Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing în turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor în Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul în proportie de 13% în oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie în mâna ... voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor în Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului – efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

sediul. si de dificultatile cu care se confrunta în ceea ce priveste recrutarea personalului. institutie competenta în domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert. de exemplu în cazul licentelor pentru bautura. consum si antifrauda.lanturile de restaurante. ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8 zile de la receptia lor. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele : • • • • domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS). forma. 1. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux. Aceasta criza care a generat o scadere a încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii. detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta. a simtit într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune. ziarul în care s-a facut anuntul • • • • .3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi. obiectul de activitate. durata. fie la casa de depuneri si consemnari. natura aporturilor. amenajarile interioare. numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi înmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si virate într-un cont deschis pe numele societatii înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc înregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului. fie la banca. dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor. gestionarea timpului de lucru. clientela orientându-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. capitalul social. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social. cladirea restaurantului.

) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : • • cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60. cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal. registru de vânzari. registru de cumparari.29 euro. cartea mare. . chitantier. cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia. atestatul sediului societatii • realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale. aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai.sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar. dispozitii. etc.

Parking Victor Hugo – 740 locuri. Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau. 48. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei. 22. Când restaurantul este nou. Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500 locuri. cartier în centrul Bordeaux-ului. un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida. pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital. Parking Grands Hommes – 458 locuri. 52. 2. în plina zona comerciala. cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est. Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati. Parking Camille Jullian – 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate. mai curând reclama de la gura la gura. 15. 50. Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate. Asadar.1 Situatia geografica. tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces. decât comunicarea. mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16. 4. Parking Tourny – 1005 locuri.CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2. Din punct de vedere al transportului în comun. Parking L'Hôte – 101 locuri. Un restaurant amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat întrun centru comercial. va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante). 23. . 45. si linia B care îl traverseaza de la Nord la Sud) . In consecinta. 51. Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice.1. facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée Reclus. el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. 50 EXP.

In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului. care în acelasi timp este si patronul restaurantului. Primaria. In ceea ce priveste domeniul restauratie. adesea denumita brigada. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. Teatrul Fémina. Directia educatiei si familiei. dar nu numai. Directia de urbanistica. 2. Centrul vamal Bordeaux. în caldura si zgomot de vesela. Directia de achizitii si marfuri. In bucatarie întâlnim bucatarii. Directia de igiena si sanatate. Toata aceasta mica lume traieste ore intense. Ateneul municipal. stabileste meniul si preturile aferente felurilor . este înainte de toate un gestionar. asteapta cu nerabdare farfuria sa. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile. Rectoratul academiei Bordeaux. Directia de tineret si sport. Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale. Sala Consiliului Municipal. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde. Directorul restaurantului. bucatarii sefi. spalatorii de vesela (plongeur). Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine. culturale. Muzeul Aquitaine. foarte ierahizata. apoi în ordine descrescatoare. Muzeul Beaux-Arts. Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului. In spatele « furnalelor » este prezenta o întreaga echipa. Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor. Asta explica si faptul ca în bucatarie : « toata lumea la furnale! ». administrative. Muzeul de Arte contemporane.1.2. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. Muzeul Arts-Déco. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului. Institutul de politie Bordeaux. analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat concurentei. Grand-Théâtre.2 Situatia cantitativa si calitativa Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale. Consiliul departamental al justitiei. In frunte. Camera de comert si industrie Bordeaux. portuare. Directia de dezvoltare economica.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. Portul autonom Bordeaux. Directia de servicii fiscale. comerciale. Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. servitorii. ajutorul de bucatar. care asezat la masa la câtiva metri.

în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul. trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile. un bun observator. si o temeinica experienta de teren. organizarea muncii. management. etc. relatii publice. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri. recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. curatarea legumelor. sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. Trebuie sa dea dovada de motivare. El este seful în bucatarie. etc. gestionar.de mâncare propuse . buna derulare a serviciilor. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune. si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada trebuie sa i se supuna. pregateste mâncarea. si în domeniul personalului (drepturi. el trebuie sa fie tot timpul inovator. planificari. relatii umane. pregatirea aperitivelor reci (entrée froide). bugete. Cu toate acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei. Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant. pe umerii lui sta reputatia restaurantului.). Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii sai. El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane în domeniul restauratiei. sau. respectând normele de igiena. indiferent de organizarea ierarhica a structurii. un fin ascultator. va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale. defineste politica comerciala a restaurantului. spalarea salatelor. de pasiune pentru meseria pe care o practica. sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor româneasca. Chiar daca va face erori. formare. supervizeaza cumpararea produselor. In consecinta. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare. sa-si impuna marca. sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. artist. Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe.). El este cel care. împreuna cu directorul restaurantului. . trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa. Sub ordinele bucatarului sef. pregatirea garniturilor. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager. Bucatarul sef este si un bun gestionar . savoir-faire comercial. atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor. Bucatarul sef este totodata si un artist . Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul. din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma.

odata masa terminata. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna. într-un spatiu mic. rapiditate. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari. dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. apropiere de client. facând naveta între sala de mese si bucatarie. El va avea un program diferit de ceilalti angajati. si de spirit de echipa. si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. si cu atât mai mult în stress. se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate. Calculul efectivelor nu este o afacere complicata. aseaza vesela. politica salariala. în special cele din timpul dejunului. el fiind cel care într-un fel vinde ceea ce este pregatit în bucatarie. serveste mâncarea. Sala de restaurant este divizata în careuri. în consecinta volumul salariatilor. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv. pentru a nu uita comanda în drum spre bucatarie. aduce nota de plata si încaseaza factura. muncesti mult. dar esti platit putin ». Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit. rezistenta. etc. preia comanda de la clientii asezati la « mesele lui ». Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza) si consacra regula « când esti ajutor de bucatar. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii pentru masa de prânz si 40 pentru cina. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa. amabilitate. însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia. în total o suta de mese pe zi . umor. nivelul frecventei clientelei. începând programul la o ora dupa luarea dejunului si terminându-l dupa încheierea cinei. înveti mult. apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client.entuziasmul sau va fi apreciat. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. ele însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Plongeur este persoana care va curata vesela. în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima.

Detaliile de absente : • • • • • sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamânale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : • • • ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/13.300/6.04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28. standarde de performanta sau de productie : • un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna). care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant. o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei). prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului • • • • . cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef.numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada de 30 de zile în cursul anului si. cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur. un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore.925 = 4.02 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara : • 4 ospatari.086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28. cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar.700 = 1. Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile = 82 zile de absente.300/27.850 = 2. cumulat. un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi • • • timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în timpul unei zile de munca de 8 ore.

în functie de necesitate. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza. Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei. etc. botezuri. decorul. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator : Director Bucatar sef ospatari Ajutor de bucatar Plongeur Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. cazul contrar fiind cel al închiderii restaurantului. 2.Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii. el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii. însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara. Amenajamentul localului nostru este flexibil .). iar în ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti. ospatarii. se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire. etc. Pe lânga salariul lunar se va acorda si prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. . aniversari.). si în cele din urma cartea de meniu (design.3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul. asezarea în pagina. dupa mâncarea oferita. prezentarea felurilor de mâncare). muzica. personalizarea unitatilor de servici (vesela.

cu sediul în România. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos : . nelasând clientului impresia de mediu taranesc românesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta.Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale. specifice culturii românesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii în care traim.

ca de exemplu : Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz. Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material textil cu imprimeuri românesti. o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc. achizitionate tot de la Ethnoarta. sau coferele în care se va servi apa. Meniul va avea un design cu specific românesc. In ceea ce priveste vesela.Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti. orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans. el fiind imprimat în urma unui model standard . iar seara se va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica. printr-o muzica româneasca de fundal. ca de exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica.

noutatea conceptului. popularitate de dovedit .nivel de notorietate în tehnici de fidelizare constructie . dinamic. Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate. 2.produse de buna calitate inovatie în meniuri .singurul restaurant etnic românesc în Bordeaux .cartier central.4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli. prin urmare rezultat incert Resurse umane Produs . De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase.prezenta concurentilor directi .canale de comunicare reduse Comunicare Comercial Amplasare .gama de meniuri echilibrate .noutate.dezvoltarea accesului la internet Slabiciuni .ambianta-decor-primire .echipa pluridisciplinara . 2.politica salariala motivanta . comercial .animatii numeroase si variate .lipsa experientei în restaurant . urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor. încercând a se face chiar reduceri pentru comenzi în cantitati mai mari.comunicare clara .5 Analiza SWOT Forte Concept .inovatie-produs traditional .elaborat de directorul restaurantului.

o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural. avenue Pierre Wiehn. ea dispune si de o publicatie. iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. Maison des Associations.1 Clientii restaurantului. publicul. furnizorii. concurentii. cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania). de asemenea. din România. rezidenti la Pessac. dintre care 3 români. economice. universitare. Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti. cultural si tehnologic. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale. românca rezidenta la Bordeaux. economic. sociale. Având în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati. cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez . social. manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smântâna. Association Gironde-Roumanie. 19. 3. cei mai importanti sunt : Comité de Jumelage de la ville de Pessac. Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. vizite.1. culturale. membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare românesti. In plus.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii. are ca si scop favorizarea schimburilor scolare. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de înfratire numara 25 de membri. 3. o buna cunostere a particularitatilor românesti si numeroasele sejururi efectuate în România. Talence (la 3 km de Bordeaux). o greva incontrolabila. juridic. sub denumirea de Comitetul de înfratire si de prietenie intenationala. sportive. o revista ce apare lunar. un alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati. a carei presedinta este Irina Dobre-Costa. Aceasta asociatie. sejururi a delegatiilor oraselor înfratite.CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de marketing. ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt. politic. în care sunt prezentate aspecte . la o seceta prelungita. Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). 48 rue Odilon Redon.

Pastele. nunti. 126 rue Abbé de l'Epée. liturghiile desfasurându-se în limba franceza. Programarile se vor face cu 24 ore înainte. prezentarea unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant. precum Craciunul. Bordeaux. Bordeaux. în limita celor 100 locuri disponibile. dar cu rugaciuni si cântari în limba româna. politice din România si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi. Saint-Joseph. Place Louis Barthou. Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare. hramul bisericii. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna. etc. Diaspora româna de la Bordeaux. restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase. pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile zilnice si organizarea de petreceri. si sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna. iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005 de 20. Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte. Centre de développement des echanges franco-roumaines. economice. Alliance Française. sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana.culturale. este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza în lume. Bordeaux. 8. Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în . folclorice. 58-60 rue Paul Louis Lande. si organizarea de mese pentru saraci. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux. Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios. sa se integreze în societatea bordeleza. sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-române. dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. botezuri. In acest caz. Comitetul Bisericii ortodoxe române. inserându-ne reclama pentru restaurant.

prin telefon si prin e-mail clientii. Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15.1. dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti.1. cu traditie îndelungata. 3. congregatii religioase. pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune în farfurie.4 miliarde mese oferite pe an. tinând cont de faptul ca pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie).) restaurante independente • • • Restauratia comerciala : cu 3.7 miliarde mese anuale oferite si 57. cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). restaurantele din interiorul întreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrâni restaurante afectate altor colectivitati (armata. ea se segmenteaza în felul urmator : • .3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba. 3. Publicul tinta îl constituie românii rezidenti la Bordeaux. însotiti de cartofi pai si apa gazoasa). ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. cu activitate profesionala diversa. fapt pentru care va contacta periodic. serviciile sunt remarcabile. pizzeria. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se « prospera de buna seama împreuna ». Segmentarea restauratie colective este urmatoarea : • restaurante afectate locurilor de munca (cantine. închisori. fiind întotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai eficient solicitarile. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este.parte. etc. posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. atât femei cât si barbati. kebab de traditie orientala. astazi. preturile sunt avantajoase. familisti sau nefamilisti. fast-food. care de obicei servesc sandwicheries à la françaises. In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul urmator : produsele sunt de calitate si renume.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani. vinurile sunt vechi si de renume.4 miliarde euro si peste 3. minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar.

marcând totodata o dezradacinare culturala. clientul alegând între un restaurant american (exemplu.15 10 .30 11 .80meniul vegetarian 300 120 40 1200-1400 1930-2300 15-23 L'assiette du Vieux Saint Pierre - 1900-2300 23 9. ce ofera si servicii de servire la fata locului. clientela tinta si orele de deschidere. concurenta directa se prezinta în felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13. care a vizat preturile.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta. fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie. Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2.19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv români Mâncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite în fata clientului Mâncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase.9011. iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese. Segmentarea se prezinta astfel : • • • fast-food snack-bar pizzeria Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne). Restauratia automatatica : este în plina crestere.• restaurante în lant Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului.7 miliarde euro.80-24 11. inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro À la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette 1200-1430 1900-2300 1900-0200 20 30 17 16 18. Cifra de afaceri este de 3. McDonalds) si un fast-food hamburger.50 44 .

pakistaneza Bucatarie italiana. mexicana Bucatarie irlandeza 1200-1400 1900-2300 30-45 - 1930-2300 1130-0200 19 - 12. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru. igiena. fiscalitate.Orar Dejun Cina Pret euro À la carte 30 8.90 100 50 Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze.90 Meniu Locuri Tip de bucatarie Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le café japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana.9010.50 6-11. servire rapida. Acestea sunt repartizate într-o maniera omogena. timp de lucru Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii Substituientii -distribuitorii de mâncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate în casa sau achizitionate din marele areale comerciale Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : . si din punct de vedere al numarului lor. Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific românesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie. livrare la domiciliu Bucatarie braziliana. asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza.

1. etc.chariot plateaux 2/2 AUCHAN Centre commercial Mériadeck FRANTA 22. etc. etc. tirbuson.produse de curatat (vesela. cântar.Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale Foarte slaba Slaba x Medie Puternica Foarte puternica x x x x x x In concluzie. Pe de o parte. etc. Carrefour.) . Leclerc. se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro.) . matura. pahare. Aglomeratia de restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat. cratite. Lidl.textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie. tesaturile. etc. Champion. ZI de Montreynaud. etc.echipamente pentru menaj (manusi. capace. pe de alta parte. 42000 St-Etienne SAINT-ROMAIN S. servetele. Atac.vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic.ustensile de bucatarie (farfurii.A . tava.) . aspirator. 3. Géant-Casino. serpiere. gratar. etc.ustensile pentru gatit (oale. este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora . trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. lemn. etc.accesorii de bucatarie (cafetiera. furculite. cuptor micounde.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare.) .chariot plateaux ½ . linguri.) . Rue Grignard. funduri. Auchan.) . polonic. platouri. masina tocat. suprafetele de sol.) . storcator fructe. sticla. Tabloul furnizorilor este urmatorul : Denumire furnizor IKEA Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA Denumire produs .

Denumire furnizor Sediul FRANTA Denumire produs -chariot stockage -dérouleur pour housses -chariot à linge -collecteur à déchets SK130 GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA -aparate pentru spalat în bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit în bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier à frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata .

Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16. Bât. Béthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele DECO CENTRE HENRI JULIEN . -fier de calcat Montluçon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy. Rue Emile Zola. Bordeaux FRANTA -scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie ANCILIA -aparate si instalatie de iluminat COLORCOM 1 Rue Jules Isaac.Denumire furnizor Sediul Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE SOFINOR ZI de la Houssoye rue Ambroise paré Bois Grenier FRANTA mese de bucatarie dulap MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Châlons en Champagne FRANTA Parc Industriel. La rivière de Mansac. -carte meniu A.

Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural SOCIÉTÉ DU GAZ 6. Bordeaux O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. etc. restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru . Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier. bonete. George Cosbuc. fructe MARCHÉ DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA 18. DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB 1.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi. -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str. ape minerale. plata facându-se în termen de 30 de zile. tricouri.A URSUS Str. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta. masti traditionale din 319. condimente. orez. Craiova lemn. pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune cu furnizorii. ZI. Bariera Valcii. 257. -sculpturi din lemn. sorturi. FRANTA zahar. Lormont pregatirea produselor culinare (faina. rue Saint-Germain. sare. fuste.Denumire furnizor BIOMIDI Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault. etc. pantaloni. Toulouse FRANTA Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi. alte elemente traditionale românesti ROMANIA pentru decor PRODVINALCO S. legume. pantofi. -vin alb si rosu nr. nr. Place Ravezies. rue Pierre de Marie -electricitate Curie.) CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons. etc) -bauturi nealcoolice (sucuri. Blanquefort Direction -apa potabila opérationnelle de l'Eau et de l'Assainissement.

oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate. 3. Bordeaux 7. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa.1. sporuri. miscarea pentru protectia consumatorului.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta. personalul propriu al firmei Mediile de comunicare în masa.2. 3. promovarea valorilor si stimularea performantei. concretizate în ziarele locale (de exemplu. Personalul de recrutare este foarte atent în selectionarea viitorilor angajati.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului. curatenie si disciplina autoconsimtita. 20 minutes). angajatii fiind motivati si exercitând o misiune eficienta. Métro. modului de comercializare si al sigurantei. Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul. crearea unei ambiante de ordine. Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la . 3.2 Macromediul de marketingului 3. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. crearea de conditii de munca rezonabile. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii. conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar. cunoasterea limbii franceze. precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu.1. de asistenta sociala si îngrijire medicala. De asemenea se pot înregistra reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs.diferite perioade de timp. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului.

anumite traditii culturale si obiceiuri de consum. Cina este servita împreuna cu familia.restaurant. . o anumita credinta religioasa. dejunul a devenit în Franta una din cele mai importante mese ale zilei. consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta. scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si nu pe cantitate. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ».3%. menit a instaura un climat de încredere si convivacitate. Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu ianuarie 2006. pizzeria. adica în jur de 20. kebab. apare ca un fapt natural. în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala. nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe).7%. iar în sectorul tertiar 89%. Bordeaux-ul numara 14. crescuta si educata într-un anumit registru moral. înainte de a semna un contract sau a încheia o afacere.000 producatori viticoli. în sectorul secundar 10. 3. « Mancarea buna » a devenit un subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor.2. mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant.4%. snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger. Iar românii. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0. prietenii. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru. atingând 12% în anul 2004.000 de persoane afectate. Mai mult.514 ha de vie. Asadar. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food. sandwich. rezidenti la Bordeaux. cartofi pai. 117. Aceasta înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. un parteneriat. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor. fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat.2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Capitala mondiala a vinului. O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber. si-au însusit acest obicei à la française. colegii se serviciu.

S-a ales aceasta forma întrucât nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati . la arma Ariane servând pentru SNLE si M-51. Sauternes. Safran si Thales. Malbec.600 transporturi. la cabinele de echipaj Airbus A380. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon. institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. atât de aparare cât si spatiale .400 negocianti si o cifra de afacere de 14. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza. Turismul este în plina crestere. Productia anuala este de 700 milioane de sticle. Bordeaux este totodata si un oras industrial. Pauillac. Trecând de la construirea primelor avioane Falcon. 3. peste 20. Sémillon. iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon.000 euro. Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala. Merlot. Functionarea ei este nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica. manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4. cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37.000 de persoane lucreaza în acest domeniu. proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro. Saint-Émilion.1 tone de hidrocarburi). orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si anume în domeniul aeronauticii. Petit Verdot. Cabernet Franc.5 miliarde de euro. Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1. Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural. Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de întreprinderi. s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. Muscadelle. în prezent. vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. persoana juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata. farmaceutica (Sanofi-Aventis). Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii. se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule. Alt aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar.2. precum si industria agroalimentara (în special vinurile si baututile spirtoase). Amintim asadar întreprinderile Dassault.

iluminatul si instalatiile electrice.anonime era de 37. à l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258. reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor. In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine. Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Restaurantul nostru . Dispozitiile de baza sunt : • le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971. respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc.000 euro). relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale le décret n° 91-409 du 26 avril 1991. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei. aparatele pentru eliminare a fumului din încaperi. • Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de « restaurant ». Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii. echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti). precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului – localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea . Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul de locuri este mai mic de 50. 259 et 262 du code rural. fixant les prescriptions en matière d'hygiène concernant les denrées. Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police. relative à l'hygiène des denrées alimentaires l'arrêté d'application du 9 mai 1995. amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în încaperile de conservare si pregatire a hranei). des eaux destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles • Alte texte : • la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993.

modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990. denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987. Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului. ansamblul bauturilor din grupa III. Aceasta nu permite servirea bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. Remarca : • în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul inclus . Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal. în scopul consumului la fata locului. în scopul consumului la fata locului. bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea. aceasta formare dând dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr. cu precadere dupa intrarea României în Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez. fie al unei tari ce a încheiat tratate de reciprocitate cu Franta). documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii.va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente « restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare în cadrul unor organisme delegate. Afisarea preturilor . fie al unui stat membru din Spatiul Economic European. In cadrul licentei « restaurant » se disting : • la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea.l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas. . Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului. fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor în localuri). eliberarea licentei « restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate.6 ) • Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor.

”sacrificat”. ”nascut si crescut”.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a doua abatere). precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite. pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face într-o carte diferita de cea a meniului. In caz contrar. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si înselatorie.numele tarii (daca nasterea. Ea trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj. si în toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. pentru fiecare prestatie. precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii. Afisarea în interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si în interior. impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). fie începând cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. puse la dispozitia clientilor. Remarca : • règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989. • Afisarea în exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda în valoare de 450 euro. Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002. fie în timpul orelor de serviciu.500 euro (3. Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea. art. aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat. cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). adica non-efervescente. Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala în valoare de 1. . pretul si mentiunea « bautura inclusa » sau « bautura neinclusa ». impose aux restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002. 40. cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) . sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla la a doua abatere). In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât la anumite ore din zi.• carta de meniu trebuie sa cuprinda.

Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). precipitatiile sunt frecvente. compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. de clasa. în cantitati de 820 mm. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic. In ceea ce priveste urbanistica. pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). si 20°C vara. Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale. operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale. administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga societatea autorilor. a impus principiul interdictiei fumatului în locurile colective. la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991.5°C iarna. al 7-a este se afla . Temperatura medie este de 3. orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale. cu exceptia amplasamentelor special amenajate. relative à la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului).2. uneori chiar si decizii municipale. fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe Gironde).Respectarea orelor de deschidere.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului. In centrul orasului. este traversat de fluviul Garonne. în 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41°C. caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de iarna si cele estivale. In acest context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998. aceasta facând obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 .63 kmp. în regiunea Aquitaine. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori. temperatura medie anuala fiind de 14. Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne. în partea de sud-vest a Frantei. din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica. cu o suprafata de 49. de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume.5°C . care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului 3. Climatul bordelez este de tip oceanic. Respectarea legii EVIN. Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. regasita în numeroasele castele si imobile din oras. Orasul. cazând în jur de 150 zile pe an. departamentul Gironde. daca se doreste difuzarea de muzica în cadrul restaurantului. Iernile sunt blânde iar verile calduroase .

l'Intendance si aleea Tourny. sectorul 4 – 30.855 locuitori. Diaspora româna la Bordeaux însumeaza în jur de 850 locuitori.634 locuitori. în 2004 si 2005. sectorul 5 – 25. Numarul strainilor în Bordeaux este de 24. axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei.993 locuitori.800 persoane. fiecare având caracteristici specifice. Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti. 32% casatorita.184 locuitori.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229. 8% divortata.31.pe malul drept al fluviului. Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1. iar numarul de locuinte atingea cifra de 139. Din punct de vedere al starii civile. Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Hôtel de Ville). hoteluri si bistrouri. numarul de gospodarii era de 126. 54% din populatie este celibatara. sectorul 8 – 38. Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau.900 locuitori (conform recensamântului din 2004). rezidenti. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe.948 locuitori. în cartierul Bastide. sectorul 6 – 27. Saint-Michel. pe chei gasindu-se numeroase restaurante. care taie orasul de la Vest la Est. Saint-Croix) este locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta.994 locuitori. Axa Sud-Est (cartierele Capucins.707. si anume Université Bordeaux 2. fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. Conform cercetarilor efectuate de INSEE. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne. precum si renumitele discoteci (asa numitele boîtes de nuit).302 locuitori. iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran. Astfel. sectorul 3 . la care se mai adauga imigrantii clandestini care . sectorul 2 – 23. 3. sectorul 7 – 12. dintre care 46% barbati si 54% femei. Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare.046. la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate. Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24. care traverseaza orasul de la Nord la Sud. prelungita cu podul Pierre. si strada Victor-Hugo.2. someri si imigranti). iar la est cartierele mai sarace). precum si societati comerciale de lux. aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului. muncitori.453 locuitori. 6% vaduva.5 km .

Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de mese. gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux.muncesc pe piata la negru. Lyon. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux.vinificatie si anthropologie . Bordeaux-Mérignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada. Pau.143 locuitori si populatia din Talence în numar de 40. societate a grupului Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca în vacanta. 3. facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi. Irun. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse. respectiv Association Gironde-Roumanie). doua sectii de învatamânt renumite la Bordeaux). . Hendaye. Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56. de Spania prin autoruta A63. Din punct de vedere feroviar. Périgueux.928. De asemenea. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la tehnologie. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport. si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac. Toulouse. de Nantes. orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER. Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté urbaine de Bordeaux). Bordeaux este un nod rutier si autorutier important. pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii precum œnologie . Clermont-Ferrand si Ventadour.2.873 pasageri în 2004. Aeroportul a înregistrat un numar de 2. Bénauge si Saint-Louis.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon . la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. Arcachon. de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89. Dax.antropologie. de Toulouse prin autoruta A62. Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport. Bordeaux poseda si doua gari regionale.

cresterea cererii de tehnologie avansata .imigrarea contingentelor de majora populatie româna din Franta catre România Mediul economic .cerinte de ridicare a nivelului performant Indicele de atentie acordat 10 Mediul demografic .intensificarea concurentei Mediul cultural .îmbunatatirea calificarii si disciplinei în munca a utilizatorilor . o naveta electrica.perspectiva relansarii economice . 3.posibilitatea cresterii costurilor . Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala. serviciu Créabus (autobuz la cerere. Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs Importanta asupra produsului . inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex.scaderea consumului .3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific românesc segment inexistent (noi suntem singurii în Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou. Aceasta retea deserveste publicul între orele 5 si 1 dimineata. în special în weekend. linia C : Quinconces – Gare St Jean).linia B : Quinconces – Pessac . 12 linii de autobuz de noapte. 76 linii de autobuz de zi. exotismn.tendinta de ridicare a 7 . pizzeriile) Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. solicitarea facându-se cu o ora înainte).somajul în scadere majora majora moderata moderata moderata moderata 10 Mediul tehnologic .presiuni pentru 8 .scaderea consumului .

masuri pentru aplicabilitatea noilor norme .noi reglementari în domeniul restauratiei majora .intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului 7 .cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata 9 .Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse Indicele de atentie acordat Mediul politiclegislativ Mediul natural .

4. iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice românesti. oras în care relatiile franco-române au deja vechime.2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice. cât mai noi si inovatoare. care dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai exotice. . pe termen lung 300 locuri). cultura. Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client. si atragerea unui numar cât mai mare de clienti. Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc. Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei franceze (exemplu. sa cunoasca alteritatea. Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor. familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important. de data aceasta în Pessac (unde îsi are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati). precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local. si diversificarea serviciilor oferite.CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4. sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai diferite. iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu. Aceasta se va încerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. modul de viata al celorlalti. suplimentarea numarului de locuri (în prezent 100. care ar putea practica preturi mai mici decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia.

colegi. exercita o influenta asupra alegerii restaurantului. etc. local neîngrijit comportament : rezervari dinainte. care prin recomandarile sau sfaturile lor. salariul mediu.CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca. etc. vârsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni. servicii remarcabile. asteptari : servicii rapide. rezervarea celor mai bune mese • • • • • • Angajatii birourilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. salariul mare. zgomot. curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate. sau comandarii unui anumit tip de mâncare . colegi. loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Muncitorii • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. etc. • • * Prin prescriptori se întelege aici persoanele. colegi. vârsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni. 5. în schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. mâncare de calitate. staff-ul întreprinderilor. asteptari : confort. mâncare echilibrata. vârsta 25-60 ani motiv : pentru a mânca prescriptori : prieteni. salariul de baza.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz Cadrele. asociatiilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. carta de fidelitate. preferinta pentru o anumita masa fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea.

2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii • caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux. spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta. etc. Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni. respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni. loc calm si simpatic obstacole : pretul. etc. asteptari : servicii rapide. asteptari : atmosfera calma si familiala. asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot. colegi. pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Cupluri • • • • • • • caracteristici : cupluri din Bordeaux. familiile. colegi. situate la o distanta mica de aproximativ 6km. pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba • • • • • • • caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni. colegi. etc. orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate 5. mâncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului.• • • • asteptari : servicii rapide. mâncare echilibrata. lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate . sau în comunele din apropiere. Pessac sau Talence.

. botezuri. sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente. Restaurantul este locul de distractie a lor. precum nunti. Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului. fara a fi nevoiti sa plateasca atât.1 Dejunul Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. motivatii si obiceiuri. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de mâncare. o masa copioasa. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. ei manânca ce vor si la orice ora vor. totul pentru un prêt rezonabil.3. fara a fi ostili noutatilor culinare. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a încerca noutatile culinare. si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa. le place sa deguste mâncarurile traditionale.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti. dar si aici.3. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant. am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim serviciile. etc. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor.2 Cina Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii : • Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra împreuna cu prietenii. ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt.5. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide . 5. • • • Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. incluzând aici si conceptul de a mânca bine. Mergând la restaurant. diferite specialitati etnice culinare. la invitatia organizatorilor acestor petreceri. situatia se prezinta în felul urmator : • Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii. 5.. si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva. pentru ei. dupa-amiaza si seara. locul de întâlnire a prietenilor. In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori.

iar pretul nu reprezinta un impediment. Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune. . complet. cantinele scolare). Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa.• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor momente agreabile în sânul familiei lor. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit. • Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei.

CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru.1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza în continuare mixul de marketing.2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare. plat principal. prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz). Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid ». Apéritif : ✔ eau de vie (tuica) Entrées froides ou chaudes : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gelée de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta) . Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti. incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în domeniul serviciilor. precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta. iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment. Meniul va cuprinde apéritif. 6. dessert et café. ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). însotita si de o reducere de pret în raport cu piata concurentiala. cealalata pentru familisti (la cina). entrée froide ou chaude. 6. à la carte sau meniu.

✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare) Plats : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet panés (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brânza) rôti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumées. de l'ail et des cornichons (muschi împanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grillées faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) purée d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragoût pimenté (tocana) ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national) Desserts : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ tarte au fromage (placinta cu brânza) noir et blanc (negresa) gâteaux aux pommes (placinta de mere) crêpes roumaines (clatite) brioche avec noix. chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi Boissons : ✔ ✔ ✔ ✔ apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere româneasca Ursus .

buchet fin carne rosie si brânzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta. persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent. probabil si miniconcursuri de dans. mâncaruri usoare si brânzeturi utilizare vin pt. zi nastere. etc. . mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Alte servicii oferite sunt cele de animatii. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic utilizare carne alba si peste.✔ vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin. desert. bine racit utilizare carne alba si peste utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor utilizare carne alba si peste. mâncaruri usoare si brânzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste. organizarea de serate românesti. botez. mâncaruri usoare si brânzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste. fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin. catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin.

Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul.50 euro cost desert : 1. acestea urmând a fi adaugate ulterior.).70 euro cost entrée : 1.6.10 euro cost dessert : 2. iar desertul se va situa între 3 si 5 euro. In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii. saramura de peste va costa 14 euro. Aperitivul va avea un pret de 0. Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro. depinzând de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa). Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit. iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam.3 euro cost : 7.10 euro cost comercial : 1.10 euro cost comercial : 1. La început se va opta pentru un pret psihologic.50 euro cost plat chaude : 2.3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. etc.70 euro. cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare.35 cost café : 0. scopul fiind atragerea clientului.69 euro cost café : 0.65 euro cost plat : 3. prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret. Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost entrée : 1.60 euro cost : 9. dupa fixarea nivelului marjei. dupa care se va .09 euro (fara tva si impozit pe societate – is) Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost apéritif : 0. Vom determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti.5 euro (fara tva si is) Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro.

Métro). radio.56) marja neta 1.5 – 8.78 .13 Meniu seara : 13.2 Cafea : pret vânzare 1. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari.6 = 1.22 + is 0.09 – 1. Determinarea preturilor : Meniu prânz : 10. clara si argumentata.196 = 8.28 = 2. scris pe o tabla.10.5 – 7. Vom apela asadar la promotii. ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.09 euro + tva 1.). Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic.5 – 2.4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta.5 euro + tva 2. Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune. In ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în Bordeaux (20 minutes.56 mn : 10.renunta treptat la aceasta strategie. 10.22 = 1. Bordeaux 7.5/1. asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei. precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul oferit seara).6) marja neta 1. iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic românesc.22 is : 13. . vom exclude înca de la început reclama la televizor si în cinematografe. etc.5 – 9. afise. reviste.5 – 9.0.8/3 = 0. marja neta 0.72 = 1. Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. inclusiv de români. 13.5 – 2. Se va apela la posturile de radio locale.80. si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului publicitar.72 is : 10.09 – 1. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele non-media.78 = 1.56 = 1. cost 0. presa cotidiana. In consecinta.72 .94 6.69/3 = 0. cinema.5 (cost 9.13 detalii : tva : 10.72 + is 0. recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs.5 (cost 7.2 detalii : tva : 13.196 = 11.22 – 0.5/1.5 – 7.28 .5 – 11. întocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar. promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse.6 mn : 13.

unde va fi prezentat restaurantul. www. incluzând chiar retete culinare.savoureuseroumanie. si produsele.Se va crea totodata si un site internet al restaurantului. zi în care se pregatesc si se degusta mâncaruri din diferite tari. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare. eveniment organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux. personalul. singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hârtie.fr. . Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru. cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului.

000 10.000 30.000 5.000 Furnizorii – cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii – cumparari imobilizari Observând structura datoriilor de mai sus. concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de împrumuturi.000 80. Cifra de afaceri previzionata si alte produse : . pentru care se prevede o rambursare pe termen lung.000 15.850 30.850 1. de 5-10 ani. EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.000 Nevoile pentru fondul de rulment Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit Sold € 111.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184 Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier Sold € 80.850 1.000 50.000 81.850 80.000 80.CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA.500 500 500 500 80.

5 936 € 283 264.bauturi An 1 264.Ipoteza de baza Nr.5 702 € 283 198.820 € 630 € 4.400 € 600 € 4. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata.062 € 349.000 € 500 € 8.000 € 110. iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si masa de seara.028 € 131.550 € An 2 An 3 307.890 € 20.000 € 1.975 € Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.110 € Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi.238 € 307.780 € 5.891 € 123.666 € Ipoteza de mijloc 80 10.888 € 264.428 € 156.5 13.000 € 156.230 € 181.410 € 3.888 € Ipoteza ideala 100 10.800 € 30.238 € 12.820 € 8.600 € 5.888 € 11.400 € 8. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prânz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr.000 € 20.000 € 111.261 € 661 € 4.000 € 125.500 € 20.000 € 150.200 € 3.000 € 1.261 € 9. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.062 € 349.969 € 31.5 1.000 € 500 € 9. locatii de gestiune si chirii 30.000 € .000 € 60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate 60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente.5 13.5 13.170 € 283 331.500 € 130. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii – restaurant Prestari servicii .000 € 1.500 € 1000 € 500 € 8.7051 € 13. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10.630 € 3.000 € 155.

37% 49.800 € 3.000 € 84.000 € 10.888 € 307.250 € 250 € 6.000 € 450 € 1050 € 610 € 410 € 200 € 86.031 € 58.000 € 10.100 € 700 € 6.428 € 131.000 € 3.460 € 120.800 € 3.000 € 27.360 € 4. trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate.360 € 25.406 € 264.Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare Denumire Cheltuieli de întretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele An 1 400 € 400 € 550 € 400 € 150 € An 2 400 € 490 € 500 € 350 € 150 € An 3 10.238 € O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector.62% .320 € 2.062 € 349.832 € 11.000 € 68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL 253.000 € 3.000 € 56.285 € 27.250 € 250 € 6. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264.083 € 52.500 € 3. aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari .28% %CA 100% 50. De asemenea.100 € 11.700 € 620 € 6.000 € 79.528 € 281.000 € 0€ 6.273 € 309.789 € 39.031 € 28.888 € 133.000 € 500 € 6. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.

6 luni-3luni) • • • stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice . organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi. etc. lenjeriei. mobilier. vestiare. sala de mese.7. luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare Faza organizationala II (ziua J. 18 luni/12 luni) • • • studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti) program general de vânzari autorizatie administrativa • • • • • • • • • • Faza organizationala I (ziua J. luna 12 luni-6 luni) • • • • • • • • echiparea restaurantului (bucatarie. etc) achizitia uniformelor.2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J. vesela.

receptia marfurilor perisabile . incendiu) ziua J – 7 curs « previziune vânzari » ziua J – 6 zi libera ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte. 3 luni-1 luna) • • • negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa.• • • • • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de « respect al mediului » Faza de lansare (ziua J. accident. cartilor de bauturi) ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor. aparate. computerelor) ziua J – 8 curs « securitate » (furt. masini. vandalism.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vânzare definitive distribuirea uniformelor Faza de deschidere • • ziua J – 10 curs pentru toate cadrele ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor. degustari. pentru sala de mese : serviciu de simulare. etc. calculator ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri. repetitie utilizate echipament. exercitii tehnice. regulament intern. 1 luna-10 zile) • • • • • Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat. critici ziua J – 2 retusuri • • • • • • • . cunoasterea meniurilor. masinilor. etc.) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea • • Faza de pre-deschidere (ziua J. primire.

planing-ul zilei. primul check-up al restaurantului • . ½ zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala. repetitie. corectari imediate si necesare. adaptarea ritmului de lucru. analiza punctelor slabe din ziua precedenta.• • • ziua J – 1 decorare florara. multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului.

harta administrativa : sectoare si cartiere . 1 Bordeaux.Anexa nr.

Anexa nr. 4 Amplasarea concurentei .

altele decât cela care apartin grupei II. limonada. lichioruri îndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice. 2. 2°.Anexa nr. afine. care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom. vinuri licoroase. cu exceptia celor interzise comercializarii Licenta pentru grupul I Licenta pentru grupul II Licenta pentru grupa III Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice . poiré. 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale. Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin. zmeura. sirop. lapte. aperitive pe baza de vin. ceai. tuica. lichioruri de capsuni. suc de fructe sau legume nefermentat sau cu început de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1. suc de fructe si legume fermentate comportând 1. cafea. crème de cassis. vinuri dulci naturale. infuzii. hydromel. etc. cirese. bere. cidre.6 Categorii de licente Natura licentei Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa. alcooluri provenind de la distilarea vinurilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful