Sunteți pe pagina 1din 12

Clasa a II-a Angle = tulburari de crestere, dezvoltare si functionalitate a maxilarelor, alveolelor, dintilor si de dinamica mandibulara caracterizate prin reducerea,

marirea sau deviatia parametrilor de referinta (diametre, linii ale frenului si interincisive) fata de planul medio-sagital; - Scoala franceza descrie 2 forme: 1. Endognatia (baza maxilarului si piramida nazala sunt ingustate) si endoalveolia (este afectat doar sectorul alveolar); 2. Laterodeviatia mandibulara: a) Laterodeviatia b) Laterognatia - exognatia = hiperdezvoltarea transversala a maxilarului; este o forma rara, parodontiul ramane neafectat desi arcadele sunt spatiate; - Scoala germana descrie 2 sindroame: 1. Sindromul de compresie maxilara: a) Sindrom de compresie prin protruzie si spatiere dentara b) Sindrom de compresie cu inghesuire 2. Ocluzia incrucisata - Scoala anglo-saxona descrie 2 forme clinice: 1. Malocluzia de clasa II/1 2. Malocluzia de clasa II/2 1. Malocluzia de clasa II/1 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu protruzie si spatiere dentara) = un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor, proceselor alveolare si dintilor fata de planul medio-sagital protruzia procesului dento-alveolar reflectata in ocluzie prin decalaj sagital (inocluzie sagitala, ocluzia distalizata) si o posibila ocluzie adanca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatie mandibulara; - frecventa 18-51% din populatie in dentatia mixta si inceputul dentatiei permanente; Etiopatogenie: 1) Factori generali: Ereditatea Korkhaus, Schwarz au demonstrat prezenta maxilarelor inguste inca de la nastere; studiile pe gemeni monozigoti au evidentiat compresia de maxilar la ambii membri ai cuplului cu aceeasi amploare a pierderii transversale si a compensatiei sagitale; Factorul constitutional tipul dolicocefal; frecvent la tipul constitutional nordic (danezii dupa Graber); Factori generali de dezvoltare: carentele de metabolism dezechilibru sindrom de compresie maxilara; ex: in rahitismul (tulburarea metabolismului calciului) se produce un os cu o textura slaba, fiind atat de fragil incat se deformeaza sub actiunea muschilor este vulnerabil obiceiurilor vicioase; 2) Factori loco-regionali: in viata intrauterina Orlick arata ca o serie de compresii exercitate de pozitiile membrelor fatului asupra masivului facial pot produce compresii de maxilar sau laterognatie; Geormaneanu citeaza asimetriile fetei nou-nascutului determinate de fibroame uterine; postnatal cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina dupa interventiile din anomaliile congenitale impreuna cu obliterarea prematura a suturii de crestere a maxilarului compresia de maxilar; Caria dentara si complicatiile ei edentatie perturba echilibrul intra si interarcadic dpdv al lungimii, latimii si inaltimii arcadei (dezechilibru intre fortele intra si

extraorale, limba patrunde in spatiul ramas edentat, fortele nu se neutralizeaza maxilarul se ingusteaza) compromiterea zonei de sprijin; Factori disfunctionali = factori determinanti in producerea sindromului de compresie maxilara prin dezechilibrul fortelor intra si extraorale dpdv al intensitatii, directiei, duratei de actiune, receptivitatea terenului: Respiratia orala apare un dezechilibru intre fortele musculare hipertonia muschiului maseter, buccinator, mentalis hipotonia muschiului orbicular oris al buzei superioare (muschii propulsori sunt hipotoni) compresia de maxilar distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM, modificari in ocluzia dentara; - se modifica starea de functionalitate a buzelor care schimba si comportamentul lingual in statica si functie deglutitie de tip protruziv; Deglutitia atipica interpozitia limbii intre arcade in deglutitie sindromul de compresie maxilara paralela (maladia Cauhepe-Fieux) cu raspunsuri scheletale: - dezechilibre intermaxilare maxilar ingust, retrognatie mandibulara - dezechilibre dentare protruzie superioara compensatorie, meziopozitie cu rotatie a M si PM, posibila normopozitie a I inferiori cu sau fara retruzia sau protruzia I inferiori, dispozitia PM-M; - dezechilibre ocluzale: relatii molare distalizate, inocluzii sagitale grave, pierderea stopurilor ocluzale si a functiei de ghidaj anterior, malpozitii ale I superiori si inferiori schimba relatia dento-dentara; Sugerea degetului compresie alveolara cu protruzie, ocluzie adanca incompleta; Sugerea limbii = obicei vicios rar; - deglutitia se realizeaza diferit: limba-buza inferioara, limba-buza inferioara-mucoasa palatina (buza inferioara patrunde interincisiv); - in ocluzia adanca incompleta, deglutita se realizeaza intre limba-buza inferioara prin plasarea limbii deasupra I inferiori; Manifestari clinice: Stare generala: - dezvoltare generala ingreunata - predispozitie la imbolnaviri bronho-pulmonare cu pusee de faringoamigdalita, anemie - nivelul O2 din sange este normal reflexe compensatorii cardiovasculare, tulburari gastrointestinale, renale, de memorie, de postura, accentuarea unghiului craniocervical; - performante scolare diminuate Aspect facial: - facies adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic, profil convex, tegumente palide, pometi stersi, narine pensate, fanta labiala intredeschisa lasa sa se vada I superiori, tulburari gingivale; - in vorbire si suras se expune mucoasa gingivala, I superiori au smaltul uscat care si-a pierdut transluciditatea, sunt proeminenti, spatiati, se sprijina pe buza inferioara; - buza superioara este subtire, palida, tractionata la comisuri, ridicata catre pragul narinar, pare scurta; - buza inferioara este groasa, fisurata, rasfranta in santul labio-mentonier lasand sa se vada si o parte din mucoasa orala; muschiul mentalis este hiperton, prin contractie dand impresia de barbie dubla;

Examen endooral: - se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei: baza apicala este mai mica si baza coronara este larga (prin inclinarea compensatorie a dintilor); apexurile se inscriu pe un spatiu redus creand impresia de ,,strangulare a arcadei; - arcada poate avea forma de omega (compresie la nivel PM), V (compresie la nivel I-C), U (compresie la nivel M), trapez (la mandibula), M, W; - bolta palatina este adanca foarte adanca (bolta gotica); - protruzia grupului I superior, retruzia grupului I inferior, protruzia ambelor grupuri si meziopozitia grupului dentar lateral superior si distopozitia grupului lateral inferior; - diferite grade de distalizare mandibulara, inocluzie sagitala, ocluzie adanca sau deschisa uneori; - in dinamica exista contacte si inteferente ocluzale; - tulburari parodontale incisive: sangerare, tartru, recesiune parodontala; - tulburari ATM; - examen functional: este afectata masticatia (imposibilitatea executarii recurgandu-se la un act de rupere ,,taiere in foarfece sau plasare a alimentelor in zona laterala in fragmente mici), fizionomia prin faciesul adenoidian cu suras gingival dizgratios, fonatia, autointretinerea prin carii aproximale sau de colet la nivelul I superiori; - explorarea functiei respiratorii hipotonie uni sau bilaterala a muschilor narinari cu obstacole in inspir si expir, hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare, hipotonia sau hipertonia muschilor maseteri, hipertonia buzei inferioare, hipertonia muschiului mentalis; daca exista incompetenta labiala aceasta este un factor major de recidiva; - explorarea functiei de deglutie sindrom protruziv lingual cu precizarea daca limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul in deglutitie (buza inferioara, buza superioara, mucoasa palatina); - pozitia de postura a mandibulei de tip anterior (o pozitie falsa) pt a masca dezechilibrul fizionomic dizgratios dat de retrognatia mandibulara si protruzia meziocefalica; Examinari complementare: Studiu de model: forma arcadelor, IP, perimetrie, simetroscopie (alungirea arcadei frontale), raporturi de distalizare si overjet; Examen fotostatic: etaj inferior marit, simetria fetei; Examenul radiologic evidentiaza dezechilibre de crestere, relatii scheletale interelemente, conexiunea cu partile moi; pe OPG se observa aspectul caracteristic al regiunii I-C ,,in evantai japonez care compenseaza insuficienta de baza osoasa; teleradiografia de profil stabileste diagnosticul si urmareste eficienta tratamentului: - relatia maxilar-mandibula unghi SNA marit, unghi SNB micsorat, ANB marit; - baza craniului alungita anterior protruzia mediana a fetei; - baza craniului supradimensionata posterior angularea puternica a bazei retrognatie mandibulara - HFP:HFA = 0,69 sau HFP <HFA proclinarea I superiori creste; - relatii dento-alveolare: - inclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare (uneori I inferiori se inclina mai mult reusind sa pastreze un echilibru interincizal) - retroinclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare agravarea anomaliei; - unghiul IF >107, unghiul IM > sau < 90grade; unghiul id. B-M > sau < 85grade; unghiul Ii se reduce;

- plan de ocluzie grad de dezvoltare posterior, in zona frontala reflecta relatiile dintre partile moi intra si extraorale; - relatiile partilor moi: - in rotatii faciale anterioare unghiul planurilor maxilare este coborat, HFA este mica, raspunsul la tratament in timpul cresterii este bun, cresterea scheletala si partile moi tind sa imbunatateasca fizionomia; - in rotatii faciale posterioare unghiul planurilor maxilare este intalt, HFA este mare, se inrautateste aspectul fizionomic in timpul cresterii, raspunsul la tratament nu este bun, egresiune molara, menton in pozitie retrognata, incompetenta labiala; Diagnostic pozitiv: Ortodontic morfologic - aspect facial (facies adenoidian), masuratori cefalometrice, IP, studiu de model decalaje transversale si sagitale (de dezvoltare la nivelul arcadei alveolare si a ocluziei); Ortodontic functional functii afectate: masticatia, fizionomia, fonatia, autointretinerea, respiratia orala, deglutitia; Diagnostic diferential: Malocluzie de clasa II/2: retroinclinarea dintilor frontali, supraocluzia, baza apicala mare comparativ cu cea coronara, etiologie ereditara; Macrodontia: SI corelata cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare si a fetei; Meziopozitia: se fac masuratori pe model si teleradiografie;

2. Malocluzia de clasa II/2 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu inghesuire dentara) = sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor PM si M prin retrodentie cu supraacoperire a grupului incisiv si inghesuiri; Etiopatogenie ereditara datorita unei rate mari de crestere a suturii incisive; - retrodentia cu supraacoperire = un raspuns compensator al sistemului dentar fata de raportul bazelor osoase maxilare; - retroinclinarea I si supraacoperirea va fi cu atat mai mare cu cat decalajul bazelor scheletale maxilare va fi mai mare; cu cat retruzia I superiori este mai mare decat protruzia I inferiori devine mai mare supraacoperirea; - daca supraocluzia se asociaza cu decalaj intre muchia incizala a I inferior si centroidul radacinii I superior tratament dificil; Forme clinice dpdv al gravitatii: Forma usoara tulburari morfofunctionale si estetice in limitele tolerabilitatii Forma grava dezechilibrele ocluzale produc tulburari parodontale; Tablou clinic: Aspect facial: etaj inferior normal sau frecvent mai mic, sant labio-mentonier accentuat, menton proeminent, buze subtiri, ocluzie labiala ferma cu planul plasat in pozitie inalta pe coroana I superiori, nas proeminent datorita retroinclinarii; Examen endooral: Modificare a bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare: baza apicala>baza coronara; Arcadele pot avea forma de trapez; Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare-grave dar cu aspect tipic;

IC superiori pot fi verticali, uneori in palatopozitie marcata; IL vestibuloversati cu rotatie M peste coroana centralilor; C in vestibulopozitie; I inferiori in retro sau proinclinare; Grade de abraziune pe fata palatinala a superiorilor si pe fata vestibulara a I inferiori; Tulburari parodontale ca si o consecinta a dezechilibrelor morfofunctionale scheletale (ocludarea I superiori in parodontiul inferiorilor si a celor inferiori in bolta palatina); Ocluzia afectata in diverse grade de supraacoperirea grupului incisiv: angrenaje inverse PM unilaterale sau bilaterale si distalizarea in zona laterala; Relatia de postura a mandibulei (pt diferentierea de o pseudoocluzie adanca) drum de inchidere normal; miscari de lateralitate imposibil de efectuat in formele grave; - tip masticator tocator cu o activitate puternica a muschilor ridicatori ai mandibulei; - daca tulburarea de crestere se complica prin pierderea unor dinti din zona laterala mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal datorita cresterii supraocluziei sindrom algo-disfunctional; - reducerea diametrelor PM sau M, accentuarea curbei Spee; Dezvoltarea bazelor scheletale clasa a II-a sau rar clasa I; formele moderate sunt cele mai frecvente, dar poate exista si tipul sever clasa II-a; crestere faciala de tip anterior; baza maxilarului este mare, compensata prin inclinarea dentara, unghi marcat coronoradicular al IC; inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica, unghiul planurilor maxilare (M-Nsa-Nsp) mai redus decat normal, unghiul goniac este mai mic desi poate fi si normal Diagnostic diferential: Intre diviziunile clasei a II-a Pseudoocluzia adanca si cea adevarata clasa I cu supraalveolodontie incisiva 3. Sindromul ocluziei distalizate - 2 forme: Retrognatia mandibulara functionala Retrognatia mandibulara anatomica Retrognatia mandibulara functionala = un decalaj de pozitie al mandibulei cu pozitionarea acesteia mai posterior in raport cu maxilarul superior si cu baza craniului; Etiopatogenie: 1) lipsa alimentatiei naturale a nou-nascutului lipsa stimulilor care produc prima mezializare fiziologica a mandibulei 2) lipsa alimentatiei consistente care determin abrazia fiziologica a dintilor temporari lipsa stimulilor care produc cea de-a doua mezializare fiziologica a mandibulei 3) prezenta unui maxilar ingust care nu permite avansul mandibulei 4) pozitia joasa si posterioara a limbii in repaus 5) obiceiuri vicioase de supt deget, cu presiunea pumnului pe menton 6) sprijinirea mentonului pe pumn 7) parafunctii de aspirare, sugere, interpunere a buzei inferioare 8) pante de conducere cuspidiana bilaterala 9) prezenta unei retroalveolodentii superioare ereditare care mentine mandibula in pozitie distala 10) hipertonia retropulsorilor si/sau hipotonia propulsorilor

Manifestari clinice: aspect facial: etaj inferior de dimensiuni normale sau usor micsorat, in cazul in care e prezenta malocluzia de clasa II/2 sant mentonier adanc cu buza inferioara inversata, profil convex dar uneori mentonul poate proemina (hiperdezvoltarea regiunii mentoniere) examenul endooral: arcada superioara poate avea forma normala sau poate prezenta modificari asociate (ingustare cu inghesuiri), iar pentru zona frontala exista 2 posibilitati: incisivii superiori in protruzie malocluzie de clasa II/1 incisivii superiori in retruzie malocluzia de clasa II/2 arcada inferioara: forma normala sau cu modificari asociate; ambele arcadele pot prezenta retruzii grave, cu forma de trapez; examenul static al ocluziei: - la incisivi: treapta sagitala de dimensiuni variabile, dimensiunea ei depinzand de protruzia superioara, retruzia inferioara, retrognatia mandibulara, supraacoperirea mare (data de retropozitia mandibulei) - la molari: obligatoriu rapoarte de distalizare (pot reflecta si modificari de pozitie dentara, dar se datoreaza in acest caz retropozitiei mandibulei), rapoarte de lingualizare, dar pot fi si rapoarte normale, sau extrem de rar, ocluzia incrucisata; examenul dinamic al ocluziei: este foarte important daca pacientul poate sa faca o propulsie spontana a mandibulei in fonatie sau o propulsie la cerere, si daca aceasta propulsie are ca rezultat armonizarea aspectului facial verificam daca, in momentul in care solicitam pacientului sa faca o propulsie a mandibulei pana la corectarea rapoartelor sagitale de ocluzie in zona laterala, in aceasta pozitie arcada superioara mai poate circumscrie arcada inferioara atat lateral cat si frontal (pentru a preveni ocluzia incrucisata sau ocluzie inversa frontala) in functie de modificarile care apar in propulsie se vor stabili obiectivele terapeutice examenul functiilor aparatului dento-maxilar: fizionomia: afectata si in repaus, prin modificarile etajului inferior, dar si in suras si vorbire, mai ales prin modificarea profilului facial respiratia: afectata in clasa II/1 (respiratia orala) masticatia: incizia, depinde de marimea overjet-ului, si de obicei este de tip tocator (cu predominenta miscarilor pe verticala) autointretinerea: afectata prin ocluzia defectuoasa; cand distalizarea e severa, iar grupul frontal inferior prezinta suprapozitie, marginile incizale ale frontalilor inferiori preseaza si pot leza papila frontalilor superiori Examinari complementare studiul de model: prezenta unor ingustari de arcada (indexul Pont), alungiri de arcada (simetroscopia), deficit de spatiu (perimetria), aprecierea rapoartelor de ocluzie (marimea overjet-ului, gradul de distalizare a molarilor) examenul fotostatic: proportia etajelor fetei (etajul inferior cu cel mijlociu), tipul de profil (de obicei convex) examenul radiologic: teleradiografia de profil: Tweed: FMA uneori micsorat hipodivergenta fetei; SNA poate avea valori normale sau poate fi marit, SNB intotdeauna este micsorat, ANB marit; Sassouni: clasa a II-a alveolara, clasa a II-a dentara, de obicei este prezenta o clasa a II-a scheletica, mai rar clasa I (doar cand exista o hiperdezvolare a mentonului)

Diagnostic pozitiv: Ortodontic morfologic: aspect facial (etaj inferior usor micsorat si profilul convex), rapoarte de distalizare, SNB micsorat (ANB marit), prezenta unei clase a II-a alveolare si dentare si frecvent II scheletica, testul de propulsie pozitiv (armonizarea profilului), dimensiuni normale ale mandibulei (ambele ramuri) Ortodontic etiologic: se adreseaza tuturor factorilor disfunctionali, in special cei care actioneaza in momentul examinarii Ortodontic functional: fizionomia, masticatia si autointretinerea afectate, inconstant celelalte functii Diagnostic diferential: retrognatia anatomica: modificari de dimensiune ale mandibulei, modificari faciale mai grave, testul de propulsie negativ retroalveolia si retrodentia: pozitia mandibulei nu este retrognata DDM: cand exista inghesuiri, dar mandibula are pozitie corecta Retrognatia mandibulara anatomica = o anomalie in care mandibula in totalitate sau doar anumite segmente (ramul ascendent sau orizontal) sunt subdimensionate (micrognatia mandibulara) Etiopatogenie 1. Factori generali: factorul genetic: sindrom Turner, Down, Edward, Pierre-Robin factorul endocrin: hiposecretie de STH, hipotiroidism 2. Factori loco-regionali constrictii, artroze, anchiloze ATM, traumatisme bilaterale pe condili forma functionala, netratata, poate trece in forma anatomica Manifestari clinice aspect facial: etajul inferior micsorat (accentuat), incompetenta labiala, pacientul face efort pentru a-si aduce buzele in contact, profilul facial convex, uneori forme grave (profilul de pasare, gura de delfin) examen endooral: arcada superioara normala sau cu modificari asociate (mai frecvent protruzie, mai rar retruzie) arcada inferioara micsorata in toate planurile; baza apicala mult mai mica decat cea coronara (obligatoriu protruzie) examenul static al ocluziei: - incisivi: overjet mare, supraacoperire mare, inocluzie verticala - molar: rapoarte de distalizare, frecvent ocluzia lingualizata examenul dinamic al ocluziei - testul de propulsie negativ, propulsia este sever limitata - examenul functional: fizionomia: grav afectata prin prezenta etajului inferior mult micsorat si a profilului convex sau chiar de pasare masticatia: grav afectata, incizia lipseste, se reduc suprafetele masticatorii deglutitia, respiratia, fonatia, autointretinerea afectate Examinari complementare studiul de model: gravitatea ingustarilor, inghesuirilor, distalizarii, marimea overjet;

examenul fotostatic: gradul de micsorare a etajului inferior al fetei, gravitatea profilului convex se apreciaza prin unghiul tangentei gurii al lui Schwartz (normal 10 grade, aici marit) examenul radiologic teleradiografie de profil: Tweed: FMA cu valori de hiperdivergenta, SNB mult micsorat, ANB mult marit Sassouni: clasa a II-a scheletica, alveolara, dentara, deep-bite scheletic examen antropometric: valorile Go-Gn, respectiv Go-Kdl (condilion) Diagnostic pozitiv: ortodontic morfologic: pe baza modificarilor faciale, hipodezvoltarii mandibulei (antropometric si teleradiografic), profil facial caracteristic, pe baza testului de propulsie negativ, rapoarte de distalizare functional: toate functiile sunt afectate etiologic - precizeaza factorii disfunctionali asociati, de obicei este ereditara Diagnostic diferential: retrognatie functionala: modificarile sunt mai reduse, testul de propulsie pozitiv, nu prezinta modificari dimensionale constrictia/anchiloza de ATM Malocluzia de clasa a III-a 1. Prognatismul funcional 2. Progenia fals 3. Prognatismul anatomic 1. Prognatismul funcional mandibular (progenia de conducere forat) = un decalaj n plan sagital ntre cele dou maxilare datorit propulsiei mandibulei pentru a ajunge n poziia de intercuspidare maxim, nchiderea facndu-se n 2 timpi. Astfel decalajul apare prin poziionarea anterioara a madibulei i nu prin creterea n dimensiune a acesteia. Etiopatogenie - poate fi de cauz condilian sau de cauz cuspidian: 1) cuspizi neabrazai de dini temporari, mai ales ai caninilor bilateral 2) microplanuri nclinate ale lucrrilor protetice defectuoase 3) obturaii ocluzale n exces, care determin apariia contactelor premature 4) egresiuni, malpoziii dentare 5) obiceiul vicios de supt degetul cu tracionarea arcadei inferioare 6) ticuri de mbufnare cu propulsia mandibulei 7) deglutiia atipic cu presiunea limbii pe arcada inferioar 8) poziia vicioas a limbii n repaus, fiind plasat anterior i inferior 9) macroglosia 10) amigdale hipertrofice, care vor determina propulsia limbii i a mandibulei pentru a mri istmul orofaringian 11) dezechilibru ntre muschii retropulsori i propulsori ai mandibulei cu hipertonia propulsorilor Manifestari clinice: aspect facial: etaj facial inferior normal sau uor mrit, mentonul i buza inferioar proemin n repaus, an labiomentonier atenuat sau ters, profil concav prin menton proeminent, treapt inversat a buzelor

Examen endo-oral -forma arcadelor nu este caracteristic, poate fi normal sau cu modificri asociate - arcada superioar prezint retroalveolodenie a grupului frontal iar arcada inferioar proalveolodenie la acelai nivel - Ocluzia static: - Frontal- S- ocluzie invers frontal asociat sau nu cu treapt sagital invers - Lateral -S- rapoarte de mezializare sau de clasa a III-a Angle -T- frecvent apare ocluzie ncruciat -V- contacte instabile - Ocluzia dinamic - inchiderea se face n 2 timpi: - timp1 - la nivelul contactului prematur i dezocluzie la restul dinilor - timp 2 - propulsia mandibulei pentru a realiza IM - testul de retropulsie poate fi: - parial pozitiv- retropulsia mandibulei pn n poziia de cap la cap - total pozitiv- retropulsia mandibulei pn la rapoarte ocluzale nomale - Examenul funciilor: - Fizionomia - afectat n repaus, surs i vorbire - Masticaia - afectat, de tip toctor - Deglutiia - poate fi de tip infantil - Autontreinerea- este afectat prin trauma ocluzal Examinri complementare: Examenul fotostatic: norm frontal (etaj inferior = etaj mijlociu sau etaj inferioretaj mijlociu), norm lateral (profil concav, unghiul cwartz 10 ) Examen radiologic:Teleradiografia de profil indic: NA normal, NB mrit, ANB micorat, Ao-Bo negativ, uoar clasa a III-a scheletic i a III-a alveolar Diagnostic pozitiv: Ortodontic morfologic: semnelor faciale (profil concav, an mentonier atenuat), semnelor ocluziei statice (ocluzie invers frontal, clasa a III-a molar, ocluziei dinamice (nchiderea n 2 timpi cu propulsia mandibulei, testul de retropulsie este parial sau total pozitiv), semne cefalometrice ( NB mrit, ANB micorat Ortodontic funcional: fizionomia, masticaia, autontreinerea; Ortodontic etiologic - trebuie precizat cauza i factorii disfuncionali care mai acioneaz n momentul examinrii Diagnostic diferenial: Progenia fals - NA micorat Progenia adevrat - examenul antropometric ne dezvaluie o dimensiunea mare a mandibulei, testul de retropulsie este negativ 2. Progenia fals (retrognaie maxilar sau micrognaie maxilar) = decalajul sagital datorat insuficientei dezvoltri a maxilarului fie numai n plan sagital (retrognaie maxilar), fie att n plan sagital ct i transversal (micrognaie maxilar), dnd astfel impresia fals de proeminare a mandibulei Etiopatogenie: 1) Factori generali: Ereditatea anomalii congenitale de tipul DLMP obliterarea prematur a suturii incisivo-canine aplazia incisivilor laterali superiori sau alte hipodonii predominante n arcada superioara

2) Factori locali: pierderea prematur de dini temporari extracii dentare n arcada superioar mai ales n zona frontal traumatime cu pierderea incisivilor superiori cicatrici postoperatorii sau post-traumatice Manifestari clinice: aspect facial: etajui inferior micorat, etajul mijllociu este infundat i micorat, retrocheilie superioar, faa are un aspect lit cu pomeii teri, aspectul facial este dizgraios, aceast form de anomalie afecteaz cel mai mult fizionomia, profil concav prin retrocheilie superioar; examen endooral: - arcada superioar micorat, dinii frontali sunt n proalveolodenie cu baza apical mic, nghesuiri dentare, rar prezint retroalveolodenii (cicatrice retractila); - arcada inferioar - fr modificri - Ocluzia static Frontal -S- ocluzie invers cu/fr overjet negativ -V- grade variate de supraacoperire Lateral -S- rapoarte de clasa a III-a molare sau clasa I -T- ocluzie ncruciat - Ocluzia dinamic - micarea de propulsie este ghidat de dinii laterali - Tulburri funcionale: Fizionomia- afectat n repaus, surs i vorbire Fonaia afectat la cei cu DLMP Masticaia, deglutitia Examinri complementare Studiu de model - arcada superioar (IP ngustare, micorat, deficit de spaiu la perimetrie, modificri ce indic dezvoltare deficitar a maxilarului superior) Examen radiologic - Teleradiografia de profil - NA micorat, ANB micorat, SpNApNP 2/3 din ramura orizontala a mandibulei, SpNA- pNP baza craniului Diagnostic pozitiv: Ortodontic morfologic: semne faciale, semne ocluzale. semne cefalometrice 3. Progenia adevrata = o mrire n dimensiune a ntregii mandibule sau doar a unor pri ale ei (ramura orizontala, ramura ascendenta, condili). Etiopatogenie: 1) ereditatea 2) factori endocrini - hipersecreia de TH 3) forma funcional i netratat 4) macroglosia Manifestari clinice: aspect facial: forma feei nu este caracteristic, san mentonier atenuat sau ters, treapta buzelor negativ, etaj facial inferior supradimensionat de obicei dar poate fi i uor subdimensionat, profil concav prin menton proeminent; examen endooral:

- arcada superioar - forma nu este caracteristic, grupul frontal prezint protruzie compensatorie, nghesuiri - arcada inferioar - form de trapez de obicei, grupul frontal se gsete n retruzie difereniind astfel forma adevarat de progenie mandibular de cea funcional, treme i diasteme, erupii precoce - Ocluzia static: - frontal: -S- ocluzie invers frontal +/- treapt sagitala sagital invers -T- linia interincisiv este sau nu deviat -V- grad variabil de supraacoperire, poate fi prezent i ocluzia deschis aceasta fiind foarte greu de tratat din cauza recidivelor frecvente. - cazurile de ocluzie invers frontal asociat cu ocluzie deschis reprezint o gravitate terapeutic mare. - lateral - S- rapoarte de cls a III-a - T- ocluzie ncruciat - Ocluzia dinamic: - testul de retropulsie este negativ - ghidajul anterior se face pe dinii laterali - Funcii afectate: Fizionomia- grav afectat n repaus, surs i vorbire, pacientul putnd dobndi complexe de inferioritate ce-l vor determina sa colaboreze mai bine cu medicul specialist. Masticaia de tip toctor Autontreinerea - grav afectat prin trauma ocluzal Afectarea parodoniului marginal prin transmiterea forelor masticatorii paraxial Examinri complementare: Studiu de model: overjetul i dimensiunea lui, IP (ne indica supradimensionarea mandibulei, perimetria ne indica valoare mrit a Pe) Examenul fotostatic: dimensiunea cu care este mrit etajul facial inferior, profil concav, unghiul format de tangenta gurii este mai mic de 10 . Examen radiologic: OPG - se pot evidenia spaii ntre muguri n arcada inferioar Teleradiografia de profil indic: FMA normal sau mrit, IMPA micorat, Go este mrit, NB mrit (patognomonic), Ao-Bo negativ, id-B cu planul bazal mandibular mai mic de , clasa a III-a scheletic, clasa a III-a alveolar, open-bite scheletic (inrautateste prognosticul) Examen antropometric- ramurile ascendent i orizontal ale mandibulei sunt mrite. Diagnostic pozitiv: Ortodontic morfologic: - pe baza modificrilor faciale: etaj inferior mrit, profil concav - pe baza semnelor ocluzale: ocluzie invers frontal, clasa a III-a molar - semne cefalometrice: NB mrit, ANB negativ, Ao-Bo negativ, clasa a III-a scheletic i alveolar ortodontic funcional: fizionomia, masticaia, autontreinerea, fonaia ortodontic etiologic: ereditatea, hipersecreia de TH, macroglosia Diagnostic diferenial: - prognatismul mandibular funcional

- progenia fals (retrognaia maxilar) - frecvent cele doua forme: progenia fals i prognatismul anatomic se asociaz i reprezint o form foarte grav. Consecintele pierderii premature a dintilor temporari Atat procesele carioase extinse ocluzale, cariile proximale, cat mai ales extractia prematura pot avea grave repercursiuni care pot fi sintetizate in: 1. tulburari ale functiilor ADM 2. tulburari loco-regionale prin migrari V si S a dintilor vecini bresei 3. tulburari de eruptie a dintilor permanenti 4. anomalii de ocluzie 5. tulburari ale dinamicii mandibulare 6. consecinte asupra psihicului micului pacient 7. tulburari de dezvoltare prin reducerea centrelor osteo-genice si a stimulilor functionali

S-ar putea să vă placă și