P. 1
Plan de Marketing - Deschiderea Unui Restaurant

Plan de Marketing - Deschiderea Unui Restaurant

|Views: 329|Likes:
Published by Alina Alupoaei
Plan de marketing pentru deschiderea unui restaurant
Plan de marketing pentru deschiderea unui restaurant

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Alina Alupoaei on Jun 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2015

pdf

text

original

Universitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Marketing în turism 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS SCURTA INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul 1.2 Piata restaurantelor în Franta 1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2.1 Amplasamentul 2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului 2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa 2.2 Resursele umane 2.3 Ambianta 2.4 Servicii anexe 2.5 Analiza SWOT CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING 3.1 Micromediul de marketing 3.1.1 Clientii 3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) 3.1.3 Concurentii 3.1.4 Furnizorii 3.1.5 Furnizorii fortei de munca 3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei 3.2 Macromediul de marketingului 3.2.1 Mediul socio-cultural 3.2.2 Mediul economic 3.2.3 Mediul politic-legislativ 3.2.4 Mediul natural 3.2.5 Mediul demografic 3.2.6 Mediul tehnologic 3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4.1 Obiective generale 4.2 Obiective particulare CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA 5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz 5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara 5.3 Profilul tip consumatorilor 5.3.1 Dejunul 5.3.2 Cina CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING 6.1 Plasarea 6.2 Produsul 6.3 Pretul 6.4 Promovarea CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.1 Mijloacele financiare 7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul în proportie de 13% în oras. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri. Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie în mâna ... voua va ramâne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI 1.1 Conceptul Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare. Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate. Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii). Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii si maximizarii clientelei. 1.2 Piata restaurantelor în Franta In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului – efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile, francezii ramân fideli meselor luate în oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate în restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramân indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-café, fata de 56.000 în 1993, înregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de angajati de 336.892. Sectorul restauratiei comerciale, cuprinzând restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

gestionarea timpului de lucru. cladirea restaurantului. obiectul de activitate. Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele : • • • • domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS). ziarul în care s-a facut anuntul • • • • . fie la banca. capitalul social. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi.lanturile de restaurante. de exemplu în cazul licentelor pentru bautura. Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si virate într-un cont deschis pe numele societatii înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc înregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului. a simtit într-un mod cât se poate de serios criza vacii nebune. institutie competenta în domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. fie la casa de depuneri si consemnari. sediul. Acesta este reprezentat de Chambre de Commerce et d'Industrie de Bordeaux. forma. clientela orientându-se cu precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii. consum si antifrauda. Aceasta criza care a generat o scadere a încrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii. dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia în calcul noile comportamente alimentare ale consumatorilor. numele si adresa proprietarului si RCS la care va fi înmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii. amenajarile interioare. si de dificultatile cu care se confrunta în ceea ce priveste recrutarea personalului. detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta. natura aporturilor. 1. ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8 zile de la receptia lor. durata.

cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia. dispozitii. cartea mare.) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : • • cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60.29 euro. atestatul sediului societatii • realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale. chitantier. aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai. registru de vânzari.sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar. . cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal. registru de cumparari. etc.

48. Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati. cartier în centrul Bordeaux-ului. 22. 15. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée Reclus. va da activitatii o perspectiva pe termen lung sau scurt. 23.CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING 2. el este factorul cheie pentru numeroasele elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. 4. mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16. 51. cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est.1. Parking L'Hôte – 101 locuri. 50 EXP. 2. Din punct de vedere al transportului în comun. pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine. Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500 locuri.1 Situatia geografica. în plina zona comerciala. mai curând reclama de la gura la gura. 50. un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida. Un restaurant amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat întrun centru comercial. tip de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces. In consecinta. Parking Tourny – 1005 locuri. Parking Victor Hugo – 740 locuri. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. decât comunicarea. Când restaurantul este nou. 52. posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante). Asadar. si linia B care îl traverseaza de la Nord la Sud) . Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice. Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane handicapate. Parking Camille Jullian – 340 locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate. facilitatea accesului Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre facilitatea accesului la restaurantul nostru. . Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de transport aflate la dispozitia clientelei.1 Amplasamentul Amplasamentul pentru un restaurant este vital. Parking Grands Hommes – 458 locuri. 45. Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau.

Centrul regional de documentatie pedagogica Aquitaine. Directia educatiei si familiei. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale. dar nu numai. Directorul restaurantului. Primaria. ajutorul de bucatar. Muzeul Arts-Déco. care în acelasi timp este si patronul restaurantului. Directia de servicii fiscale. comerciale. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile. Muzeul de Arte contemporane. Teatrul Fémina. servitorii. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. Grand-Théâtre. Toata aceasta mica lume traieste ore intense. Institutul de politie Bordeaux. Ateneul municipal. Directia de igiena si sanatate. spalatorii de vesela (plongeur). In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului. foarte ierahizata. Portul autonom Bordeaux. în caldura si zgomot de vesela. Rectoratul academiei Bordeaux. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din strada comerciala Saint-Catherine. 2. apoi în ordine descrescatoare. analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat concurentei. Asta explica si faptul ca în bucatarie : « toata lumea la furnale! ». portuare.2 Resursele umane Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. este înainte de toate un gestionar. culturale. Sala Consiliului Municipal. Centrul vamal Bordeaux. asteapta cu nerabdare farfuria sa. Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului.2 Situatia cantitativa si calitativa Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale. Directia de urbanistica. stabileste meniul si preturile aferente felurilor . care asezat la masa la câtiva metri. Directia de achizitii si marfuri. In spatele « furnalelor » este prezenta o întreaga echipa. Camera de comert si industrie Bordeaux. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului. In frunte. Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde. adesea denumita brigada. Muzeul Aquitaine. Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde. Directia de dezvoltare economica. Directia de tineret si sport.2. Consiliul departamental al justitiei. In bucatarie întâlnim bucatarii. bucatarii sefi.1. administrative. In ceea ce priveste domeniul restauratie. Muzeul Beaux-Arts.

atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor. savoir-faire comercial. Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. sau. bugete. curatarea legumelor. respectând normele de igiena. trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile. gestionar. indiferent de organizarea ierarhica a structurii. formare. organizarea muncii. pregatirea aperitivelor reci (entrée froide). El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului.de mâncare propuse . etc. munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager.). va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri. si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada trebuie sa i se supuna. sa evidentieze excelenta traditie noastre culinare si originalitatea lor româneasca. buna derulare a serviciilor. de pasiune pentru meseria pe care o practica. In consecinta. Bucatarul sef este totodata si un artist . In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare. sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. spalarea salatelor. el trebuie sa fie tot timpul inovator. management. . sa-si impuna marca. etc. defineste politica comerciala a restaurantului. pe umerii lui sta reputatia restaurantului. supervizeaza cumpararea produselor.). Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant. în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul. El este cel care. El este seful în bucatarie. relatii umane. un bun observator. Trebuie sa dea dovada de motivare. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane în domeniul restauratiei. Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. artist. Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. pregatirea garniturilor. Bucatarul sef este si un bun gestionar . din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. planificari. si o temeinica experienta de teren. pregateste mâncarea. un fin ascultator. relatii publice. împreuna cu directorul restaurantului. trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa. recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii sai. Chiar daca va face erori. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune. Cu toate acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei. Sub ordinele bucatarului sef. si în domeniul personalului (drepturi.

dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. politica salariala. nivelul frecventei clientelei. Calculul efectivelor nu este o afacere complicata. si cu atât mai mult în stress. apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. într-un spatiu mic. rapiditate. se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa. înveti mult. serveste mâncarea.entuziasmul sau va fi apreciat. preia comanda de la clientii asezati la « mesele lui ». aduce nota de plata si încaseaza factura. dar esti platit putin ». umor. si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza) si consacra regula « când esti ajutor de bucatar. etc. ele însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. si de spirit de echipa. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna. în consecinta volumul salariatilor. odata masa terminata. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit. pentru a nu uita comanda în drum spre bucatarie. amabilitate. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima. aseaza vesela. Sala de restaurant este divizata în careuri. apropiere de client. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa. Plongeur este persoana care va curata vesela. muncesti mult. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia. în special cele din timpul dejunului. în total o suta de mese pe zi . în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii pentru masa de prânz si 40 pentru cina. el fiind cel care într-un fel vinde ceea ce este pregatit în bucatarie. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele : agilitate. El va avea un program diferit de ceilalti angajati. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari. facând naveta între sala de mese si bucatarie. începând programul la o ora dupa luarea dejunului si terminându-l dupa încheierea cinei. rezistenta.

prin urmare vor fi 283 zile lucratoare.700 = 1. cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau 1 ajutor de bucatar. care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului • • • • . cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de restaurant 2 bucatari sef. care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei 1 director de restaurant.04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28. un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore. Detaliile de absente : • • • • • sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamânale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : • • • ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/27. o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei). Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile = 82 zile de absente.086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28. cumulat.850 = 2.02 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara : • 4 ospatari. cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef 1 plongeur. standarde de performanta sau de productie : • un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna). un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în timpul unei zile de munca de 8 ore.300/13.925 = 4.numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada de 30 de zile în cursul anului si.300/6. un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi • • • timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru.

3 Ambianta In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul. cazul contrar fiind cel al închiderii restaurantului. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator : Director Bucatar sef ospatari Ajutor de bucatar Plongeur Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. dupa mâncarea oferita. Trebuie de asemenea precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza. se va trece la o reamenajare a spatiilor de servire. aniversari. prezentarea felurilor de mâncare). asezarea în pagina. . ospatarii. decorul. Pe lânga salariul lunar se va acorda si prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. 2.). iar în ceea ce priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti. etc. însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara. personalizarea unitatilor de servici (vesela. în functie de necesitate.).Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro) numarul de ore muncite O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii. Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei. etc. botezuri. si în cele din urma cartea de meniu (design. muzica. el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii. Amenajamentul localului nostru este flexibil .

Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta. cu sediul în România.Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale. specifice culturii românesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii în care traim. nelasând clientului impresia de mediu taranesc românesc. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos : .

Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material textil cu imprimeuri românesti. ca de exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica. o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc. Meniul va avea un design cu specific românesc. el fiind imprimat în urma unui model standard .Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti. sau coferele în care se va servi apa. iar seara se va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica. achizitionate tot de la Ethnoarta. printr-o muzica româneasca de fundal. orchestra si animatii dansuri traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans. In ceea ce priveste vesela. ca de exemplu : Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz.

noutatea conceptului.dezvoltarea accesului la internet Slabiciuni .canale de comunicare reduse Comunicare Comercial Amplasare .animatii numeroase si variate . Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru zece comandate.comunicare clara . De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase. urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor.singurul restaurant etnic românesc în Bordeaux .produse de buna calitate inovatie în meniuri . comercial . 2.ambianta-decor-primire . prin urmare rezultat incert Resurse umane Produs . 2.5 Analiza SWOT Forte Concept .echipa pluridisciplinara .prezenta concurentilor directi .gama de meniuri echilibrate .noutate.nivel de notorietate în tehnici de fidelizare constructie .cartier central.elaborat de directorul restaurantului. încercând a se face chiar reduceri pentru comenzi în cantitati mai mari. popularitate de dovedit .4 Servicii anexe Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret mai mic a clientilor fideli.inovatie-produs traditional .politica salariala motivanta . dinamic.lipsa experientei în restaurant .

Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti. economice. avenue Pierre Wiehn. în care sunt prezentate aspecte . Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania). 19. Comisia Pessac-Galati din cadrul Comitetului de înfratire numara 25 de membri. o buna cunostere a particularitatilor românesti si numeroasele sejururi efectuate în România. Având în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati. universitare. sportive. ea dispune si de o publicatie. cei mai importanti sunt : Comité de Jumelage de la ville de Pessac. dintre care 3 români. românca rezidenta la Bordeaux. social. a carei presedinta este Irina Dobre-Costa. publicul. sociale. o greva incontrolabila. Talence (la 3 km de Bordeaux). Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). Aceasta asociatie. cultural si tehnologic. cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez .1 Clientii restaurantului. Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. culturale. 48 rue Odilon Redon.1. furnizorii. din România. rezidenti la Pessac. Association Gironde-Roumanie. o revista ce apare lunar. economic. are ca si scop favorizarea schimburilor scolare. iar concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza. sejururi a delegatiilor oraselor înfratite. Asociatia desfasoara o serie de activitati culturale si sociale. membrii francezi sunt deja obisnuiti cu specialitatile culinare românesti. 3. la o seceta prelungita. un alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati. sub denumirea de Comitetul de înfratire si de prietenie intenationala. concurentii. juridic. cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri. de asemenea. 3. manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si sarmalutele cu smântâna. o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural. vizite. politic.CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de marketing. In plus. ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt.1 Micromediul de marketing Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii. Maison des Associations.

Bordeaux. restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase. hramul bisericii. politice din România si care ar putea fi o oportunitate de publicitate pentru noi. Diaspora româna de la Bordeaux. sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana. economice. botezuri. Place Louis Barthou. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005 de 20. Alliance Française. 58-60 rue Paul Louis Lande. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva. Saint-Joseph. Pastele. Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna. Programarile se vor face cu 24 ore înainte. si organizarea de mese pentru saraci. si sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. nunti. Comitetul Bisericii ortodoxe române. Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios.culturale. precum Craciunul. etc. Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare. pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile zilnice si organizarea de petreceri. Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în . Bordeaux. dar cu rugaciuni si cântari în limba româna. Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux. Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii. Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte. iar transportul se va realiza cu mijloacele proprii ale clientului. liturghiile desfasurându-se în limba franceza. sa se integreze în societatea bordeleza. Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna. sarbatorirea a X ani de la existenta asociatiei franco-române. In acest caz. dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie. 8. inserându-ne reclama pentru restaurant. Bordeaux. 126 rue Abbé de l'Epée. folclorice. Centre de développement des echanges franco-roumaines. în limita celor 100 locuri disponibile. este o asociatie cu misiunea de a popaga limba si cultura franceza în lume. prezentarea unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant.

astazi. In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul urmator : produsele sunt de calitate si renume.4 miliarde mese oferite pe an. fapt pentru care va contacta periodic. Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator : Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15. 3. preturile sunt avantajoase. pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii restaurantului. serviciile sunt remarcabile. etc. pizzeria.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie). fast-food. cu activitate profesionala diversa.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani. tinând cont de faptul ca pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse iefine si rapide.7 miliarde mese anuale oferite si 57. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se « prospera de buna seama împreuna ». ea se segmenteaza în felul urmator : • .1. posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor.parte. Segmentarea restauratie colective este urmatoarea : • restaurante afectate locurilor de munca (cantine. restaurantele din interiorul întreprinderilor) restaurante scolare si universitare restaurante afectate azilurilor de batrâni restaurante afectate altor colectivitati (armata.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba. atât femei cât si barbati.4 miliarde euro si peste 3. De fapt francezii vor sa stie ce li se pune în farfurie. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este. ea reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. fiind întotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai eficient solicitarile.) restaurante independente • • • Restauratia comerciala : cu 3. cu venituri medii spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). închisori. familisti sau nefamilisti. care de obicei servesc sandwicheries à la françaises. dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti. Publicul tinta îl constituie românii rezidenti la Bordeaux. vinurile sunt vechi si de renume. 3. prin telefon si prin e-mail clientii. minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la snack-bar. kebab de traditie orientala. cu traditie îndelungata. însotiti de cartofi pai si apa gazoasa).1. congregatii religioase.

• restaurante în lant Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului.15 10 . McDonalds) si un fast-food hamburger.30 11 . concurenta directa se prezinta în felul urmator : Orar Dejun Restaurante gastronomice L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 20 30 13. Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2. Cifra de afaceri este de 3. fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei Concurenta directa In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie.80meniul vegetarian 300 120 40 1200-1400 1930-2300 15-23 L'assiette du Vieux Saint Pierre - 1900-2300 23 9. marcând totodata o dezradacinare culturala.9011. clientela tinta si orele de deschidere.50 44 .80-24 11. Segmentarea se prezinta astfel : • • • fast-food snack-bar pizzeria Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne). Restauratia automatatica : este în plina crestere.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta. inclusiv meniuri vegetale Bucatarie traditionala Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 1 Le 1200-1400 1900-2300 Franchouillard Cina Pret euro À la carte Meniu Locuri Tip de bucatarie Les Provinces Chai d'Oc Le Plat dans l'assiette 1200-1430 1900-2300 1900-0200 20 30 17 16 18. ce ofera si servicii de servire la fata locului.7 miliarde euro. clientul alegând între un restaurant american (exemplu.19 80 60 300 Carne si fripturi Mancaruri taranesti Specialitati franceze din toate regiunile Hexagonului Muzicieni din toate tarile inclusiv români Mâncare traditionala franceza (foie gras) Fripturi pregatite în fata clientului Mâncaruri traditionale frantuzesti copioase si savuroase. care a vizat preturile. iar numarul servirilor este de 220 milioane de mese.

mexicana Bucatarie irlandeza 1200-1400 1900-2300 30-45 - 1930-2300 1130-0200 19 - 12. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru. timp de lucru Furnizori sunt numerosi dar greu de gasit datorita exigentelor noastre Presiunea concurentiala prezenta unui numar mare de concurenti antreneaza cresterea presiunii concurentiale dar si a dinamicii cartierului Clientii foarte exigenti asupra diverselor criterii Substituientii -distribuitorii de mâncare calda -livrari la domiciliu -sandwichs (preparate în casa sau achizitionate din marele areale comerciale Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator : .90 100 50 Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. sunt reprezentative pentru piata restauratiei franceze. servire rapida.9010. igiena. fiscalitate. livrare la domiciliu Bucatarie braziliana. Acestea sunt repartizate într-o maniera omogena.90 Meniu Locuri Tip de bucatarie Restaurante etnice (specialitati straine) Le Taj Mahal Peppone Le café japonais Amazonia The Connemara 1200-1400 1900-2300 1130-1400 1930-2230 9-11 130 40 40 Bucatarie indiana. Potentialii concurenti care pot intra pe piata -alt restaurant cu specific românesc -lanturile de restaurante -restaurantele casual Starea norme de productie.Orar Dejun Cina Pret euro À la carte 30 8. si din punct de vedere al numarului lor. asigura si livrari la domiciliu Bucatarie japoneza.50 6-11. pakistaneza Bucatarie italiana.

sticla. Carrefour.accesorii de bucatarie (cafetiera.) . cântar.chariot plateaux 2/2 AUCHAN Centre commercial Mériadeck FRANTA 22. Aglomeratia de restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare favorabila si deloc de neglijat. etc. Tabloul furnizorilor este urmatorul : Denumire furnizor IKEA Sediul Centre Commercial Bordeaux-Lac Avenue des 40 journaux FRANTA Denumire produs . Atac. gratar. Rue Grignard. tesaturile. Lidl. Champion. pe de alta parte. etc. etc. cuptor micounde. aspirator. este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora . etc.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. pahare.) . ZI de Montreynaud. cratite. Pe de o parte. capace.Intensitatea concurentiala Forte Furnizorii Clientii Concurentii Potentialii concurenti Starea Produsele substituibile Sinteza intensitatii concurentiale Foarte slaba Slaba x Medie Puternica Foarte puternica x x x x x x In concluzie. lemn. 3.vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic. matura. polonic. linguri.produse de curatat (vesela. Leclerc.A . trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. etc. tava. servetele. se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro. etc.textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie.) . platouri.ustensile pentru gatit (oale.) . serpiere.) . funduri.chariot plateaux ½ .1. storcator fructe. masina tocat. furculite. Auchan.echipamente pentru menaj (manusi. etc.) . suprafetele de sol. etc. tirbuson.) . Géant-Casino. 42000 St-Etienne SAINT-ROMAIN S.ustensile de bucatarie (farfurii.

Denumire furnizor Sediul FRANTA Denumire produs -chariot stockage -dérouleur pour housses -chariot à linge -collecteur à déchets SK130 GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 D-59759 Arnsberg GERMANIA -aparate pentru spalat în bucatarie masina de spalat vase G24ProfiLine paniere pentru spalat vase bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL jet pentru apa aducator apa G24 StarLine separator grasime NGT2 -aparate pentru gatit în bucatarie aragaz electric 65/70 PCE friteuse 65/70 FRE panier à frites C12 F gril 65/70 FTE CR aparat de fierbere apa 220273 -aparate pentru racit/congelat celula congelare ultra-rapida 728214 masina de facut gheata .

Béthune FRANTA -fete de masa -servetele -perdele DECO CENTRE HENRI JULIEN . La rivière de Mansac. Marseille -carte vinuri FRANTA -materiale promotionale 16. Bât. -fier de calcat Montluçon -masa de calcat FRANTA -masina de spalat rufe -uscator haine Avenue Kennedy.Denumire furnizor Sediul Denumire produs camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica -alte echipamente bucatarie dulap pentru bauturi hota aspiranta IWH1100 ventilator centrifuga DDRE994 aparat anti-insecte CE SOFINOR ZI de la Houssoye rue Ambroise paré Bois Grenier FRANTA mese de bucatarie dulap MIXIT CREATION 88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA LAMY Rue Nicolas Appert Châlons en Champagne FRANTA Parc Industriel. -carte meniu A. Rue Emile Zola. Bordeaux FRANTA -scaune -mese -mini-canapele -saci pentru lenjerie -prosoape baie ANCILIA -aparate si instalatie de iluminat COLORCOM 1 Rue Jules Isaac.

Tour d'Aquitaine-rue du Corps FrancPommier.) CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru 4 pavillons. alte elemente traditionale românesti ROMANIA pentru decor PRODVINALCO S. etc) -bauturi nealcoolice (sucuri. orez. fructe MARCHÉ DES CAPUCINS AU COCHON GOURMET ETHNOARTA 18. pantofi. George Cosbuc. tricouri. rue Pierre de Marie -electricitate Curie. Bariera Valcii. -carne si preparate din carne Bordeaux FRANTA Str.) -echipamente de IT si telefonie Piata din Bordeaux -zarzavaturi. etc. Galati -tuica si rachiu ROMANIA Cluj Napoca -bere -gaz natural SOCIÉTÉ DU GAZ 6. etc. Blanquefort Direction -apa potabila opérationnelle de l'Eau et de l'Assainissement. ZI. plata facându-se în termen de 30 de zile. ape minerale. Bordeaux O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii. pantaloni. sorturi.Denumire furnizor BIOMIDI Sediul Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault. Craiova lemn.A URSUS Str. restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru . In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere calitatea produselor comercializate de catre acesta. sare. -vin alb si rosu nr. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune cu furnizorii. fuste. pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. -sculpturi din lemn. Lormont pregatirea produselor culinare (faina. masti traditionale din 319. bonete. legume. nr. Place Ravezies. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea urmeaza un program ritmic. DE BORDEAUX Bordeaux ACE2i LACUB 1. 257. Toulouse FRANTA Denumire produs -echipament personal restaurant (camasi. FRANTA zahar. condimente. rue Saint-Germain.

angajatii fiind motivati si exercitând o misiune eficienta. promovarea valorilor si stimularea performantei. Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la . cunoasterea limbii franceze. revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului. oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant. crearea unei ambiante de ordine. crearea de conditii de munca rezonabile. De asemenea se pot înregistra reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta.1.2 Macromediul de marketingului 3. 3. concretizate în ziarele locale (de exemplu. conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar. precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele sub aspectul calitatii. 3. curatenie si disciplina autoconsimtita. modului de comercializare si al sigurantei. sporuri.1. Métro. miscarea pentru protectia consumatorului.6 Organismele publice : mediile de comunicare în masa. de asistenta sociala si îngrijire medicala. personalul propriu al firmei Mediile de comunicare în masa. 3. Bordeaux 7. Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru.2. Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta publicului a unor practici negative.diferite perioade de timp. Personalul de recrutare este foarte atent în selectionarea viitorilor angajati. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. 20 minutes).

Capitala mondiala a vinului. Aceasta ar putea fi si o consecinta a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de restaurante cu servire rapida (fast-food. « Mancarea buna » a devenit un subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor. 3. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0. .2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. iar în sectorul tertiar 89%.000 producatori viticoli.7%. Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat. kebab. Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu ianuarie 2006. Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei. Iar românii. cartofi pai. Aceasta înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. înainte de a semna un contract sau a încheia o afacere. Mai mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. sandwich. nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe).2. consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta. atingând 12% în anul 2004. în sectorul secundar 10. fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte. rezidenti la Bordeaux. apare ca un fapt natural.restaurant. colegii se serviciu. menit a instaura un climat de încredere si convivacitate. Asadar. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si nu pe cantitate.3%. Bordeaux-ul numara 14. mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant. anumite traditii culturale si obiceiuri de consum.000 de persoane afectate. dejunul a devenit în Franta una din cele mai importante mese ale zilei. Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4.514 ha de vie. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ». 117. si-au însusit acest obicei à la française. Cina este servita împreuna cu familia. în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala. adica în jur de 20. Mai mult. O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a bugetului alocat petrecerii timpului liber. pizzeria. crescuta si educata într-un anumit registru moral. o anumita credinta religioasa. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului nostru. prietenii. snack-bar) a caror oferta foarte variata de hamburger.4%. un parteneriat.

Safran si Thales. în prezent. cu administrator unic si cu un capital social inferior sumei de 37. Pauillac. Sauternes.400 negocianti si o cifra de afacere de 14. Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate de întreprinderi. Bordeaux este totodata si un oras industrial. se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule.1 tone de hidrocarburi). proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro. Sémillon. Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii. Productia anuala este de 700 milioane de sticle. orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si anume în domeniul aeronauticii. Alt aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar. iar printre vinurile albe amintim : Sauvignon. la arma Ariane servând pentru SNLE si M-51. Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii.5 miliarde de euro. institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii.000 de persoane lucreaza în acest domeniu. Cabernet Franc. vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata. Turismul este în plina crestere. s-a ales ca restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural. atât de aparare cât si spatiale .2.000 euro. Amintim asadar întreprinderile Dassault. Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1. Muscadelle. Malbec. precum si industria agroalimentara (în special vinurile si baututile spirtoase). Trecând de la construirea primelor avioane Falcon. Functionarea ei este nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). persoana juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata. Saint-Émilion. manipularea a 9 milioane de marfa comerciala (din care 4. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a confruntat cu o usoara criza. S-a ales aceasta forma întrucât nu se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati . Merlot.600 transporturi.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala. la cabinele de echipaj Airbus A380. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon. O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria petrochimica. peste 20. Petit Verdot. 3. farmaceutica (Sanofi-Aventis).

des eaux destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles • Alte texte : • la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993. relative à l'hygiène des denrées alimentaires l'arrêté d'application du 9 mai 1995. Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute : Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului. fixant les prescriptions en matière d'hygiène concernant les denrées. respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale le décret n° 91-409 du 26 avril 1991. iluminatul si instalatiile electrice. Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police. • Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de « restaurant ». produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine. sunt prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul de locuri este mai mic de 50. amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în încaperile de conservare si pregatire a hranei). Acesta se refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii. echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi utilizat si de catre clienti). Restaurantul nostru .000 euro). precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului – localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea .anonime era de 37. aparatele pentru eliminare a fumului din încaperi. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei. reglementant l'hygiene des aliments remis directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a alimentelor. In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul impozitului pe beneficii. à l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258. Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Dispozitiile de baza sunt : • le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971. 259 et 262 du code rural.

ansamblul bauturilor din grupa III. aceasta formare dând dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani. grupa IV si grupa V (a se vedea anexa nr. Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. fie al unei tari ce a încheiat tratate de reciprocitate cu Franta). Remarca : • în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul inclus . în scopul consumului la fata locului. In cadrul licentei « restaurant » se disting : • la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea. Aceasta nu permite servirea bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. în scopul consumului la fata locului. Declaratia administrativa trebuie sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal. Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului.va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii. eliberarea licentei « restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate. . Afisarea preturilor . Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente « restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze un curs de formare în cadrul unor organisme delegate. Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului. cu precadere dupa intrarea României în Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie francez. denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987. Ea nu face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. fie al unui stat membru din Spatiul Economic European.6 ) • Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor. bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea. modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990.l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas. fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor în localuri).

aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat. Afisarea în interiorul restaurantului Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se regaseasca si în interior. ”nascut si crescut”.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a doua abatere). In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât la anumite ore din zi. Ea trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj. fie în timpul orelor de serviciu.• carta de meniu trebuie sa cuprinda. . Remarca : • règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989. Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea. ”sacrificat”.numele tarii (daca nasterea. pretul si mentiunea « bautura inclusa » sau « bautura neinclusa ». precizeaza regulile particulare pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii. impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne tocata). adica non-efervescente. Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda contraventionala în valoare de 1. impose aux restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002. sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla la a doua abatere). Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o amenda în valoare de 450 euro. Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002. pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face într-o carte diferita de cea a meniului. cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) . pentru fiecare prestatie. fie începând cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de publicare de minciuni si înselatorie. cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). puse la dispozitia clientilor. • Afisarea în exeteriorul restaurantului Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului. si în toate cazurile sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit. In caz contrar.500 euro (3. precum si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite. 40. art.

în regiunea Aquitaine. administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga societatea autorilor. De la dominatia engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic. este traversat de fluviul Garonne. Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. cu exceptia amplasamentelor special amenajate.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului. în 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41°C. uneori chiar si decizii municipale. Respectarea legii EVIN. daca se doreste difuzarea de muzica în cadrul restaurantului. pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). aceasta facând obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 . Unitatile administrative (asa numite arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne. care vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului 3. Temperatura medie este de 3. relative à la lutte contre le tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului). în cantitati de 820 mm.Respectarea orelor de deschidere. In ceea ce priveste urbanistica.2. In acest context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998.5°C iarna. caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de iarna si cele estivale. compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. al 7-a este se afla . din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza o arhitectura clasica. fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe Gironde). regasita în numeroasele castele si imobile din oras. precipitatiile sunt frecvente. operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale pietonale.5°C . în partea de sud-vest a Frantei. Orasul. Iernile sunt blânde iar verile calduroase .63 kmp. cazând în jur de 150 zile pe an. In centrul orasului. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori. de la comerciantii olandezi a adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume. departamentul Gironde. cu o suprafata de 49. la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991. Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). a impus principiul interdictiei fumatului în locurile colective. Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale. de clasa. Climatul bordelez este de tip oceanic. orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale. temperatura medie anuala fiind de 14. si 20°C vara.

iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran. Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti. muncitori. sectorul 7 – 12. Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24. Axa Sud-Est (cartierele Capucins. Diaspora româna la Bordeaux însumeaza în jur de 850 locuitori. Numarul strainilor în Bordeaux este de 24. care taie orasul de la Vest la Est. 54% din populatie este celibatara.900 locuitori (conform recensamântului din 2004).184 locuitori. iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.pe malul drept al fluviului. axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a saraciei. Acest sector a carui forma este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau.5 km . dintre care 46% barbati si 54% femei. aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale Bordeaux-ului. în 2004 si 2005. si strada Victor-Hugo. pe chei gasindu-se numeroase restaurante.800 persoane. sectorul 2 – 23. 32% casatorita. sectorul 8 – 38. fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza. precum si renumitele discoteci (asa numitele boîtes de nuit).5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229. Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de servicii financiare. sectorul 6 – 27. sectorul 5 – 25. 8% divortata.046. Acest cartier este de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. sectorul 3 . rezidenti. Din punct de vedere al starii civile. si anume Université Bordeaux 2. care traverseaza orasul de la Nord la Sud. numarul de gospodarii era de 126. prelungita cu podul Pierre. Astfel.948 locuitori.994 locuitori.993 locuitori. în cartierul Bastide.2.453 locuitori.31. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului Garonne. la care se mai adauga imigrantii clandestini care . iar la est cartierele mai sarace). Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1.855 locuitori. Conform cercetarilor efectuate de INSEE. 6% vaduva. hoteluri si bistrouri. 3. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe. fiecare având caracteristici specifice. Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele Quinconces si Hôtel de Ville).707. Saint-Michel. l'Intendance si aleea Tourny. precum si societati comerciale de lux.302 locuitori. sectorul 4 – 30. Saint-Croix) este locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta. someri si imigranti).634 locuitori. la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate.

Irun. Périgueux. de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89. facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca în vacanta. Bordeaux este un nod rutier si autorutier important. Din punct de vedere feroviar. la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. doua sectii de învatamânt renumite la Bordeaux).2. Dax.vinificatie si anthropologie . pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii precum œnologie . de Toulouse prin autoruta A62. Lyon.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la tehnologie. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de mese.873 pasageri în 2004. Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux. respectiv Association Gironde-Roumanie).928. Aeroportul a înregistrat un numar de 2.muncesc pe piata la negru.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri. Pau. Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport. Hendaye. societate a grupului Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi.143 locuitori si populatia din Talence în numar de 40. Toulouse. Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon . Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport. De asemenea.antropologie. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10. Bordeaux-Mérignac accesibil la iesirea 11b de pe rocada. 3. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse. de Spania prin autoruta A63. Bordeaux poseda si doua gari regionale. de Nantes. orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER. Arcachon. Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté urbaine de Bordeaux). si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac. gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare. Bénauge si Saint-Louis. . Clermont-Ferrand si Ventadour.

scaderea consumului .perspectiva relansarii economice . Aceasta retea deserveste publicul între orele 5 si 1 dimineata. Acest lucru ni s-a parut deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala. 76 linii de autobuz de zi. inovare din partea clientilor Atingerea pragului de maturitate a unor segmente concurente (ex.imigrarea contingentelor de majora populatie româna din Franta catre România Mediul economic .posibilitatea cresterii costurilor .cresterea cererii de tehnologie avansata .3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari Oportunitati Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai mult de timpul lor liber Restaurant etnic cu specific românesc segment inexistent (noi suntem singurii în Bordeaux) Intoarcerea catre valorile traditionale Inclinatia spre nou. 3.tendinta de ridicare a 7 . Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs Importanta asupra produsului .presiuni pentru 8 . linia C : Quinconces – Gare St Jean). 12 linii de autobuz de noapte. pizzeriile) Amenintari Clienti foarte versatili Aparitia unor noi distribuitori de hrana preparata Nevoi de securitate Raport calitate/pret important Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. o naveta electrica.somajul în scadere majora majora moderata moderata moderata moderata 10 Mediul tehnologic .îmbunatatirea calificarii si disciplinei în munca a utilizatorilor . în special în weekend.linia B : Quinconces – Pessac .cerinte de ridicare a nivelului performant Indicele de atentie acordat 10 Mediul demografic . exotismn.scaderea consumului . serviciu Créabus (autobuz la cerere.intensificarea concurentei Mediul cultural . solicitarea facându-se cu o ora înainte).

intensificarea preocuparilor moderata pentru protectia mediului 7 .cresterea cererii pentru conditii de productie adecvata 9 .noi reglementari în domeniul restauratiei majora .masuri pentru aplicabilitatea noilor norme .Componentele macromediului de marketing Oportunitati si amenintari Importanta relevante pentru produs standardului de viata Importanta asupra produsului oferirea unei game mai largi de produse Indicele de atentie acordat Mediul politiclegislativ Mediul natural .

. modul de viata al celorlalti. oras în care relatiile franco-române au deja vechime. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important. iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu.1 Obiective generale Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice. Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc. Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client. familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv). pe termen lung 300 locuri). si atragerea unui numar cât mai mare de clienti. si diversificarea serviciilor oferite.2 Obiective particulare Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor. sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai diferite. de data aceasta în Pessac (unde îsi are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati). cât mai noi si inovatoare. iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice românesti. 4. sa cunoasca alteritatea. Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor. precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local. Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. cultura. care dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai exotice.CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING 4. populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc. care ar putea practica preturi mai mici decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra. suplimentarea numarului de locuri (în prezent 100. Aceasta se va încerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei franceze (exemplu.

mâncare de calitate.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prânz Cadrele. asociatiilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. salariul de baza. colegi. loc calm si simpatic obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Muncitorii • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. zgomot. care prin recomandarile sau sfaturile lor. rezervarea celor mai bune mese • • • • • • Angajatii birourilor • caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier. vârsta 25-60 ani motiv : pentru a mânca prescriptori : prieteni. în schimb persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere. colegi. vârsta 25-60 ani motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul prescriptori : prieteni. colegi. etc. • • * Prin prescriptori se întelege aici persoanele. salariul mare. 5. servicii remarcabile. etc. curatenie obstacole : lipsa de confidentialitate. sau comandarii unui anumit tip de mâncare . preferinta pentru o anumita masa fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea. asteptari : confort. exercita o influenta asupra alegerii restaurantului. etc. asteptari : servicii rapide. vârsta 35-60 ani motiv : masa de afaceri prescriptori* : prieteni. carta de fidelitate. mâncare echilibrata. local neîngrijit comportament : rezervari dinainte.CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca. salariul mediu. staff-ul întreprinderilor.

asteptari : loc calm si atragator obstacole : zgomot. sau în comunele din apropiere. etc. familiile. etc. loc calm si simpatic obstacole : pretul. asteptari : servicii rapide. orarul scolar comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate 5. mâncare cantitativa si calitativa obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului. respectiv 3km motiv : pur si simplu pentru a servi cina prescriptori : prieteni.• • • • asteptari : servicii rapide. mâncare echilibrata. colegi.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara Familii • caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux. lipsa de intimitate comportament : rezervare fidelizare : carte de fidelitate . colegi. asteptari : atmosfera calma si familiala. colegi. situate la o distanta mica de aproximativ 6km. Pessac sau Talence motiv : a cina linistit prescriptori : prieteni. spatiu nefumator obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta. pretul comportament : spontan fidelizare : carte de fidelitate Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba • • • • • • • caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul prescriptori : prieteni. etc. Pessac sau Talence. pret comportament : rezervari fidelizare : carte de fidelitate • • • • • • Cupluri • • • • • • • caracteristici : cupluri din Bordeaux.

In urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori. ei considera ca serviciile oferite de un restaurant sunt un furt.1 Dejunul Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. . Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru. • • • Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de mâncare. sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente. Restaurantul este locul de distractie a lor. totul pentru un prêt rezonabil. Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide . si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa. diferite specialitati etnice culinare. dupa-amiaza si seara.. precum nunti. fara a fi nevoiti sa plateasca atât. locul de întâlnire a prietenilor. cu conditia ca acestea sa fie purtatoare a unei traditii. Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului. dar si aici. pentru ei. etc. fara a fi ostili noutatilor culinare.5. am putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim serviciile. 5.3.3 Profilul tip al consumatorilor Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor. situatia se prezinta în felul urmator : • Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii.2 Cina Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii : • Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a iesi si a se distra împreuna cu prietenii. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant. o masa copioasa.3. botezuri. incluzând aici si conceptul de a mânca bine. si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva. le place sa deguste mâncarurile traditionale. Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru indisociabil modului lor de viata. ei manânca ce vor si la orice ora vor. Mergând la restaurant. la invitatia organizatorilor acestor petreceri. 5. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a încerca noutatile culinare. motivatii si obiceiuri.

• Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei. Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare. cantinele scolare).• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor momente agreabile în sânul familiei lor. iar pretul nu reprezinta un impediment. complet. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit. . Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si la meniul care li se propune.

plat principal. precum si cercetarea pietei restaurantelor din Franta.1 Plasarea Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii. ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Meniul va cuprinde apéritif. dessert et café. incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în domeniul serviciilor. prin urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz).2 Produsul Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare.CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru. Apéritif : ✔ eau de vie (tuica) Entrées froides ou chaudes : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ boulettes de viande (chiftelute) caviar d'aubergine (salata de vinete) caviar d'oeufs de poisson (salata de icre) gelée de viande (racituri) salade de boeuf (salata boeuf) soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui) soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste) soupe de tripes (ciorba de burta) . 6. Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid ». 6. entrée froide ou chaude. Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza în continuare mixul de marketing. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti. cealalata pentru familisti (la cina). iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment. à la carte sau meniu. însotita si de o reducere de pret în raport cu piata concurentiala.

chocolat et raisins secs (cozonac) papanasi Boissons : ✔ ✔ ✔ ✔ apa minerala sucuri naturale si carbogazoase cafea bere româneasca Ursus . de l'ail et des cornichons (muschi împanat) boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura) pastrama de mouton (pastrama de oaie) saucisses grillées faites maison (mici) drob d'agneau (drob de miel) stoufate d'agneau (stufat de miel) ostropel de canard (ostropel de rata) purée d'orties (piure de urzici) plat de poisson (saramura de peste) balmouche (balmos) ragoût pimenté (tocana) ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national) Desserts : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ tarte au fromage (placinta cu brânza) noir et blanc (negresa) gâteaux aux pommes (placinta de mere) crêpes roumaines (clatite) brioche avec noix.✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare) Plats : ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ ✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga) poivrons farcis (ardei umpluti) foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi) poulet panés (pui fript) omlette au fromage (omleta cu brânza) rôti de porc (friptura de porc) filet de porc farci avec des saucisses fumées.

.✔ vinuri albe si rosii : Muscat Ottonel de Oancea natura culoare gust demidulce galben-verzui fin. zi nastere. buchet fin carne rosie si brânzeturi Medaliat feteasca regala sec galben cu reflexe verzui fin carne alba si peste Rubiniu demisec rosie-rubinie fin carne alba si peste. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Puterea ursului natura culoare gust demidulce galben-verzui armonic utilizare carne alba si peste. catifelat Feteasca alba de Smulti natura culoare gust sec alb-verzui fin. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta. mâncaruri usoare si brânzeturi utilizare vin pt. organizarea de serate românesti. mâncaruri utilizare usoare si brânzeturi Alte servicii oferite sunt cele de animatii. persistent natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare natura culoare gust utilizare Merlot sec de Oancea sec rubinie astringent. bine racit utilizare carne alba si peste utilizare mese zilnice Perla dunarii natura culoare gust demidulce galben-verzui racoritor utilizare carne alba si peste. fructuos Medaliat babeasca neagra natura culoare gust sec rosie-coacaz fin. probabil si miniconcursuri de dans. botez. etc. mâncaruri usoare si brânzeturi Pelin natura culoare gust demisec rosie-purpurie usor amar carne alba si peste. mâncaruri usoare si brânzeturi Roua Vitis natura culoare gust sec galben onctuos carne alba si peste. desert.

10 euro cost comercial : 1.65 euro cost plat : 3.3 Pretul Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective.09 euro (fara tva si impozit pe societate – is) Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost apéritif : 0. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit.10 euro cost comercial : 1.70 euro cost entrée : 1. dupa fixarea nivelului marjei. scopul fiind atragerea clientului. La început se va opta pentru un pret psihologic. Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro. Vom determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de pret. saramura de peste va costa 14 euro. depinzând de calitatetea si marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).10 euro cost dessert : 2. dupa care se va .60 euro cost : 9.6.).3 euro cost : 7. In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii. acestea urmând a fi adaugate ulterior. Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul.35 cost café : 0. Aperitivul va avea un pret de 0.70 euro. iar desertul se va situa între 3 si 5 euro.50 euro cost plat chaude : 2. Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ cost entrée : 1. etc. cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare. iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam.69 euro cost café : 0.50 euro cost desert : 1.5 euro (fara tva si is) Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va avea un pret de 20 euro.

reviste.22 + is 0. întocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar.72 .5 – 8. Vom apela asadar la promotii. vom exclude înca de la început reclama la televizor si în cinematografe.13 detalii : tva : 10.6 mn : 13. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele non-media.5 euro + tva 2.5/1.22 is : 13.10.5/1.78 .09 euro + tva 1.78 = 1. etc.28 .5 (cost 9. 13.4 Promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta.72 + is 0.renunta treptat la aceasta strategie.09 – 1.5 – 9. asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei.2 Cafea : pret vânzare 1.22 = 1. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari. si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului publicitar.5 – 11.5 (cost 7. Determinarea preturilor : Meniu prânz : 10.5 – 2. cinema. iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare.).5 – 2. clara si argumentata. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic.72 = 1.2 detalii : tva : 13.196 = 8. Bordeaux 7. radio. Se va apela la posturile de radio locale. Métro). afise. presa cotidiana.72 is : 10.56 = 1. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant etnic românesc. In consecinta. cost 0.94 6. recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs.56 mn : 10. inclusiv de români. 10.28 = 2. .80.8/3 = 0. In ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în Bordeaux (20 minutes. Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. marja neta 0.13 Meniu seara : 13. precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul oferit seara). ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.22 – 0.6) marja neta 1.69/3 = 0. promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse.09 – 1.5 – 9.5 – 7. Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune.6 = 1.5 – 7. scris pe o tabla.0.56) marja neta 1.196 = 11.

fr. singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hârtie. . unde va fi prezentat restaurantul. www.savoureuseroumanie. cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului. incluzând chiar retete culinare.Se va crea totodata si un site internet al restaurantului. personalul. zi în care se pregatesc si se degusta mâncaruri din diferite tari. De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare. eveniment organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru. si produsele.

500 500 500 500 80.1 Mijloacele financiare Nevoi durabile de finantare Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184 Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale Instalatii generale Material de transport Material de birou si informatica Mobilier Sold € 80.000 81.000 15.850 1.000 5.CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA.000 50.850 80. EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI 7.000 80. Cifra de afaceri previzionata si alte produse : . concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de împrumuturi.000 10.000 80.850 1.000 Nevoile pentru fondul de rulment Cont Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Denumire Imprumuturi si datorii asimilate Institutiile de credit Sold € 111. pentru care se prevede o rambursare pe termen lung. de 5-10 ani.850 30.000 30.000 Furnizorii – cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii – cumparari imobilizari Observând structura datoriilor de mai sus.

5 13.238 € 307. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anula 60 10. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata.170 € 283 331.062 € 349.428 € 156.500 € 20.000 € 1.230 € 181. Cont 70 7061 7062 Denumire Vanzarea serviciilor prestate Prestari servicii – restaurant Prestari servicii .000 € .261 € 9.550 € An 2 An 3 307.400 € 600 € 4.000 € 20.888 € 264.000 € 60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare 60222 Produse de menaj 60225 Obiecte de birou 606 6061 Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate 60611 Cheltuieli privind apa 60612 Cheltuieli privind energia 60613 Cheltuieli privind combustibilii 61 613 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente.000 € 500 € 9.238 € 12.5 702 € 283 198.110 € Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi.000 € 110.000 € 155.bauturi An 1 264.630 € 3.890 € 20.028 € 131.600 € 5.000 € 1.891 € 123.975 € Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont 60 602 6021 6022 Denumire Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli privind obiecte de inventar An 1 An 2 An 3 133.500 € 1000 € 500 € 8.5 13.666 € Ipoteza de mijloc 80 10.820 € 8. de mese pe zi Pretul mediu facturat pentru o masa la prânz (60%) Pretul mediu facturat pentru o masa la cina (40%) Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr. iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si masa de seara.062 € 349.000 € 156.400 € 8.820 € 630 € 4.Ipoteza de baza Nr. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.5 1.200 € 3.5 936 € 283 264.000 € 500 € 8.261 € 661 € 4.000 € 1.7051 € 13.000 € 150.5 13.969 € 31.888 € Ipoteza ideala 100 10.500 € 130.780 € 5. locatii de gestiune si chirii 30.000 € 111.800 € 30.410 € 3.000 € 125.888 € 11.

285 € 27. De asemenea.031 € 28.888 € 307.360 € 25.000 € 27.Cont 6132 615 616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 Locatii imobiliare Denumire Cheltuieli de întretinere si reparatii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobânzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele An 1 400 € 400 € 550 € 400 € 150 € An 2 400 € 490 € 500 € 350 € 150 € An 3 10.700 € 620 € 6.238 € O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector.000 € 10.000 € 500 € 6.000 € 0€ 6.888 € 133.320 € 2.832 € 11. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani. trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza.000 € 84.360 € 4.273 € 309.528 € 281.500 € 3.428 € 131.100 € 700 € 6.250 € 250 € 6.460 € 120.000 € 68111 Imobilizari necorporale 68112 Imobilizari corporale Subtotal Beneficiu TOTAL 253. aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari .062 € 349.800 € 3.800 € 3.000 € 3.789 € 39.37% 49.250 € 250 € 6.000 € 450 € 1050 € 610 € 410 € 200 € 86. Pragul de rentabilitate si punctul mort Suma Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja ch variabile Cheltuieli fixe Rezultat 264.62% .000 € 79.083 € 52.031 € 58.000 € 10.000 € 3.28% %CA 100% 50.000 € 56.100 € 11.406 € 264. cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate.

lenjeriei. etc.2 Calendarul proiectului Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar elaborarea unui calendar precis : Faza conceptuala (ziua J. luna 12 luni-6 luni) • • • • • • • • echiparea restaurantului (bucatarie. organigrama/calcul efective/caiet de sarcini definirea modului de exploatare (zi. etc) achizitia uniformelor. vestiare. mobilier. sala de mese. 18 luni/12 luni) • • • studiul de piata analiza nevoilor definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a restauratiei) alegerea publicului tinta contact cu arhitectii si financiarii (discutii) pre-proiect studiul financiar supunerea proiectului catre autoritati proiect de executie angajamentul directorului metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti) program general de vânzari autorizatie administrativa • • • • • • • • • • Faza organizationala I (ziua J. 6 luni-3luni) • • • stabilirea regulamentului intern reguli relative la utilizarea spalatoriei plan de utilizare a spatiilor frigorifice . vesela. luna de deschidere) bugetul dosarul de asigurari recrutarea personalului obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare Faza organizationala II (ziua J.7.

critici ziua J – 2 retusuri • • • • • • • . primire. incendiu) ziua J – 7 curs « previziune vânzari » ziua J – 6 zi libera ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte. degustari. etc. masinilor. calculator ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri. receptia marfurilor perisabile . computerelor) ziua J – 8 curs « securitate » (furt. etc. exercitii tehnice. vandalism. regulament intern. repetitie utilizate echipament. cartilor de bauturi) ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor. masini. aparate. cunoasterea meniurilor.• • • • • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor definirea unei politici de « respect al mediului » Faza de lansare (ziua J. pentru sala de mese : serviciu de simulare. accident.) angajarea personalului redactarea unor invitatii pentru deschiderea • • Faza de pre-deschidere (ziua J.) curatenie generala atributii si sarcini specifice pentru personal fixarea preturilor de vânzare definitive distribuirea uniformelor Faza de deschidere • • ziua J – 10 curs pentru toate cadrele ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea echipamentelor. 3 luni-1 luna) • • • negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile) definirea unei animatii de deschidere plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate intensa. 1 luna-10 zile) • • • • • Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat.

analiza punctelor slabe din ziua precedenta.• • • ziua J – 1 decorare florara. planing-ul zilei. primul check-up al restaurantului • . ½ zi repaus ziua x deschiderea oficiala ziua x+1 curatenie generala. multumiri directiunii ziua x+10 controlul personalului. corectari imediate si necesare. repetitie. adaptarea ritmului de lucru.

1 Bordeaux.Anexa nr. harta administrativa : sectoare si cartiere .

4 Amplasarea concurentei .Anexa nr.

aperitive pe baza de vin. hydromel. poiré. bere. alcooluri provenind de la distilarea vinurilor. 2. infuzii. vinuri dulci naturale. care nu depasesc 18 grade de alcool pur Bauturi din grupa IV rom. afine. cafea. Bauturi din grupa II (bauturi fermentate nedistilate) vin. tuica. cidre. cirese. sirop. vinuri licoroase. crème de cassis. cu exceptia celor interzise comercializarii Licenta pentru grupul I Licenta pentru grupul II Licenta pentru grupa III Licenta pentru grupa IV numita si grande licence sau licence de plein exercice . 3 grade de alcool Bauturi din grupa III vinuri dulci naturale. suc de fructe sau legume nefermentat sau cu început de fermentare dar care sa nu prezinte urme de alcool mai mare de 1. lichioruri îndulcite cu glucoza si miere (400g minim/l pentru liciorurile aromatizate si 200g minim/l pentru lichiorurile semi-aromatizate) Bauturi din grupa V toate celelalte bauturi alcoolice. etc. suc de fructe si legume fermentate comportând 1. lapte.6 Categorii de licente Natura licentei Grup de bauturi Bauturi din grupa I (bauturi nealcoolice) apa minerala sau gazoasa. zmeura. lichioruri de capsuni. 2°. altele decât cela care apartin grupei II. limonada. ceai.Anexa nr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->