Plan de Marketing - Deschiderea Unui Restaurant

Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing în turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor în Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul în proportie de 13% în oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie în mâna ... voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor în Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului – efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi înmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii. 1. detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si virate într-un cont deschis pe numele societatii înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc înregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert. gestionarea timpului de lucru. sediul. clientela orientându-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. consum si antifrauda. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux. Aceasta criza care a generat o scadere a încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii. institutie competenta în domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. si de dificultatile cu care se confrunta în ceea ce priveste recrutarea personalului. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele : • • • • domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS). natura aporturilor. capitalul social. ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8 zile de la receptia lor. de exemplu în cazul licentelor pentru bautura. ziarul în care s-a facut anuntul • • • • . forma. dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor. obiectul de activitate. cladirea restaurantului.lanturile de restaurante. a simtit într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi. amenajarile interioare. fie la casa de depuneri si consemnari. durata. fie la banca.

chitantier. atestatul sediului societatii • realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale.) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : • • cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60.29 euro. etc.sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar. aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai. registru de cumparari. cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia. registru de vânzari. . dispozitii. cartea mare. cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal.

Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500 locuri. cartier în centrul Bordeaux-ului. 2. Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate. pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine. mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16. Parking Camille Jullian – 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate. 45. In consecinta. va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. 22. cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est. 4. 50 EXP. în plina zona comerciala.1 Situatia geografica. el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. 15. facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. si linia B care îl traverseaza de la Nord la Sud) . Când restaurantul este nou. 52. Parking Tourny – 1005 locuri. Un restaurant amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat întrun centru comercial. Parking Victor Hugo – 740 locuri. Asadar. posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante). 50. decât comunicarea. Din punct de vedere al transportului în comun. Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau. 51.CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei. Parking Grands Hommes – 458 locuri. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée Reclus. . Parking L'Hôte – 101 locuri. tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces. Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital. mai curând reclama de la gura la gura. Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice. un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida. 48. 23.

1. Directia de urbanistica. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde. Toata aceasta mica lume traieste ore intense. Directia de dezvoltare economica. Institutul de politie Bordeaux. Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. Muzeul Beaux-Arts. Primaria. analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat concurentei. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. spalatorii de vesela (plongeur). Grand-Théâtre. care în acelasi timp este si patronul restaurantului. administrative. Asta explica si faptul ca în bucatarie : « toata lumea la furnale! ». stabileste meniul si preturile aferente felurilor . în caldura si zgomot de vesela. In ceea ce priveste domeniul restauratie. In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. Sala Consiliului Municipal.2. Centrul vamal Bordeaux. Directia de servicii fiscale. In bucatarie întâlnim bucatarii. portuare. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile. comerciale. Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine. Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine.2 Situatia cantitativa si calitativa Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale. foarte ierahizata. Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Teatrul Fémina. Camera de comert si industrie Bordeaux. Ateneul municipal. Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor. Rectoratul academiei Bordeaux. Directia educatiei si familiei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. apoi în ordine descrescatoare. Muzeul de Arte contemporane. Muzeul Aquitaine. este înainte de toate un gestionar. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului. Portul autonom Bordeaux. asteapta cu nerabdare farfuria sa. 2. In frunte. bucatarii sefi. Muzeul Arts-Déco. Directia de tineret si sport. care asezat la masa la câtiva metri. culturale. Consiliul departamental al justitiei. Directorul restaurantului. ajutorul de bucatar. Directia de achizitii si marfuri. Directia de igiena si sanatate. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale. In spatele « furnalelor » este prezenta o întreaga echipa. adesea denumita brigada. dar nu numai. servitorii.

). Cu toate acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane în domeniul restauratiei.). pregatirea aperitivelor reci (entrée froide). trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile. si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada trebuie sa i se supuna. Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii sai. recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Trebuie sa dea dovada de motivare. . formare. planificari. Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant. pregatirea garniturilor. sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. indiferent de organizarea ierarhica a structurii.de mâncare propuse . atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri. un fin ascultator. pe umerii lui sta reputatia restaurantului. management. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare. Sub ordinele bucatarului sef. buna derulare a serviciilor. în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul. Bucatarul sef este si un bun gestionar . supervizeaza cumpararea produselor. împreuna cu directorul restaurantului. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul. Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa. El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. si o temeinica experienta de teren. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager. gestionar. savoir-faire comercial. un bun observator. Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. sa-si impuna marca. El este seful în bucatarie. bugete. etc. Chiar daca va face erori. sau. spalarea salatelor. etc. el trebuie sa fie tot timpul inovator. sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor româneasca. Bucatarul sef este totodata si un artist . de pasiune pentru meseria pe care o practica. In consecinta. respectând normele de igiena. pregateste mâncarea. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune. organizarea muncii. din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. relatii umane. si în domeniul personalului (drepturi. relatii publice. curatarea legumelor. artist. munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara. El este cel care. va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale. defineste politica comerciala a restaurantului.

în total o suta de mese pe zi . si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. în consecinta volumul salariatilor. pentru a nu uita comanda în drum spre bucatarie. rezistenta. amabilitate. însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia. Plongeur este persoana care va curata vesela. se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa. începând programul la o ora dupa luarea dejunului si terminându-l dupa încheierea cinei. serveste mâncarea. într-un spatiu mic. politica salariala.entuziasmul sau va fi apreciat. facând naveta între sala de mese si bucatarie. preia comanda de la clientii asezati la « mesele lui ». Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa. în special cele din timpul dejunului. aseaza vesela. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv. Sala de restaurant este divizata în careuri. în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima. ele însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. etc. si de spirit de echipa. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. apropiere de client. dar esti platit putin ». Calculul efectivelor nu este o afacere complicata. El va avea un program diferit de ceilalti angajati. apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna. umor. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit. odata masa terminata. înveti mult. si cu atât mai mult în stress. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza) si consacra regula « când esti ajutor de bucatar. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii pentru masa de prânz si 40 pentru cina. rapiditate. dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. el fiind cel care într-un fel vinde ceea ce este pregatit în bucatarie. nivelul frecventei clientelei. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari. aduce nota de plata si încaseaza factura. muncesti mult.

925 = 4. Detaliile de absente : • • • • • sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamânale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : • • • ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28. un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore.300/13.300/27.04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28.850 = 2. care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant.300/6. standarde de performanta sau de productie : • un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna).700 = 1. cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în timpul unei zile de munca de 8 ore. cumulat. un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi • • • timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru. prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur.numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada de 30 de zile în cursul anului si. cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef. Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile = 82 zile de absente. o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei). care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului • • • • .02 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara : • 4 ospatari.

). dupa mâncarea oferita. asezarea în pagina. el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii. iar în ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti.3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul. etc. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza. ospatarii. decorul. si în cele din urma cartea de meniu (design. aniversari. cazul contrar fiind cel al închiderii restaurantului. 2. botezuri.). Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator : Director Bucatar sef ospatari Ajutor de bucatar Plongeur Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. în functie de necesitate. Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei. personalizarea unitatilor de servici (vesela. . prezentarea felurilor de mâncare). etc. însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara. se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire. Amenajamentul localului nostru este flexibil . Pe lânga salariul lunar se va acorda si prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. muzica.Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii.

cu sediul în România.Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta. nelasând clientului impresia de mediu taranesc românesc. specifice culturii românesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii în care traim. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos : .

orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans. el fiind imprimat în urma unui model standard . In ceea ce priveste vesela. ca de exemplu : Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz. ca de exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica.Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti. Meniul va avea un design cu specific românesc. Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material textil cu imprimeuri românesti. printr-o muzica româneasca de fundal. achizitionate tot de la Ethnoarta. sau coferele în care se va servi apa. iar seara se va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica. o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc.

nivel de notorietate în tehnici de fidelizare constructie .cartier central.5 Analiza SWOT Forte Concept . 2.noutatea conceptului.singurul restaurant etnic românesc în Bordeaux .4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli. prin urmare rezultat incert Resurse umane Produs .lipsa experientei în restaurant .animatii numeroase si variate .canale de comunicare reduse Comunicare Comercial Amplasare . popularitate de dovedit .echipa pluridisciplinara .inovatie-produs traditional .politica salariala motivanta . dinamic. urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor.prezenta concurentilor directi . 2.gama de meniuri echilibrate .comunicare clara .dezvoltarea accesului la internet Slabiciuni .produse de buna calitate inovatie în meniuri . încercând a se face chiar reduceri pentru comenzi în cantitati mai mari. comercial . Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate. De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase.ambianta-decor-primire .noutate.elaborat de directorul restaurantului.

Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de înfratire numara 25 de membri. 19. ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt. are ca si scop favorizarea schimburilor scolare. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania). concurentii. românca rezidenta la Bordeaux. membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare românesti. un alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati. avenue Pierre Wiehn. 3. sportive. cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri. Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti. cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez . economic. sejururi a delegatiilor oraselor înfratite. manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smântâna. a carei presedinta este Irina Dobre-Costa. cultural si tehnologic. o greva incontrolabila.CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de marketing. o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural. vizite. la o seceta prelungita. juridic. de asemenea. Talence (la 3 km de Bordeaux). Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. 3. din România. culturale. 48 rue Odilon Redon. o revista ce apare lunar. dintre care 3 români. universitare. în care sunt prezentate aspecte .1. Maison des Associations.1 Clientii restaurantului. politic. economice. furnizorii. sub denumirea de Comitetul de înfratire si de prietenie intenationala. o buna cunostere a particularitatilor românesti si numeroasele sejururi efectuate în România. ea dispune si de o publicatie. sociale. In plus. publicul. cei mai importanti sunt : Comité de Jumelage de la ville de Pessac.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii. Având în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati. Association Gironde-Roumanie. Aceasta asociatie. rezidenti la Pessac. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale. social.

Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux. restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase. Centre de développement des echanges franco-roumaines. Diaspora româna de la Bordeaux. prezentarea unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant. Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios. iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. dar cu rugaciuni si cântari în limba româna.culturale. inserându-ne reclama pentru restaurant. etc. dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. In acest caz. pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile zilnice si organizarea de petreceri. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005 de 20. Alliance Française. nunti. 58-60 rue Paul Louis Lande. hramul bisericii. economice. botezuri. precum Craciunul. este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza în lume. Saint-Joseph. 8. 126 rue Abbé de l'Epée. folclorice. Bordeaux. Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în . Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte. Pastele. Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna. si sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. Place Louis Barthou. Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare. Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. Comitetul Bisericii ortodoxe române. liturghiile desfasurându-se în limba franceza. sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana. sa se integreze în societatea bordeleza. Programarile se vor face cu 24 ore înainte. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna. Bordeaux. în limita celor 100 locuri disponibile. sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-române. si organizarea de mese pentru saraci. Bordeaux. politice din România si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva.

cu activitate profesionala diversa. care de obicei servesc sandwicheries à la françaises. Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15. ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. însotiti de cartofi pai si apa gazoasa). închisori.4 miliarde euro si peste 3.parte. In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul urmator : produsele sunt de calitate si renume. fast-food. dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti. astazi. pizzeria. posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor.) restaurante independente • • • Restauratia comerciala : cu 3. preturile sunt avantajoase. Segmentarea restauratie colective este urmatoarea : • restaurante afectate locurilor de munca (cantine.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie). Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se « prospera de buna seama împreuna ». pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului.1. 3. minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este. atât femei cât si barbati. tinând cont de faptul ca pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide. fiind întotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai eficient solicitarile. cu traditie îndelungata. serviciile sunt remarcabile. vinurile sunt vechi si de renume. Publicul tinta îl constituie românii rezidenti la Bordeaux. prin telefon si prin e-mail clientii. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune în farfurie. familisti sau nefamilisti. fapt pentru care va contacta periodic.1.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani. 3. congregatii religioase.7 miliarde mese anuale oferite si 57. etc.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba.4 miliarde mese oferite pe an. restaurantele din interiorul întreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrâni restaurante afectate altor colectivitati (armata. kebab de traditie orientala. ea se segmenteaza în felul urmator : • . cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit).

iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese.9011. fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie.80-24 11.80meniul vegetarian 300 120 40 1200-1400 1930-2300 15-23 L'assiette du Vieux Saint Pierre - 1900-2300 23 9.• restaurante în lant Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului. Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2. Segmentarea se prezinta astfel : • • • fast-food snack-bar pizzeria Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne). McDonalds) si un fast-food hamburger. Restauratia automatatica : este în plina crestere.50 44 .19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv români Mâncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite în fata clientului Mâncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase.30 11 .15 10 . ce ofera si servicii de servire la fata locului.7 miliarde euro. care a vizat preturile. clientul alegând între un restaurant american (exemplu. Cifra de afaceri este de 3. inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro À la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette 1200-1430 1900-2300 1900-0200 20 30 17 16 18. concurenta directa se prezinta în felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta. marcând totodata o dezradacinare culturala. clientela tinta si orele de deschidere.

timp de lucru Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii Substituientii -distribuitorii de mâncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate în casa sau achizitionate din marele areale comerciale Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : . asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza. mexicana Bucatarie irlandeza 1200-1400 1900-2300 30-45 - 1930-2300 1130-0200 19 - 12. servire rapida. pakistaneza Bucatarie italiana. fiscalitate. Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific românesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie.Orar Dejun Cina Pret euro À la carte 30 8.50 6-11.90 100 50 Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante.90 Meniu Locuri Tip de bucatarie Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le café japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana. si din punct de vedere al numarului lor. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.9010. livrare la domiciliu Bucatarie braziliana. sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze. igiena. Acestea sunt repartizate într-o maniera omogena.

) . cuptor micounde.1.Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale Foarte slaba Slaba x Medie Puternica Foarte puternica x x x x x x In concluzie. suprafetele de sol. Lidl.ustensile pentru gatit (oale.) . 42000 St-Etienne SAINT-ROMAIN S. tava. Auchan. etc. Champion.textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie.) . Atac. etc. servetele.produse de curatat (vesela. ZI de Montreynaud. funduri. 3. tesaturile. matura. Géant-Casino.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. linguri. etc. etc.chariot plateaux ½ . furculite. capace. pe de alta parte. trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. cântar. polonic. cratite.) .) . Carrefour. masina tocat.accesorii de bucatarie (cafetiera. etc. Rue Grignard.echipamente pentru menaj (manusi. etc.A . aspirator. se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro. Leclerc. gratar. storcator fructe.ustensile de bucatarie (farfurii.chariot plateaux 2/2 AUCHAN Centre commercial Mériadeck FRANTA 22. etc. Aglomeratia de restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat. tirbuson.vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic. lemn. serpiere. Pe de o parte. etc. pahare. sticla.) . platouri. Tabloul furnizorilor este urmatorul : Denumire furnizor IKEA Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA Denumire produs . este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora .) .

Denumire furnizor Sediul FRANTA Denumire produs -chariot stockage -dérouleur pour housses -chariot à linge -collecteur à déchets SK130 GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA -aparate pentru spalat în bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit în bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier à frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata .

Bordeaux FRANTA -scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie ANCILIA -aparate si instalatie de iluminat COLORCOM 1 Rue Jules Isaac. -fier de calcat Montluçon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy. Béthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele DECO CENTRE HENRI JULIEN . -carte meniu A. Rue Emile Zola.Denumire furnizor Sediul Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE SOFINOR ZI de la Houssoye rue Ambroise paré Bois Grenier FRANTA mese de bucatarie dulap MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Châlons en Champagne FRANTA Parc Industriel. Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16. La rivière de Mansac. Bât.

legume. etc.A URSUS Str. Blanquefort Direction -apa potabila opérationnelle de l'Eau et de l'Assainissement. Craiova lemn. rue Saint-Germain.Denumire furnizor BIOMIDI Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault. rue Pierre de Marie -electricitate Curie. -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str. pantaloni. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune cu furnizorii. etc) -bauturi nealcoolice (sucuri. Toulouse FRANTA Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi. etc. George Cosbuc. tricouri. sare. FRANTA zahar. bonete. fuste. Place Ravezies. condimente. Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural SOCIÉTÉ DU GAZ 6. plata facându-se în termen de 30 de zile. Bordeaux O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii. -vin alb si rosu nr.) CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons. masti traditionale din 319. Bariera Valcii.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi. ZI. sorturi. ape minerale. -sculpturi din lemn. fructe MARCHÉ DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA 18. DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB 1. 257. Lormont pregatirea produselor culinare (faina. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta. pantofi. nr. restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru . alte elemente traditionale românesti ROMANIA pentru decor PRODVINALCO S. Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier. pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. orez.

Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa. promovarea valorilor si stimularea performantei.1. De asemenea se pot înregistra reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs. concretizate în ziarele locale (de exemplu. 20 minutes). cunoasterea limbii franceze. Personalul de recrutare este foarte atent în selectionarea viitorilor angajati. crearea unei ambiante de ordine.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului. 3. conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar. revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului. oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate. Métro.diferite perioade de timp. sporuri. 3. modului de comercializare si al sigurantei.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. Bordeaux 7.2. precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu.1. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant. crearea de conditii de munca rezonabile. Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la . Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul. miscarea pentru protectia consumatorului. curatenie si disciplina autoconsimtita.2 Macromediul de marketingului 3. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative. 3. personalul propriu al firmei Mediile de comunicare în masa. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii. de asistenta sociala si îngrijire medicala. angajatii fiind motivati si exercitând o misiune eficienta.

dejunul a devenit în Franta una din cele mai importante mese ale zilei. Capitala mondiala a vinului. pizzeria. sandwich. menit a instaura un climat de încredere si convivacitate. anumite traditii culturale si obiceiuri de consum. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ».2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar.000 producatori viticoli. O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber. Mai mult. 3. kebab. Bordeaux-ul numara 14. Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat. iar în sectorul tertiar 89%. rezidenti la Bordeaux. nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe). Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei.000 de persoane afectate. apare ca un fapt natural. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si nu pe cantitate. . crescuta si educata într-un anumit registru moral. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food.restaurant. un parteneriat. Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu ianuarie 2006. Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. si-au însusit acest obicei à la française. fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0.2.3%. Cina este servita împreuna cu familia.514 ha de vie. atingând 12% în anul 2004. snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger. Aceasta înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. adica în jur de 20. consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta.4%. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor. cartofi pai. în sectorul secundar 10. înainte de a semna un contract sau a încheia o afacere. în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala. « Mancarea buna » a devenit un subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor. prietenii. 117. Iar românii. mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. Asadar. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. colegii se serviciu.7%. scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4. o anumita credinta religioasa.

3. la cabinele de echipaj Airbus A380. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon. manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4. Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Saint-Émilion. Muscadelle. Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de întreprinderi. Cabernet Franc.000 euro.000 de persoane lucreaza în acest domeniu. Sauternes. orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si anume în domeniul aeronauticii. Petit Verdot. la arma Ariane servând pentru SNLE si M-51. farmaceutica (Sanofi-Aventis).600 transporturi. Malbec. Sémillon. O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica. precum si industria agroalimentara (în special vinurile si baututile spirtoase). cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37. Safran si Thales.5 miliarde de euro. Turismul este în plina crestere. persoana juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata. s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. S-a ales aceasta forma întrucât nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati . peste 20. Pauillac. Amintim asadar întreprinderile Dassault. Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural.400 negocianti si o cifra de afacere de 14.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala. Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii. Productia anuala este de 700 milioane de sticle. Alt aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar. vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. în prezent. proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro. Bordeaux este totodata si un oras industrial. Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1. Trecând de la construirea primelor avioane Falcon.1 tone de hidrocarburi). institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. atât de aparare cât si spatiale . Functionarea ei este nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon. Merlot.2. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza. se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule.

iluminatul si instalatiile electrice. relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale le décret n° 91-409 du 26 avril 1991. Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police. relative à l'hygiène des denrées alimentaires l'arrêté d'application du 9 mai 1995. 259 et 262 du code rural. aparatele pentru eliminare a fumului din încaperi. des eaux destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles • Alte texte : • la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993. amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în încaperile de conservare si pregatire a hranei). fixant les prescriptions en matière d'hygiène concernant les denrées. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei.000 euro). Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii. • Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de « restaurant ». à l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258. Dispozitiile de baza sunt : • le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971. respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul de locuri este mai mic de 50. Restaurantul nostru . Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului – localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea . reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor. produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine. echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti).anonime era de 37.

eliberarea licentei « restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate. Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente « restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare în cadrul unor organisme delegate. aceasta formare dând dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. . Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. în scopul consumului la fata locului. fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor în localuri). Remarca : • în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul inclus . In cadrul licentei « restaurant » se disting : • la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea. modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990.l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas. Afisarea preturilor . denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987.va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant).6 ) • Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor. Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului. ansamblul bauturilor din grupa III. cu precadere dupa intrarea României în Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez. bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea. fie al unui stat membru din Spatiul Economic European. Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Aceasta nu permite servirea bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr. documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii. fie al unei tari ce a încheiat tratate de reciprocitate cu Franta). în scopul consumului la fata locului. Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal.

Remarca : • règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989. impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). pentru fiecare prestatie. Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002. sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla la a doua abatere). 40. pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face într-o carte diferita de cea a meniului. Ea trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj.500 euro (3. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda în valoare de 450 euro. fie în timpul orelor de serviciu. Afisarea în interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si în interior. adica non-efervescente. si în toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât la anumite ore din zi. . precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite. ”nascut si crescut”.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a doua abatere). In caz contrar. art.• carta de meniu trebuie sa cuprinda. ”sacrificat”. impose aux restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002. cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea. cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) . Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si înselatorie. puse la dispozitia clientilor. fie începând cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. • Afisarea în exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului.numele tarii (daca nasterea. pretul si mentiunea « bautura inclusa » sau « bautura neinclusa ». Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala în valoare de 1. aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat. precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii.

63 kmp. Climatul bordelez este de tip oceanic.5°C . operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale. aceasta facând obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 . la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991. Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). în partea de sud-vest a Frantei. cu o suprafata de 49. Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. departamentul Gironde. fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe Gironde). caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de iarna si cele estivale. precipitatiile sunt frecvente. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori. în cantitati de 820 mm.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului.2. relative à la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului). orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale. Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne. In centrul orasului. administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga societatea autorilor. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic. In acest context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998. Respectarea legii EVIN. a impus principiul interdictiei fumatului în locurile colective. pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). este traversat de fluviul Garonne. daca se doreste difuzarea de muzica în cadrul restaurantului. Iernile sunt blânde iar verile calduroase . si 20°C vara. regasita în numeroasele castele si imobile din oras. care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului 3. din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica. cazând în jur de 150 zile pe an.Respectarea orelor de deschidere. uneori chiar si decizii municipale. de clasa. Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale. Temperatura medie este de 3.5°C iarna. de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume. compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. al 7-a este se afla . Orasul. In ceea ce priveste urbanistica. în regiunea Aquitaine. temperatura medie anuala fiind de 14. în 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41°C. cu exceptia amplasamentelor special amenajate.

dintre care 46% barbati si 54% femei. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe.2.302 locuitori. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau.5 km . prelungita cu podul Pierre. sectorul 6 – 27.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229. Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Hôtel de Ville).046. Saint-Croix) este locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta. în cartierul Bastide. someri si imigranti). care taie orasul de la Vest la Est. Din punct de vedere al starii civile. 32% casatorita. sectorul 4 – 30. Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1. rezidenti. fiecare având caracteristici specifice. Astfel. aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului.948 locuitori.634 locuitori. precum si renumitele discoteci (asa numitele boîtes de nuit). Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne. sectorul 5 – 25. sectorul 2 – 23. Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24. fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc.453 locuitori.800 persoane. care traverseaza orasul de la Nord la Sud. numarul de gospodarii era de 126. sectorul 3 . 8% divortata. sectorul 8 – 38.707. iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran. 54% din populatie este celibatara. si anume Université Bordeaux 2.184 locuitori. 3. muncitori. 6% vaduva. sectorul 7 – 12. Axa Sud-Est (cartierele Capucins. axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei.855 locuitori. Saint-Michel. la care se mai adauga imigrantii clandestini care . l'Intendance si aleea Tourny. iar la est cartierele mai sarace). în 2004 si 2005. Conform cercetarilor efectuate de INSEE. Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti. Numarul strainilor în Bordeaux este de 24. precum si societati comerciale de lux.31.900 locuitori (conform recensamântului din 2004). hoteluri si bistrouri. Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare. si strada Victor-Hugo. la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate.993 locuitori. pe chei gasindu-se numeroase restaurante.pe malul drept al fluviului. Diaspora româna la Bordeaux însumeaza în jur de 850 locuitori. iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.994 locuitori.

de Spania prin autoruta A63.vinificatie si anthropologie . Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon .antropologie. Toulouse. respectiv Association Gironde-Roumanie). Bordeaux poseda si doua gari regionale. Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport. Arcachon. orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri. Bénauge si Saint-Louis. Périgueux. si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac.873 pasageri în 2004. de Nantes. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca în vacanta. Aeroportul a înregistrat un numar de 2.143 locuitori si populatia din Talence în numar de 40.muncesc pe piata la negru. Hendaye. 3. Lyon. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse. facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Clermont-Ferrand si Ventadour. De asemenea. pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii precum œnologie . de Toulouse prin autoruta A62. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de mese.928. gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. Dax. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport. la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. doua sectii de învatamânt renumite la Bordeaux).2. Bordeaux este un nod rutier si autorutier important. de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Din punct de vedere feroviar. Bordeaux-Mérignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada. precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare. Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56. societate a grupului Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. Irun. Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté urbaine de Bordeaux). . Orasul este legat de Paris prin autoruta A10. Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la tehnologie. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux. Pau.

scaderea consumului .linia B : Quinconces – Pessac .imigrarea contingentelor de majora populatie româna din Franta catre România Mediul economic . solicitarea facându-se cu o ora înainte).scaderea consumului . pizzeriile) Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. exotismn. Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs Importanta asupra produsului .3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific românesc segment inexistent (noi suntem singurii în Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou. o naveta electrica.cerinte de ridicare a nivelului performant Indicele de atentie acordat 10 Mediul demografic .perspectiva relansarii economice .cresterea cererii de tehnologie avansata . în special în weekend.somajul în scadere majora majora moderata moderata moderata moderata 10 Mediul tehnologic . inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex. linia C : Quinconces – Gare St Jean).tendinta de ridicare a 7 .posibilitatea cresterii costurilor .presiuni pentru 8 . 3. Aceasta retea deserveste publicul între orele 5 si 1 dimineata. 12 linii de autobuz de noapte. serviciu Créabus (autobuz la cerere. Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala.îmbunatatirea calificarii si disciplinei în munca a utilizatorilor .intensificarea concurentei Mediul cultural . 76 linii de autobuz de zi.

cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata 9 .Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse Indicele de atentie acordat Mediul politiclegislativ Mediul natural .masuri pentru aplicabilitatea noilor norme .intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului 7 .noi reglementari în domeniul restauratiei majora .

Aceasta se va încerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. suplimentarea numarului de locuri (în prezent 100. oras în care relatiile franco-române au deja vechime. iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice românesti. populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc. modul de viata al celorlalti. familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). 4. cât mai noi si inovatoare. precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local. care ar putea practica preturi mai mici decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra. si atragerea unui numar cât mai mare de clienti. iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu. si diversificarea serviciilor oferite. cultura. de data aceasta în Pessac (unde îsi are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati). Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei franceze (exemplu.CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4. Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client. Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor. sa cunoasca alteritatea. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia.2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor. . care dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai exotice. pe termen lung 300 locuri). In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important. sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai diferite. Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice.

colegi. local neîngrijit comportament : rezervari dinainte. servicii remarcabile. salariul mediu. etc. în schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. rezervarea celor mai bune mese • • • • • • Angajatii birourilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Muncitorii • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. vârsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni. mâncare echilibrata. zgomot. colegi. curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate. colegi. asteptari : confort. staff-ul întreprinderilor. exercita o influenta asupra alegerii restaurantului. mâncare de calitate. • • * Prin prescriptori se întelege aici persoanele. etc. asociatiilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. carta de fidelitate. care prin recomandarile sau sfaturile lor.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz Cadrele. sau comandarii unui anumit tip de mâncare . 5. salariul de baza. asteptari : servicii rapide. etc. salariul mare.CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca. vârsta 25-60 ani motiv : pentru a mânca prescriptori : prieteni. preferinta pentru o anumita masa fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea. vârsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni.

etc. Pessac sau Talence. loc calm si simpatic obstacole : pretul. asteptari : atmosfera calma si familiala. mâncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului. respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni. familiile. asteptari : servicii rapide. lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate . orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate 5. mâncare echilibrata. sau în comunele din apropiere.• • • • asteptari : servicii rapide. situate la o distanta mica de aproximativ 6km. etc. colegi. Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni. spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta. pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba • • • • • • • caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni. etc. colegi.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii • caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux. colegi. pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Cupluri • • • • • • • caracteristici : cupluri din Bordeaux. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot.

diferite specialitati etnice culinare. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor. incluzând aici si conceptul de a mânca bine.. am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim serviciile. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de mâncare. . cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii.3. 5. precum nunti. totul pentru un prêt rezonabil. motivatii si obiceiuri. dupa-amiaza si seara. 5.2 Cina Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii : • Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra împreuna cu prietenii. dar si aici. si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa.5. fara a fi ostili noutatilor culinare. situatia se prezinta în felul urmator : • Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori. etc. Restaurantul este locul de distractie a lor. Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru.1 Dejunul Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. • • • Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. ei manânca ce vor si la orice ora vor. ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt.3. pentru ei. si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a încerca noutatile culinare. o masa copioasa. Mergând la restaurant. le place sa deguste mâncarurile traditionale. botezuri. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant. locul de întâlnire a prietenilor. la invitatia organizatorilor acestor petreceri. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide . sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente. fara a fi nevoiti sa plateasca atât.

Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune. Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare. iar pretul nu reprezinta un impediment.• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor momente agreabile în sânul familiei lor. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit. Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa. complet. cantinele scolare). . • Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei.

plat principal. entrée froide ou chaude. Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza în continuare mixul de marketing. precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta. à la carte sau meniu. cealalata pentru familisti (la cina). Apéritif : ✔ eau de vie (tuica) Entrées froides ou chaudes : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gelée de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta) . 6. 6. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti.CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru.1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. însotita si de o reducere de pret în raport cu piata concurentiala.2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare. prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz). dessert et café. incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în domeniul serviciilor. ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Meniul va cuprinde apéritif. Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid ». iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment.

chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi Boissons : ✔ ✔ ✔ ✔ apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere româneasca Ursus . de l'ail et des cornichons (muschi împanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grillées faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) purée d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragoût pimenté (tocana) ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national) Desserts : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ tarte au fromage (placinta cu brânza) noir et blanc (negresa) gâteaux aux pommes (placinta de mere) crêpes roumaines (clatite) brioche avec noix.✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare) Plats : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet panés (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brânza) rôti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumées.

desert. catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin. mâncaruri usoare si brânzeturi utilizare vin pt.✔ vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin. . mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic utilizare carne alba si peste. bine racit utilizare carne alba si peste utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor utilizare carne alba si peste. persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent. botez. fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin. organizarea de serate românesti. buchet fin carne rosie si brânzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste. mâncaruri usoare si brânzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste. mâncaruri usoare si brânzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste. zi nastere. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta. probabil si miniconcursuri de dans. etc. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Alte servicii oferite sunt cele de animatii.

10 euro cost dessert : 2. Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul.10 euro cost comercial : 1. cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare. saramura de peste va costa 14 euro. dupa fixarea nivelului marjei. prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret. Aperitivul va avea un pret de 0.).65 euro cost plat : 3.35 cost café : 0.69 euro cost café : 0.10 euro cost comercial : 1.3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. dupa care se va .50 euro cost desert : 1.60 euro cost : 9. La început se va opta pentru un pret psihologic.50 euro cost plat chaude : 2. Vom determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. etc.5 euro (fara tva si is) Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro. depinzând de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).70 euro. iar desertul se va situa între 3 si 5 euro.6. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit. scopul fiind atragerea clientului.70 euro cost entrée : 1.3 euro cost : 7. iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam.09 euro (fara tva si impozit pe societate – is) Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost apéritif : 0. Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost entrée : 1. acestea urmând a fi adaugate ulterior. Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro. In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii.

5 – 2. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic. scris pe o tabla. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari.72 + is 0. presa cotidiana.4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta.5 – 8. recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs. asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei. In ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în Bordeaux (20 minutes.5 – 11.5 euro + tva 2. Métro).6 = 1.5 (cost 7.13 detalii : tva : 10. inclusiv de români.22 = 1.22 is : 13. cinema.5 – 2. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic românesc. In consecinta.69/3 = 0.5/1.2 Cafea : pret vânzare 1. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele non-media. Determinarea preturilor : Meniu prânz : 10.5 – 9. marja neta 0.196 = 8. precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul oferit seara).6) marja neta 1.0. iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare.72 = 1.renunta treptat la aceasta strategie.80. Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune.56 = 1. Vom apela asadar la promotii.28 . Se va apela la posturile de radio locale. clara si argumentata. ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.6 mn : 13. etc.13 Meniu seara : 13. cost 0.8/3 = 0.5/1.72 is : 10.09 euro + tva 1.5 (cost 9.28 = 2.196 = 11. Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru.5 – 7.72 . si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului publicitar. reviste.78 .78 = 1. 10.22 + is 0.94 6.2 detalii : tva : 13.09 – 1. vom exclude înca de la început reclama la televizor si în cinematografe. radio. Bordeaux 7.56) marja neta 1.09 – 1.5 – 7. întocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar. afise. .5 – 9.).56 mn : 10.10. 13.22 – 0. promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse.

zi în care se pregatesc si se degusta mâncaruri din diferite tari. incluzând chiar retete culinare. singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hârtie. eveniment organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux. unde va fi prezentat restaurantul.savoureuseroumanie. . personalul.fr. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru. si produsele. cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului.Se va crea totodata si un site internet al restaurantului. www. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare.

EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA.000 15.000 50.000 80.850 1.000 30.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184 Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier Sold € 80.000 Furnizorii – cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii – cumparari imobilizari Observând structura datoriilor de mai sus.850 80.850 30. pentru care se prevede o rambursare pe termen lung.850 1.000 10. concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de împrumuturi. Cifra de afaceri previzionata si alte produse : .000 80.500 500 500 500 80.000 5. de 5-10 ani.000 81.000 Nevoile pentru fondul de rulment Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit Sold € 111.

000 € 155.890 € 20.5 1.110 € Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi.000 € 1.028 € 131.888 € 264.238 € 12. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata.000 € 125.428 € 156.400 € 600 € 4.200 € 3.000 € 111.000 € 500 € 8. locatii de gestiune si chirii 30.800 € 30.000 € 500 € 9. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii – restaurant Prestari servicii .5 702 € 283 198.975 € Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.820 € 630 € 4.062 € 349.5 13.5 13.630 € 3.000 € 1.170 € 283 331. iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si masa de seara.000 € 1. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10.891 € 123.7051 € 13.238 € 307.261 € 9. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prânz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr.000 € 150.000 € 156.Ipoteza de baza Nr.888 € Ipoteza ideala 100 10.261 € 661 € 4.600 € 5.666 € Ipoteza de mijloc 80 10.780 € 5.500 € 130.410 € 3.969 € 31.000 € .820 € 8.500 € 1000 € 500 € 8.000 € 60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate 60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente.bauturi An 1 264.000 € 20.400 € 8.500 € 20.000 € 110. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.062 € 349.5 13.888 € 11.5 936 € 283 264.230 € 181.550 € An 2 An 3 307.

888 € 133. De asemenea.031 € 58.360 € 4.000 € 0€ 6.250 € 250 € 6.000 € 3.031 € 28.832 € 11.285 € 27.000 € 10.000 € 3.083 € 52. trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza.000 € 10.062 € 349.000 € 450 € 1050 € 610 € 410 € 200 € 86. cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate.528 € 281.100 € 11.250 € 250 € 6.000 € 68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL 253.888 € 307.100 € 700 € 6.000 € 79. aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari .238 € O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector.000 € 56.28% %CA 100% 50.800 € 3.62% .273 € 309.700 € 620 € 6.000 € 27. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.320 € 2.460 € 120.800 € 3.360 € 25.500 € 3.789 € 39. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264.406 € 264.37% 49.428 € 131.000 € 500 € 6.Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare Denumire Cheltuieli de întretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele An 1 400 € 400 € 550 € 400 € 150 € An 2 400 € 490 € 500 € 350 € 150 € An 3 10.000 € 84.

vesela. vestiare. lenjeriei. luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare Faza organizationala II (ziua J. etc. etc) achizitia uniformelor. mobilier. 18 luni/12 luni) • • • studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti) program general de vânzari autorizatie administrativa • • • • • • • • • • Faza organizationala I (ziua J. organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi.2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J. luna 12 luni-6 luni) • • • • • • • • echiparea restaurantului (bucatarie. sala de mese. 6 luni-3luni) • • • stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice .7.

3 luni-1 luna) • • • negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa. receptia marfurilor perisabile . vandalism. etc. critici ziua J – 2 retusuri • • • • • • • . regulament intern.) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea • • Faza de pre-deschidere (ziua J. masinilor. calculator ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri. aparate.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vânzare definitive distribuirea uniformelor Faza de deschidere • • ziua J – 10 curs pentru toate cadrele ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor. masini. degustari. computerelor) ziua J – 8 curs « securitate » (furt. 1 luna-10 zile) • • • • • Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat. cartilor de bauturi) ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor. exercitii tehnice. accident. cunoasterea meniurilor.• • • • • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de « respect al mediului » Faza de lansare (ziua J. incendiu) ziua J – 7 curs « previziune vânzari » ziua J – 6 zi libera ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte. primire. pentru sala de mese : serviciu de simulare. etc. repetitie utilizate echipament.

repetitie. analiza punctelor slabe din ziua precedenta. multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului. adaptarea ritmului de lucru. planing-ul zilei. primul check-up al restaurantului • .• • • ziua J – 1 decorare florara. ½ zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala. corectari imediate si necesare.

harta administrativa : sectoare si cartiere .Anexa nr. 1 Bordeaux.

Anexa nr. 4 Amplasarea concurentei .

Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin. hydromel. tuica. infuzii. suc de fructe si legume fermentate comportând 1. aperitive pe baza de vin. lapte. lichioruri de capsuni. 2°. ceai. alcooluri provenind de la distilarea vinurilor. afine. limonada. 2. altele decât cela care apartin grupei II. bere.Anexa nr. crème de cassis.6 Categorii de licente Natura licentei Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa. care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom. poiré. etc. cafea. 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale. zmeura. lichioruri îndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice. sirop. vinuri licoroase. cu exceptia celor interzise comercializarii Licenta pentru grupul I Licenta pentru grupul II Licenta pentru grupa III Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice . vinuri dulci naturale. cirese. suc de fructe sau legume nefermentat sau cu început de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1. cidre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful