Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing în turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor în Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul în proportie de 13% în oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie în mâna ... voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor în Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului – efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social. si de dificultatile cu care se confrunta în ceea ce priveste recrutarea personalului. cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si virate într-un cont deschis pe numele societatii înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc înregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului. fie la banca. amenajarile interioare. natura aporturilor. fie la casa de depuneri si consemnari. dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor. durata. 1. obiectul de activitate. de exemplu în cazul licentelor pentru bautura. ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8 zile de la receptia lor. detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta. gestionarea timpului de lucru. a simtit într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele : • • • • domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS). capitalul social.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi. institutie competenta în domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Aceasta criza care a generat o scadere a încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii. consum si antifrauda. sediul. forma.lanturile de restaurante. numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi înmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux. clientela orientându-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. ziarul în care s-a facut anuntul • • • • .

aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai. dispozitii. registru de vânzari.) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : • • cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60.sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar. . atestatul sediului societatii • realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale. cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia. etc. chitantier. cartea mare.29 euro. registru de cumparari. cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal.

Parking Camille Jullian – 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate. 15. Asadar. Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500 locuri. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16. Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate.CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2. un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida.1. 2. Când restaurantul este nou. Parking Victor Hugo – 740 locuri. Din punct de vedere al transportului în comun. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei. Parking Tourny – 1005 locuri. el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Un restaurant amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat întrun centru comercial. 52. 48. 51. si linia B care îl traverseaza de la Nord la Sud) . Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital. cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est. . Parking L'Hôte – 101 locuri. 50. decât comunicarea. mai curând reclama de la gura la gura. facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante).1 Situatia geografica. 45. cartier în centrul Bordeaux-ului. In consecinta. în plina zona comerciala. Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée Reclus. Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau. 22. pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine. 4. 23. Parking Grands Hommes – 458 locuri. 50 EXP. tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces.

Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului. Directia de tineret si sport. Directia de achizitii si marfuri. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. în caldura si zgomot de vesela. Grand-Théâtre. bucatarii sefi. 2. Institutul de politie Bordeaux. In ceea ce priveste domeniul restauratie. Toata aceasta mica lume traieste ore intense. Muzeul Arts-Déco. Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine. Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. Muzeul Aquitaine. Primaria. Directia de urbanistica. care în acelasi timp este si patronul restaurantului. Directia de igiena si sanatate. Directia educatiei si familiei. Ateneul municipal. Consiliul departamental al justitiei. Muzeul Beaux-Arts. Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor. In spatele « furnalelor » este prezenta o întreaga echipa. Asta explica si faptul ca în bucatarie : « toata lumea la furnale! ». In bucatarie întâlnim bucatarii. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale. este înainte de toate un gestionar. In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului. comerciale. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. Directia de servicii fiscale. portuare. Rectoratul academiei Bordeaux. dar nu numai. Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. asteapta cu nerabdare farfuria sa. Teatrul Fémina. ajutorul de bucatar. Directia de dezvoltare economica. Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului. Muzeul de Arte contemporane. Portul autonom Bordeaux. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde.2 Situatia cantitativa si calitativa Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale. foarte ierahizata. Centrul vamal Bordeaux. Camera de comert si industrie Bordeaux. analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat concurentei. adesea denumita brigada. stabileste meniul si preturile aferente felurilor . Directorul restaurantului. culturale. spalatorii de vesela (plongeur). administrative.1. servitorii. apoi în ordine descrescatoare. In frunte.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca.2. care asezat la masa la câtiva metri. Sala Consiliului Municipal.

din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. Cu toate acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei. Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. Sub ordinele bucatarului sef. planificari. un fin ascultator. Bucatarul sef este totodata si un artist . Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare. si în domeniul personalului (drepturi. pe umerii lui sta reputatia restaurantului. relatii umane. trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile. el trebuie sa fie tot timpul inovator. Chiar daca va face erori. . curatarea legumelor. pregatirea garniturilor. bugete. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul. munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara. atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor. In consecinta. relatii publice. formare. pregatirea aperitivelor reci (entrée froide). împreuna cu directorul restaurantului. artist. trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa. va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale. în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul. recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. defineste politica comerciala a restaurantului.). Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii sai. management. de pasiune pentru meseria pe care o practica. gestionar.). indiferent de organizarea ierarhica a structurii. etc. savoir-faire comercial. buna derulare a serviciilor. si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada trebuie sa i se supuna. El este cel care. Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. Bucatarul sef este si un bun gestionar . pregateste mâncarea. sau. El este seful în bucatarie. respectând normele de igiena.de mâncare propuse . sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager. Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane în domeniul restauratiei. organizarea muncii. sa-si impuna marca. sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. un bun observator. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri. Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant. spalarea salatelor. Trebuie sa dea dovada de motivare. si o temeinica experienta de teren. El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor româneasca. supervizeaza cumpararea produselor. etc.

în consecinta volumul salariatilor. în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi. odata masa terminata. si cu atât mai mult în stress. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii pentru masa de prânz si 40 pentru cina. rapiditate. aduce nota de plata si încaseaza factura. se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa. muncesti mult. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. amabilitate. El va avea un program diferit de ceilalti angajati. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna. dar esti platit putin ». umor.entuziasmul sau va fi apreciat. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv. într-un spatiu mic. aseaza vesela. pentru a nu uita comanda în drum spre bucatarie. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza) si consacra regula « când esti ajutor de bucatar. Sala de restaurant este divizata în careuri. si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari. Calculul efectivelor nu este o afacere complicata. apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. serveste mâncarea. apropiere de client. în special cele din timpul dejunului. înveti mult. politica salariala. însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia. nivelul frecventei clientelei. Plongeur este persoana care va curata vesela. ele însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. si de spirit de echipa. el fiind cel care într-un fel vinde ceea ce este pregatit în bucatarie. dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit. preia comanda de la clientii asezati la « mesele lui ». facând naveta între sala de mese si bucatarie. începând programul la o ora dupa luarea dejunului si terminându-l dupa încheierea cinei. rezistenta. etc. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate. în total o suta de mese pe zi .

un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi • • • timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru. cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur.700 = 1. Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile = 82 zile de absente. o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei).925 = 4. care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant. care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului • • • • .086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28. cumulat. standarde de performanta sau de productie : • un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna). cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar.300/6. Detaliile de absente : • • • • • sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamânale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : • • • ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/13.300/27. cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în timpul unei zile de munca de 8 ore.02 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara : • 4 ospatari.850 = 2. prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore.04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28.numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada de 30 de zile în cursul anului si.

). etc. se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator : Director Bucatar sef ospatari Ajutor de bucatar Plongeur Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. asezarea în pagina. etc. Pe lânga salariul lunar se va acorda si prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii. Amenajamentul localului nostru este flexibil . Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei. decorul. cazul contrar fiind cel al închiderii restaurantului. botezuri. iar în ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti.Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii. în functie de necesitate. personalizarea unitatilor de servici (vesela. ospatarii. . muzica. aniversari. prezentarea felurilor de mâncare). 2. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza. însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara. dupa mâncarea oferita. si în cele din urma cartea de meniu (design.3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul.).

Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta.Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul. specifice culturii românesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii în care traim. nelasând clientului impresia de mediu taranesc românesc. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos : . cu sediul în România.

achizitionate tot de la Ethnoarta. Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material textil cu imprimeuri românesti. el fiind imprimat în urma unui model standard . ca de exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica. In ceea ce priveste vesela. o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc. Meniul va avea un design cu specific românesc. ca de exemplu : Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz. printr-o muzica româneasca de fundal. sau coferele în care se va servi apa. iar seara se va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica.Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti. orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans.

4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli. urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor.produse de buna calitate inovatie în meniuri .comunicare clara .noutate.nivel de notorietate în tehnici de fidelizare constructie .inovatie-produs traditional .animatii numeroase si variate . încercând a se face chiar reduceri pentru comenzi în cantitati mai mari.lipsa experientei în restaurant . prin urmare rezultat incert Resurse umane Produs .dezvoltarea accesului la internet Slabiciuni . 2.singurul restaurant etnic românesc în Bordeaux . 2. De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase.5 Analiza SWOT Forte Concept .elaborat de directorul restaurantului. Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate.ambianta-decor-primire .echipa pluridisciplinara .cartier central. popularitate de dovedit .noutatea conceptului.politica salariala motivanta .gama de meniuri echilibrate . comercial . dinamic.canale de comunicare reduse Comunicare Comercial Amplasare .prezenta concurentilor directi .

Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural. cei mai importanti sunt : Comité de Jumelage de la ville de Pessac. manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smântâna.CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de marketing. în care sunt prezentate aspecte . de asemenea. culturale. la o seceta prelungita. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de înfratire numara 25 de membri. furnizorii. publicul. economice.1. membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare românesti. o revista ce apare lunar. are ca si scop favorizarea schimburilor scolare. Având în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati. rezidenti la Pessac. o buna cunostere a particularitatilor românesti si numeroasele sejururi efectuate în România. iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. o greva incontrolabila. sejururi a delegatiilor oraselor înfratite. social. un alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati. In plus. a carei presedinta este Irina Dobre-Costa. Association Gironde-Roumanie. 3. Talence (la 3 km de Bordeaux). cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez . sub denumirea de Comitetul de înfratire si de prietenie intenationala. dintre care 3 români. concurentii.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii. juridic. 48 rue Odilon Redon. vizite. Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. politic. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale. 19. din România. sportive. sociale. 3. Maison des Associations. cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri. avenue Pierre Wiehn. românca rezidenta la Bordeaux. economic. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania). Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti.1 Clientii restaurantului. ea dispune si de o publicatie. universitare. Aceasta asociatie. cultural si tehnologic. ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt.

Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna. sa se integreze în societatea bordeleza. 8. Bordeaux. Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în . Centre de développement des echanges franco-roumaines. 126 rue Abbé de l'Epée. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva. Place Louis Barthou. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux. Diaspora româna de la Bordeaux. în limita celor 100 locuri disponibile. precum Craciunul. Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. etc. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005 de 20. prezentarea unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant. Bordeaux. Comitetul Bisericii ortodoxe române. folclorice. Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios. botezuri. sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-române. dar cu rugaciuni si cântari în limba româna. si sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. si organizarea de mese pentru saraci. liturghiile desfasurându-se în limba franceza. Programarile se vor face cu 24 ore înainte. iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. economice.culturale. Pastele. restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase. Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare. Bordeaux. hramul bisericii. Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte. pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile zilnice si organizarea de petreceri. nunti. este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza în lume. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna. Saint-Joseph. In acest caz. politice din România si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi. inserându-ne reclama pentru restaurant. dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana. Alliance Française. 58-60 rue Paul Louis Lande.

restaurantele din interiorul întreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrâni restaurante afectate altor colectivitati (armata. kebab de traditie orientala.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie). Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15.4 miliarde euro si peste 3. In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul urmator : produsele sunt de calitate si renume.parte.4 miliarde mese oferite pe an. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se « prospera de buna seama împreuna ». fapt pentru care va contacta periodic. Segmentarea restauratie colective este urmatoarea : • restaurante afectate locurilor de munca (cantine. tinând cont de faptul ca pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide. minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar. etc. cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit).2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani. fast-food. familisti sau nefamilisti. ea se segmenteaza în felul urmator : • . serviciile sunt remarcabile. dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti. vinurile sunt vechi si de renume.1. congregatii religioase. care de obicei servesc sandwicheries à la françaises. cu activitate profesionala diversa. ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei.1. însotiti de cartofi pai si apa gazoasa). pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului. prin telefon si prin e-mail clientii. 3. astazi.) restaurante independente • • • Restauratia comerciala : cu 3. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este. preturile sunt avantajoase. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune în farfurie.7 miliarde mese anuale oferite si 57. Publicul tinta îl constituie românii rezidenti la Bordeaux. cu traditie îndelungata.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba. fiind întotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai eficient solicitarile. posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. pizzeria. atât femei cât si barbati. închisori. 3.

50 44 . concurenta directa se prezinta în felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13. care a vizat preturile. Restauratia automatatica : este în plina crestere. inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro À la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette 1200-1430 1900-2300 1900-0200 20 30 17 16 18.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta. Segmentarea se prezinta astfel : • • • fast-food snack-bar pizzeria Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne).30 11 .15 10 .9011.• restaurante în lant Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului.7 miliarde euro. ce ofera si servicii de servire la fata locului. clientela tinta si orele de deschidere. clientul alegând între un restaurant american (exemplu.80meniul vegetarian 300 120 40 1200-1400 1930-2300 15-23 L'assiette du Vieux Saint Pierre - 1900-2300 23 9. Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2. iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese. marcând totodata o dezradacinare culturala. Cifra de afaceri este de 3.19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv români Mâncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite în fata clientului Mâncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase. McDonalds) si un fast-food hamburger.80-24 11. fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie.

igiena.50 6-11. mexicana Bucatarie irlandeza 1200-1400 1900-2300 30-45 - 1930-2300 1130-0200 19 - 12. Acestea sunt repartizate într-o maniera omogena.90 Meniu Locuri Tip de bucatarie Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le café japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana.90 100 50 Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific românesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie. fiscalitate. sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze. si din punct de vedere al numarului lor. livrare la domiciliu Bucatarie braziliana. pakistaneza Bucatarie italiana. servire rapida.9010. timp de lucru Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii Substituientii -distribuitorii de mâncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate în casa sau achizitionate din marele areale comerciale Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : .Orar Dejun Cina Pret euro À la carte 30 8. asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.

etc.chariot plateaux 2/2 AUCHAN Centre commercial Mériadeck FRANTA 22.Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale Foarte slaba Slaba x Medie Puternica Foarte puternica x x x x x x In concluzie.1.ustensile pentru gatit (oale. capace. Auchan. 3. Pe de o parte.ustensile de bucatarie (farfurii. etc. se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro. masina tocat. matura.A . Atac.chariot plateaux ½ . sticla.vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic.) . etc. furculite. pahare. tava. servetele. Tabloul furnizorilor este urmatorul : Denumire furnizor IKEA Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA Denumire produs . suprafetele de sol.) . etc. cântar.) . polonic. cratite. Lidl. storcator fructe. serpiere. 42000 St-Etienne SAINT-ROMAIN S.textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie. tirbuson. tesaturile. funduri. Leclerc. etc. etc. Champion.accesorii de bucatarie (cafetiera. trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante.) .) . cuptor micounde. etc. etc. linguri. este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora . Aglomeratia de restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat.) . pe de alta parte. platouri. Carrefour. ZI de Montreynaud. Rue Grignard. gratar.echipamente pentru menaj (manusi. lemn.) . aspirator.produse de curatat (vesela. Géant-Casino.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare.

Denumire furnizor Sediul FRANTA Denumire produs -chariot stockage -dérouleur pour housses -chariot à linge -collecteur à déchets SK130 GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA -aparate pentru spalat în bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit în bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier à frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata .

Bât. Béthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele DECO CENTRE HENRI JULIEN . -carte meniu A.Denumire furnizor Sediul Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE SOFINOR ZI de la Houssoye rue Ambroise paré Bois Grenier FRANTA mese de bucatarie dulap MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Châlons en Champagne FRANTA Parc Industriel. Rue Emile Zola. Bordeaux FRANTA -scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie ANCILIA -aparate si instalatie de iluminat COLORCOM 1 Rue Jules Isaac. Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16. -fier de calcat Montluçon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy. La rivière de Mansac.

Blanquefort Direction -apa potabila opérationnelle de l'Eau et de l'Assainissement. sare. rue Saint-Germain. pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune cu furnizorii. ZI.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi. pantofi. Craiova lemn. orez. fuste.Denumire furnizor BIOMIDI Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault. etc) -bauturi nealcoolice (sucuri. Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural SOCIÉTÉ DU GAZ 6. bonete. Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier. Toulouse FRANTA Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi. alte elemente traditionale românesti ROMANIA pentru decor PRODVINALCO S. plata facându-se în termen de 30 de zile. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. George Cosbuc.) CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons. masti traditionale din 319. -vin alb si rosu nr. -sculpturi din lemn. condimente. rue Pierre de Marie -electricitate Curie. Lormont pregatirea produselor culinare (faina.A URSUS Str. -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str. etc. nr. pantaloni. fructe MARCHÉ DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA 18. tricouri. Place Ravezies. legume. DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB 1. Bordeaux O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii. restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru . Bariera Valcii. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta. 257. etc. FRANTA zahar. ape minerale. sorturi.

modului de comercializare si al sigurantei. oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate. 3. curatenie si disciplina autoconsimtita. sporuri. Bordeaux 7. 3. cunoasterea limbii franceze. angajatii fiind motivati si exercitând o misiune eficienta. conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative. De asemenea se pot înregistra reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului.2. miscarea pentru protectia consumatorului.2 Macromediul de marketingului 3.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta. precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu. Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul. revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului. 20 minutes). promovarea valorilor si stimularea performantei.diferite perioade de timp. personalul propriu al firmei Mediile de comunicare în masa. crearea unei ambiante de ordine. 3.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. de asistenta sociala si îngrijire medicala. Personalul de recrutare este foarte atent în selectionarea viitorilor angajati. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant.1. crearea de conditii de munca rezonabile. concretizate în ziarele locale (de exemplu. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. Métro. Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la .1.

mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. kebab. O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber. adica în jur de 20. Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. Cina este servita împreuna cu familia. scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4. Aceasta înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. cartofi pai.2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si nu pe cantitate. menit a instaura un climat de încredere si convivacitate. . sandwich. Mai mult. atingând 12% în anul 2004. dejunul a devenit în Franta una din cele mai importante mese ale zilei. un parteneriat. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei. si-au însusit acest obicei à la française. Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu ianuarie 2006.7%. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. pizzeria. 3. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ». înainte de a semna un contract sau a încheia o afacere. în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala.restaurant.3%. rezidenti la Bordeaux. o anumita credinta religioasa. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor. Capitala mondiala a vinului. colegii se serviciu. « Mancarea buna » a devenit un subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor. Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat. Asadar. în sectorul secundar 10. nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe). prietenii. iar în sectorul tertiar 89%.4%. crescuta si educata într-un anumit registru moral. Bordeaux-ul numara 14. 117. fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru.000 producatori viticoli. consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta.000 de persoane afectate. anumite traditii culturale si obiceiuri de consum. Iar românii. apare ca un fapt natural.2.514 ha de vie. snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger.

s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. S-a ales aceasta forma întrucât nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati .3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala. Sémillon. institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica. Bordeaux este totodata si un oras industrial. peste 20. atât de aparare cât si spatiale . Trecând de la construirea primelor avioane Falcon. Malbec. Merlot. Petit Verdot. se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule. Amintim asadar întreprinderile Dassault. Cabernet Franc. Productia anuala este de 700 milioane de sticle. Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii. Safran si Thales. Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de întreprinderi. la arma Ariane servând pentru SNLE si M-51. farmaceutica (Sanofi-Aventis). Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon. Sauternes. Alt aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar. precum si industria agroalimentara (în special vinurile si baututile spirtoase).000 euro. persoana juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata.600 transporturi. manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4. Pauillac.2. Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural.1 tone de hidrocarburi).400 negocianti si o cifra de afacere de 14. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon. Functionarea ei este nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si anume în domeniul aeronauticii. Muscadelle. 3. în prezent.000 de persoane lucreaza în acest domeniu. Turismul este în plina crestere.5 miliarde de euro. Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1. Saint-Émilion. vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza. proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro. la cabinele de echipaj Airbus A380. cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37.

Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii. produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine. 259 et 262 du code rural. Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Dispozitiile de baza sunt : • le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971. fixant les prescriptions en matière d'hygiène concernant les denrées. • Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de « restaurant ». relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale le décret n° 91-409 du 26 avril 1991. iluminatul si instalatiile electrice. relative à l'hygiène des denrées alimentaires l'arrêté d'application du 9 mai 1995. precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului – localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea . Restaurantul nostru .000 euro). respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în încaperile de conservare si pregatire a hranei). reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor. aparatele pentru eliminare a fumului din încaperi. In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul de locuri este mai mic de 50. des eaux destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles • Alte texte : • la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993. à l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258. Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police.anonime era de 37. echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti). Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei.

aceasta formare dând dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. eliberarea licentei « restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate. fie al unui stat membru din Spatiul Economic European. fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor în localuri). ansamblul bauturilor din grupa III. în scopul consumului la fata locului. Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului. fie al unei tari ce a încheiat tratate de reciprocitate cu Franta). Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. cu precadere dupa intrarea României în Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez. Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului. în scopul consumului la fata locului. grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr. Afisarea preturilor . bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea.va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987. . modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990. Aceasta nu permite servirea bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. In cadrul licentei « restaurant » se disting : • la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea.6 ) • Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal. Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente « restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare în cadrul unor organisme delegate. Remarca : • în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul inclus .l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas. documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii. Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale.

si în toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. fie în timpul orelor de serviciu. fie începând cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. Afisarea în interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si în interior. sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla la a doua abatere). Remarca : • règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989. In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât la anumite ore din zi. Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002. • Afisarea în exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului.numele tarii (daca nasterea. In caz contrar. puse la dispozitia clientilor. impose aux restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002. pentru fiecare prestatie. Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda în valoare de 450 euro. pretul si mentiunea « bautura inclusa » sau « bautura neinclusa ».• carta de meniu trebuie sa cuprinda. impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat. Ea trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj. adica non-efervescente.500 euro (3. cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face într-o carte diferita de cea a meniului.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a doua abatere). ”sacrificat”. precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii. cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) . . Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si înselatorie. 40. Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala în valoare de 1. art. precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite. ”nascut si crescut”.

din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica. Respectarea legii EVIN. temperatura medie anuala fiind de 14. In centrul orasului.5°C . fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe Gironde). In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori. relative à la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului). In ceea ce priveste urbanistica.Respectarea orelor de deschidere. administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga societatea autorilor. la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991. si 20°C vara. cazând în jur de 150 zile pe an. departamentul Gironde.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului. aceasta facând obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 . precipitatiile sunt frecvente. regasita în numeroasele castele si imobile din oras. al 7-a este se afla . în 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41°C. Temperatura medie este de 3. cu exceptia amplasamentelor special amenajate. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic. cu o suprafata de 49. Orasul. caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de iarna si cele estivale. daca se doreste difuzarea de muzica în cadrul restaurantului. operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale. de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume. In acest context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998. a impus principiul interdictiei fumatului în locurile colective.2. în cantitati de 820 mm. Climatul bordelez este de tip oceanic. este traversat de fluviul Garonne. pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne. de clasa. în partea de sud-vest a Frantei. Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului 3. Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). Iernile sunt blânde iar verile calduroase . compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale.63 kmp. Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale.5°C iarna. uneori chiar si decizii municipale. în regiunea Aquitaine.

sectorul 8 – 38.453 locuitori.pe malul drept al fluviului. sectorul 4 – 30.5 km . rezidenti. l'Intendance si aleea Tourny. în 2004 si 2005. muncitori.855 locuitori. sectorul 6 – 27. iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran. precum si renumitele discoteci (asa numitele boîtes de nuit).31. Numarul strainilor în Bordeaux este de 24. Diaspora româna la Bordeaux însumeaza în jur de 850 locuitori. la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate. 32% casatorita. care taie orasul de la Vest la Est. care traverseaza orasul de la Nord la Sud.900 locuitori (conform recensamântului din 2004).948 locuitori. iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.184 locuitori. si anume Université Bordeaux 2.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229. 8% divortata. 3. iar la est cartierele mai sarace). Axa Sud-Est (cartierele Capucins.046. aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului. Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Hôtel de Ville). pe chei gasindu-se numeroase restaurante. Conform cercetarilor efectuate de INSEE. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne. Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau. sectorul 7 – 12. la care se mai adauga imigrantii clandestini care . sectorul 2 – 23. precum si societati comerciale de lux. fiecare având caracteristici specifice.707. 6% vaduva.634 locuitori. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe. Astfel. dintre care 46% barbati si 54% femei.993 locuitori. si strada Victor-Hugo. hoteluri si bistrouri. Saint-Michel.800 persoane. în cartierul Bastide. numarul de gospodarii era de 126.302 locuitori. Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24. Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti. 54% din populatie este celibatara.994 locuitori. Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1. prelungita cu podul Pierre. sectorul 5 – 25.2. someri si imigranti). Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. Saint-Croix) este locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta. axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei. sectorul 3 . fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. Din punct de vedere al starii civile.

. Hendaye.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la tehnologie. Arcachon. gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. de Spania prin autoruta A63. De asemenea. precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare. Bordeaux poseda si doua gari regionale. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport.antropologie. Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté urbaine de Bordeaux). Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56. pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii precum œnologie . Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse. Irun. Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux. 3. societate a grupului Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. Dax. de Toulouse prin autoruta A62. Din punct de vedere feroviar. orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER. Périgueux. Bordeaux este un nod rutier si autorutier important. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport. si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux.vinificatie si anthropologie .2. respectiv Association Gironde-Roumanie).muncesc pe piata la negru. Aeroportul a înregistrat un numar de 2. Clermont-Ferrand si Ventadour. de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de mese. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon .928.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri. de Nantes. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10. la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. Bordeaux-Mérignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada.143 locuitori si populatia din Talence în numar de 40.873 pasageri în 2004. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca în vacanta. facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. doua sectii de învatamânt renumite la Bordeaux). Pau. Bénauge si Saint-Louis. Lyon. Toulouse.

3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific românesc segment inexistent (noi suntem singurii în Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou. 12 linii de autobuz de noapte. inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex.cerinte de ridicare a nivelului performant Indicele de atentie acordat 10 Mediul demografic .linia B : Quinconces – Pessac .perspectiva relansarii economice . serviciu Créabus (autobuz la cerere. în special în weekend.intensificarea concurentei Mediul cultural . pizzeriile) Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. Aceasta retea deserveste publicul între orele 5 si 1 dimineata.tendinta de ridicare a 7 .scaderea consumului . 76 linii de autobuz de zi.presiuni pentru 8 .imigrarea contingentelor de majora populatie româna din Franta catre România Mediul economic .scaderea consumului . Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs Importanta asupra produsului . Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala.somajul în scadere majora majora moderata moderata moderata moderata 10 Mediul tehnologic . exotismn. linia C : Quinconces – Gare St Jean).cresterea cererii de tehnologie avansata .posibilitatea cresterii costurilor .îmbunatatirea calificarii si disciplinei în munca a utilizatorilor . o naveta electrica. solicitarea facându-se cu o ora înainte).

masuri pentru aplicabilitatea noilor norme .Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse Indicele de atentie acordat Mediul politiclegislativ Mediul natural .intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului 7 .noi reglementari în domeniul restauratiei majora .cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata 9 .

iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice românesti. Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei franceze (exemplu. 4. care dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai exotice. si atragerea unui numar cât mai mare de clienti.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice. precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local. sa cunoasca alteritatea. pe termen lung 300 locuri).2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor. Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc. sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai diferite. Aceasta se va încerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. suplimentarea numarului de locuri (în prezent 100. familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). . de data aceasta în Pessac (unde îsi are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati). iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu. cât mai noi si inovatoare. si diversificarea serviciilor oferite. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. cultura. oras în care relatiile franco-române au deja vechime. modul de viata al celorlalti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important. Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client.CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4. care ar putea practica preturi mai mici decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra. populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc. Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor.

CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca. salariul mare. mâncare echilibrata. 5. asteptari : servicii rapide. servicii remarcabile. zgomot. colegi. mâncare de calitate.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz Cadrele. staff-ul întreprinderilor. loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Muncitorii • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate. • • * Prin prescriptori se întelege aici persoanele. etc. exercita o influenta asupra alegerii restaurantului. vârsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni. în schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. salariul de baza. asociatiilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. asteptari : confort. salariul mediu. etc. sau comandarii unui anumit tip de mâncare . colegi. care prin recomandarile sau sfaturile lor. local neîngrijit comportament : rezervari dinainte. rezervarea celor mai bune mese • • • • • • Angajatii birourilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. preferinta pentru o anumita masa fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea. carta de fidelitate. colegi. etc. vârsta 25-60 ani motiv : pentru a mânca prescriptori : prieteni. vârsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni.

situate la o distanta mica de aproximativ 6km.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii • caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux. orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate 5. asteptari : servicii rapide. pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba • • • • • • • caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni. etc. mâncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului.• • • • asteptari : servicii rapide. familiile. colegi. sau în comunele din apropiere. respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni. Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni. etc. loc calm si simpatic obstacole : pretul. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot. asteptari : atmosfera calma si familiala. spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta. etc. lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate . pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Cupluri • • • • • • • caracteristici : cupluri din Bordeaux. colegi. colegi. mâncare echilibrata. Pessac sau Talence.

5. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor.3..2 Cina Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii : • Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra împreuna cu prietenii. incluzând aici si conceptul de a mânca bine. etc. la invitatia organizatorilor acestor petreceri. Restaurantul este locul de distractie a lor. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de mâncare. o masa copioasa. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului. cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. pentru ei. dupa-amiaza si seara. am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim serviciile. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori. • • • Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente. situatia se prezinta în felul urmator : • Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii. si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. 5. Mergând la restaurant. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide . Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a încerca noutatile culinare. motivatii si obiceiuri. totul pentru un prêt rezonabil. Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. fara a fi nevoiti sa plateasca atât. . fara a fi ostili noutatilor culinare. le place sa deguste mâncarurile traditionale. ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant.5. precum nunti.1 Dejunul Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii.3. locul de întâlnire a prietenilor. si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva. dar si aici. ei manânca ce vor si la orice ora vor. botezuri. diferite specialitati etnice culinare.

Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune. cantinele scolare). iar pretul nu reprezinta un impediment. complet. . De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit.• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor momente agreabile în sânul familiei lor. Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa. • Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei.

6. Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid ».CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru. ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). cealalata pentru familisti (la cina). prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz).1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. 6. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti. entrée froide ou chaude. dessert et café. iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment. plat principal. à la carte sau meniu. Meniul va cuprinde apéritif. precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta. Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza în continuare mixul de marketing.2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare. incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în domeniul serviciilor. Apéritif : ✔ eau de vie (tuica) Entrées froides ou chaudes : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gelée de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta) . însotita si de o reducere de pret în raport cu piata concurentiala.

chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi Boissons : ✔ ✔ ✔ ✔ apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere româneasca Ursus .✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare) Plats : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet panés (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brânza) rôti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumées. de l'ail et des cornichons (muschi împanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grillées faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) purée d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragoût pimenté (tocana) ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national) Desserts : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ tarte au fromage (placinta cu brânza) noir et blanc (negresa) gâteaux aux pommes (placinta de mere) crêpes roumaines (clatite) brioche avec noix.

mâncaruri usoare si brânzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste. buchet fin carne rosie si brânzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta. organizarea de serate românesti. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Alte servicii oferite sunt cele de animatii. bine racit utilizare carne alba si peste utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor utilizare carne alba si peste. fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin. mâncaruri usoare si brânzeturi utilizare vin pt. botez. etc. catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin. probabil si miniconcursuri de dans. . mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic utilizare carne alba si peste. desert.✔ vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin. persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent. zi nastere. mâncaruri usoare si brânzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste.

Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit. Aperitivul va avea un pret de 0. etc.70 euro cost entrée : 1.70 euro. dupa fixarea nivelului marjei.35 cost café : 0. depinzând de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa). prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret. Vom determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare.5 euro (fara tva si is) Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro. In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii. scopul fiind atragerea clientului. iar desertul se va situa între 3 si 5 euro. saramura de peste va costa 14 euro. Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro. acestea urmând a fi adaugate ulterior.60 euro cost : 9. Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost entrée : 1.09 euro (fara tva si impozit pe societate – is) Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost apéritif : 0. La început se va opta pentru un pret psihologic.3 euro cost : 7.69 euro cost café : 0.3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective.50 euro cost desert : 1.6.65 euro cost plat : 3.10 euro cost dessert : 2. dupa care se va . Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul.50 euro cost plat chaude : 2.).10 euro cost comercial : 1. iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam.10 euro cost comercial : 1.

reviste.13 Meniu seara : 13.5 euro + tva 2. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic.72 is : 10.5 – 11.72 = 1.5 – 9.6 mn : 13. Bordeaux 7.2 detalii : tva : 13.94 6.5 – 7. marja neta 0. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari. si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului publicitar.6 = 1.). ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri. precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul oferit seara).22 = 1. iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs. promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse. afise. Determinarea preturilor : Meniu prânz : 10.78 .8/3 = 0.56) marja neta 1. Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune.22 – 0.69/3 = 0. Métro).5/1. . Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru.2 Cafea : pret vânzare 1.09 euro + tva 1. cinema. In ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în Bordeaux (20 minutes.22 + is 0.28 .4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta.56 mn : 10.10. vom exclude înca de la început reclama la televizor si în cinematografe.09 – 1.196 = 8. Vom apela asadar la promotii. asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei.5 – 9.5/1. In consecinta.72 + is 0.28 = 2.09 – 1.5 – 2.5 – 8. radio. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele non-media. inclusiv de români. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic românesc.5 (cost 9. presa cotidiana.renunta treptat la aceasta strategie.72 . cost 0.196 = 11.5 (cost 7.0.22 is : 13. clara si argumentata.78 = 1. etc. 10.80.6) marja neta 1. Se va apela la posturile de radio locale.5 – 7. întocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar. scris pe o tabla. 13.5 – 2.13 detalii : tva : 10.56 = 1.

Se va crea totodata si un site internet al restaurantului. si produsele. unde va fi prezentat restaurantul. singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hârtie. personalul.fr. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare. zi în care se pregatesc si se degusta mâncaruri din diferite tari. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru. eveniment organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux.savoureuseroumanie. www. cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului. . incluzând chiar retete culinare.

850 1.000 50.850 80.500 500 500 500 80. EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.000 81.000 80. Cifra de afaceri previzionata si alte produse : .850 1. de 5-10 ani. pentru care se prevede o rambursare pe termen lung.850 30.000 Nevoile pentru fondul de rulment Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit Sold € 111.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184 Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier Sold € 80.000 10. concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de împrumuturi.000 15.CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA.000 Furnizorii – cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii – cumparari imobilizari Observând structura datoriilor de mai sus.000 80.000 5.000 30.

230 € 181.428 € 156.000 € 150.110 € Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi.062 € 349.5 936 € 283 264. locatii de gestiune si chirii 30.000 € 110.975 € Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.500 € 20.000 € 500 € 8.238 € 307.820 € 8.890 € 20.500 € 1000 € 500 € 8.969 € 31.238 € 12.000 € 20.000 € 60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate 60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente.000 € 1.600 € 5.000 € 156.5 13.666 € Ipoteza de mijloc 80 10.261 € 9. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.888 € 11.000 € 125.400 € 600 € 4.000 € 1.Ipoteza de baza Nr.000 € .888 € 264.400 € 8.630 € 3.062 € 349.261 € 661 € 4.000 € 111.000 € 1.000 € 500 € 9.5 702 € 283 198. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii – restaurant Prestari servicii . iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si masa de seara.200 € 3. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10.780 € 5.891 € 123. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prânz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr.550 € An 2 An 3 307.800 € 30.5 13.170 € 283 331.000 € 155. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata.bauturi An 1 264.500 € 130.820 € 630 € 4.410 € 3.888 € Ipoteza ideala 100 10.7051 € 13.5 1.028 € 131.5 13.

De asemenea.250 € 250 € 6.000 € 450 € 1050 € 610 € 410 € 200 € 86.031 € 28.888 € 307.000 € 3. trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari .000 € 10.100 € 700 € 6.62% .000 € 56.285 € 27.500 € 3. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.250 € 250 € 6.Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare Denumire Cheltuieli de întretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele An 1 400 € 400 € 550 € 400 € 150 € An 2 400 € 490 € 500 € 350 € 150 € An 3 10.800 € 3.28% %CA 100% 50.360 € 25.100 € 11.832 € 11.062 € 349.700 € 620 € 6.000 € 0€ 6.273 € 309.000 € 68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL 253.000 € 3. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264.428 € 131.460 € 120.789 € 39.000 € 10.238 € O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate.031 € 58.320 € 2.083 € 52.37% 49.888 € 133.800 € 3.528 € 281.406 € 264.000 € 79.000 € 27.000 € 84.000 € 500 € 6.360 € 4.

2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J. lenjeriei. luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare Faza organizationala II (ziua J. luna 12 luni-6 luni) • • • • • • • • echiparea restaurantului (bucatarie. mobilier. 18 luni/12 luni) • • • studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti) program general de vânzari autorizatie administrativa • • • • • • • • • • Faza organizationala I (ziua J.7. sala de mese. organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi. vestiare. etc) achizitia uniformelor. 6 luni-3luni) • • • stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice . etc. vesela.

cartilor de bauturi) ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor. primire. etc. accident. calculator ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri. etc. degustari.• • • • • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de « respect al mediului » Faza de lansare (ziua J. pentru sala de mese : serviciu de simulare. receptia marfurilor perisabile . exercitii tehnice. 1 luna-10 zile) • • • • • Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat.) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea • • Faza de pre-deschidere (ziua J. 3 luni-1 luna) • • • negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vânzare definitive distribuirea uniformelor Faza de deschidere • • ziua J – 10 curs pentru toate cadrele ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor. critici ziua J – 2 retusuri • • • • • • • . repetitie utilizate echipament. computerelor) ziua J – 8 curs « securitate » (furt. masinilor. cunoasterea meniurilor. incendiu) ziua J – 7 curs « previziune vânzari » ziua J – 6 zi libera ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte. masini. aparate. vandalism. regulament intern.

analiza punctelor slabe din ziua precedenta. adaptarea ritmului de lucru. multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului.• • • ziua J – 1 decorare florara. ½ zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala. primul check-up al restaurantului • . corectari imediate si necesare. repetitie. planing-ul zilei.

Anexa nr. harta administrativa : sectoare si cartiere . 1 Bordeaux.

4 Amplasarea concurentei .Anexa nr.

care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom.6 Categorii de licente Natura licentei Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa. aperitive pe baza de vin. 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale. infuzii. cu exceptia celor interzise comercializarii Licenta pentru grupul I Licenta pentru grupul II Licenta pentru grupa III Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice . poiré. Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin. crème de cassis. alcooluri provenind de la distilarea vinurilor. ceai. limonada. hydromel. suc de fructe si legume fermentate comportând 1. cafea. 2. lapte. vinuri dulci naturale. cidre. bere. suc de fructe sau legume nefermentat sau cu început de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1. sirop. lichioruri de capsuni. vinuri licoroase. tuica. afine.Anexa nr. lichioruri îndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice. 2°. cirese. etc. zmeura. altele decât cela care apartin grupei II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful