Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing în turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor în Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul în proportie de 13% în oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie în mâna ... voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor în Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului – efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

institutie competenta în domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. si de dificultatile cu care se confrunta în ceea ce priveste recrutarea personalului. fie la casa de depuneri si consemnari. a simtit într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune. consum si antifrauda.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi.lanturile de restaurante. natura aporturilor. cladirea restaurantului. 1. amenajarile interioare. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux. Aceasta criza care a generat o scadere a încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii. gestionarea timpului de lucru. dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor. obiectul de activitate. ziarul în care s-a facut anuntul • • • • . fie la banca. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social. durata. capitalul social. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele : • • • • domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS). forma. ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8 zile de la receptia lor. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si virate într-un cont deschis pe numele societatii înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc înregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului. clientela orientându-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert. de exemplu în cazul licentelor pentru bautura. numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi înmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii. detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta. sediul.

sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar. etc. chitantier.29 euro. dispozitii. registru de cumparari. cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia. cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal. cartea mare. atestatul sediului societatii • realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale. registru de vânzari.) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : • • cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60. . aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai.

23. 48. Parking Camille Jullian – 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. Parking Grands Hommes – 458 locuri. Un restaurant amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat întrun centru comercial. Parking Tourny – 1005 locuri. Din punct de vedere al transportului în comun. Când restaurantul este nou. Parking L'Hôte – 101 locuri. el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. 4. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée Reclus. mai curând reclama de la gura la gura. Asadar.1. decât comunicarea. . mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16. 45. Parking Victor Hugo – 740 locuri. Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati. Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice. facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate. cartier în centrul Bordeaux-ului. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei. In consecinta. 2.CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2. 52. un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida. 22. cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital. 15. în plina zona comerciala. tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces. pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine. 51. Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500 locuri.1 Situatia geografica. posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante). 50 EXP. 50. si linia B care îl traverseaza de la Nord la Sud) . Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau.

Directia de servicii fiscale. Sala Consiliului Municipal. comerciale. Directia de tineret si sport. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat concurentei. 2. Muzeul Arts-Déco. Teatrul Fémina. adesea denumita brigada. dar nu numai. In frunte. Asta explica si faptul ca în bucatarie : « toata lumea la furnale! ». In spatele « furnalelor » este prezenta o întreaga echipa. este înainte de toate un gestionar. Directia de igiena si sanatate. administrative. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. Muzeul Aquitaine. în caldura si zgomot de vesela. In ceea ce priveste domeniul restauratie. Portul autonom Bordeaux.2 Situatia cantitativa si calitativa Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale. Consiliul departamental al justitiei. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. Directia de dezvoltare economica. Grand-Théâtre. portuare. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului. foarte ierahizata. Directia educatiei si familiei.2. asteapta cu nerabdare farfuria sa. Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine.1. In bucatarie întâlnim bucatarii. care asezat la masa la câtiva metri. Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului. Muzeul de Arte contemporane. Directia de achizitii si marfuri. servitorii. Directorul restaurantului.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Rectoratul academiei Bordeaux. Institutul de politie Bordeaux. Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine. bucatarii sefi. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde. Directia de urbanistica. stabileste meniul si preturile aferente felurilor . care în acelasi timp este si patronul restaurantului. apoi în ordine descrescatoare. In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile. culturale. Camera de comert si industrie Bordeaux. Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor. Muzeul Beaux-Arts. Ateneul municipal. ajutorul de bucatar. spalatorii de vesela (plongeur). Centrul vamal Bordeaux. Toata aceasta mica lume traieste ore intense. Primaria.

Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. împreuna cu directorul restaurantului.). planificari. Bucatarul sef este si un bun gestionar . si în domeniul personalului (drepturi. si o temeinica experienta de teren. pregatirea aperitivelor reci (entrée froide). Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara. supervizeaza cumpararea produselor. Trebuie sa dea dovada de motivare. un bun observator. un fin ascultator. sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor româneasca. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune. Bucatarul sef este totodata si un artist . Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri. Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant. Cu toate acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei. gestionar. etc. trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare. curatarea legumelor. . de pasiune pentru meseria pe care o practica. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager. în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul.). relatii publice. Sub ordinele bucatarului sef. etc. defineste politica comerciala a restaurantului. artist. recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul. Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. pregateste mâncarea.de mâncare propuse . Chiar daca va face erori. atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor. relatii umane. savoir-faire comercial. El este seful în bucatarie. buna derulare a serviciilor. spalarea salatelor. management. El este cel care. formare. In consecinta. trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa. pregatirea garniturilor. bugete. va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale. Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii sai. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane în domeniul restauratiei. sa-si impuna marca. sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. respectând normele de igiena. El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. indiferent de organizarea ierarhica a structurii. si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada trebuie sa i se supuna. din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. pe umerii lui sta reputatia restaurantului. organizarea muncii. el trebuie sa fie tot timpul inovator. sau.

facând naveta între sala de mese si bucatarie. înveti mult. odata masa terminata. Plongeur este persoana care va curata vesela. în consecinta volumul salariatilor. într-un spatiu mic. se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa. însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia.entuziasmul sau va fi apreciat. politica salariala. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari. apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. aduce nota de plata si încaseaza factura. El va avea un program diferit de ceilalti angajati. Sala de restaurant este divizata în careuri. nivelul frecventei clientelei. muncesti mult. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa. si de spirit de echipa. rezistenta. pentru a nu uita comanda în drum spre bucatarie. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv. în total o suta de mese pe zi . serveste mâncarea. si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza) si consacra regula « când esti ajutor de bucatar. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii pentru masa de prânz si 40 pentru cina. începând programul la o ora dupa luarea dejunului si terminându-l dupa încheierea cinei. Calculul efectivelor nu este o afacere complicata. si cu atât mai mult în stress. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima. rapiditate. aseaza vesela. în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi. dar esti platit putin ». în special cele din timpul dejunului. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit. amabilitate. ele însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. umor. apropiere de client. etc. preia comanda de la clientii asezati la « mesele lui ». el fiind cel care într-un fel vinde ceea ce este pregatit în bucatarie. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor.

300/27. un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi • • • timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru.700 = 1. care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului • • • • . o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei). cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar. standarde de performanta sau de productie : • un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna). cumulat. Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile = 82 zile de absente. prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. Detaliile de absente : • • • • • sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamânale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : • • • ospatar : (100*283)/(25*277) = 28. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în timpul unei zile de munca de 8 ore.850 = 2.04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28. cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef.300/13. un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore.086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28.numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada de 30 de zile în cursul anului si.925 = 4. cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur.300/6. care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant.02 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara : • 4 ospatari.

Pe lânga salariul lunar se va acorda si prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. ospatarii. dupa mâncarea oferita. aniversari. prezentarea felurilor de mâncare). Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei. se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire. el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii. în functie de necesitate. . etc. muzica.3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul. si în cele din urma cartea de meniu (design. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza. cazul contrar fiind cel al închiderii restaurantului. asezarea în pagina. Amenajamentul localului nostru este flexibil . iar în ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti.). decorul. personalizarea unitatilor de servici (vesela. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator : Director Bucatar sef ospatari Ajutor de bucatar Plongeur Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara.Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii. etc.). botezuri. 2.

Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta. cu sediul în România. specifice culturii românesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii în care traim. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale. nelasând clientului impresia de mediu taranesc românesc. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos : .Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul.

Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material textil cu imprimeuri românesti. ca de exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica. o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc. printr-o muzica româneasca de fundal. Meniul va avea un design cu specific românesc. iar seara se va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica. el fiind imprimat în urma unui model standard . sau coferele în care se va servi apa.Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti. In ceea ce priveste vesela. ca de exemplu : Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz. achizitionate tot de la Ethnoarta. orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans.

inovatie-produs traditional .animatii numeroase si variate .elaborat de directorul restaurantului.cartier central. De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase. dinamic.nivel de notorietate în tehnici de fidelizare constructie .comunicare clara .4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli.ambianta-decor-primire . 2. comercial . urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor. Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate.dezvoltarea accesului la internet Slabiciuni .5 Analiza SWOT Forte Concept .echipa pluridisciplinara .canale de comunicare reduse Comunicare Comercial Amplasare .singurul restaurant etnic românesc în Bordeaux .prezenta concurentilor directi .noutatea conceptului.produse de buna calitate inovatie în meniuri .gama de meniuri echilibrate . prin urmare rezultat incert Resurse umane Produs . 2.noutate. încercând a se face chiar reduceri pentru comenzi în cantitati mai mari. popularitate de dovedit .politica salariala motivanta .lipsa experientei în restaurant .

iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. în care sunt prezentate aspecte . 3. avenue Pierre Wiehn. 3. publicul. Având în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati. 19. Association Gironde-Roumanie. a carei presedinta este Irina Dobre-Costa. juridic. cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez . o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural. sportive. cultural si tehnologic. ea dispune si de o publicatie. rezidenti la Pessac. o revista ce apare lunar. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale. membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare românesti. social. la o seceta prelungita. In plus. Maison des Associations. sociale. Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti. culturale. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania). vizite. universitare. cei mai importanti sunt : Comité de Jumelage de la ville de Pessac. sub denumirea de Comitetul de înfratire si de prietenie intenationala. din România. de asemenea.1 Clientii restaurantului. concurentii. cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de înfratire numara 25 de membri. furnizorii. românca rezidenta la Bordeaux. ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt. o buna cunostere a particularitatilor românesti si numeroasele sejururi efectuate în România. Talence (la 3 km de Bordeaux). o greva incontrolabila. economice. sejururi a delegatiilor oraselor înfratite.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii. dintre care 3 români. politic. un alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati. Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). 48 rue Odilon Redon. manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smântâna. are ca si scop favorizarea schimburilor scolare.CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de marketing.1. economic. Aceasta asociatie.

inserându-ne reclama pentru restaurant. Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte. Place Louis Barthou. Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios. sa se integreze în societatea bordeleza. Bordeaux. Alliance Française. dar cu rugaciuni si cântari în limba româna. Bordeaux. Saint-Joseph. este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza în lume. si sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-române. Pastele. restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase. Programarile se vor face cu 24 ore înainte. 8. în limita celor 100 locuri disponibile. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux. sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana. 126 rue Abbé de l'Epée.culturale. prezentarea unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant. liturghiile desfasurându-se în limba franceza. botezuri. si organizarea de mese pentru saraci. hramul bisericii. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna. iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. economice. Bordeaux. In acest caz. dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. 58-60 rue Paul Louis Lande. Centre de développement des echanges franco-roumaines. pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile zilnice si organizarea de petreceri. Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. folclorice. Diaspora româna de la Bordeaux. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva. Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna. precum Craciunul. etc. Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare. politice din România si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi. nunti. Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în . Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005 de 20. Comitetul Bisericii ortodoxe române.

Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este.parte.7 miliarde mese anuale oferite si 57.1. posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. 3. cu activitate profesionala diversa. ea se segmenteaza în felul urmator : • . dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti. congregatii religioase. atât femei cât si barbati. fast-food.) restaurante independente • • • Restauratia comerciala : cu 3. Publicul tinta îl constituie românii rezidenti la Bordeaux.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie). pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului. cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15. minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar. închisori. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se « prospera de buna seama împreuna ». Segmentarea restauratie colective este urmatoarea : • restaurante afectate locurilor de munca (cantine. preturile sunt avantajoase.1. prin telefon si prin e-mail clientii.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani. In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul urmator : produsele sunt de calitate si renume. însotiti de cartofi pai si apa gazoasa).4 miliarde euro si peste 3.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba. pizzeria.4 miliarde mese oferite pe an. 3. familisti sau nefamilisti. serviciile sunt remarcabile. care de obicei servesc sandwicheries à la françaises. vinurile sunt vechi si de renume. tinând cont de faptul ca pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide. etc. astazi. ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune în farfurie. cu traditie îndelungata. restaurantele din interiorul întreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrâni restaurante afectate altor colectivitati (armata. fiind întotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai eficient solicitarile. kebab de traditie orientala. fapt pentru care va contacta periodic.

• restaurante în lant Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului.30 11 .50 44 . marcând totodata o dezradacinare culturala. Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2. concurenta directa se prezinta în felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13. clientul alegând între un restaurant american (exemplu.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta. Cifra de afaceri este de 3.80meniul vegetarian 300 120 40 1200-1400 1930-2300 15-23 L'assiette du Vieux Saint Pierre - 1900-2300 23 9. clientela tinta si orele de deschidere.80-24 11.7 miliarde euro.9011.15 10 . ce ofera si servicii de servire la fata locului. iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese. fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie. care a vizat preturile. Segmentarea se prezinta astfel : • • • fast-food snack-bar pizzeria Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne). Restauratia automatatica : este în plina crestere. inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro À la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette 1200-1430 1900-2300 1900-0200 20 30 17 16 18. McDonalds) si un fast-food hamburger.19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv români Mâncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite în fata clientului Mâncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase.

50 6-11. timp de lucru Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii Substituientii -distribuitorii de mâncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate în casa sau achizitionate din marele areale comerciale Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : . Acestea sunt repartizate într-o maniera omogena. asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza. si din punct de vedere al numarului lor. livrare la domiciliu Bucatarie braziliana.90 100 50 Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze.Orar Dejun Cina Pret euro À la carte 30 8.9010. mexicana Bucatarie irlandeza 1200-1400 1900-2300 30-45 - 1930-2300 1130-0200 19 - 12. pakistaneza Bucatarie italiana. igiena. servire rapida.90 Meniu Locuri Tip de bucatarie Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le café japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru. Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific românesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie. fiscalitate.

Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale Foarte slaba Slaba x Medie Puternica Foarte puternica x x x x x x In concluzie.) . etc.accesorii de bucatarie (cafetiera. funduri. sticla. storcator fructe. Aglomeratia de restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat. etc. gratar. ZI de Montreynaud. masina tocat. servetele. etc.) . Atac. cratite. lemn. furculite. Leclerc. tava.) .) . trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. etc.1. Tabloul furnizorilor este urmatorul : Denumire furnizor IKEA Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA Denumire produs . tesaturile. cuptor micounde.vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic. Champion. Rue Grignard.ustensile de bucatarie (farfurii. Auchan. polonic. Géant-Casino. Lidl. capace.produse de curatat (vesela. etc.A . se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro. Pe de o parte. suprafetele de sol. cântar.) .chariot plateaux ½ . matura.ustensile pentru gatit (oale. 42000 St-Etienne SAINT-ROMAIN S.echipamente pentru menaj (manusi.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. platouri. pahare. etc.chariot plateaux 2/2 AUCHAN Centre commercial Mériadeck FRANTA 22. linguri. tirbuson. serpiere. 3. este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora . etc. pe de alta parte.textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie. aspirator.) . etc. Carrefour.) .

Denumire furnizor Sediul FRANTA Denumire produs -chariot stockage -dérouleur pour housses -chariot à linge -collecteur à déchets SK130 GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA -aparate pentru spalat în bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit în bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier à frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata .

Bordeaux FRANTA -scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie ANCILIA -aparate si instalatie de iluminat COLORCOM 1 Rue Jules Isaac. La rivière de Mansac. Béthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele DECO CENTRE HENRI JULIEN .Denumire furnizor Sediul Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE SOFINOR ZI de la Houssoye rue Ambroise paré Bois Grenier FRANTA mese de bucatarie dulap MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Châlons en Champagne FRANTA Parc Industriel. Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16. -carte meniu A. -fier de calcat Montluçon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy. Rue Emile Zola. Bât.

Bariera Valcii. -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str. Bordeaux O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii. pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. sare. Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier. plata facându-se în termen de 30 de zile. Place Ravezies. pantaloni. restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru . etc) -bauturi nealcoolice (sucuri. tricouri.Denumire furnizor BIOMIDI Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault. ape minerale. fructe MARCHÉ DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA 18. FRANTA zahar. Blanquefort Direction -apa potabila opérationnelle de l'Eau et de l'Assainissement. Lormont pregatirea produselor culinare (faina. Toulouse FRANTA Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi. fuste.) CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons. Craiova lemn. masti traditionale din 319. alte elemente traditionale românesti ROMANIA pentru decor PRODVINALCO S. bonete. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. pantofi. nr. condimente. orez. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta. rue Saint-Germain. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune cu furnizorii. 257. sorturi. DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB 1. legume. etc.A URSUS Str. -sculpturi din lemn. -vin alb si rosu nr. Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural SOCIÉTÉ DU GAZ 6. etc.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi. George Cosbuc. ZI. rue Pierre de Marie -electricitate Curie.

5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. cunoasterea limbii franceze. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii. modului de comercializare si al sigurantei. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant. De asemenea se pot înregistra reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs. Métro. 20 minutes). Bordeaux 7. Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la . angajatii fiind motivati si exercitând o misiune eficienta. concretizate în ziarele locale (de exemplu.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta. personalul propriu al firmei Mediile de comunicare în masa.1. sporuri. 3. precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu. crearea unei ambiante de ordine.2.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa. revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului. Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul. de asistenta sociala si îngrijire medicala. 3. curatenie si disciplina autoconsimtita. miscarea pentru protectia consumatorului. oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate. crearea de conditii de munca rezonabile. Personalul de recrutare este foarte atent în selectionarea viitorilor angajati. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative. conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar. 3. promovarea valorilor si stimularea performantei.2 Macromediul de marketingului 3. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului.1.diferite perioade de timp.

si-au însusit acest obicei à la française. prietenii. Mai mult. în sectorul secundar 10.000 producatori viticoli. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0. Bordeaux-ul numara 14. anumite traditii culturale si obiceiuri de consum.2. rezidenti la Bordeaux. apare ca un fapt natural. adica în jur de 20. kebab. snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger. un parteneriat.514 ha de vie. sandwich. Capitala mondiala a vinului. Asadar. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru. Cina este servita împreuna cu familia. 117. o anumita credinta religioasa. Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si nu pe cantitate. nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe).000 de persoane afectate. colegii se serviciu. Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat. Aceasta înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. înainte de a semna un contract sau a încheia o afacere. Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu ianuarie 2006. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. 3. consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta. menit a instaura un climat de încredere si convivacitate. mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. cartofi pai. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor.restaurant. crescuta si educata într-un anumit registru moral.3%. scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4. iar în sectorul tertiar 89%. pizzeria. în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala.2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ».4%.7%. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food. . Iar românii. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei. atingând 12% în anul 2004. O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber. dejunul a devenit în Franta una din cele mai importante mese ale zilei. fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. « Mancarea buna » a devenit un subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor.

Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii.000 euro. farmaceutica (Sanofi-Aventis). Sémillon. s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. 3. Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea ei este nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). Amintim asadar întreprinderile Dassault. se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule. Bordeaux este totodata si un oras industrial. Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural. Productia anuala este de 700 milioane de sticle. Petit Verdot. Cabernet Franc. institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. persoana juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata.600 transporturi. precum si industria agroalimentara (în special vinurile si baututile spirtoase). Muscadelle. Safran si Thales. în prezent.400 negocianti si o cifra de afacere de 14. la cabinele de echipaj Airbus A380. vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica. Trecând de la construirea primelor avioane Falcon. Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1. Sauternes. peste 20. la arma Ariane servând pentru SNLE si M-51. manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala.000 de persoane lucreaza în acest domeniu. cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37. S-a ales aceasta forma întrucât nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati . proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro.2. Turismul este în plina crestere.1 tone de hidrocarburi). iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon. Saint-Émilion. Malbec. Merlot. Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de întreprinderi.5 miliarde de euro. Pauillac. Alt aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon. orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si anume în domeniul aeronauticii. atât de aparare cât si spatiale . Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza.

• Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de « restaurant ». precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului – localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea . relative à l'hygiène des denrées alimentaires l'arrêté d'application du 9 mai 1995. produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine. Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei. des eaux destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles • Alte texte : • la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993. fixant les prescriptions en matière d'hygiène concernant les denrées. Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. 259 et 262 du code rural. Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police. reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor. amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în încaperile de conservare si pregatire a hranei). Restaurantul nostru . respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc.000 euro). à l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258. Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). iluminatul si instalatiile electrice. Dispozitiile de baza sunt : • le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971. relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale le décret n° 91-409 du 26 avril 1991. aparatele pentru eliminare a fumului din încaperi. sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul de locuri este mai mic de 50. echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti).anonime era de 37. In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii.

eliberarea licentei « restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate. Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990.6 ) • Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor. Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului.va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). In cadrul licentei « restaurant » se disting : • la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea. în scopul consumului la fata locului. aceasta formare dând dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. Remarca : • în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul inclus . . bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea. grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr. fie al unui stat membru din Spatiul Economic European. fie al unei tari ce a încheiat tratate de reciprocitate cu Franta). în scopul consumului la fata locului.l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas. Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii. ansamblul bauturilor din grupa III. Afisarea preturilor . denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987. Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente « restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare în cadrul unor organisme delegate. fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor în localuri). Aceasta nu permite servirea bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal. Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului. cu precadere dupa intrarea României în Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez.

Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala în valoare de 1. Remarca : • règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989. Afisarea în interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si în interior. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda în valoare de 450 euro. adica non-efervescente. ”sacrificat”. cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât la anumite ore din zi. ”nascut si crescut”. art. fie în timpul orelor de serviciu. aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat. • Afisarea în exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului. sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla la a doua abatere). Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002. impose aux restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002. cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) . pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face într-o carte diferita de cea a meniului. pentru fiecare prestatie.• carta de meniu trebuie sa cuprinda. si în toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a doua abatere). pretul si mentiunea « bautura inclusa » sau « bautura neinclusa ». Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea. fie începând cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina.500 euro (3. Ea trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj. 40. impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii.numele tarii (daca nasterea. . In caz contrar. puse la dispozitia clientilor. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si înselatorie.

uneori chiar si decizii municipale. administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga societatea autorilor. în cantitati de 820 mm. al 7-a este se afla . în 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41°C. a impus principiul interdictiei fumatului în locurile colective. Climatul bordelez este de tip oceanic. este traversat de fluviul Garonne. în partea de sud-vest a Frantei. de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume. Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale. precipitatiile sunt frecvente.Respectarea orelor de deschidere. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic. daca se doreste difuzarea de muzica în cadrul restaurantului. aceasta facând obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 . regasita în numeroasele castele si imobile din oras. si 20°C vara. Orasul. în regiunea Aquitaine. temperatura medie anuala fiind de 14.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului. fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe Gironde). Respectarea legii EVIN. In centrul orasului. cu o suprafata de 49.5°C iarna. Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de iarna si cele estivale. la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991. relative à la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului). Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne. operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale. de clasa. In acest context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998. Iernile sunt blânde iar verile calduroase . compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. In ceea ce priveste urbanistica. din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica. departamentul Gironde.63 kmp. cu exceptia amplasamentelor special amenajate. orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale.2. cazând în jur de 150 zile pe an. Temperatura medie este de 3. Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului 3. pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram).5°C . In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori.

900 locuitori (conform recensamântului din 2004). Astfel. care taie orasul de la Vest la Est. precum si renumitele discoteci (asa numitele boîtes de nuit).5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229. în cartierul Bastide.948 locuitori. sectorul 5 – 25. sectorul 8 – 38. someri si imigranti). 3. pe chei gasindu-se numeroase restaurante. sectorul 7 – 12. si strada Victor-Hugo. Conform cercetarilor efectuate de INSEE. si anume Université Bordeaux 2. aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului. numarul de gospodarii era de 126. sectorul 2 – 23. în 2004 si 2005. axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei.2.993 locuitori.800 persoane. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe. Numarul strainilor în Bordeaux este de 24. Axa Sud-Est (cartierele Capucins. Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. Din punct de vedere al starii civile. muncitori. Saint-Croix) este locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta. Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1. Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24.046.31. 6% vaduva.pe malul drept al fluviului. prelungita cu podul Pierre.855 locuitori. Saint-Michel. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau. iar la est cartierele mai sarace). fiecare având caracteristici specifice. precum si societati comerciale de lux. care traverseaza orasul de la Nord la Sud.634 locuitori. la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate. l'Intendance si aleea Tourny. sectorul 6 – 27.707. rezidenti. fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran. 8% divortata.184 locuitori. dintre care 46% barbati si 54% femei.453 locuitori. 54% din populatie este celibatara. hoteluri si bistrouri. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne. sectorul 3 . la care se mai adauga imigrantii clandestini care .5 km . Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti. Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare. Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Hôtel de Ville). sectorul 4 – 30. 32% casatorita. Diaspora româna la Bordeaux însumeaza în jur de 850 locuitori.302 locuitori.994 locuitori. iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.

de Toulouse prin autoruta A62. Arcachon. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de mese. gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10.2. Hendaye. facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Bénauge si Saint-Louis. Bordeaux-Mérignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada. Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté urbaine de Bordeaux). Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport. Clermont-Ferrand si Ventadour. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon . societate a grupului Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89. la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. Bordeaux este un nod rutier si autorutier important. Irun.873 pasageri în 2004.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la tehnologie. Lyon.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri.antropologie. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca în vacanta. doua sectii de învatamânt renumite la Bordeaux).928. . Bordeaux poseda si doua gari regionale. pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii precum œnologie . respectiv Association Gironde-Roumanie).vinificatie si anthropologie .143 locuitori si populatia din Talence în numar de 40. Périgueux. de Nantes. 3. si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac. De asemenea. Aeroportul a înregistrat un numar de 2. orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER. de Spania prin autoruta A63. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport. Dax. Pau.muncesc pe piata la negru. Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux. Toulouse. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse. Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56. Din punct de vedere feroviar.

cerinte de ridicare a nivelului performant Indicele de atentie acordat 10 Mediul demografic .perspectiva relansarii economice . 12 linii de autobuz de noapte. exotismn.scaderea consumului .îmbunatatirea calificarii si disciplinei în munca a utilizatorilor .imigrarea contingentelor de majora populatie româna din Franta catre România Mediul economic .intensificarea concurentei Mediul cultural . pizzeriile) Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. în special în weekend. 76 linii de autobuz de zi. solicitarea facându-se cu o ora înainte). Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs Importanta asupra produsului .posibilitatea cresterii costurilor . linia C : Quinconces – Gare St Jean). o naveta electrica.linia B : Quinconces – Pessac . inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex.scaderea consumului . Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala. Aceasta retea deserveste publicul între orele 5 si 1 dimineata.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific românesc segment inexistent (noi suntem singurii în Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou. 3.cresterea cererii de tehnologie avansata .somajul în scadere majora majora moderata moderata moderata moderata 10 Mediul tehnologic .presiuni pentru 8 .tendinta de ridicare a 7 . serviciu Créabus (autobuz la cerere.

Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse Indicele de atentie acordat Mediul politiclegislativ Mediul natural .masuri pentru aplicabilitatea noilor norme .intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului 7 .noi reglementari în domeniul restauratiei majora .cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata 9 .

familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice românesti.2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor. . Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei franceze (exemplu. pe termen lung 300 locuri). Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client. care ar putea practica preturi mai mici decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important. modul de viata al celorlalti. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. care dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai exotice. precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local. iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu.CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4. cât mai noi si inovatoare. Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor. populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc. sa cunoasca alteritatea. si diversificarea serviciilor oferite. sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai diferite. si atragerea unui numar cât mai mare de clienti. de data aceasta în Pessac (unde îsi are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati). oras în care relatiile franco-române au deja vechime. suplimentarea numarului de locuri (în prezent 100. Aceasta se va încerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. 4.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice. cultura. Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc.

salariul mare. carta de fidelitate. în schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. colegi. vârsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni. mâncare de calitate. • • * Prin prescriptori se întelege aici persoanele. sau comandarii unui anumit tip de mâncare . exercita o influenta asupra alegerii restaurantului. etc. salariul de baza. local neîngrijit comportament : rezervari dinainte. zgomot.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz Cadrele. servicii remarcabile. vârsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni. etc. mâncare echilibrata. etc. 5. staff-ul întreprinderilor. preferinta pentru o anumita masa fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea. rezervarea celor mai bune mese • • • • • • Angajatii birourilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. colegi. vârsta 25-60 ani motiv : pentru a mânca prescriptori : prieteni. asteptari : confort. curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate. loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Muncitorii • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. asteptari : servicii rapide. asociatiilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. colegi. salariul mediu.CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca. care prin recomandarile sau sfaturile lor.

etc. lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate . spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta. respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni. Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii • caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux. etc. asteptari : servicii rapide. asteptari : atmosfera calma si familiala. pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba • • • • • • • caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni. mâncare echilibrata. orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate 5. colegi. Pessac sau Talence. colegi. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot. etc. familiile.• • • • asteptari : servicii rapide. situate la o distanta mica de aproximativ 6km. mâncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului. colegi. pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Cupluri • • • • • • • caracteristici : cupluri din Bordeaux. sau în comunele din apropiere. loc calm si simpatic obstacole : pretul.

sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente.3. le place sa deguste mâncarurile traditionale. . Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant. etc. si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti. incluzând aici si conceptul de a mânca bine. totul pentru un prêt rezonabil. 5. motivatii si obiceiuri. pentru ei. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide . botezuri. Restaurantul este locul de distractie a lor. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile.1 Dejunul Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii.. fara a fi ostili noutatilor culinare. ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori. dupa-amiaza si seara. am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim serviciile. o masa copioasa. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor. la invitatia organizatorilor acestor petreceri. Mergând la restaurant. • • • Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. precum nunti.2 Cina Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii : • Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra împreuna cu prietenii. si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva. 5. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a încerca noutatile culinare. dar si aici.3. ei manânca ce vor si la orice ora vor. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de mâncare. situatia se prezinta în felul urmator : • Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii. Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru. locul de întâlnire a prietenilor. diferite specialitati etnice culinare.5. fara a fi nevoiti sa plateasca atât. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului. cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata.

iar pretul nu reprezinta un impediment. Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune. complet.• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor momente agreabile în sânul familiei lor. • Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei. . cantinele scolare). De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit. Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare.

2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti. à la carte sau meniu. incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în domeniul serviciilor. entrée froide ou chaude. ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Meniul va cuprinde apéritif. iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment. Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid ».CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru. dessert et café. prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz). Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza în continuare mixul de marketing. 6. precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta. plat principal.1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. cealalata pentru familisti (la cina). însotita si de o reducere de pret în raport cu piata concurentiala. Apéritif : ✔ eau de vie (tuica) Entrées froides ou chaudes : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gelée de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta) . 6.

chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi Boissons : ✔ ✔ ✔ ✔ apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere româneasca Ursus .✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare) Plats : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet panés (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brânza) rôti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumées. de l'ail et des cornichons (muschi împanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grillées faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) purée d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragoût pimenté (tocana) ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national) Desserts : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ tarte au fromage (placinta cu brânza) noir et blanc (negresa) gâteaux aux pommes (placinta de mere) crêpes roumaines (clatite) brioche avec noix.

bine racit utilizare carne alba si peste utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor utilizare carne alba si peste. botez. catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin. desert.✔ vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin. . De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta. persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent. fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin. mâncaruri usoare si brânzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste. buchet fin carne rosie si brânzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste. mâncaruri usoare si brânzeturi utilizare vin pt. probabil si miniconcursuri de dans. mâncaruri usoare si brânzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste. organizarea de serate românesti. etc. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Alte servicii oferite sunt cele de animatii. zi nastere. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic utilizare carne alba si peste.

depinzând de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa). cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare.10 euro cost dessert : 2.09 euro (fara tva si impozit pe societate – is) Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost apéritif : 0. dupa care se va . iar desertul se va situa între 3 si 5 euro. La început se va opta pentru un pret psihologic. acestea urmând a fi adaugate ulterior.5 euro (fara tva si is) Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro. saramura de peste va costa 14 euro. Vom determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii.50 euro cost plat chaude : 2. Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost entrée : 1.10 euro cost comercial : 1.50 euro cost desert : 1. Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul. prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret. dupa fixarea nivelului marjei.35 cost café : 0.).10 euro cost comercial : 1.70 euro cost entrée : 1.6. Aperitivul va avea un pret de 0.3 euro cost : 7.65 euro cost plat : 3.3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective.60 euro cost : 9.69 euro cost café : 0. Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro. scopul fiind atragerea clientului.70 euro. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit. iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam. etc.

2 Cafea : pret vânzare 1.5 – 2.72 = 1. radio. vom exclude înca de la început reclama la televizor si în cinematografe. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic românesc.78 = 1.196 = 8. Determinarea preturilor : Meniu prânz : 10. clara si argumentata.72 is : 10.5 – 9. presa cotidiana.13 detalii : tva : 10. precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul oferit seara).renunta treptat la aceasta strategie. întocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar. 13.28 = 2. Bordeaux 7.5 – 2. asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei. Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. 10. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic. si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului publicitar. afise. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari.5/1.28 .09 – 1.).5 – 9.196 = 11. marja neta 0.0.13 Meniu seara : 13. etc.5 euro + tva 2.5 – 7.5 – 8.2 detalii : tva : 13.56) marja neta 1. .72 + is 0.56 = 1. inclusiv de români.22 – 0.22 is : 13.10.6 mn : 13.56 mn : 10. iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare.78 .69/3 = 0. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele non-media.5 – 7. In ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în Bordeaux (20 minutes.94 6. ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.5/1.6 = 1. recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs.5 (cost 7. In consecinta. scris pe o tabla. Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune. promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse. Vom apela asadar la promotii. Se va apela la posturile de radio locale. Métro).22 = 1.5 – 11. cost 0. cinema.09 – 1.80.5 (cost 9.22 + is 0.6) marja neta 1.09 euro + tva 1.4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta.8/3 = 0.72 . reviste.

eveniment organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux. . Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru. incluzând chiar retete culinare. www.Se va crea totodata si un site internet al restaurantului. unde va fi prezentat restaurantul. personalul. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare. si produsele. cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului. singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hârtie.fr.savoureuseroumanie. zi în care se pregatesc si se degusta mâncaruri din diferite tari.

pentru care se prevede o rambursare pe termen lung.850 1.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184 Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier Sold € 80. Cifra de afaceri previzionata si alte produse : .000 50.000 Furnizorii – cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii – cumparari imobilizari Observând structura datoriilor de mai sus.CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA.850 30.000 15.850 80.000 10. de 5-10 ani. EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.500 500 500 500 80.000 80.000 80.000 5.000 30.850 1. concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de împrumuturi.000 81.000 Nevoile pentru fondul de rulment Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit Sold € 111.

000 € 500 € 9.890 € 20.428 € 156. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.600 € 5.238 € 307.5 1.000 € 111.820 € 8.000 € 150.000 € 60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate 60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente.000 € 156.000 € 500 € 8. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prânz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr.888 € 264.969 € 31.5 936 € 283 264.550 € An 2 An 3 307.400 € 8. iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si masa de seara.666 € Ipoteza de mijloc 80 10. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10.000 € 155.000 € 1.410 € 3.000 € 20.028 € 131.5 702 € 283 198.000 € 110.062 € 349.5 13.238 € 12.170 € 283 331.500 € 20.975 € Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.888 € Ipoteza ideala 100 10.261 € 661 € 4.5 13. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata.200 € 3.000 € 1.230 € 181.000 € 125.888 € 11.062 € 349.261 € 9.5 13.630 € 3.400 € 600 € 4.800 € 30.7051 € 13.110 € Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi.000 € 1. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii – restaurant Prestari servicii .Ipoteza de baza Nr.780 € 5.891 € 123.000 € .500 € 1000 € 500 € 8.500 € 130.820 € 630 € 4.bauturi An 1 264. locatii de gestiune si chirii 30.

100 € 11.000 € 3.360 € 4.320 € 2.000 € 500 € 6.62% . cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate.273 € 309.28% %CA 100% 50.800 € 3.083 € 52.37% 49. aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari .031 € 28.700 € 620 € 6.460 € 120.238 € O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector.000 € 68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL 253.000 € 0€ 6. De asemenea.000 € 79. trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza.000 € 56.528 € 281.888 € 307.000 € 450 € 1050 € 610 € 410 € 200 € 86.832 € 11. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.031 € 58.406 € 264.000 € 3.285 € 27.062 € 349.000 € 10.000 € 10.888 € 133.100 € 700 € 6.250 € 250 € 6.000 € 84.500 € 3.789 € 39.800 € 3.Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare Denumire Cheltuieli de întretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele An 1 400 € 400 € 550 € 400 € 150 € An 2 400 € 490 € 500 € 350 € 150 € An 3 10.428 € 131.360 € 25.000 € 27.250 € 250 € 6.

6 luni-3luni) • • • stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice . 18 luni/12 luni) • • • studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti) program general de vânzari autorizatie administrativa • • • • • • • • • • Faza organizationala I (ziua J. vesela. organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi. etc) achizitia uniformelor. etc.2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J.7. vestiare. mobilier. lenjeriei. luna 12 luni-6 luni) • • • • • • • • echiparea restaurantului (bucatarie. sala de mese. luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare Faza organizationala II (ziua J.

aparate. repetitie utilizate echipament. masinilor. accident. cunoasterea meniurilor. degustari. regulament intern.• • • • • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de « respect al mediului » Faza de lansare (ziua J. 3 luni-1 luna) • • • negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa. vandalism. 1 luna-10 zile) • • • • • Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat. receptia marfurilor perisabile .) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea • • Faza de pre-deschidere (ziua J. calculator ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vânzare definitive distribuirea uniformelor Faza de deschidere • • ziua J – 10 curs pentru toate cadrele ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor. incendiu) ziua J – 7 curs « previziune vânzari » ziua J – 6 zi libera ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte. masini. etc. primire. pentru sala de mese : serviciu de simulare. exercitii tehnice. etc. cartilor de bauturi) ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor. critici ziua J – 2 retusuri • • • • • • • . computerelor) ziua J – 8 curs « securitate » (furt.

adaptarea ritmului de lucru. corectari imediate si necesare.• • • ziua J – 1 decorare florara. ½ zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala. planing-ul zilei. primul check-up al restaurantului • . repetitie. multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului. analiza punctelor slabe din ziua precedenta.

harta administrativa : sectoare si cartiere . 1 Bordeaux.Anexa nr.

Anexa nr. 4 Amplasarea concurentei .

limonada. hydromel. cidre. aperitive pe baza de vin.6 Categorii de licente Natura licentei Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa. cafea. cu exceptia celor interzise comercializarii Licenta pentru grupul I Licenta pentru grupul II Licenta pentru grupa III Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice . care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom. altele decât cela care apartin grupei II. tuica. lichioruri de capsuni. zmeura. bere. lichioruri îndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice. infuzii. ceai. poiré. cirese. 2°. suc de fructe sau legume nefermentat sau cu început de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1. etc. 2. crème de cassis.Anexa nr. Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin. vinuri dulci naturale. alcooluri provenind de la distilarea vinurilor. afine. sirop. vinuri licoroase. 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale. suc de fructe si legume fermentate comportând 1. lapte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful