Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing în turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor în Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul în proportie de 13% în oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie în mâna ... voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor în Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului – efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

fie la casa de depuneri si consemnari. a simtit într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune. de exemplu în cazul licentelor pentru bautura. detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta. 1. dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor. forma. numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi înmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii. fie la banca. capitalul social. clientela orientându-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert. consum si antifrauda. sediul.lanturile de restaurante. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele : • • • • domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS). amenajarile interioare. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social. Aceasta criza care a generat o scadere a încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi. durata. natura aporturilor. si de dificultatile cu care se confrunta în ceea ce priveste recrutarea personalului. ziarul în care s-a facut anuntul • • • • . gestionarea timpului de lucru. obiectul de activitate. cladirea restaurantului. institutie competenta în domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si virate într-un cont deschis pe numele societatii înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc înregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului. ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8 zile de la receptia lor.

cartea mare.29 euro. registru de vânzari. chitantier. registru de cumparari.sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar. cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal. . atestatul sediului societatii • realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale. etc. cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia.) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : • • cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60. aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai. dispozitii.

Parking Grands Hommes – 458 locuri. 52.1. Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati. mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16. Când restaurantul este nou. Parking L'Hôte – 101 locuri. Din punct de vedere al transportului în comun.1 Situatia geografica. 48. 22. si linia B care îl traverseaza de la Nord la Sud) . Parking Tourny – 1005 locuri. în plina zona comerciala. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée Reclus. el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice. Un restaurant amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat întrun centru comercial. 23. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Parking Victor Hugo – 740 locuri.CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2. tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces. . 4. Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate. Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau. va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine. decât comunicarea. un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital. Parking Camille Jullian – 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate. Asadar. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei. In consecinta. mai curând reclama de la gura la gura. 50. 50 EXP. 51. posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante). cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est. 2. facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500 locuri. 45. cartier în centrul Bordeaux-ului. 15.

Teatrul Fémina. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde. Directia de urbanistica.1. Grand-Théâtre. 2. asteapta cu nerabdare farfuria sa. In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului. Centrul vamal Bordeaux. care asezat la masa la câtiva metri. servitorii. Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. Muzeul Beaux-Arts. In ceea ce priveste domeniul restauratie.2 Situatia cantitativa si calitativa Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. In spatele « furnalelor » este prezenta o întreaga echipa. Ateneul municipal. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale. în caldura si zgomot de vesela. Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor. Primaria. In frunte. Directia de servicii fiscale. Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine. Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului. foarte ierahizata. este înainte de toate un gestionar. Toata aceasta mica lume traieste ore intense. Muzeul Arts-Déco. Muzeul Aquitaine. Portul autonom Bordeaux. In bucatarie întâlnim bucatarii. culturale. dar nu numai. analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat concurentei. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. stabileste meniul si preturile aferente felurilor . Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine. Directia de igiena si sanatate. Directorul restaurantului. bucatarii sefi. adesea denumita brigada. ajutorul de bucatar. Sala Consiliului Municipal. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile. spalatorii de vesela (plongeur). comerciale. administrative. Directia de dezvoltare economica.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului.2. Directia de tineret si sport. Institutul de politie Bordeaux. care în acelasi timp este si patronul restaurantului. Directia educatiei si familiei. Rectoratul academiei Bordeaux. Asta explica si faptul ca în bucatarie : « toata lumea la furnale! ». Muzeul de Arte contemporane. apoi în ordine descrescatoare. Consiliul departamental al justitiei. Directia de achizitii si marfuri. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. portuare. Camera de comert si industrie Bordeaux.

sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor româneasca.). Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. planificari. . savoir-faire comercial. indiferent de organizarea ierarhica a structurii. gestionar. si o temeinica experienta de teren. Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant. munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane în domeniul restauratiei. Sub ordinele bucatarului sef. va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale. spalarea salatelor. de pasiune pentru meseria pe care o practica. sau.de mâncare propuse . relatii umane. buna derulare a serviciilor. el trebuie sa fie tot timpul inovator. recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar . El este cel care. artist. Chiar daca va face erori. Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii sai. organizarea muncii. relatii publice. sa-si impuna marca. si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada trebuie sa i se supuna. sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. pregatirea garniturilor. un fin ascultator. Cu toate acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei. sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. management. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul. pregateste mâncarea. El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. un bun observator. pregatirea aperitivelor reci (entrée froide). pe umerii lui sta reputatia restaurantului. trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa. In consecinta. formare. etc. etc. respectând normele de igiena. curatarea legumelor. defineste politica comerciala a restaurantului.). Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor. Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. si în domeniul personalului (drepturi. bugete. trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune. supervizeaza cumpararea produselor. împreuna cu directorul restaurantului. El este seful în bucatarie. din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare. Trebuie sa dea dovada de motivare. Bucatarul sef este totodata si un artist . Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri. în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul.

preia comanda de la clientii asezati la « mesele lui ». etc. si cu atât mai mult în stress. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari. El va avea un program diferit de ceilalti angajati. ele însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. dar esti platit putin ». Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate. apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. nivelul frecventei clientelei. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna. Sala de restaurant este divizata în careuri. serveste mâncarea. odata masa terminata. muncesti mult. rapiditate. facând naveta între sala de mese si bucatarie. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. în consecinta volumul salariatilor. amabilitate. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit. însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima. începând programul la o ora dupa luarea dejunului si terminându-l dupa încheierea cinei. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza) si consacra regula « când esti ajutor de bucatar. rezistenta. aduce nota de plata si încaseaza factura. într-un spatiu mic. înveti mult. apropiere de client. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii pentru masa de prânz si 40 pentru cina. si de spirit de echipa. Plongeur este persoana care va curata vesela. Calculul efectivelor nu este o afacere complicata. politica salariala. el fiind cel care într-un fel vinde ceea ce este pregatit în bucatarie. dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv. si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. aseaza vesela. în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi. umor. pentru a nu uita comanda în drum spre bucatarie. în total o suta de mese pe zi . Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa. în special cele din timpul dejunului.entuziasmul sau va fi apreciat.

04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28.numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada de 30 de zile în cursul anului si.086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28. un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore.925 = 4. standarde de performanta sau de productie : • un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna). un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi • • • timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru.300/6. cumulat. cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur.300/27.850 = 2.02 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara : • 4 ospatari.700 = 1. Detaliile de absente : • • • • • sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamânale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : • • • ospatar : (100*283)/(25*277) = 28. care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant. o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei).300/13. cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar. prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în timpul unei zile de munca de 8 ore. Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile = 82 zile de absente. cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef. care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului • • • • .

asezarea în pagina.). etc. se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire. Pe lânga salariul lunar se va acorda si prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. botezuri.Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii. decorul. muzica.). el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii.3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator : Director Bucatar sef ospatari Ajutor de bucatar Plongeur Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. în functie de necesitate. iar în ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti. ospatarii. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza. cazul contrar fiind cel al închiderii restaurantului. Amenajamentul localului nostru este flexibil . . însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara. 2. Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei. si în cele din urma cartea de meniu (design. etc. personalizarea unitatilor de servici (vesela. dupa mâncarea oferita. prezentarea felurilor de mâncare). aniversari.

Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos : .Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul. cu sediul în România. nelasând clientului impresia de mediu taranesc românesc. specifice culturii românesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii în care traim. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta.

o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc. Meniul va avea un design cu specific românesc. ca de exemplu : Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz. el fiind imprimat în urma unui model standard . iar seara se va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica. achizitionate tot de la Ethnoarta. Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material textil cu imprimeuri românesti. sau coferele în care se va servi apa. In ceea ce priveste vesela. ca de exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica.Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti. printr-o muzica româneasca de fundal. orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans.

De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase.lipsa experientei în restaurant .elaborat de directorul restaurantului.dezvoltarea accesului la internet Slabiciuni .noutatea conceptului. urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor. 2.politica salariala motivanta .4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli. Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate. prin urmare rezultat incert Resurse umane Produs .nivel de notorietate în tehnici de fidelizare constructie . comercial .comunicare clara .echipa pluridisciplinara . 2.ambianta-decor-primire . dinamic.5 Analiza SWOT Forte Concept .prezenta concurentilor directi .cartier central.gama de meniuri echilibrate .animatii numeroase si variate .produse de buna calitate inovatie în meniuri .inovatie-produs traditional . popularitate de dovedit .singurul restaurant etnic românesc în Bordeaux . încercând a se face chiar reduceri pentru comenzi în cantitati mai mari.noutate.canale de comunicare reduse Comunicare Comercial Amplasare .

din România. Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare românesti. cei mai importanti sunt : Comité de Jumelage de la ville de Pessac. rezidenti la Pessac. cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri. avenue Pierre Wiehn. manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smântâna. Talence (la 3 km de Bordeaux). în care sunt prezentate aspecte . sociale. românca rezidenta la Bordeaux. furnizorii. ea dispune si de o publicatie. economic. de asemenea. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale. sejururi a delegatiilor oraselor înfratite. o greva incontrolabila. Având în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati. iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. economice. cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez . politic. 48 rue Odilon Redon.1. sub denumirea de Comitetul de înfratire si de prietenie intenationala. 19. culturale. cultural si tehnologic. o buna cunostere a particularitatilor românesti si numeroasele sejururi efectuate în România. publicul. 3. o revista ce apare lunar.CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de marketing. vizite. Maison des Associations. sportive. 3. la o seceta prelungita. Aceasta asociatie. concurentii. Association Gironde-Roumanie. o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural. ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii. un alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati. In plus. dintre care 3 români. Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti. are ca si scop favorizarea schimburilor scolare. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de înfratire numara 25 de membri. universitare. a carei presedinta este Irina Dobre-Costa. social. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania). Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. juridic.1 Clientii restaurantului.

Saint-Joseph. este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza în lume. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva. Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în . Bordeaux. 58-60 rue Paul Louis Lande. In acest caz. inserându-ne reclama pentru restaurant. în limita celor 100 locuri disponibile. Comitetul Bisericii ortodoxe române. restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase. dar cu rugaciuni si cântari în limba româna. Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare. si sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. Place Louis Barthou. sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana. Bordeaux. Pastele. prezentarea unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant. Centre de développement des echanges franco-roumaines. precum Craciunul. Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte. sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-române. botezuri. Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. economice. Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios. liturghiile desfasurându-se în limba franceza. sa se integreze în societatea bordeleza. etc. iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului.culturale. pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile zilnice si organizarea de petreceri. 8. Programarile se vor face cu 24 ore înainte. Diaspora româna de la Bordeaux. dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. Bordeaux. Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna. nunti. hramul bisericii. 126 rue Abbé de l'Epée. politice din România si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux. folclorice. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005 de 20. Alliance Française. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna. si organizarea de mese pentru saraci.

vinurile sunt vechi si de renume. minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar. fiind întotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai eficient solicitarile. închisori. astazi. serviciile sunt remarcabile.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani. preturile sunt avantajoase. prin telefon si prin e-mail clientii. 3.4 miliarde mese oferite pe an.4 miliarde euro si peste 3. însotiti de cartofi pai si apa gazoasa). etc. ea se segmenteaza în felul urmator : • . dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti. In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul urmator : produsele sunt de calitate si renume.1. atât femei cât si barbati. familisti sau nefamilisti.7 miliarde mese anuale oferite si 57. kebab de traditie orientala. restaurantele din interiorul întreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrâni restaurante afectate altor colectivitati (armata.1.) restaurante independente • • • Restauratia comerciala : cu 3. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune în farfurie. ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului. cu activitate profesionala diversa. fapt pentru care va contacta periodic. posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor.parte. Publicul tinta îl constituie românii rezidenti la Bordeaux. fast-food. congregatii religioase. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se « prospera de buna seama împreuna ». 3. pizzeria. Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15. care de obicei servesc sandwicheries à la françaises. cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este. cu traditie îndelungata. Segmentarea restauratie colective este urmatoarea : • restaurante afectate locurilor de munca (cantine.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie). tinând cont de faptul ca pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide.

McDonalds) si un fast-food hamburger.80meniul vegetarian 300 120 40 1200-1400 1930-2300 15-23 L'assiette du Vieux Saint Pierre - 1900-2300 23 9. ce ofera si servicii de servire la fata locului. concurenta directa se prezinta în felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13.15 10 . Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2.80-24 11. Cifra de afaceri este de 3.19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv români Mâncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite în fata clientului Mâncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase. care a vizat preturile. clientul alegând între un restaurant american (exemplu. marcând totodata o dezradacinare culturala. Segmentarea se prezinta astfel : • • • fast-food snack-bar pizzeria Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne).7 miliarde euro.• restaurante în lant Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului. Restauratia automatatica : este în plina crestere.50 44 .30 11 . inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro À la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette 1200-1430 1900-2300 1900-0200 20 30 17 16 18.9011. fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta. iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese. clientela tinta si orele de deschidere.

timp de lucru Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii Substituientii -distribuitorii de mâncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate în casa sau achizitionate din marele areale comerciale Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : . igiena. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru. fiscalitate. si din punct de vedere al numarului lor.Orar Dejun Cina Pret euro À la carte 30 8. mexicana Bucatarie irlandeza 1200-1400 1900-2300 30-45 - 1930-2300 1130-0200 19 - 12.50 6-11. Acestea sunt repartizate într-o maniera omogena. livrare la domiciliu Bucatarie braziliana.90 100 50 Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. pakistaneza Bucatarie italiana. sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze. Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific românesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie.90 Meniu Locuri Tip de bucatarie Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le café japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana.9010. asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza. servire rapida.

ZI de Montreynaud.echipamente pentru menaj (manusi. Atac.chariot plateaux 2/2 AUCHAN Centre commercial Mériadeck FRANTA 22.produse de curatat (vesela.1. tesaturile. Tabloul furnizorilor este urmatorul : Denumire furnizor IKEA Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA Denumire produs . gratar. 42000 St-Etienne SAINT-ROMAIN S. tirbuson. platouri. lemn. matura. etc. Leclerc. etc. Rue Grignard. este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora .Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale Foarte slaba Slaba x Medie Puternica Foarte puternica x x x x x x In concluzie.) .) . capace.) .chariot plateaux ½ . Aglomeratia de restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat. aspirator. suprafetele de sol. serpiere. etc.) .ustensile pentru gatit (oale. Géant-Casino. linguri. Lidl.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. cratite. cuptor micounde. se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro.) . funduri. servetele. Pe de o parte. etc. trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. etc.) . furculite. sticla. Auchan. etc. pahare. etc.textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie. 3.accesorii de bucatarie (cafetiera. cântar.) .A . polonic. Carrefour.vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic. Champion.ustensile de bucatarie (farfurii. pe de alta parte. etc. masina tocat. tava. storcator fructe.

Denumire furnizor Sediul FRANTA Denumire produs -chariot stockage -dérouleur pour housses -chariot à linge -collecteur à déchets SK130 GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA -aparate pentru spalat în bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit în bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier à frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata .

Bordeaux FRANTA -scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie ANCILIA -aparate si instalatie de iluminat COLORCOM 1 Rue Jules Isaac. Béthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele DECO CENTRE HENRI JULIEN . La rivière de Mansac. -carte meniu A. Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16.Denumire furnizor Sediul Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE SOFINOR ZI de la Houssoye rue Ambroise paré Bois Grenier FRANTA mese de bucatarie dulap MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Châlons en Champagne FRANTA Parc Industriel. Bât. Rue Emile Zola. -fier de calcat Montluçon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy.

tricouri. FRANTA zahar. pantaloni. ZI. Place Ravezies. masti traditionale din 319. fuste. 257.) CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons. etc) -bauturi nealcoolice (sucuri. Craiova lemn.A URSUS Str. rue Saint-Germain.Denumire furnizor BIOMIDI Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault. plata facându-se în termen de 30 de zile. -vin alb si rosu nr. fructe MARCHÉ DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA 18. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune cu furnizorii. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. -sculpturi din lemn. condimente. Toulouse FRANTA Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi. -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str. bonete.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi. alte elemente traditionale românesti ROMANIA pentru decor PRODVINALCO S. orez. rue Pierre de Marie -electricitate Curie. legume. Lormont pregatirea produselor culinare (faina. Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier. sare. pantofi. sorturi. restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru . nr. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta. George Cosbuc. Bariera Valcii. Blanquefort Direction -apa potabila opérationnelle de l'Eau et de l'Assainissement. etc. DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB 1. Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural SOCIÉTÉ DU GAZ 6. ape minerale. etc. Bordeaux O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii.

diferite perioade de timp. 3. 3. crearea unei ambiante de ordine.1. De asemenea se pot înregistra reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii. miscarea pentru protectia consumatorului. revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru.2 Macromediul de marketingului 3. 20 minutes). conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa. 3. concretizate în ziarele locale (de exemplu. oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate. de asistenta sociala si îngrijire medicala. Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul. promovarea valorilor si stimularea performantei. sporuri. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant. Métro. Personalul de recrutare este foarte atent în selectionarea viitorilor angajati. curatenie si disciplina autoconsimtita. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative. modului de comercializare si al sigurantei. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului.2. angajatii fiind motivati si exercitând o misiune eficienta.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta. Bordeaux 7. Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la .1. personalul propriu al firmei Mediile de comunicare în masa. precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu. cunoasterea limbii franceze. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. crearea de conditii de munca rezonabile.

Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu ianuarie 2006. Iar românii. apare ca un fapt natural.2.4%. dejunul a devenit în Franta una din cele mai importante mese ale zilei. Asadar. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food. înainte de a semna un contract sau a încheia o afacere. în sectorul secundar 10. adica în jur de 20. colegii se serviciu. un parteneriat. . cartofi pai. Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. rezidenti la Bordeaux. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor. Aceasta înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala. 117. fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ». Mai mult. consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta.7%. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si nu pe cantitate.514 ha de vie. 3. menit a instaura un climat de încredere si convivacitate. Cina este servita împreuna cu familia. atingând 12% în anul 2004.000 producatori viticoli. sandwich. pizzeria. prietenii. Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat. snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger. scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4. o anumita credinta religioasa. Bordeaux-ul numara 14.2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. si-au însusit acest obicei à la française. iar în sectorul tertiar 89%. mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. anumite traditii culturale si obiceiuri de consum. O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber.3%. « Mancarea buna » a devenit un subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor.restaurant. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei. Capitala mondiala a vinului. crescuta si educata într-un anumit registru moral. nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe).000 de persoane afectate. kebab.

Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1. Cabernet Franc. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon. Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii. Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de întreprinderi. orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si anume în domeniul aeronauticii. S-a ales aceasta forma întrucât nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati . Productia anuala este de 700 milioane de sticle. Merlot. peste 20. Safran si Thales. O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica. persoana juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata. Alt aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar. se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule. Amintim asadar întreprinderile Dassault. vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. Functionarea ei este nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). în prezent. Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Sauternes. Bordeaux este totodata si un oras industrial. iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon. Petit Verdot.1 tone de hidrocarburi).000 euro. la cabinele de echipaj Airbus A380. precum si industria agroalimentara (în special vinurile si baututile spirtoase). cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37. Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural. institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. Malbec.2.5 miliarde de euro. farmaceutica (Sanofi-Aventis). 3. proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro. la arma Ariane servând pentru SNLE si M-51.000 de persoane lucreaza în acest domeniu. Trecând de la construirea primelor avioane Falcon. manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4. Sémillon. Muscadelle.400 negocianti si o cifra de afacere de 14. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza. atât de aparare cât si spatiale .3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala. Pauillac.600 transporturi. s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. Saint-Émilion. Turismul este în plina crestere.

Dispozitiile de baza sunt : • le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971. Restaurantul nostru . reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor. In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police. iluminatul si instalatiile electrice. aparatele pentru eliminare a fumului din încaperi. fixant les prescriptions en matière d'hygiène concernant les denrées. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei. Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii. produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine. des eaux destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles • Alte texte : • la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993. à l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258.anonime era de 37. echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti). respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale le décret n° 91-409 du 26 avril 1991. amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în încaperile de conservare si pregatire a hranei). 259 et 262 du code rural. Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului – localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea . sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul de locuri este mai mic de 50. Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). relative à l'hygiène des denrées alimentaires l'arrêté d'application du 9 mai 1995.000 euro). • Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de « restaurant ».

fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor în localuri). aceasta formare dând dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului.6 ) • Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor. documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii. Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987. în scopul consumului la fata locului. în scopul consumului la fata locului. fie al unui stat membru din Spatiul Economic European. Aceasta nu permite servirea bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente « restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare în cadrul unor organisme delegate. . Afisarea preturilor . In cadrul licentei « restaurant » se disting : • la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea. Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990. bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal. fie al unei tari ce a încheiat tratate de reciprocitate cu Franta). eliberarea licentei « restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate. cu precadere dupa intrarea României în Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez. grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr.l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas. Remarca : • în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul inclus .va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). ansamblul bauturilor din grupa III. Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului.

precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii. pentru fiecare prestatie. Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002.numele tarii (daca nasterea. Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala în valoare de 1. Remarca : • règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989. . Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si înselatorie.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a doua abatere). sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla la a doua abatere). impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). puse la dispozitia clientilor. art. fie în timpul orelor de serviciu.500 euro (3.• carta de meniu trebuie sa cuprinda. Ea trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj. cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) . precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite. In caz contrar. Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea. In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât la anumite ore din zi. • Afisarea în exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului. ”sacrificat”. pretul si mentiunea « bautura inclusa » sau « bautura neinclusa ». Afisarea în interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si în interior. cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). si în toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. ”nascut si crescut”. impose aux restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002. 40. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda în valoare de 450 euro. fie începând cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. adica non-efervescente. pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face într-o carte diferita de cea a meniului. aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat.

uneori chiar si decizii municipale. Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului).4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului. compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului 3. cu exceptia amplasamentelor special amenajate. de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume. si 20°C vara. In centrul orasului. relative à la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului). caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de iarna si cele estivale. Orasul. regasita în numeroasele castele si imobile din oras. Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne.5°C iarna. aceasta facând obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 .2. la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991.63 kmp. cu o suprafata de 49. Iernile sunt blânde iar verile calduroase . din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica.5°C . al 7-a este se afla . fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe Gironde). In acest context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998. Climatul bordelez este de tip oceanic. daca se doreste difuzarea de muzica în cadrul restaurantului.Respectarea orelor de deschidere. administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga societatea autorilor. orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori. Temperatura medie este de 3. este traversat de fluviul Garonne. de clasa. a impus principiul interdictiei fumatului în locurile colective. Respectarea legii EVIN. în cantitati de 820 mm. în regiunea Aquitaine. Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale. departamentul Gironde. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic. pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale. precipitatiile sunt frecvente. în 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41°C. Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. temperatura medie anuala fiind de 14. în partea de sud-vest a Frantei. cazând în jur de 150 zile pe an. In ceea ce priveste urbanistica.

54% din populatie este celibatara. sectorul 3 . iar numarul de locuinte atingea cifra de 139. 32% casatorita.184 locuitori. 3. sectorul 5 – 25. muncitori. care traverseaza orasul de la Nord la Sud. la care se mai adauga imigrantii clandestini care . Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne. fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. Saint-Michel. Diaspora româna la Bordeaux însumeaza în jur de 850 locuitori. iar la est cartierele mai sarace). precum si renumitele discoteci (asa numitele boîtes de nuit).800 persoane. fiecare având caracteristici specifice. precum si societati comerciale de lux. Axa Sud-Est (cartierele Capucins.634 locuitori. sectorul 6 – 27. si strada Victor-Hugo. axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei. în cartierul Bastide. rezidenti. în 2004 si 2005. someri si imigranti).855 locuitori.994 locuitori. Astfel. sectorul 4 – 30. care taie orasul de la Vest la Est.5 km .453 locuitori.993 locuitori. 8% divortata. Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Hôtel de Ville).302 locuitori.900 locuitori (conform recensamântului din 2004). Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare.046. 6% vaduva. sectorul 7 – 12.948 locuitori. iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran. l'Intendance si aleea Tourny. pe chei gasindu-se numeroase restaurante. Conform cercetarilor efectuate de INSEE. la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate.31. Numarul strainilor în Bordeaux este de 24. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe. hoteluri si bistrouri. Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24. numarul de gospodarii era de 126. sectorul 8 – 38. prelungita cu podul Pierre. si anume Université Bordeaux 2. Saint-Croix) este locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta.pe malul drept al fluviului. dintre care 46% barbati si 54% femei.707. Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1.2. Din punct de vedere al starii civile. aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului. sectorul 2 – 23. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229. Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti.

6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la tehnologie. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10. Din punct de vedere feroviar. societate a grupului Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport. Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté urbaine de Bordeaux). Toulouse.873 pasageri în 2004.2. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de mese. gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri.muncesc pe piata la negru. Irun.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri. la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Bordeaux poseda si doua gari regionale. Dax. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Bénauge si Saint-Louis. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport. Bordeaux-Mérignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca în vacanta. De asemenea. doua sectii de învatamânt renumite la Bordeaux). Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse. Périgueux. de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89. si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac. Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56. de Nantes.143 locuitori si populatia din Talence în numar de 40. Lyon. Hendaye. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon .928. orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER.antropologie. Aeroportul a înregistrat un numar de 2. precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare. Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux. 3. respectiv Association Gironde-Roumanie). Clermont-Ferrand si Ventadour. . de Toulouse prin autoruta A62. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux. Arcachon. Pau. de Spania prin autoruta A63. pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii precum œnologie .vinificatie si anthropologie . Bordeaux este un nod rutier si autorutier important.

solicitarea facându-se cu o ora înainte).perspectiva relansarii economice .scaderea consumului . Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs Importanta asupra produsului .intensificarea concurentei Mediul cultural .presiuni pentru 8 .scaderea consumului . în special în weekend. linia C : Quinconces – Gare St Jean). Aceasta retea deserveste publicul între orele 5 si 1 dimineata. 3.imigrarea contingentelor de majora populatie româna din Franta catre România Mediul economic .cresterea cererii de tehnologie avansata . 12 linii de autobuz de noapte. pizzeriile) Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing.tendinta de ridicare a 7 .posibilitatea cresterii costurilor . o naveta electrica. inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex. serviciu Créabus (autobuz la cerere.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific românesc segment inexistent (noi suntem singurii în Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou. exotismn.somajul în scadere majora majora moderata moderata moderata moderata 10 Mediul tehnologic .îmbunatatirea calificarii si disciplinei în munca a utilizatorilor .cerinte de ridicare a nivelului performant Indicele de atentie acordat 10 Mediul demografic . Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala. 76 linii de autobuz de zi.linia B : Quinconces – Pessac .

noi reglementari în domeniul restauratiei majora .cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata 9 .masuri pentru aplicabilitatea noilor norme .intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului 7 .Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse Indicele de atentie acordat Mediul politiclegislativ Mediul natural .

. iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice românesti.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice. oras în care relatiile franco-române au deja vechime. care dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai exotice. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. si atragerea unui numar cât mai mare de clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important. populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc. Aceasta se va încerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. de data aceasta în Pessac (unde îsi are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati). pe termen lung 300 locuri). sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai diferite. iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu.CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4. Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc. 4. modul de viata al celorlalti. Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client. cultura. Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei franceze (exemplu. cât mai noi si inovatoare. suplimentarea numarului de locuri (în prezent 100.2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor. familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor. care ar putea practica preturi mai mici decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra. sa cunoasca alteritatea. precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local. si diversificarea serviciilor oferite.

în schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. salariul mediu. asociatiilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz Cadrele. • • * Prin prescriptori se întelege aici persoanele. zgomot. preferinta pentru o anumita masa fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea. vârsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni. servicii remarcabile. local neîngrijit comportament : rezervari dinainte. salariul mare. carta de fidelitate. 5. colegi. rezervarea celor mai bune mese • • • • • • Angajatii birourilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. staff-ul întreprinderilor. loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Muncitorii • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier.CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca. colegi. curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate. asteptari : confort. exercita o influenta asupra alegerii restaurantului. asteptari : servicii rapide. etc. sau comandarii unui anumit tip de mâncare . etc. mâncare echilibrata. colegi. care prin recomandarile sau sfaturile lor. salariul de baza. etc. vârsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni. vârsta 25-60 ani motiv : pentru a mânca prescriptori : prieteni. mâncare de calitate.

sau în comunele din apropiere. colegi. situate la o distanta mica de aproximativ 6km. colegi. Pessac sau Talence. orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate 5. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot. pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Cupluri • • • • • • • caracteristici : cupluri din Bordeaux. Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii • caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux.• • • • asteptari : servicii rapide. colegi. mâncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului. mâncare echilibrata. loc calm si simpatic obstacole : pretul. respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni. asteptari : atmosfera calma si familiala. etc. pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba • • • • • • • caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni. familiile. spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta. lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate . etc. asteptari : servicii rapide. etc.

Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a încerca noutatile culinare. o masa copioasa. botezuri. ei manânca ce vor si la orice ora vor. am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim serviciile.2 Cina Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii : • Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra împreuna cu prietenii. 5. dar si aici. Restaurantul este locul de distractie a lor.5. totul pentru un prêt rezonabil. Mergând la restaurant. incluzând aici si conceptul de a mânca bine. pentru ei. etc. fara a fi nevoiti sa plateasca atât.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti. motivatii si obiceiuri. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor.3. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului. ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt. si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa. fara a fi ostili noutatilor culinare. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de mâncare. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant. • • • Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. locul de întâlnire a prietenilor.1 Dejunul Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. diferite specialitati etnice culinare. sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente. le place sa deguste mâncarurile traditionale. situatia se prezinta în felul urmator : • Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii. precum nunti..3. dupa-amiaza si seara. . la invitatia organizatorilor acestor petreceri. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide . Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru. si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva. 5. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori.

Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa. • Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei. Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare. . Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune. cantinele scolare). De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit. complet. iar pretul nu reprezinta un impediment.• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor momente agreabile în sânul familiei lor.

2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare. entrée froide ou chaude. Apéritif : ✔ eau de vie (tuica) Entrées froides ou chaudes : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gelée de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta) . incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în domeniul serviciilor.CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru. ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani).1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta. Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid ». plat principal. cealalata pentru familisti (la cina). 6. însotita si de o reducere de pret în raport cu piata concurentiala. dessert et café. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti. Meniul va cuprinde apéritif. Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza în continuare mixul de marketing. iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment. 6. prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz). à la carte sau meniu.

de l'ail et des cornichons (muschi împanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grillées faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) purée d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragoût pimenté (tocana) ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national) Desserts : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ tarte au fromage (placinta cu brânza) noir et blanc (negresa) gâteaux aux pommes (placinta de mere) crêpes roumaines (clatite) brioche avec noix. chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi Boissons : ✔ ✔ ✔ ✔ apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere româneasca Ursus .✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare) Plats : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet panés (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brânza) rôti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumées.

zi nastere. probabil si miniconcursuri de dans. mâncaruri usoare si brânzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Alte servicii oferite sunt cele de animatii. mâncaruri usoare si brânzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste. persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent. botez. fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin. catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin. etc.✔ vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin. buchet fin carne rosie si brânzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste. organizarea de serate românesti. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic utilizare carne alba si peste. . bine racit utilizare carne alba si peste utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor utilizare carne alba si peste. mâncaruri usoare si brânzeturi utilizare vin pt. desert.

etc. scopul fiind atragerea clientului.35 cost café : 0.). In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii. Vom determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. depinzând de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).5 euro (fara tva si is) Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro.10 euro cost comercial : 1.6.10 euro cost dessert : 2.50 euro cost plat chaude : 2.65 euro cost plat : 3.09 euro (fara tva si impozit pe societate – is) Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost apéritif : 0.60 euro cost : 9.3 euro cost : 7. iar desertul se va situa între 3 si 5 euro. La început se va opta pentru un pret psihologic.70 euro. dupa fixarea nivelului marjei. Aperitivul va avea un pret de 0. Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul. Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro. dupa care se va .3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret.50 euro cost desert : 1. acestea urmând a fi adaugate ulterior. Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost entrée : 1.70 euro cost entrée : 1. iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam.10 euro cost comercial : 1. cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare. saramura de peste va costa 14 euro.69 euro cost café : 0. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit.

asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei. In ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în Bordeaux (20 minutes. 10. reviste.28 = 2. precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul oferit seara).5 (cost 7.6 = 1.5 euro + tva 2.renunta treptat la aceasta strategie.5 – 7. Métro). marja neta 0.09 – 1.09 – 1.6 mn : 13.13 detalii : tva : 10.2 detalii : tva : 13. In consecinta.5/1.5/1.22 = 1. Se va apela la posturile de radio locale. întocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar.5 – 9.5 (cost 9.22 – 0. Vom apela asadar la promotii.5 – 11.72 + is 0.72 .6) marja neta 1. clara si argumentata.09 euro + tva 1.2 Cafea : pret vânzare 1. Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. cost 0. Determinarea preturilor : Meniu prânz : 10. scris pe o tabla. 13.13 Meniu seara : 13. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic.5 – 8. iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari.5 – 2.0. afise.5 – 2. ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.56) marja neta 1. promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse. Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune.78 = 1. radio.72 = 1.69/3 = 0.10.78 .80.56 mn : 10.28 . Bordeaux 7.56 = 1.4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta.).22 + is 0. cinema. recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs. si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului publicitar. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic românesc.8/3 = 0.22 is : 13.196 = 11. inclusiv de români. presa cotidiana. vom exclude înca de la început reclama la televizor si în cinematografe.5 – 7.5 – 9. etc.196 = 8. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele non-media.94 6. .72 is : 10.

fr.savoureuseroumanie. zi în care se pregatesc si se degusta mâncaruri din diferite tari. www.Se va crea totodata si un site internet al restaurantului. cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului. eveniment organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux. incluzând chiar retete culinare. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare. unde va fi prezentat restaurantul. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru. si produsele. singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hârtie. . personalul.

000 80.000 10.000 80. Cifra de afaceri previzionata si alte produse : .000 Furnizorii – cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii – cumparari imobilizari Observând structura datoriilor de mai sus.850 30.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184 Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier Sold € 80. EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA. de 5-10 ani.000 30.000 5.000 81.000 Nevoile pentru fondul de rulment Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit Sold € 111. concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de împrumuturi.850 1.850 80.000 50.850 1.500 500 500 500 80.000 15. pentru care se prevede o rambursare pe termen lung.

7051 € 13.028 € 131.975 € Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.780 € 5.000 € 500 € 9.400 € 8.820 € 8.000 € 60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate 60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.820 € 630 € 4.410 € 3.890 € 20.000 € 1. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prânz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr.000 € .600 € 5.000 € 156.500 € 130.800 € 30.261 € 9.500 € 1000 € 500 € 8.5 13.000 € 150.000 € 125.888 € 11.000 € 500 € 8.Ipoteza de baza Nr.170 € 283 331.5 1.500 € 20.891 € 123.888 € 264.230 € 181.5 13.5 702 € 283 198.000 € 20.238 € 12.000 € 110.000 € 111. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii – restaurant Prestari servicii .bauturi An 1 264.062 € 349.666 € Ipoteza de mijloc 80 10.428 € 156.200 € 3.969 € 31. locatii de gestiune si chirii 30.630 € 3.888 € Ipoteza ideala 100 10.000 € 1.062 € 349.000 € 155.5 936 € 283 264.550 € An 2 An 3 307.000 € 1. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata.261 € 661 € 4.5 13.110 € Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi.238 € 307.400 € 600 € 4. iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si masa de seara.

406 € 264.460 € 120.000 € 79.428 € 131.000 € 450 € 1050 € 610 € 410 € 200 € 86.360 € 25.528 € 281.000 € 3.62% .083 € 52.250 € 250 € 6. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264.000 € 84.000 € 3. trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza.100 € 11.789 € 39.285 € 27.000 € 56. cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate.800 € 3.888 € 307.500 € 3. De asemenea.031 € 58.273 € 309.062 € 349. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare Denumire Cheltuieli de întretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele An 1 400 € 400 € 550 € 400 € 150 € An 2 400 € 490 € 500 € 350 € 150 € An 3 10.000 € 10.000 € 10.000 € 68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL 253.000 € 0€ 6.360 € 4.031 € 28.800 € 3.320 € 2.238 € O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari .700 € 620 € 6.888 € 133.000 € 27.000 € 500 € 6.100 € 700 € 6.250 € 250 € 6.28% %CA 100% 50.832 € 11.37% 49.

etc. etc) achizitia uniformelor. 6 luni-3luni) • • • stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice . vesela. mobilier.7.2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J. lenjeriei. luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare Faza organizationala II (ziua J. luna 12 luni-6 luni) • • • • • • • • echiparea restaurantului (bucatarie. 18 luni/12 luni) • • • studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti) program general de vânzari autorizatie administrativa • • • • • • • • • • Faza organizationala I (ziua J. sala de mese. organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi. vestiare.

pentru sala de mese : serviciu de simulare. receptia marfurilor perisabile . 3 luni-1 luna) • • • negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa. regulament intern. computerelor) ziua J – 8 curs « securitate » (furt.) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea • • Faza de pre-deschidere (ziua J. cunoasterea meniurilor. etc. calculator ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vânzare definitive distribuirea uniformelor Faza de deschidere • • ziua J – 10 curs pentru toate cadrele ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor. primire. critici ziua J – 2 retusuri • • • • • • • . degustari. etc.• • • • • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de « respect al mediului » Faza de lansare (ziua J. exercitii tehnice. 1 luna-10 zile) • • • • • Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat. incendiu) ziua J – 7 curs « previziune vânzari » ziua J – 6 zi libera ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte. aparate. accident. cartilor de bauturi) ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor. masinilor. masini. repetitie utilizate echipament. vandalism.

½ zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala. primul check-up al restaurantului • . corectari imediate si necesare. multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului. repetitie.• • • ziua J – 1 decorare florara. planing-ul zilei. adaptarea ritmului de lucru. analiza punctelor slabe din ziua precedenta.

1 Bordeaux.Anexa nr. harta administrativa : sectoare si cartiere .

4 Amplasarea concurentei .Anexa nr.

sirop. tuica. lichioruri de capsuni. suc de fructe si legume fermentate comportând 1. ceai.6 Categorii de licente Natura licentei Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa.Anexa nr. cu exceptia celor interzise comercializarii Licenta pentru grupul I Licenta pentru grupul II Licenta pentru grupa III Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice . suc de fructe sau legume nefermentat sau cu început de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1. 2. 2°. zmeura. hydromel. vinuri dulci naturale. cafea. care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom. poiré. alcooluri provenind de la distilarea vinurilor. bere. crème de cassis. limonada. etc. infuzii. vinuri licoroase. cirese. 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale. altele decât cela care apartin grupei II. afine. lapte. cidre. aperitive pe baza de vin. lichioruri îndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice. Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin.