Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing în turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor în Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul în proportie de 13% în oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie în mâna ... voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor în Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului – efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

ziarul în care s-a facut anuntul • • • • .lanturile de restaurante. ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8 zile de la receptia lor. clientela orientându-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta. fie la casa de depuneri si consemnari. capitalul social. amenajarile interioare. 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi. numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi înmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si virate într-un cont deschis pe numele societatii înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc înregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului. gestionarea timpului de lucru. consum si antifrauda. dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor. si de dificultatile cu care se confrunta în ceea ce priveste recrutarea personalului. cladirea restaurantului. fie la banca. Aceasta criza care a generat o scadere a încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii. a simtit într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele : • • • • domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS). obiectul de activitate. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social. institutie competenta în domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. durata. forma. sediul. de exemplu în cazul licentelor pentru bautura. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert. natura aporturilor.

aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai. cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal. registru de cumparari.29 euro. cartea mare.) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : • • cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60. cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia. atestatul sediului societatii • realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale. etc. .sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar. registru de vânzari. dispozitii. chitantier.

cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée Reclus. mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16. mai curând reclama de la gura la gura. în plina zona comerciala.1. Parking Tourny – 1005 locuri. Parking L'Hôte – 101 locuri.1 Situatia geografica. Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau. 45. tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces. 50. un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida. In consecinta. Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500 locuri. . Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice. Parking Victor Hugo – 740 locuri. pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine. Din punct de vedere al transportului în comun. Parking Camille Jullian – 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate. 15. va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati.CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2. Un restaurant amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat întrun centru comercial. posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante). el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. 52. facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. 48. cartier în centrul Bordeaux-ului. 23.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital. si linia B care îl traverseaza de la Nord la Sud) . Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei. decât comunicarea. Asadar. 4. 51. 22. 2. 50 EXP. Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate. Parking Grands Hommes – 458 locuri. Când restaurantul este nou.

portuare. Rectoratul academiei Bordeaux. apoi în ordine descrescatoare. Directia de urbanistica. ajutorul de bucatar. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde. servitorii. bucatarii sefi. Directorul restaurantului. spalatorii de vesela (plongeur). In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile. analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat concurentei.1. Asta explica si faptul ca în bucatarie : « toata lumea la furnale! ». Institutul de politie Bordeaux. Ateneul municipal. Camera de comert si industrie Bordeaux. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale. culturale. dar nu numai. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. In spatele « furnalelor » este prezenta o întreaga echipa. adesea denumita brigada. Centrul vamal Bordeaux. Directia de servicii fiscale. Teatrul Fémina. Directia de achizitii si marfuri. Primaria. Consiliul departamental al justitiei. Directia de igiena si sanatate. Sala Consiliului Municipal. Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor. administrative. In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului. In ceea ce priveste domeniul restauratie. Muzeul Aquitaine. Muzeul Beaux-Arts. Muzeul Arts-Déco. asteapta cu nerabdare farfuria sa. care asezat la masa la câtiva metri. Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine. Toata aceasta mica lume traieste ore intense. comerciale. Directia de dezvoltare economica. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. Directia educatiei si familiei. Muzeul de Arte contemporane. în caldura si zgomot de vesela. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului. In frunte. este înainte de toate un gestionar. 2. foarte ierahizata. Portul autonom Bordeaux. Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine.2.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Grand-Théâtre. Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului. Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. care în acelasi timp este si patronul restaurantului. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. Directia de tineret si sport.2 Situatia cantitativa si calitativa Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale. stabileste meniul si preturile aferente felurilor . In bucatarie întâlnim bucatarii.

Cu toate acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei. Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager. Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini.de mâncare propuse . El este cel care. sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. bugete. sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor româneasca. supervizeaza cumpararea produselor. organizarea muncii. el trebuie sa fie tot timpul inovator. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare. munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara. trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa. trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile. pregateste mâncarea. Bucatarul sef este si un bun gestionar . Bucatarul sef este totodata si un artist . Trebuie sa dea dovada de motivare. un bun observator. respectând normele de igiena. va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale.). pe umerii lui sta reputatia restaurantului. atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor. sau. El este seful în bucatarie. buna derulare a serviciilor. relatii publice. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul. formare. management. curatarea legumelor. de pasiune pentru meseria pe care o practica. si în domeniul personalului (drepturi. savoir-faire comercial. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane în domeniul restauratiei. gestionar. sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. un fin ascultator. El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. pregatirea aperitivelor reci (entrée froide). . în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul. etc. spalarea salatelor. din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada trebuie sa i se supuna. artist. sa-si impuna marca. recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. etc. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune. Sub ordinele bucatarului sef. Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii sai. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri. defineste politica comerciala a restaurantului. planificari. In consecinta. indiferent de organizarea ierarhica a structurii.). Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. Chiar daca va face erori. si o temeinica experienta de teren. relatii umane. Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. împreuna cu directorul restaurantului. pregatirea garniturilor.

entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza) si consacra regula « când esti ajutor de bucatar. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit. el fiind cel care într-un fel vinde ceea ce este pregatit în bucatarie. ele însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. rapiditate. înveti mult. începând programul la o ora dupa luarea dejunului si terminându-l dupa încheierea cinei. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima. dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi. nivelul frecventei clientelei. si de spirit de echipa. se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa. apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv. si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. rezistenta. într-un spatiu mic. Calculul efectivelor nu este o afacere complicata. serveste mâncarea. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna. în total o suta de mese pe zi . etc. aseaza vesela. umor. dar esti platit putin ». apropiere de client. Sala de restaurant este divizata în careuri. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. în special cele din timpul dejunului. El va avea un program diferit de ceilalti angajati. amabilitate. facând naveta între sala de mese si bucatarie. preia comanda de la clientii asezati la « mesele lui ». Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari. în consecinta volumul salariatilor. Plongeur este persoana care va curata vesela. muncesti mult. aduce nota de plata si încaseaza factura. odata masa terminata. însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia. pentru a nu uita comanda în drum spre bucatarie. si cu atât mai mult în stress. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii pentru masa de prânz si 40 pentru cina. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate. politica salariala.

300/6. Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile = 82 zile de absente. care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului • • • • . prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în timpul unei zile de munca de 8 ore.02 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara : • 4 ospatari.04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28. un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi • • • timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru. Detaliile de absente : • • • • • sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamânale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : • • • ospatar : (100*283)/(25*277) = 28. cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar. cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef.925 = 4.850 = 2. o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei).numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada de 30 de zile în cursul anului si. standarde de performanta sau de productie : • un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna).700 = 1. cumulat. un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore. care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant.086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28.300/13. cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur.300/27.

Amenajamentul localului nostru este flexibil . decorul. prezentarea felurilor de mâncare). muzica.). iar în ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti. personalizarea unitatilor de servici (vesela. el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator : Director Bucatar sef ospatari Ajutor de bucatar Plongeur Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor.3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul. aniversari. Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei. cazul contrar fiind cel al închiderii restaurantului. asezarea în pagina. . dupa mâncarea oferita. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza. 2. etc. se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire. botezuri.Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii. însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara. si în cele din urma cartea de meniu (design.). etc. Pe lânga salariul lunar se va acorda si prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. ospatarii. în functie de necesitate.

Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos : .Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul. specifice culturii românesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii în care traim. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale. nelasând clientului impresia de mediu taranesc românesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta. cu sediul în România.

ca de exemplu : Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz. iar seara se va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica. o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc. Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material textil cu imprimeuri românesti. In ceea ce priveste vesela. printr-o muzica româneasca de fundal. sau coferele în care se va servi apa. orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans. ca de exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica. achizitionate tot de la Ethnoarta.Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti. Meniul va avea un design cu specific românesc. el fiind imprimat în urma unui model standard .

popularitate de dovedit .noutate.dezvoltarea accesului la internet Slabiciuni .5 Analiza SWOT Forte Concept .animatii numeroase si variate . încercând a se face chiar reduceri pentru comenzi în cantitati mai mari.echipa pluridisciplinara .produse de buna calitate inovatie în meniuri . Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate. De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase.prezenta concurentilor directi .nivel de notorietate în tehnici de fidelizare constructie .comunicare clara .4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli. dinamic.politica salariala motivanta .inovatie-produs traditional .ambianta-decor-primire .cartier central. prin urmare rezultat incert Resurse umane Produs .lipsa experientei în restaurant . urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor. comercial . 2. 2.canale de comunicare reduse Comunicare Comercial Amplasare .gama de meniuri echilibrate .singurul restaurant etnic românesc în Bordeaux .elaborat de directorul restaurantului.noutatea conceptului.

un alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati. Maison des Associations. Având în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati. o greva incontrolabila. 3. sociale.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii. la o seceta prelungita. o revista ce apare lunar. cultural si tehnologic. social. 48 rue Odilon Redon.1. din România. politic.1 Clientii restaurantului. 3. românca rezidenta la Bordeaux. o buna cunostere a particularitatilor românesti si numeroasele sejururi efectuate în România. a carei presedinta este Irina Dobre-Costa. economic. culturale. Association Gironde-Roumanie. furnizorii. membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare românesti. juridic. publicul. Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. de asemenea. universitare. are ca si scop favorizarea schimburilor scolare. avenue Pierre Wiehn. în care sunt prezentate aspecte . sejururi a delegatiilor oraselor înfratite. iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. In plus. Aceasta asociatie. ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt. Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smântâna. vizite. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de înfratire numara 25 de membri. dintre care 3 români. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania). cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri. ea dispune si de o publicatie. sportive. economice. rezidenti la Pessac. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale.CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de marketing. Talence (la 3 km de Bordeaux). cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez . o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural. cei mai importanti sunt : Comité de Jumelage de la ville de Pessac. Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti. 19. sub denumirea de Comitetul de înfratire si de prietenie intenationala. concurentii.

Programarile se vor face cu 24 ore înainte. iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005 de 20. sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-române. nunti. Diaspora româna de la Bordeaux. Saint-Joseph. restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase. sa se integreze în societatea bordeleza. economice. inserându-ne reclama pentru restaurant. Centre de développement des echanges franco-roumaines. liturghiile desfasurându-se în limba franceza. sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana. în limita celor 100 locuri disponibile. Bordeaux. 8. este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza în lume. hramul bisericii. Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna. Comitetul Bisericii ortodoxe române. dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în . pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile zilnice si organizarea de petreceri. Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte. dar cu rugaciuni si cântari în limba româna. 126 rue Abbé de l'Epée. folclorice. Bordeaux. Pastele.culturale. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux. politice din România si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi. Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare. precum Craciunul. Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. In acest caz. Bordeaux. prezentarea unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant. si organizarea de mese pentru saraci. Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios. etc. botezuri. si sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. Place Louis Barthou. 58-60 rue Paul Louis Lande. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva. Alliance Française.

ea se segmenteaza în felul urmator : • . vinurile sunt vechi si de renume. dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti. congregatii religioase. fiind întotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai eficient solicitarile. posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune în farfurie. 3. tinând cont de faptul ca pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide. Publicul tinta îl constituie românii rezidenti la Bordeaux. fast-food. prin telefon si prin e-mail clientii. cu activitate profesionala diversa. fapt pentru care va contacta periodic.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie).7 miliarde mese anuale oferite si 57. închisori. familisti sau nefamilisti. pizzeria. preturile sunt avantajoase. kebab de traditie orientala. care de obicei servesc sandwicheries à la françaises. restaurantele din interiorul întreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrâni restaurante afectate altor colectivitati (armata. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se « prospera de buna seama împreuna ». însotiti de cartofi pai si apa gazoasa).2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani.4 miliarde mese oferite pe an. 3. cu traditie îndelungata. cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit).parte.1. astazi. Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15.) restaurante independente • • • Restauratia comerciala : cu 3. serviciile sunt remarcabile. etc.4 miliarde euro si peste 3. minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar. ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. atât femei cât si barbati. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este. pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului. Segmentarea restauratie colective este urmatoarea : • restaurante afectate locurilor de munca (cantine. In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul urmator : produsele sunt de calitate si renume.1.

ce ofera si servicii de servire la fata locului. marcând totodata o dezradacinare culturala. Cifra de afaceri este de 3.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta.50 44 . McDonalds) si un fast-food hamburger. care a vizat preturile. Segmentarea se prezinta astfel : • • • fast-food snack-bar pizzeria Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne). inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro À la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette 1200-1430 1900-2300 1900-0200 20 30 17 16 18.80-24 11. clientela tinta si orele de deschidere.80meniul vegetarian 300 120 40 1200-1400 1930-2300 15-23 L'assiette du Vieux Saint Pierre - 1900-2300 23 9.30 11 . Restauratia automatatica : este în plina crestere.• restaurante în lant Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului. clientul alegând între un restaurant american (exemplu. iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese. Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2. fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie.15 10 . concurenta directa se prezinta în felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13.19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv români Mâncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite în fata clientului Mâncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase.9011.7 miliarde euro.

Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru. si din punct de vedere al numarului lor. Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific românesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie.Orar Dejun Cina Pret euro À la carte 30 8. pakistaneza Bucatarie italiana. fiscalitate. livrare la domiciliu Bucatarie braziliana. timp de lucru Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii Substituientii -distribuitorii de mâncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate în casa sau achizitionate din marele areale comerciale Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : . sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze.90 Meniu Locuri Tip de bucatarie Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le café japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana. Acestea sunt repartizate într-o maniera omogena. servire rapida. asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza.90 100 50 Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. igiena. mexicana Bucatarie irlandeza 1200-1400 1900-2300 30-45 - 1930-2300 1130-0200 19 - 12.50 6-11.9010.

gratar. pahare. funduri.ustensile de bucatarie (farfurii.) .textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie. tirbuson. linguri.echipamente pentru menaj (manusi. storcator fructe.chariot plateaux 2/2 AUCHAN Centre commercial Mériadeck FRANTA 22. trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante.) .ustensile pentru gatit (oale. etc. etc.vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic. etc.Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale Foarte slaba Slaba x Medie Puternica Foarte puternica x x x x x x In concluzie. Atac. lemn.produse de curatat (vesela. Lidl. etc. Rue Grignard. Carrefour. suprafetele de sol. capace. ZI de Montreynaud.) .) . matura. Auchan. etc. servetele. cântar.) . etc. sticla. platouri. aspirator.chariot plateaux ½ . Aglomeratia de restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat. etc.1. Géant-Casino.) . se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro. Tabloul furnizorilor este urmatorul : Denumire furnizor IKEA Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA Denumire produs . pe de alta parte. Leclerc. este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora . tava. cuptor micounde.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. cratite. 42000 St-Etienne SAINT-ROMAIN S. Pe de o parte. polonic. Champion. etc. 3.) . serpiere. masina tocat.accesorii de bucatarie (cafetiera. furculite. tesaturile.A .

Denumire furnizor Sediul FRANTA Denumire produs -chariot stockage -dérouleur pour housses -chariot à linge -collecteur à déchets SK130 GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA -aparate pentru spalat în bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit în bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier à frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata .

Bât. Bordeaux FRANTA -scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie ANCILIA -aparate si instalatie de iluminat COLORCOM 1 Rue Jules Isaac. Béthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele DECO CENTRE HENRI JULIEN . -fier de calcat Montluçon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy. -carte meniu A. Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16.Denumire furnizor Sediul Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE SOFINOR ZI de la Houssoye rue Ambroise paré Bois Grenier FRANTA mese de bucatarie dulap MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Châlons en Champagne FRANTA Parc Industriel. Rue Emile Zola. La rivière de Mansac.

Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier. alte elemente traditionale românesti ROMANIA pentru decor PRODVINALCO S. rue Pierre de Marie -electricitate Curie. Blanquefort Direction -apa potabila opérationnelle de l'Eau et de l'Assainissement. sare. Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural SOCIÉTÉ DU GAZ 6.A URSUS Str. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. etc. orez. etc. bonete. Place Ravezies. -sculpturi din lemn. 257. FRANTA zahar. fructe MARCHÉ DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA 18. -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str. pantofi. Bordeaux O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii. ZI. Bariera Valcii. etc) -bauturi nealcoolice (sucuri. George Cosbuc. fuste.Denumire furnizor BIOMIDI Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault. nr. ape minerale. tricouri. condimente. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta. Lormont pregatirea produselor culinare (faina. plata facându-se în termen de 30 de zile. DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB 1. pantaloni. pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune cu furnizorii.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi.) CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons. rue Saint-Germain. legume. Craiova lemn. Toulouse FRANTA Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi. masti traditionale din 319. restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru . sorturi. -vin alb si rosu nr.

6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa. precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative. sporuri.2. 3. angajatii fiind motivati si exercitând o misiune eficienta.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta. Métro.1. Bordeaux 7.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. crearea unei ambiante de ordine. de asistenta sociala si îngrijire medicala. crearea de conditii de munca rezonabile. promovarea valorilor si stimularea performantei. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant. oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate. Personalul de recrutare este foarte atent în selectionarea viitorilor angajati.diferite perioade de timp. curatenie si disciplina autoconsimtita. conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar. 20 minutes). personalul propriu al firmei Mediile de comunicare în masa. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. De asemenea se pot înregistra reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs. Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la . Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului. 3. cunoasterea limbii franceze. Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul. concretizate în ziarele locale (de exemplu. miscarea pentru protectia consumatorului.2 Macromediul de marketingului 3. modului de comercializare si al sigurantei. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii. 3.1. revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului.

restaurant. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0. atingând 12% în anul 2004. si-au însusit acest obicei à la française. Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu ianuarie 2006. mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. înainte de a semna un contract sau a încheia o afacere. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food.2. 117. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ». Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei.7%. 3. Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. iar în sectorul tertiar 89%. prietenii. kebab.000 producatori viticoli. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor. fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. Aceasta înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. Asadar. crescuta si educata într-un anumit registru moral.2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Mai mult. pizzeria.000 de persoane afectate. Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat. apare ca un fapt natural. scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4. anumite traditii culturale si obiceiuri de consum. Cina este servita împreuna cu familia. consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta. dejunul a devenit în Franta una din cele mai importante mese ale zilei. menit a instaura un climat de încredere si convivacitate. « Mancarea buna » a devenit un subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor. . Bordeaux-ul numara 14. adica în jur de 20. Capitala mondiala a vinului. cartofi pai. un parteneriat. Iar românii. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger.514 ha de vie. o anumita credinta religioasa. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si nu pe cantitate. nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber.4%. în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala. rezidenti la Bordeaux. în sectorul secundar 10. sandwich. colegii se serviciu.3%.

Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural. vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. Sauternes. Pauillac. precum si industria agroalimentara (în special vinurile si baututile spirtoase). S-a ales aceasta forma întrucât nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati . Trecând de la construirea primelor avioane Falcon. la arma Ariane servând pentru SNLE si M-51. Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. 3. Saint-Émilion. la cabinele de echipaj Airbus A380. Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii. peste 20. Bordeaux este totodata si un oras industrial. Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de întreprinderi. atât de aparare cât si spatiale . manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4. Alt aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar.600 transporturi. cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37. Functionarea ei este nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS).000 de persoane lucreaza în acest domeniu. persoana juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata. institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza. Amintim asadar întreprinderile Dassault. Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1. Sémillon.000 euro.400 negocianti si o cifra de afacere de 14.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala. Malbec. proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro. Cabernet Franc. Turismul este în plina crestere. farmaceutica (Sanofi-Aventis). Merlot. O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica. s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. în prezent. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon. orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si anume în domeniul aeronauticii. Muscadelle. Productia anuala este de 700 milioane de sticle.2. iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon. se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule.1 tone de hidrocarburi). Petit Verdot.5 miliarde de euro. Safran si Thales.

Dispozitiile de baza sunt : • le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971. Restaurantul nostru . reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor. aparatele pentru eliminare a fumului din încaperi. • Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de « restaurant ». iluminatul si instalatiile electrice. relative à l'hygiène des denrées alimentaires l'arrêté d'application du 9 mai 1995. produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine. respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii. à l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258.000 euro). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei. des eaux destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles • Alte texte : • la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993. Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police.anonime era de 37. amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în încaperile de conservare si pregatire a hranei). precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului – localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea . relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale le décret n° 91-409 du 26 avril 1991. sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul de locuri este mai mic de 50. echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti). 259 et 262 du code rural. Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. fixant les prescriptions en matière d'hygiène concernant les denrées. Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990).

în scopul consumului la fata locului. modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990. Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului. denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987. documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii. aceasta formare dând dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente « restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare în cadrul unor organisme delegate. bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea. cu precadere dupa intrarea României în Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez. fie al unui stat membru din Spatiul Economic European. Remarca : • în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul inclus . Aceasta nu permite servirea bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor în localuri). Afisarea preturilor .6 ) • Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor. fie al unei tari ce a încheiat tratate de reciprocitate cu Franta). eliberarea licentei « restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate. Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale.va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr. . Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal. în scopul consumului la fata locului. In cadrul licentei « restaurant » se disting : • la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea.l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas. ansamblul bauturilor din grupa III.

pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face într-o carte diferita de cea a meniului. Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002. precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite. fie în timpul orelor de serviciu. Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala în valoare de 1. puse la dispozitia clientilor.500 euro (3. art. ”sacrificat”. In caz contrar. Afisarea în interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si în interior. precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii.• carta de meniu trebuie sa cuprinda. In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât la anumite ore din zi. pentru fiecare prestatie. pretul si mentiunea « bautura inclusa » sau « bautura neinclusa ». • Afisarea în exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului. sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla la a doua abatere). impose aux restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002. cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) . . Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea.numele tarii (daca nasterea. cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). adica non-efervescente.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a doua abatere). Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda în valoare de 450 euro. aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat. si în toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. fie începând cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. 40. ”nascut si crescut”. Ea trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj. Remarca : • règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si înselatorie.

pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului).63 kmp. daca se doreste difuzarea de muzica în cadrul restaurantului. cazând în jur de 150 zile pe an. în regiunea Aquitaine.5°C iarna. caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de iarna si cele estivale. la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991.2. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic. Respectarea legii EVIN. uneori chiar si decizii municipale. Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale. al 7-a este se afla . In acest context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998. care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului 3. Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne. In centrul orasului. cu o suprafata de 49. în 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41°C.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori. operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale.5°C . regasita în numeroasele castele si imobile din oras. în cantitati de 820 mm. Iernile sunt blânde iar verile calduroase . Orasul. In ceea ce priveste urbanistica. din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica. fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe Gironde). Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. Temperatura medie este de 3. orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale. Climatul bordelez este de tip oceanic. a impus principiul interdictiei fumatului în locurile colective. precipitatiile sunt frecvente. aceasta facând obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 . administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga societatea autorilor. departamentul Gironde. în partea de sud-vest a Frantei. de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume. si 20°C vara.Respectarea orelor de deschidere. cu exceptia amplasamentelor special amenajate. temperatura medie anuala fiind de 14. relative à la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului). compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. de clasa. este traversat de fluviul Garonne.

Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Hôtel de Ville). muncitori. sectorul 8 – 38. 3. iar numarul de locuinte atingea cifra de 139. în 2004 si 2005.634 locuitori. 54% din populatie este celibatara.046. dintre care 46% barbati si 54% femei. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau. Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24.pe malul drept al fluviului. Saint-Michel. hoteluri si bistrouri. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne. l'Intendance si aleea Tourny.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229. sectorul 4 – 30. rezidenti. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe.800 persoane. si strada Victor-Hugo. 32% casatorita.707. care traverseaza orasul de la Nord la Sud.900 locuitori (conform recensamântului din 2004). sectorul 3 . fiecare având caracteristici specifice.994 locuitori. la care se mai adauga imigrantii clandestini care .993 locuitori.948 locuitori. 8% divortata.302 locuitori. la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate. fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. sectorul 7 – 12.855 locuitori.31. aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului. Conform cercetarilor efectuate de INSEE. sectorul 5 – 25. 6% vaduva. pe chei gasindu-se numeroase restaurante. iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran.5 km . someri si imigranti). care taie orasul de la Vest la Est. precum si societati comerciale de lux.184 locuitori. Axa Sud-Est (cartierele Capucins. iar la est cartierele mai sarace). numarul de gospodarii era de 126. Saint-Croix) este locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta. sectorul 6 – 27. în cartierul Bastide. precum si renumitele discoteci (asa numitele boîtes de nuit). Astfel. si anume Université Bordeaux 2. Diaspora româna la Bordeaux însumeaza în jur de 850 locuitori. Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti. Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1. Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare. axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei. Din punct de vedere al starii civile.2. Numarul strainilor în Bordeaux este de 24. prelungita cu podul Pierre. sectorul 2 – 23.453 locuitori.

muncesc pe piata la negru. Bénauge si Saint-Louis.2. Toulouse. Arcachon.873 pasageri în 2004. pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii precum œnologie . De asemenea. Dax. facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. societate a grupului Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté urbaine de Bordeaux). Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de mese. Bordeaux-Mérignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada. Irun. 3.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la tehnologie. de Toulouse prin autoruta A62. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse.vinificatie si anthropologie . orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER. . doua sectii de învatamânt renumite la Bordeaux).143 locuitori si populatia din Talence în numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon . Lyon. Aeroportul a înregistrat un numar de 2. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10. Hendaye. Clermont-Ferrand si Ventadour. Bordeaux este un nod rutier si autorutier important. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux. si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac. gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. Périgueux. Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux. Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport. de Nantes.928. Pau. precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare.antropologie. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport. Din punct de vedere feroviar. Bordeaux poseda si doua gari regionale. la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89. de Spania prin autoruta A63. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca în vacanta. respectiv Association Gironde-Roumanie).

linia B : Quinconces – Pessac . exotismn.posibilitatea cresterii costurilor . pizzeriile) Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala. serviciu Créabus (autobuz la cerere.scaderea consumului . 12 linii de autobuz de noapte. linia C : Quinconces – Gare St Jean). Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs Importanta asupra produsului .scaderea consumului .somajul în scadere majora majora moderata moderata moderata moderata 10 Mediul tehnologic .presiuni pentru 8 . 76 linii de autobuz de zi. 3. inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex.tendinta de ridicare a 7 .intensificarea concurentei Mediul cultural .cresterea cererii de tehnologie avansata .3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific românesc segment inexistent (noi suntem singurii în Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou. o naveta electrica.cerinte de ridicare a nivelului performant Indicele de atentie acordat 10 Mediul demografic .imigrarea contingentelor de majora populatie româna din Franta catre România Mediul economic . în special în weekend. solicitarea facându-se cu o ora înainte). Aceasta retea deserveste publicul între orele 5 si 1 dimineata.perspectiva relansarii economice .îmbunatatirea calificarii si disciplinei în munca a utilizatorilor .

cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata 9 .intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului 7 .noi reglementari în domeniul restauratiei majora .masuri pentru aplicabilitatea noilor norme .Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse Indicele de atentie acordat Mediul politiclegislativ Mediul natural .

Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client. care dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai exotice. 4. si diversificarea serviciilor oferite. Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei franceze (exemplu.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice. care ar putea practica preturi mai mici decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra.2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor. precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local. sa cunoasca alteritatea. pe termen lung 300 locuri). de data aceasta în Pessac (unde îsi are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati). suplimentarea numarului de locuri (în prezent 100. iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice românesti. . oras în care relatiile franco-române au deja vechime. modul de viata al celorlalti. cât mai noi si inovatoare. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important. iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu. populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc. Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc. si atragerea unui numar cât mai mare de clienti. Aceasta se va încerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. cultura. sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai diferite. familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor.CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.

sau comandarii unui anumit tip de mâncare . salariul mare. colegi. loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Muncitorii • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier.CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca. asteptari : servicii rapide. 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz Cadrele. zgomot. care prin recomandarile sau sfaturile lor. salariul de baza. staff-ul întreprinderilor. etc. colegi. asociatiilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. în schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. asteptari : confort. etc. curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate. carta de fidelitate. vârsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni. vârsta 25-60 ani motiv : pentru a mânca prescriptori : prieteni. salariul mediu. • • * Prin prescriptori se întelege aici persoanele. mâncare echilibrata. colegi. etc. preferinta pentru o anumita masa fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea. servicii remarcabile. vârsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni. local neîngrijit comportament : rezervari dinainte. exercita o influenta asupra alegerii restaurantului. rezervarea celor mai bune mese • • • • • • Angajatii birourilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. mâncare de calitate.

respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni. mâncare echilibrata. colegi. colegi. Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni. sau în comunele din apropiere. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot. lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate .2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii • caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux. orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate 5. asteptari : servicii rapide. familiile. pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba • • • • • • • caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni. asteptari : atmosfera calma si familiala. etc. etc. mâncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului. loc calm si simpatic obstacole : pretul. situate la o distanta mica de aproximativ 6km. pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Cupluri • • • • • • • caracteristici : cupluri din Bordeaux. colegi. spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta.• • • • asteptari : servicii rapide. Pessac sau Talence. etc.

Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru. locul de întâlnire a prietenilor. o masa copioasa. incluzând aici si conceptul de a mânca bine. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de mâncare. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide .2 Cina Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii : • Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra împreuna cu prietenii. si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa. totul pentru un prêt rezonabil. le place sa deguste mâncarurile traditionale. ei manânca ce vor si la orice ora vor. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor. fara a fi nevoiti sa plateasca atât.. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului. am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim serviciile. 5.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti.1 Dejunul Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant. la invitatia organizatorilor acestor petreceri. dar si aici.3. dupa-amiaza si seara.3. etc. 5. situatia se prezinta în felul urmator : • Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii. Mergând la restaurant. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a încerca noutatile culinare. . sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente. diferite specialitati etnice culinare. • • • Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori.5. cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. fara a fi ostili noutatilor culinare. botezuri. precum nunti. Restaurantul este locul de distractie a lor. motivatii si obiceiuri. ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt. pentru ei. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva.

• Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei. cantinele scolare). complet. Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa. Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune. iar pretul nu reprezinta un impediment. .• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor momente agreabile în sânul familiei lor. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit.

6. Meniul va cuprinde apéritif. Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid ». dessert et café.1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. Apéritif : ✔ eau de vie (tuica) Entrées froides ou chaudes : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gelée de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta) . precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta. iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti. Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza în continuare mixul de marketing.CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru. incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în domeniul serviciilor. însotita si de o reducere de pret în raport cu piata concurentiala. plat principal. entrée froide ou chaude. cealalata pentru familisti (la cina). 6.2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare. prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz). ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). à la carte sau meniu.

chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi Boissons : ✔ ✔ ✔ ✔ apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere româneasca Ursus . de l'ail et des cornichons (muschi împanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grillées faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) purée d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragoût pimenté (tocana) ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national) Desserts : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ tarte au fromage (placinta cu brânza) noir et blanc (negresa) gâteaux aux pommes (placinta de mere) crêpes roumaines (clatite) brioche avec noix.✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare) Plats : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet panés (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brânza) rôti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumées.

fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin. desert.✔ vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin. organizarea de serate românesti. persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent. mâncaruri usoare si brânzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste. probabil si miniconcursuri de dans. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic utilizare carne alba si peste. mâncaruri usoare si brânzeturi utilizare vin pt. zi nastere. catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin. botez. buchet fin carne rosie si brânzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Alte servicii oferite sunt cele de animatii. etc. . mâncaruri usoare si brânzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste. bine racit utilizare carne alba si peste utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor utilizare carne alba si peste.

). acestea urmând a fi adaugate ulterior.69 euro cost café : 0.09 euro (fara tva si impozit pe societate – is) Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost apéritif : 0. Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost entrée : 1. saramura de peste va costa 14 euro. iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam.35 cost café : 0.6. cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare. Aperitivul va avea un pret de 0. scopul fiind atragerea clientului. La început se va opta pentru un pret psihologic.3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective.50 euro cost plat chaude : 2. dupa fixarea nivelului marjei.70 euro.3 euro cost : 7.50 euro cost desert : 1. In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii.60 euro cost : 9.70 euro cost entrée : 1. Vom determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti.10 euro cost dessert : 2. etc.10 euro cost comercial : 1. iar desertul se va situa între 3 si 5 euro. Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul.65 euro cost plat : 3. prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret. depinzând de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).10 euro cost comercial : 1. Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit. dupa care se va .5 euro (fara tva si is) Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro.

5/1.6 mn : 13. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic.80. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic românesc. cost 0.22 is : 13.13 detalii : tva : 10.5 – 11.56 mn : 10.28 = 2. radio. reviste.22 – 0. asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei.5 – 8. clara si argumentata.09 – 1. Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. scris pe o tabla. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari.72 = 1.8/3 = 0.196 = 8.56) marja neta 1.5 – 9. promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse. 10.6) marja neta 1.196 = 11.5 – 2.78 . Vom apela asadar la promotii.22 + is 0.5 (cost 7.4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta. Se va apela la posturile de radio locale.5 – 9.72 is : 10. In consecinta.). Determinarea preturilor : Meniu prânz : 10.2 detalii : tva : 13. ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.09 – 1.10. presa cotidiana. etc.72 + is 0. precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul oferit seara). vom exclude înca de la început reclama la televizor si în cinematografe.22 = 1. si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului publicitar.2 Cafea : pret vânzare 1.5 – 7. recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele non-media.56 = 1.69/3 = 0. In ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în Bordeaux (20 minutes. Métro). Bordeaux 7.5 (cost 9.94 6.renunta treptat la aceasta strategie.0.13 Meniu seara : 13. afise. iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare.09 euro + tva 1. .28 . marja neta 0.5 – 7. cinema. Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune.5/1. întocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar.72 .78 = 1.5 euro + tva 2. 13. inclusiv de români.5 – 2.6 = 1.

savoureuseroumanie. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru. eveniment organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux. personalul. zi în care se pregatesc si se degusta mâncaruri din diferite tari. .Se va crea totodata si un site internet al restaurantului. singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hârtie. incluzând chiar retete culinare. cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului. unde va fi prezentat restaurantul. si produsele.fr. www. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare.

500 500 500 500 80.000 Furnizorii – cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii – cumparari imobilizari Observând structura datoriilor de mai sus.000 15.000 30.000 81.000 80. de 5-10 ani.000 50. EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.850 1. pentru care se prevede o rambursare pe termen lung.850 1.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184 Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier Sold € 80. concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de împrumuturi.CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA. Cifra de afaceri previzionata si alte produse : .850 30.000 10.850 80.000 80.000 5.000 Nevoile pentru fondul de rulment Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit Sold € 111.

888 € 264.000 € 20.000 € 1. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii – restaurant Prestari servicii . Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.000 € 150.238 € 307.5 13.261 € 9.5 13.800 € 30.062 € 349. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prânz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr.630 € 3.110 € Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi.000 € 500 € 8.261 € 661 € 4.975 € Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.000 € 1. iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si masa de seara.5 1.400 € 8.888 € Ipoteza ideala 100 10.000 € 155.062 € 349.230 € 181.7051 € 13.410 € 3.5 13.000 € .500 € 20.5 936 € 283 264.000 € 110.888 € 11.600 € 5.5 702 € 283 198.500 € 1000 € 500 € 8. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata.000 € 500 € 9. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10.780 € 5.238 € 12.000 € 125.550 € An 2 An 3 307.820 € 8.Ipoteza de baza Nr.890 € 20.028 € 131. locatii de gestiune si chirii 30.666 € Ipoteza de mijloc 80 10.891 € 123.969 € 31.bauturi An 1 264.170 € 283 331.000 € 1.428 € 156.820 € 630 € 4.200 € 3.000 € 60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate 60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente.400 € 600 € 4.000 € 156.500 € 130.000 € 111.

500 € 3.406 € 264.062 € 349.888 € 307.000 € 3.62% .789 € 39. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.000 € 84. trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari .000 € 3.285 € 27.000 € 500 € 6.100 € 700 € 6.000 € 27.37% 49.031 € 58.083 € 52.Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare Denumire Cheltuieli de întretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele An 1 400 € 400 € 550 € 400 € 150 € An 2 400 € 490 € 500 € 350 € 150 € An 3 10. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264.250 € 250 € 6. cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate.100 € 11.428 € 131.000 € 450 € 1050 € 610 € 410 € 200 € 86.238 € O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector.320 € 2.360 € 25.832 € 11.000 € 68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL 253.000 € 10.250 € 250 € 6.000 € 10.000 € 56.000 € 79.031 € 28.800 € 3. De asemenea.888 € 133.273 € 309.700 € 620 € 6.000 € 0€ 6.360 € 4.528 € 281.28% %CA 100% 50.800 € 3.460 € 120.

sala de mese. lenjeriei.2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J. luna 12 luni-6 luni) • • • • • • • • echiparea restaurantului (bucatarie. vestiare. etc) achizitia uniformelor. etc. 6 luni-3luni) • • • stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice . organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi.7. mobilier. luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare Faza organizationala II (ziua J. vesela. 18 luni/12 luni) • • • studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti) program general de vânzari autorizatie administrativa • • • • • • • • • • Faza organizationala I (ziua J.

incendiu) ziua J – 7 curs « previziune vânzari » ziua J – 6 zi libera ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte. etc.• • • • • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de « respect al mediului » Faza de lansare (ziua J. critici ziua J – 2 retusuri • • • • • • • . regulament intern. repetitie utilizate echipament. receptia marfurilor perisabile . accident. masinilor. exercitii tehnice. aparate. degustari. calculator ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri. cartilor de bauturi) ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor. pentru sala de mese : serviciu de simulare. 1 luna-10 zile) • • • • • Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat. computerelor) ziua J – 8 curs « securitate » (furt. vandalism. primire. masini. 3 luni-1 luna) • • • negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vânzare definitive distribuirea uniformelor Faza de deschidere • • ziua J – 10 curs pentru toate cadrele ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor.) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea • • Faza de pre-deschidere (ziua J. etc. cunoasterea meniurilor.

planing-ul zilei. multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului. primul check-up al restaurantului • . ½ zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala.• • • ziua J – 1 decorare florara. repetitie. corectari imediate si necesare. adaptarea ritmului de lucru. analiza punctelor slabe din ziua precedenta.

harta administrativa : sectoare si cartiere .Anexa nr. 1 Bordeaux.

Anexa nr. 4 Amplasarea concurentei .

poiré. lapte. lichioruri îndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice. 2. alcooluri provenind de la distilarea vinurilor. ceai. cu exceptia celor interzise comercializarii Licenta pentru grupul I Licenta pentru grupul II Licenta pentru grupa III Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice . limonada. cirese. sirop. vinuri licoroase. cidre.Anexa nr. lichioruri de capsuni. 2°. vinuri dulci naturale. care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom.6 Categorii de licente Natura licentei Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa. cafea. altele decât cela care apartin grupei II. suc de fructe si legume fermentate comportând 1. hydromel. 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale. etc. zmeura. suc de fructe sau legume nefermentat sau cu început de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1. aperitive pe baza de vin. Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin. tuica. afine. crème de cassis. infuzii. bere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful