu moartea, inclusiv pe d-na Ruxandra si pe fiul sau: De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu!. Inspaimantata,

d-na se lasa influentata de mitropolitul Teofil si de boierii Spancioc si Stroici si in final isi otraveste sotul <- DEZNODAMANTUL.

PERSONAJELE: PRINCIPALE: Alexandru Lapusneanul SECUNDARE: D-na Ruxandra Vornicul Motoc EPISODICE: Spancioc Stroici

Caracterizarea personajului principal Alexandru Lapusneanul Este personajul romantic deoarece are un destin exceptional, o evolutie spectaculoasa si un final tragic. El este caracterizat indirect prin fapte, gesturi si prin ceea ce spune. Naratorul nu ii face personajului un portret fizic, el se construieste in fata ochilor cititorilor prin comportamentul sau dar si prin afirmatiile celorlalte personaje. TEMA: 3/ PAG 135.