Analiza Ec.a in - Alim

GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est
FEDERAIA NAIONAL A SINDICATELOR DIN INDUSTRIA ALIMENTAR
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
INVESTETE N OAMENI!
Analiza economica a industriei alimentare

Adaptabilitatea firmelor i muncitorilor din industria alimentar din Romnia la Normativa de Siguran i Sntate la locul de munc
vol.
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Produs n cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor i muncitorilor din industria alimentar din Romnia la Normativa de Siguran i Sntate la locul de munc Editat sub egida: Federaia Naional a Sindicatelor din Industria Alimentar Continutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei. Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274 Informaii detaliate proiect: www.riscurizero.ro
Analiza economic a industriei alimentare
Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Introducere ..................................................................................................................... 6 Industria alimentara in piata comunitara ....................................................................... 7 Comertul Uniunii Europene ............................................................................................ 10 Consumul produselor alimentare ................................................................................... 14 TVA-ul produselor alimentare ......................................................................................... 17 Distributia produselor alimentare.................................................................................... 18 Preturi si salarii ............................................................................................................... 20 Atitudinea consumatorului .............................................................................................. 22 Introducere ..................................................................................................................... 26 Pozitionarea mediului economic..................................................................................... 27 Agricultura ...................................................................................................................... 28
Ponderea populatiei si contributia la PIB ..................................................................................................... 28 Fondul funciar .............................................................................................................................................. 28 Structura exploatatiilor agricole .................................................................................................................. 29 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei ............................................................................. 30
11.1 11.2 11.3 11.4
12. Industria alimentara ....................................................................................................... 31

12.1 12.2 12.3 12.4 12.5 12.6 12.7 12.8 Structura industriei alimentare din romania ................................................................................................. 31 Productia ..................................................................................................................................................... 33 Salarii si salariati ......................................................................................................................................... 34 Cifra de afaceri ............................................................................................................................................ 35 Comertul cu produse alimentare ................................................................................................................. 36 Repartizare companii .................................................................................................................................. 37 Preturi .......................................................................................................................................................... 59 Consumul .................................................................................................................................................... 60
13. Concluzii ......................................................................................................................... 68 14. Bibliografie...................................................................................................................... 69
Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar
Industria alimentara in Uniunea Europeana
1. Introducere
Industria alimentara este unul din sectoarele industriei cele mai dinamice si mai importante din Uniunea Europeana. Aceasta detine in raport cu alte spatii similare importante resurse agricole si piscole, diferentiate si cimplementare. Astfel in nordul mai rece si cu solul in care se mai vad urmele retragerii ghetarilor ultimei glaciatiuni, avem resurse de porumb, cartofi, sfecla de zahar in timp ce in zonele apropiate mediteranei avem importante resurse de cereale, vita de vie, citrice si maslini. Astfel nu intamplator, aceasta industrie este compusa din aproximativ 310 000 de companii, ocupa mai mult de 4 milioane de persoane si are o cifra de afaceri care depaseste 900 de miliarde de euro. Acest important sector industrial se confrunta insa, datorita mecanismelor economice insuficient reglementate in interiorul Uniunii Europene cu unele probleme legate de: demersuri administrative anevoioase; lipsa finantarii; dificultati in obtinerea materiilor prime. Uniunea Europeana isi propune pentru ameliorarea acestor probleme consolidarea reglementarilor comerciale, incheierea de acorduri preferentiale cu partenerii extracomunitari, in special cei din pietele emergente. Dintre atuurile industriei alimentare comunitare in raport cu alte industrii similare de pe piete concurentiale, se pot enumera securitatea la locul de munca si securitatea produselor alimentare si incercarea obtinerii unui echilibru intre aceasta si competitivitate. Unitatea Industria alimentara a Comisiei isi desfasoara politica folosind o serie de instrumente, dintre care: Regimul de restitutie la export; Perfectionarii active. ambele fiind concepute in special pentru produsele agricole transformate, cum ar fi ciocolata, produsele de cofetarie, bauturile dulci, biscuitii, etc; Negocierile comerciale vizand ameliorarea accesului intreprinderilor europene la piata mondiala; Contributia la redactarea si punerea in aplicare a legislatiei privind industria alimentara.
2. Industria alimentara in piata comunitara

Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari si mai importante sectoare din spatiul comunitar european care utilizeaza munca manufacturiera, fiind al doilea dupa cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri de 14, 5% din total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE- 27. Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind din sectorul industriei alimentare este de 14%. Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din intreprinderile acestui sector sunt mici si medii (SMEs), doar 1 % fiind reprezentat de multinationale. Pozitia puternica pe aceasta piata este urmarita prin cresterea competitivitatii, stimularea inovarii si diversificarea productiei. Respectul fata de mediu este si pentru acest sector industrial o componenta a dezvoltarii durabile si sustenabile. In 2009, fotografa industriei alimentare si a bauturilor in Uniunea Europeana era urmatoarea: Cifra de afaceri: 954 miliarde euro; Numar de angajati: 4,2 milioane persoane; Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala de afaceri si 62,8% din total numar de angajati; Comertul (suma neta): Exporturi: 53,7 miliarde euro; Importuri: 50,8 miliarde euro; Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro; Numar de companii: 310.000. Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6% Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe aceasta fotografie: 48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde euro; 47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95 miliarde euro; 62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati; 99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi, aproximativ 308.000 IMM-uri; Daca ar fi sa detaliem analiza pe segmente a ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in ceea ce priveste total cifra de afaceri si numar de angajati vom observa: Cifra de afaceri: 7% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati), 14% sunt companii mici cu 10- 49 angajati si 27% companii medii (peste 50 angajati); Angajati: 16% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati), 22% sunt companii mici (10- 49 angajati) si 25% sunt companii medii (peste 50 angajati). Ponderea pe state comunitare a acestor IMM-uri indica semnificative diferente, astfel: In ceea ce priveste cifra de afaceri: Spania- 61% Belgia- 55% Polonia- 45% Romania- 42% Marea Britanie- 28% In ceea ce priveste ponderea angajatilor: Spania- 71% Belgia- 67% Olanda- 67% Ungaria- 62% Marea Britanie- 33% Daca am privi in relationare cu alte industrii, ponderea IMMurilor din industria alimentara si de bauturi ar conduce la urmatoarea fotografie: Industria textila: 73% Alimentara si bauturi: 63% Echipamente de masini: 56% Chimica: 35% Automobile: 18%
Unitati 1995 EU-27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK 6715 5979 2409 694 26753 71589 64199 1074 217 5905 4736 17978 7684 1185 1965 2586 8265 2005 309.702 7671 5937 6082 1778 32709 425 15195 29353 67985 960 778 1434 190 6766 4585 4134 16998 10268 10820 826 1861 3288 6994
Persoane angajate 1995 99251 113909 91633 878862 46259 363573 619352 429257 9571 56394 131735 143424 413665 112484 289093 45167 488553 2005 4.688.100 96681 106962 85133 844755 17365 49438 83691 389065 649143 440892 12671 35461 52355 121826 124379 75885 438833 104942 203840 46936 39961 463988
Cifra de afaceri 1995 26289 1192 17136 148758 846 13393 53650 129618 72588 666 1273 6094 41680 11783 18601 9103 4490 1421 1923 8136 84429 2005 850.333 30423 2812 9049 19809 148506 1094 21884 10146 87785 142794 94717 1269 1376 2216 9729 48708 12994 34502 11588 7171 1649 2624 8989 107521
Tabel 1: Principalii indicatori pentru industria alimentara
In 2005, erau aproximativ 310 000 companii in sectorul alimentar (inclusiv produse pentru hrana animalelor) companii producatoare in UE-27, furnizand personal de 4.7 millioane de persoane si generand 850 mld cifra de afaceri. Franta si Italia au cele mai multe intreprinderi in sector, 8
urmate la ceva distanta de Germania, Spania si Polonia. Oricum, Germania are cel mai mare numar de forta de munca din sector, urmata de Franta si UK. (Fiecare acoperind peste 10% din forta de munca a statelor membre UE-27). In timp ce aceleasi 3 state membre au si cea mai mare cifra de afaceri, un grad relativ ridicat al cifrei de afaceri specializat s-a
observat in Olanda, Irlanda si Belgia, aceste state membre contribuind mult la totalul cifrei de afaceri a UE- 27 decat in totalul fortei de munca a UE-27. In termeni de ocupare a fortei de munca si cifra de afaceri, Produse alimentare TOTAL Carne si produse din carne Peste si produse din peste Legume si fructe Uleiuri si grasimi animale si vegetale Produse lactate Produse de morarit- panificatie Alte produse alimentare Bauturi Intreprinderi (nr.) 309702 45347 4035 10200 9010 13098 8300 191909 22600
cele mai multe subsectoare (bazate pe nivelul de 3 digit a NACE Rev. 1.1) sunt in fabricarea de alte produse alimentare (incluzand, de exemplu, produse de panificatie, zahar, ceai si cafea si paste fainoase) si carne si produse fabricate din carne. Angajati (nr.) 4688100 1029700 129500 283000 72600 400000 124700 2000000 468900 Cifra de afaceri (mil. euro) 850333 175613 21006 52205 38625 120000 31687 230000 129139
Tabel 2: Principalii indicatori, UE-27, 2005
Fig. 1 - Distributia cifrei de afaceri, a fortei de munca si valorii adaugate in subsectoare
3. Comertul Uniunii Europene

Proiectul european se fundamenteaza pe ideea unei piete comune, la inceput pentru produsele de carbune si otel- in anii 50. Nasterea pietei comune europene a determinat apoi constituirea si a altor piete comericale, in interiorul carora frontierele politice sunt depasite printr-un sistem de scutiri fiscale si acorduri comerciale intre parti. Piata Uniunii Europene, dupa cum se observa si din dtele prezentate mai jos, relationeaza distincte in relatie cu celelalte blocuri comerciale ale lumii. Observam un volum de 11562 milioane de euro al exporturilor spre Piata NAFTA si un volum apropiat al importurilor de 11452 milioane de euro importuri din piata MERCOSUR. Aceste volume un indica in mod necesar o intensitate schimburilor ci relatii de marime piete economice foarte mari, cu importante resurse prime pentru industria alimentara.
COMERTUL UNIUNII EUROPENE (milioane euro) Bloc comercial* NAFTA ANDEAN MERCOSUR RUSIA EFTA BALCANI ASEAN ACP GCC TOTAL * NAFTA ANDEAN RUSIA EFTA BALCANI ASEAN ACP GCC Spatiul European de Comert Liber Spatiul fostei Iugoslavii plus Albania Asia de Sud Est Africa, Pacific si Caraibe State din Peninsula Araba Canada, SUA, Mexic Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru Venezuela EXPORTURI 11562 632 863 4894 6218 1879 2985 4787 2607 36427
Tabel 3: Comertul UE
IMPORTURI 3835 1826 11452 780 5264 849 9493 4890 173 38562
BALANTA 7727 -1194 -10589 4114 954 1030 -6508 -103 2434 -2135
MERCOSUR Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay
10
Relatia cu cele doua mari piete, NAFTA si MERCOSUR este explicata de relatia econmica pe care Uniunea Europeana o are cu state membre ale celor doua piete. Astfel pentru NAFTA- lder in exporturile comunitare, SUA si Canada
ocupa primul si respectiv locul 6, amandoua impreuna avand un volum egal cu suma dintre exporturile Rusiei, Elvetiei si Japoniei, adica locurile 2,3 si 4 in topul partenerilor comerciali pentru exporturi ai Uniunii Europene.
TOPUL PARTENERILOR COMERCIALI AI UNIUNII EUROPENE (milioane euro) EXPORTURI SUA RUSIA ELVETIA JAPONIA NORVEGIA CANADA CHINA HONG KONG AUSTRALIA ARABIA SAUDITA SINGAPORE UCRAINA KOREEA DE SUD 9298 4894 4018 3027 2032 1792 1657 1393 1301 1103 951 878 829 BRAZILIA ARGENTINA CHINA SUA ELVETIA INDONEZIA THAILANDA TURCIA NOUA ZEELANDA NORVEGIA CHILE INDIA MALAEZIA IMPORTURI 5899 5062 3114 2951 2857 2426 2227 1601 1506 1502 1316 1129 1057
Tabel 4: Topul partenerilor comerciali ai UE
In relatia cu MERCOSUR, volumul importurilor se observa si din topul partenerilor pentru acest tip de relatii comerciale. Astfel, prmele doua pozitii sunt date de Brazilia si Argentina, state cu importante resurse de materii prime pentru industria alimentara. Analizand pe produse structura exporturilor si importurilor comunitare, putem distinge noi aspecte ale relatiilor
economice cu cele doua piete nord si sud americana. Astfel, in cazul exporturilor unde NAFTA detine intaietatea, observam volumen mari pentru bauturile alcoolice spirtoase, vin, preparate alimentare si branza. In cazul importurilor unde MERCOSUR detine intaietatea observam unitati mari de volum pentru file de peste, peste conservat si preparate de peste, crustacee, vin, ulei de palmier, zahar, carne de vita si oaie, etc.
11
Topul exporturilor si importurilor pe produse (milioane euro) Spirtoase Vin Preparate alimentare Branza Extract de malt Carne porc Bere Ciocolata Patiserie/ biscuiti Concentrate de lapte Organe si carne de pui Bauturi fine Ulei de masline 5719 5395 3078 2364 2079 2074 1959 1883 1813 1682 1572 1281 1175 File de peste Crustacee Ulei de palmier Vin Preparate si conserve de peste Sucuri de fructe Preparate de carne Zahar Carne de vita Peste congelat Preparate fructe Carne de oaie Conserve semipreparate 3998 3415 2666 2334 2056 1505 1414 1277 1203 1192 1141 1104 1091
Tabel 5: Topul comertului UE pe categorii de produse alimentare
Produs Carne si preparate din carne Produse lactate si oua Peste si crustacee Cereale Legume proaspete, refrigrate, congelate Fructe conservate si preparate Zaharuri, zahar preparat si miere Cafea, ceai, cacao
Importuri 1563 324 4982 22260 5398 1640 5809 5447
Exporturi 2624 2512 1531 19791 3058 465 2181 1097
Net 1061 2188 -3452 -2467 -2340 -1176 -3627 -4350
Tabel 6: Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone)
UE-27 a fost importatorul net al produselor alimentare (inclusiv cafea,ceai si cacao) in 2007, deficitul comercial pentru aceste produse totalizand 25.1 mld euro in valoare, si cam 23.3 milioane de tone in cantitate.Figura 6 pana la 27 furnizeaza o analiza a importurilor statelor UE-27 la 10 categorii de produse alimentare: pentru fiecare din aceste categorii o analiza este furnizata pentru cantitatea de importuri intre 2000 si 2007 (de mentionat ca scalele 12
de grafice variaza considerabil) la fel si o comparatie a schimbarii de origine a acestor importuri. Importul de cereale a sarit de la 11.7 millioane tone in 2006 la 22.3 millioane tone in 2007, in principal datorita cresterii importurilor de porumb. Cresterea din 2007 a inversat tendinta de scadere care s-a amplificat din 2002. Din 2007 Brazilia a devenit principala sursa pentru importul de cereale
a UE -27 , furnizand mai mult de 30% din total, intrucat in 2000 nu era in topul celor 5 furnizori. Cantitatea de importuri de carne si preparate din carne a crescut in fiecare an intre 2000 si 2006, inainte de scaderea cu 6.6 % in 2007. De-a lungul perioadei dintre 2000 pana in 2007, importurile per total au crescut rapid pentru carnea proaspata si refrigerata de vaca si porc, chiar daca importurile de carne de porc au scazut in 2007. Statele membre UE-27 au inregistrat o reducere mare la importuri la carnea congelata de vita si de pasare in 2007. Brazilia furnizeaza mai mult de jumatate din importurile de carne pentru UE- 27 in 2007, in timp ce ponderea Noii Zeelande a scazut cu 14%. Intre 2000 si 2007, importurile statelor UE-27 de peste si fructe de mare au crescut in termeni cantitativi la o medie de 4.2 % pe an, cu cresteri in 5 ani din 7 ani; fructe de mare(crustacee) si peste procesat (file de peste si alte tipuri de carne de peste) a inregistrat mari cresteri. In 2007, Norvegia era singura furnizoare de peste si fructe de mare pentru statele membre UE-27, cu China pe pozitia a 2 a, SUA si Vietnam intrand in top 5. Cantitatea de importuri de lactate si oua a scazut la o medie de 3.0 % pe an intre anii 2000 si 2007. In ciuda ponderii Noii Zeelande la importurile UE-27 de lactate si oua, cresterea de la 30 % la 33 % intre anii 2000 si 2007, a fost detronata de pe pozitia ei de principal importator al statelor UE- 27, de catre Elvetia (care si-a dublat ponderea la 38% in perioada mentionata. Importurile de legume proaspete si congelate au fost relativ instabile intre anii 2000 si 2007, au scazut in 2003, revenind viguros in 2004, inainte repetandu-se acest model de declin urmat de revigorarea din 2007 vezi Figura 14. In 2007, Thailanda a fost principala sursa a statelor UE-27 la importurile de legume proaspete, refrigerate sau congelate,
desi ponderea ei s-a injumatatit mai mult de 53 % in 2000 la 23 % in 2007. In contrast, importurile de legume conservate si preparate au crescut intre anii 2000 si 2007, in ciuda declinului din 2005 si 2006 vezi Figura 16. China si Turcia la un loc furnizau in jur de 3/5 din importurile de legume conservate si preparate in UE-27 in 2007. Importurile de fructe si alune in statele membre UE-27 au crescut fiecare si in fiecare an intre 2000 si 2007, media cresterii fiind de 4.6 % pe an.Principalii furnizori raman relativ neschimbati intre anii 2000 si 2007 vezi Figura 3.19. Conservarea si prepararea fructelor si alunelor au inregistrat cresteri neintrerupte intre anii 2000 si 2007 vezi Figura 20 cu o medie de 6.0% pe an. Thailanda ramane principala sursa de importuri in 2007, inainte de China a carei pondere a crescut de la 6 % in 2000 la 16 % in 2007. Cantitatea de zahar (si preparatelor din zahar si miere) importat a fluctuat intr-un interval relativ ingust intre anii 2000 si 2007. Importurile de melasa a scazut brusc in 2005, dar s-a recuperat in 2007, intrucat trestia de zahar si sfecla a crescut in perioada studiata, in ciuda scaderilor din anii 2003 si 2007. Din 2007, India a fost inlocuita de Pakistan ca principala sursa de import de zahar pentru statele UE-27, aceasta din urma ajungand pe pozitia a 4-a. Importurile de cafea , ceai si cacao au crescut in 6 din cei 7 ani dintre 2000 si 2007 ,scazand doar in 2002 , iar originea acestor importuri nemodificandu-se prea mult intre 2000 si 2007. Dupa cum s-a mentionat anterior, UE-27 a fost un importator net de produse alimentare in 2007, chiar daca pentru unele din produsele alimentare a fost un exportator net asa cum se poate vedea in tabelele 5 si 6. Cel mai mare surplus comercial, in termeni cantitativi si valoare, a fost pentru produsele lactate si oua; in valoare surplusurile comerciale s-au inregistrat de asemenea la cereale si la legume conservate si preparate.
13
4. Consumul produselor alimentare

Acest capitol se axeaza pe consumatori, in special la disponibilitatea la consum de alimente si bauturi, cheltuielile pe alimente si bauturi, preturi platite, si de asemenea aportul adus din punct de vedere al sanatatii si opiniile referitoare la productia alimentara, practicile si politicile din sector. Alimentele si bauturile sunt cele mai importante articole de consum si care satisfac nevoile fiziologice de baza, de mancare si de baut, si care formeaza cea mai importanta cheltuiala pentru pentru majoritatea gospodariilor din UE. Este o mare diversitate in UE cu privire la produsele alimentare si produsele de bauturi, si adesea acestea formeaza o parte din identitatea locala, regionala si nationala. In acelasi timp sunt exemple de convergenta in modelele de consum, reflectand probabil o mai mare sensibilizare a consumatorilor si mai multe retele internationale de distributie. Exista problemele legate de sanatate pentru produsele alimentare care nu sunt direct legate de siguranta produselor alimentare, ci de nivelul si echilibrul de consum. GDA-urile sunt ghiduri pentru cantitatea de energie si nutrienti pe care un adult tipic sanatos ar trebui sa il consume zilnic, inclusiv procentul de grasimi, carbohidrati, proteine, fibre precum si sodiu (sare). Multi nutritionisti si experti in domeniul sanatatii considera ca obiceiurile alimentare sanatoase ar trebui stabilite de la o varsta frageda si pentru acest motiv, obiceiurile de consum ale tinerilor sunt de interes special, o preocupare deosebita fiind data ratei de crestere a obezitatii in randul copiilor. Consumatorii europeni iau in considerare nu numai pretul ci si calitatea produsului cumparat. UE lucreaza pentru a proteja calitatea produselor alimentare in mai multe moduri, cu politicile privind siguranta si igiena 14
alimentelor, etichetarea si informatiile nutritionale, aditivi alimentari, normele de sanatate si bunastare, precum si restrictiile privind rezidurile de pesticide. Un aspect practic in ceea ce priveste siguranta alimentara in UE este sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje (RASFF), care este un sistem de notificare pentru preocuparile legate de alimente si bauturi (inclusiv bauturi alcoolice), care asigura un sistem de schimb rapid de informatii intre statele membre si coordoneaza actiunile de raspuns la amenintarile la adresa sigurantei produselor alimentare. Instrumente speciale au fost dezvoltate pentru a cunoaste originea sau calitatea produselor alimentare specifice. Acestea includ norme privind indicatiile geografice protejate (IGP) si a denumirilor de origine protejate (DOP) ale produselor agricole si alimentare. Aceste reguli au fost create in 1992 cu scopul de a proteja nume specifice produselor impotriva abuzurilor si imitatiilor si de a ajuta consumatorii, oferidu-le informatii privind caracteristicile produselor.
Categorie produs Alimente si bauturi non-alcoolice Cultura si recreere Intretinere, apa si energie Transporturi Restaurante si hoteluri Altele TOTAL
Tabel 7: Cheltuielile de consum ale gospodariilor pentru bunuri si servicii UE, 2009 (% din totalul cheltuielilor aferente consumului casnic)
% 13,1 9,1 22,9 13,2 8,5 33,2 100
In Uniunea Europeana, in zona mediei de 13,1% sunt state precum Cipru, Slovenia, Italia, Spania, Belgia, Franta, Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Austria si Germania. Sub zona acestei medii sunt Irlanda si Luxemburg. La o pondere de 28%- cea mai mare din pacate din spatiul comunitar se afla Romania, urmata de Lituania, Estonia si Bulgaria. Alimentele si bauturile (inclusiv serviciile de catering) insumeaza combinat 23.2 % din cheltuielile aferente consumului casnic in UE-27 in 2006, in conformitate cu ponderile utilizate pentru indcele armonizat al preturilor de consum. O analiza a acestui total este evidentiat in tabelul de mai jos, cu 14.0 % cheltuieli pentru mancare, 1.3 % pentru bauturi nealcolice, 1.8 % pentru bauturi alcoolice, si 8.0 % pe servicii de catering. Cu exceptia Bulgariei, la categora
de alimente aratate in aceste tabele la produsul carne a reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor de consum casnic, media este de 3.6 % in UE iar in Romania atinge un nivel record de 9.1 %. La categora de alimente altele decat paine si cereale, sau lapte, branzeturile si ouale au avut in general ponderea urmatoare mare, cu o medie de 2.5% si 2.1% in UE, respectiv Portugalia a fost exceptia la ponderea cheltuielior de consum la peste si fructe de mare(3.2%) care a fost mai mare decat celelalte categorii in timp ce Spania a avut un procent (3.1%) mai mare la aceeasi categorie decat la lapte, branzeturi si oua. Ponderea cheltuilelilor de consum, in cadrul UE ca intreg, la categoria bauturi alcoolice a fost impartita in mod egal impartit intre spirtoase, vin si bere, chiar daca sunt variatii mari in unele tari membre.
15
EU-27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
23.2 24.0 33.0 24.1 19.9 15.7 26.5 27.7 32.4 35.4 22.2 25.9 28.6 31.4 32.3 17.7 25.9 24.2 18.7 22.9 22.6 31.4 37.6 23.3 24.7 22.8 20.2 22.2
2.5 3.1 4.9 2.9 2.3 1.9 3.0 2.3 2.2 3.3 2.3 3.3 2.9 4.3 4.8 2.1 3.3 3.0 2.5 2.2 3.5 3.0 8.4 2.9 2.3 2.7 2.2 1.5
3.6 4.6 4.4 4.1 3.1 2.5 5.2 3.0 3.8 5.5 4.4 4.0 4.0 6.5 6.8 2.2 3.9 3.6 2.6 2.8 5.3 4.8 9.1 3.8 4.2 3.1 2.7 2.1
1.0 1.0 0.5 0.5 0.6 0.4 0.9 0.4 1.3 3.1 1.3 1.2 0.7 1.2 1.6 0.6 0.1 0.9 0.5 0.3 0.6 3.2 1.1 0.5 0.2 0.6 0.9 0.4
2.1 2.0 3.7 3.1 2.0 1.5 3.4 1.5 3.1 3.0 2.3 2.4 3.1 4.3 3.3 1.5 3.6 2.4 1.7 1.9 2.8 2.2 5.8 2.4 3.0 2.7 2.3 1.2
0.5 0.4 1.0 0.8 0.3 0.6 0.3 1.6 0.9 0.4 0.9 0.6 0.6 0.9 1.0 0.3 1.0 0.5 0.2 0.4 1.1 0.8 1.7 0.6 0.8 0.3 0.4 0.2
1.1 1.1 1.2 1.3 1.0 1.0 1.2 1.0 1.3 1.9 1.1 1.2 1.5 1.6 1.3 0.7 1.2 1.5 1.0 0.9 0.9 1.5 1.9 1.1 1.1 1.2 1.1 0.9
1.6 1.6 3.6 1.5 1.7 1.1 2.0 1.8 2.0 1.9 1.5 1.9 2.3 2.1 1.8 0.9 1.8 1.9 1.3 1.3 2.0 1.9 3.7 1.9 1.8 1.5 1.4 1.4
1.1 1.1 2.4 1.1 1.6 0.9 1.5 1.0 0.7 1.0 1.0 1.2 0.9 1.8 2.0 0.8 1.2 0.8 1.1 1.0 1.4 0.5 1.8 1.3 1.1 1.4 1.7 1.1
0.4 0.6 0.5 0.7 0.5 0.4 0.5 0.9 0.4 0.6 0.6 0.0 0.3 0.6 0.9 0.4 0.7 0.4 1.2 0.4 0.7 0.2 0.6 0.6 0.5 0.4 0.6 0.2
0.4 0.4 0.4 0.6 0.4 0.5 0.7 0.3 0.3 0.5 0.5 0.2 0.3 1.1 1.0 0.4 0.9 0.5 0.3 0.4 0.7 0.2 1.0 0.6 0.7 0.4 0.5 0.3
0.9 1.3 0.7 1.2 1.3 0.9 0.8 0.8 0.9 0.9 0.9 1.0 1.6 0.7 1.1 1.1 1.7 1.6 0.7 0.9 0.9 0.5 1.3 1.2 1.1 1.0 1.0 1.0
0.5 0.2 0.8 1.5 0.4 0.2 2.6 0.7 0.2 0.5 0.5 0.2 0.2 1.8 2.6 1.2 1.7 0.3 0.4 0.1 1.9 0.1 0.3 0.4 0.9 1.1 0.6 0.5
0.7 1.1 0.2 0.8 1.3 0.5 1.8 1.7 0.4 1.0 1.0 0.7 0.3 0.8 1.3 1.1 0.8 0.7 0.7 0.5 0.7 0.7 0.3 0.7 0.5 1.3 1.2 0.9
0.6 0.5 0.4 2.2 0.9 1.1 1.9 0.9 0.3 0.2 0.2 0.1 0.5 1.4 1.7 0.6 1.9 0.8 0.5 0.5 2.0 0.2 0.7 0.8 1.5 1.6 0.7 0.4
8.0 6.7 9.8 6.3 5.0 4.2 6.7 14.6 13.5 5.8 5.8 8.6 10.4 6.4 6.7 6.8 6.3 7.1 5.5 10.5 2.7 12.6 1.1 6.4 7.9 7.4 5.6 11.9
Tabel 8: Structura cheltuielilor de consum, 2007 (%)
16
Servicii de catering
Zahar, gem, miere,
Alimente si servicii
Peste si fructe de
Lapte, branza si
Paine si cereale
Apa, racoritoare
Cafea, cacao si
Ulei si grasimi
Alte produse
de catering
alimentare
Spirtoase
ciocolata
Legume
Fructe
Carne
mare
Bere
ceai
oua
Vin
5. TVA-ul produselor alimentare

Chiar daca guvernele in sine ale statelor membre au un grad relativ mare de libertate in stabilirea accizelor, ratele TVA sunt mai putin variate intre statele membre. Este o intelegere de o rata minima de 15 % la TVA la mai toate bunurile si serviciile: un standard ridicat este permis intre niste limite certe la fel cum este permis si rate mici si scutiri la cateva tipuri de produse.
Tabel 9: rata TVA in UE, Iulie 2011
17
6. Distributia produselor alimentare

Produsele alimentare, odate intrate pe piata econmica Acesti retaileri acopera o medie a pietei interne a Uniunii europeana sunt distribuite in acele micro-piete oferite de Europene de 26,96%, restul fiind acoperita de magazine de marii retaileri de tip hypermarket supermarkete. cartier si piete agroalimentare. Fata de aceasta medie, cota ce-a mai mica de acoperire o avea in 2010 Romania, cu doar Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-au constituit lanturi de 15,2%. Aici se impun nele precizari, intre timp in Romania retail, printre cele mai mari putand enumera Billa, Carrefour, au mai intrat Lidle si Billa. Aproape de procentul de acoperire Lidle, Kaufland, Real. Aceste lanturi sunt completate de al Romaniei sunt Bulgaria cu 18% si Italia cu 23%. Cel mai retaileri cu retele nationale precum Sklavenitis, Mercadona, mare grad de acoperire il are Suedia cu 79,6%, Irlanda cu Modelo. 61% si Grecia cu 53%. Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene - 2010 Austria Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Franta Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Olanda Marea Britanie Polonia Portugalia Romania Spania Slovacia Suedia 40,4 38,5 18 40 38,5 34,9 34,3 53 26,1 61 23 44,6 41,8 19,6 39,7 15,2 30,5 49,6 79,6 Billa, Hofer, Spar Colruyt, Aldi, Carrefour Kaufland, CBA, Billa Kaufland, Rewe, Ahold Superbest, Netto Dansk, Superbrugsen Leclerc, Carrefour, Intermarche Aldi, Lidl, Kaufland Sklavenitis, Carrefour, AB Tesco, Spar Hungary, Lidl Tesco, Dunnes, Supervalu Coop, Conrad, Esselunga Ahold/ AH, C1000, Aldi Tesco Super, Asda, Sainsbury-supermarket Biedronka, Tesco, Real Continente, Pingo Doce, Modelo Kaufland, Carrefour, Real Mercadona, Carrefour Hyper, Dia Coop Jednota, Tesco, Lidl Ahold/ ICA, Coop, Axfood
Tabel 10: Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene- 2010
18
Dintre companiile prezente in aceste lanturi de retail, volume foarte mari in ceea ce priveste vanzarile, in miliarde de euro, putem mentiona cele ale Nestle, Unilever, Vion, Heineken, Danone cu o cifra impreuna de peste 65 miliarde de euro
si cu un numar de angajati de peste 200.000 de angajati. Dintre aceste companii, majoritatea sunt deja prezente pe piata romaneasca.
Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE Nume companie Nestle Unilever Plc/ Unilever Nv Heineken N.V. Groupe Danone Vion Associated British Food Carlsberg Ferrero Danish Crown Sudzucker Friesland Campina Oetker Group Anheuser-Busch Inbev Tate&Lyle Barilla Nutreco Diageo Plc Kerry Group Pernod Ricard Hj Heinz Company Ebro Foods Barry Callebaut Parmalat Danisco Vanzari (miliarde de euro) 25,1 12 11 9,4 8,2 7,9 7,3 6,3 6,1 5,7 5,7 5,1 4,6 4 4,1 3,6 3,2 3 2,9 2,5 1,7 1,4 1 0,7 2 15 6 3 23 3 8 3 4 2 3 Angajati (x1000) 91 29 38 46 22 73 41 16 23 17 14 24 Tip produse Multi-Produse Multi-Produse Bere Lactate, Apa, Hrana Sugari Multi-Produse, Ingrediente Zahar, Amidon, Produse Preparate Bere Cofetarie Preparate Carne Zahar, Multi-Produse Produse Lactate Multi-Produse Bere Ingrediente Alimentare Bauturi, Cofetarie Hrana Animale Bauturi Alcoolice Multi- Produse Bauturi Alcoolice Produse Preparate Orez, Paste, Sosuri Cacao Si Produse De Ciocolata Lapte, Bauturi Din Fructe Ingrediente
Tabel 11: Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE
19
7. Preturi si salarii
In 2005 preturile la produsele alimentare din Romania au fost mai mari decat media din Uniunea Europeana, in 2006 aceste preturi au ajuns si chiar au coborat sub media europeana urmand pana spre sfarsitul anului 2010 o fluctuatie similara pe piata comunitara. Sfarsitul anului 2010 marcheaza o explozie a acestor preturi dupa care o prabusire pana la nivelul lunii ianuarie a anului 2012, sub media europeana.
Fig. 2 - Evolutia Indicelui preturilor pentru produsele alimentare in Uniunea Europeana si Romania (2005- 2012)
In Romania evolutia preturilor este data de recoltele obtinute la principalele produse agricole ce influenteaza pretul produselor alimentare, in mod deosebit la cartofi si cereale. Acest indicator al preturilor la produsele alimentare are o
incarcatura deosebita in evolutia indecelui inflatiei in tara noastra, cu impacta asupra cursului leu- euro si implicit cu consecinte asupra importurilor de produse agro-alimentare.
Productivitatea in industria alimentara (euro/angajat) x 1000 2008 Australia SUA Canada Uniunea Europeana Japonia Coreea Mexic Brazilia China 103 74 49
Tabel 12: Productivitatea in industria alimentara
2009 237 214 159 122 109 65
238 236 242 214 157
20
Productivitatea muncii in industria alimentara inregistreaza cel mai inalt nivel in Australia, Uniunea Europeana ocupand locul 4. In Australia sau SUA foarte multi oameni pot munci 12 ore/zi la intensitate maxima, o intensitate pe care state precum China, o suplinesc prin numarul mare de lucratori. O alta explicatie a acestui clasament poate fi costul diferit
al fortei de munca din diverse state. Intre costul mic al fortei de munca si productivitatea scazuta exista o corelare pozitiva, deoarece companiile care se inregistreaza costuri salariale mari investesc mai mult in echipamente de crestere a productivitatii, pentru a putea concura cu producatorii care au costuri reduse.
Fig. 3 - Grila salarizarii la nivel mondial (conform BBC, aprilie 2012)
Salariul mediu este calculat de Organizatia Internationala a Muncii si este publicat de BBC. Calculul, care este aproximativ, este realizat pe baza datelor din 72 de tari, fiind omise cele mai sarace tari ale lumii. In studiu au fost inclusi salariatii, nu si persoanele care desfasoara activitati independente. Astfel, la nivel mondial, salariul mediu este de 1.480 dolari, aproximativ 4.880 lei. Cei mai bine platiti angajati din lume se gasesc in Luxembourg, unde salariul mediu este de 4.089 dolari, locul doi fiind ocupat de salariatii din Norvegia, cu o remuneratie
medie de 3.678 dolari. Pe locul trei sunt austriecii, cu un venit de 3.437 dolari. Locurile patru si cinci in lume sunt ocupate de SUA si Marea Britanie, cu 3.263 dolari respectiv 3.065 dolari. Romania se afla pe locul 47, cu un salariu mediu lunar de 954 de dolari, foarte aproape de Belarus cu un salariu mediu lunar de 959 euro. Dupa Romania, dintre statele comunitatii europene urmeaza Bulgaria cu 750 euro si state din afara Uniunii Europene precum Ucraina, Armenia si Republica Moldova.
21
8. Atitudinea consumatorului
In atitudinea consumatorului ni s-a parut interesant de mentionat un sondaj Eurobarometru efectuat la sfarsitul anului 2005, sondaj care s-a axat pe problemele de sanatate care leaga si produsele alimentare, precum si activitatea fizica. O dieta saraca si lipsa de activitate fizica au fost printre pricipalii factori de risc identificate de respondenti pentru diverse boli. Dar ce constituie o dieta sanatoasa? Figura de mai jos arata raspunsurile la aceasta intrebare. Nevoia unui regim alimentar echilibrat a fost raportat de doua treimi dintre respondenti, o proportie similara s-a raportat si la nevoie de a manca mai multe fructe si legume. Alti factori care au reiesit au fost ca cel putin 10% din respondenti sunt preocupati de consumul de grasimi, zahar, sare, carne, peste si aditivi, limitarea in acelasi timp a consumului de calorii a fost mentionat.
Fig. 4 - Ce considerati ca implica mancarea si o dieta, UE-25, 2005 (%)
22
Legislatia UE cu privire la produsele alimentare modificate genetic (GM) se bazeaza pe principii care trebuie sa fie sigure, etichetare facandu-se correct in asa fel incat consumatorul sa aiba libertatea alegerii. In 2005 sondajul Eurobarometru intreba consumatorii cu privire la parerea lor cu privire la diferite biotehnologii, inclusiv produsele modificate genetic (GM). In mare analizele
rezultatelor releva ca produsele modificate genetic adesea sunt considerate de catre europeni ca fiind nefolositoare, din punct de vedere moral sunt inacceptabile si ca prezinta un risc pentru societate. Suportul pentru tehnologia GM variaza mult intre tari, un procent mare fiind in Cehia (46%) si un procent mic a fost inregistrat in Luxemburg (13%).
Fig. 5 - Suportul pentru produsele GM, 2005 (%)
23
Industria alimentara in Romania
9. Introducere
Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile duc de multe ori lipsa de resurse, de personal calificat si de timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa, sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede, dar se implica mai rar in activitati de cercetaredezvoltare, din cauza resurselor limitate; sectorul industriei alimentare are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de preferinta sanatoase. Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un prim rezultat fiind disponibilizarea salariatilor. Scopul acestei analize este identificarea stadiului actual al industriei alimentare romanesti, compararea evolutiei in ultimii ani si identificarea tendintelor pentru urmatoarea perioada.
26
10. Pozitionarea mediului economic

Banca Mondiala a realizat pentru tara noastra o descriere destinata mediului economic international, intitulat Doing Business: Regiune: Categorie venit: Populatie: Venit national brut GNI per capita (US$): Doing Business 2012 rating: Schimbari in rating: Europa de Est- Centrala Nivel mediu inalt 21,449,980 7,840.00 72 Fata de o medie europeana a acestui raiting de 77, alte state din zona Romaniei se prezinta astfel:
Tara Slovacia Ungaria Bulgaria Polonia Cehia Moldova
Rating 48 51 59 62 64 81
Tabel 14: Rating zona Romania
Doing Business 2011 rating: 65 -7
Tabel 13: Rating Romania
Observam in aceasta analiza o scadere a ratingului de business pentru Romania cu 7 puncte in 2012 fata de 2011. Acest raiting de 65 plaseaza Romania in a doua categorie de state cu un mediu economic favorabil investitiilor.
Observam ca Romania are indicatori de raiting extrem de nefavorabili unui mediu propice de investitii din care pentru industria alimentara putem sublinia capitolele de plata a taxelor, achizitie de energie elctrica si al mecanismului de insolventa pentru persoanele juridice.
27
11. Agricultura
Dintr-o suprafata totala de 23,8 milioane ha, suprafata agricola a Romaniei numara aproape 14,9 milioane ha (62% din total). Media UE este de 41%. Terenul arabil reprezinta aproximativ 63% din suprafata agricola, culturile permanente 3%, iar pasunile permanente 33%. In plus, 28% din suprafata Romaniei este impadurita.
11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB
Populatia rurala a Romaniei reprezinta aproape 50% din populatie contribuind sub forma agriculturii, silviculturii si pisciculturii in formarea Produsului Intern Brut cu 6% (conform Directiei Generale Politici in Sectorul Vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale).
11.2 Fondul funciar

Suprafata agrcola utilizata in exploatatiile agricole reprezinta 56% din teritoriul Romaniei. Acest fond funciar este reprezentat astfel:
Fig. 6 - Fondul funciar din Romania
80% din suprafata arabila (jumatate din fondul funciar) este reprezentata de cereale si oleaginoase:
28
11.3 Structura exploatatiilor agricole

In Romania, cele mai multe exploatatii agricole sunt cele care au intre 2-5 ha.
Fig. 7 - Structura exploatatiilor agricole pe clase de marime, eligibile SAPS
In functie de culturi, procentul cel mai mare (63.9%) este ocupat de cereale pentru boabe.
Fig. 8 - Structura exploatatiilor agricole pe tipuri de culturi
29
11.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei

Romania trebuie sa isi adapteze rapid economia agricola si de dezvoltare rurala pentru a se putea integra in piata interna a Uniunii Europene si a adopta in totalitate Politica Agricola Comuna (PAC). Politica Agricola Comuna isi deplaseaza accentul de la subventiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrata a economiei rurale si spre protejarea mediului inconjurator (pilonul II al PAC). Contine prevederi in ceea ce priveste conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte, modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii, a laptelui, organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte in mod special a laptelui crud, incadrarea in catebgorii a zonelor viti- vinicole, defrisarea a 30.000 ha cu vita de vie hibrid si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis Vinifera cu recunoasterea dreptului de replantare, dreptul de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musutrilor in zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor, recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv tuica, horinca, tur si 5 bauturi spirtoase din distilat de vin respectiv vinars. De asemenea, Romania a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destnate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe Dintre formele de sprijin in sectorul vegetal, intreprinse de guvernul Romaniei, pornind la legislatia europeana si prevederile Tratatului de aderare, putem mentiona: Plata nica pe suprafata (SAPS); Platile nationale complementare directe (CNDP); Subventionarea accizei la motorina utilizata in agricultura. Sprijinul pentru asigurarea productiei agricole; Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol Sprijin financiar acordat producatorilor din sectorul legume- fructe.
30
12. Industria alimentara

Pe aceasta structura a sectorului agricol ce avantajeaza Romania si o pozitioneza alaturi de state ale Uniunii Europene precum Franta, Polonia, Spania si Italia, s-a construit o industrie alimentara bine articulata in perioada economiei socialiste, aceasta fiind principala contribuitoare la plata integrala a datoriei statului roman pentru imprumuturile externe din anii 70. Din nefericire, aceasta industrie se prabuseste imediat dupa 1989 urmarind de aproape faramitarea marilor exploatatii agricole de stat, subfinantarea incurajarii lucrarii individuale a loturilor si a neincurajarii procesului de asociere libera a acestora. Primele care se vor prabusi vor fi depozitele de cereale plasate de obicei in apropierea garilor, urmate de pepinierele pomicole si statiunile de cercetare, ambele care vor accelera declinul contributiei agriculturii si industriei alimentare in PIB. Au urmat cntrelele de morarit din mediul rural, sectoarele industriale de panificatie si conservare a fructelor si legumelor. Odata cu declinul sectorului industriei alimentare romanesti, si celelalte ramuri industriale vor intra in declin, pronind de la industria constructoare de masini, industria chimica pana la infrastructura feroviara odata cu reducerea fluxului de navetisti si in final la degradarea unor medii sociale precum cel rural si urban mic si mediu agroindustrial. Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de afaceri de aproape 9,76 miliarde de euro in 2010, avand o contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati, potrivit datelor Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii detine cea mai importanta contributie in sectorul industriei alimentare, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro, urmata de panificatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile racoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro. De asemenea, cu o pondere de 840 de milioane de euro in total industrie alimentara se afla ramura de productie a carnii, iar produsele lactate inregistreaza o cifra de afaceri de 800 de milioane de euro.
12.1 Structura industriei alimentare din romania

Tinand cont de codurile CAEN, industria alimentara poate fi grupata in urmatoarele subramuri: PROCESARE CARNE Productia si conservarea carnii Prelucrarea si conservarea carnii de pasare Fabricarea produselor din carne PROCESARE PESTE Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor FABRICARE CONSERVE VEGETALE Prelucrarea si conservarea cartofilor Fabricarea sucurilor de fructe si legume Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
31
PROCESARE GRASIMI Fabricarea uleiurilor si grasimilor Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare PROCESARE LACTATE Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor Fabricarea inghetatei MORARIT- PANIFICATIE Fabricarea produselor de morarit Fabricarea amidonului si a produselor din amidon Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare FABRICARE DULCIURI, CEAI, CAFEA, ALTE ALIMENTE Fabricarea zaharului Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase Prelucrarea ceaiului si cafelei Fabricarea condimentelor si ingredientelor Fabricarea de mancaruri preparate Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice Fabricarea altor produse alimentare FABRICARE HRANA PENTRU ANIMALE Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie FABRICARE BAUTURI Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice Fabricarea vinurilor din struguri Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare Fabricarea berii Fabricarea maltului Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate
Tabel 15 - Industria alimentara- subramuri (grupare dupa codurile CAEN)
32
12.2 Productia
Geografic, exista diferente de productie pentru aceste sectoare si datorita diferentelor culturale dintre regiuni. De asemenea in consumul pe fiecare dintre aceste sectoare observam specificitati; este insa difcil de estimat in ce masura in perioada 2008- 2010 productia principalelor Principalele produse industriale Carne Preparate din carne Conserve din carne Semiconserve din peste Conserve din peste Conserve de legume Conserve de fructe Uleiuri comestibile Margarina Lapte de consum Produse lactate proaspete Unt Branzeturi Faina de grau si secara (echivalent grau) Zahar din sfecla de zahar Zahar rafinat din zahar brut din import Produse zaharoase de cofetarie si patiserie Vin pentru consum Bere Unitati de masura Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Hectolitri (100 l) Hectolitri echivalent 3,5% grasime Tone Tone Tone echivalent grau Tone Tone Tone Hectolitri (100 l) Hectolitri (100 l) produse industriale alimentare a fost influentata de modificari de comportament de consum. Mai degraba fluctuatiile pot fi explicate prin distorsionarile de piata generate de criza econmico- financiara mondiala.
PERIOADA Anul 2008 457489 368168 33678 9830 411 75840 4093 157764 60417 2028937 3504490 7080 79266 1796521 130899 358670 196238 5369189 20240425 Anul 2009 516438 376592 29989 9104 328 83791 4290 184789 55062 2226105 3170349 8296 69473 1698416 93998 321704 176081 4957315 18090181 Anul 2010 546326 368544 29404 9174 261 63990 2819 225285 69912 2262247 3481274 8357 65879 1860529 99342 176350 169189 3287241 16656378
Tabel 16 - Productia principalelor produse industriale alimentare - serie PRODROM
33
12.3 Salarii si salariati

Numarul mediu de salariati din industria alimentara a fluctuat in ultimii ani. Cresterea din perioda 2005-2008 s-a datorat cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Scaderile din ultimul an s-au datorat inchiderii multor unitati de productie ca urmare a dificultatilor economice generate de instabilitatea la nivel mondial. - mii persoaneIndustrie Industria prelucratoare, din care: Alimentara si bauturi Pondere industrie alimentara in total industrie (% ) 2005 1672 1425 166 9,9 2006 1632 1409 175 10,7 2007 1578 1373 180 11,4 2008 1557 1357 185 11,9 2009 1550 1350 176 11,4
Tabel 17 - Evolutia numarului de salariati in industria alimentara
Subsector Total Morarit- panificatie Carne Bauturi Lactate Dulciuri, ceai, alte alim. Conserve vegetale Grasimi Hrana animale Peste
Nr. Salariati 192442 81480 40325 29800 15710 14805 5617 3340 2234 1365
Fig. 9 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010, repartitie grafica
Tabel 18 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010
In anul 20091 cei mai multi salariati sunt in morarit- panificatie (81480) urmati de subsectorul procesarii carnii (40325). Castigul salarial mediu brut lunar din industria alimentara si a bauturilor a inregistrat o crestere in anii analizati. - lei/salariat Industrie Industria prelucratoare, din care: Alimentara si bauturi 2005 942 829 744 2006 1079 950 863 2007 1312 1162 1070 2008 1515 1338 1239 2009 1682 1477 1364
Tabel 19 - Evolutia castigului salarial mediu brut

1 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)
34
In decembrie 2010, evolutia salariului din industria alimentara a fost urmatoarea: CASTIGUL SALARIAL MEDIU IN LUNA DECEMBRIE 2010 Brut LEI TOTAL ECONOMIE Industria alimentara Fabricarea bauturilor 2067 1349 2590 % fata de noiembrie 2010 108,8 104,7 113,2 LEI 1496 993 1866 Net % fata de noiembrie 2010 108,6 104,4 113,0
Tabel 20 - Evolutia salariului din industria alimentara, 2010
Fata de luna anterioara, se remarca o crestere a salariului mediu net in industria alimentara cu 4,4%.
12.4 Cifra de afaceri

In anul 2009 industria alimentara a inregistrat o cifra de afaceri de peste 9 miliarde de euro. Subsector Total Bauturi Carne Morarit- panificatie Dulciuri, ceai, alte alim. Lactate Conserve vegetale Grasimi Hrana animale Peste
2
Cifra de afaceri 2009 (eur) 9.619.933.745 2.405.243.165 2.270.941.237 1.833.641.845 1.174.558.518 889.786.223 382.669.327 367.330.787 221.467.395 74.295.246
Fig. 10 - Cifra de afaceri industria alimentara, 2009, repartizare grafica
Tabel 21 - Cifra de afaceri industria alimentara, 20092
Subsectoarele procesarii carnii si cel al bauturilor au cea mai mare cifra de afaceri dintre tate subsectoraele industriei alimentare. Pe ultimul loc se afla procesarea pestelui.
2 subsectorul bauturi: date 2008
35
12.5 Comertul cu produse alimentare

Produsele agroalimentare reprezinta in 2010 6.3% din totalul importurilor si 7% din exporturi. In ultimii ani analizati, exporturile industriei alimentare au inregistrat cresteri anuale, dar fara sa depaseasca totusi valoarea importului.
Fig. 11 - Comertul international cu produse agricole, 2010
Intre 2005-2009, evolutia comertului cu produse alimentare, se prezinta astfel:
Fig. 12 - Evolutia comertului exterior, mil euro
36
Valoric, modificarile in comertul cu produse alimentare se prezinta astfel: Cod NC TOTAL Animale vii si produse animale Produse vegetale Grasimi si uleiuri animale sau vegetale Produse alimentare, bauturi si tutun Export FOB/Import CIF Export Import Export Import Export Import Export Import Export Import 2008 33725 57240 278 1191 1198 1259 106 227 583 1669 2009 29116 38897 326 1108 1116 998 88 160 704 1544
Tabel 22 - Comertul international cu bunuri pe sectiuni, conform Nomenclatorului Combinat (milioane euro)
12.6 Repartizare companii

Majoritatea companiilor din industria alimentara sunt IMM-uri ce au pana in 9 angajati. Ani CAEN Rev.1 diviziuni Industria alimentara si a bauturilor Clase de marime ale intreprinderilor Total 0-9 persoane 10-49 persoane 50-249 persoane 250 persoane si peste Anul 2006 Numar 10571 7392 2458 599 122 Anul 2007 UM: Numar Numar 9993 6901 2382 575 135 Numar 9551 6582 2252 592 125 Anul 2008
Tabel 23 - repartizarea companiilor din industria alimentara, dupa nrumarul de angajati
37
Numarul de companii din industria alimentara in anul 20093 a fost de 9263, dintre care cele mai multe in morarit- panificatie (5597).
Fig. 13 - Companii industria alimentara, 2009, repartitie grafica
Subsector TOTAL Morarit-panificatie Bauturi* Carne Dulciuri, ceai, alte alim. Lactate Conserve vegetale Grasimi Hrana animale Peste
Tabel 24: Companii industria alimentara, 2009
Nr. companii 9263 5597 856 842 721 587 265 211 149 35
3 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)
38
Judet Total Mun.Bucuresti Timis Constanta Prahova Dolj Bihor Cluj Maramures Mures Arges Brasov Suceava Iasi Sibiu Bacau Alba Arad Galati Buzau Ilfov Hunedoara Neamt Vrancea Satu Mare Botosani Dambovita Vaslui Teleorman Valcea Harghita Covasna Olt Bistrita-Nasaud Gorj Caras-Severin Braila Ialomita Mehedinti Tulcea Calarasi Salaj Giurgiu
Nr. companii 9593 995 421 352 349 345 336 325 293 282 263 254 252 247 247 235 231 231 230 225 222 214 187 179 178 177 174 164 163 163 161 155 154 147 147 138 125 125 111 111 110 99 76
Reparttia pe judete a fabricilor de industria alimentara din Romania este aproape uniforma, concentrand insa un numar mare in zona Bucuresti-Ilfov.
Fig. 14 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria alimentara
177 178 293 252 257 99 336 147 187 161 282 231 231 421 214 349 225 125 111 247 254 155 164 235
325
179
230
147 138
163
263
174
955 B 154 111 345 163 76 222 IF
125 110 352
Tabel 25 - Industria alimentara. Reparttia pe judete
39
40
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA
177 178 252 257 99 187 161 282 231 231 421 214 349 263 174 225 125 111 247 254 155 164 235 336 325 147 293

179 230 147 138 163 955 B 154 111 345 163 76 222 IF 125 110 352
Fig. 15 - Industria alimentara. Reparttia pe judete
Judet Mun.Bucuresti Timis Cluj Prahova Maramures Sibiu Alba Ilfov Suceava Caras-Severin Hunedoara Arges Botosani Brasov Mures Bacau Bihor Buzau Calarasi Covasna Dolj Constanta Arad Harghita Satu Mare Dambovita Galati Braila Ialomita Olt Teleorman Gorj Iasi Vaslui Bistrita-Nasaud Neamt Vrancea Tulcea Giurgiu Valcea Salaj Mehedinti
Nr. companii carne 65 43 34 33 30 29 28 27 27 26 26 25 24 24 23 21 21 21 19 19 19 18 17 17 16 15 15 14 14 14 14 12 12 12 11 11 10 9 8 8 7 4
Industria alimentara - CARNE (Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne de pasare, Productia si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de pasare). Repartitia pe judete
Fig. 16 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria carnii
24 16 7 21 34 30 11 17 23 21 12 27 12 11
17 43 26 26
28 29 19 24 21 12 4 14 19 14 8 25 15 33
27 IF 65 B
10
15
14
14 19
18
Tabel 26 - Industria carnii. Reparttia pe judete Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar
41
42
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CARNE (Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne de pasare, Productia si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de pasare)
24 16 30 12 7 11 17 23 21 12 21 34 11 27
17 28 29 26 12 4 14 19 14 8 26 25 15 43 24
19
10 21 33
27 IF 65 B
15
14 14 19
18
Fig. 17 - Industria carnii. Reparttia pe judete
Judet Mun.Bucuresti Constanta Arad Galati Tulcea Alba Bacau Ilfov Braila Calarasi Cluj Hunedoara Mehedinti Mures Timis Vaslui Arges Bihor Bistrita-Nasaud Botosani Brasov Buzau Caras-Severin Covasna Dambovita Dolj Giurgiu Gorj Harghita Ialomita Iasi Maramures Neamt Olt Prahova Salaj Satu Mare Sibiu Suceava Teleorman Valcea Vrancea
Nr. companii peste 6 5 4 3 3 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Industria alimentara - PESTE (prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor). Repartitia pe judete
Fig. 18 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria pestelui
0 0 0 0 1 0 0 0 1 2 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
2 IF 6B
0 0 0
4 1
0 0 0
0 1
Tabel 27 - Industria pestelui. Reparttia pe judete
43
44
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN PRELUCRAREA SI CONSERVAREA PESTELUI, CRUSTACEELOR SI MOLUSTELOR
0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0
2 IF 6B
0 0
0 1
4 1 0
0 0
1 0 1
Fig. 19 - Industria pestelui. Reparttia pe judete
Judet Mun.Bucuresti Cluj Ilfov Arges Iasi Maramures Bihor Buzau Dambovita Timis Braila Constanta Olt Prahova Hunedoara Salaj Suceava Satu Mare Bistrita-Nasaud Brasov Covasna Dolj Gorj Harghita Sibiu Alba Calarasi Galati Mures Caras-Severin Ialomita Mehedinti Neamt Arad Bacau Teleorman Vaslui Tulcea Botosani Giurgiu Valcea Vrancea
Nr. companii conserve vegetale 28 22 18 10 10 10 9 9 9 9 8 8 8 8 7 7 7 6 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 3 3 3 3 2 2 2 2 1 0 0 0 0
Industria alimentara - CONSERVE VEGETALE (Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, Prelucrarea si conservarea cartofilor, Fabricarea sucurilor de fructe si legume). Repartitia pe judete
Fig. 20 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria conservelor vegetale
0 6 7 9 22 10 5 5 4 2 2 7 10 3
2 9 3 7 5 3
4 5 5 5 9 0 10 9 8
18 IF
3 4
8 5 2
28 B
Tabel 28 - Industria conservelor vegetale. Reparttia pe judete
45
46
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CONSERVELOR VEGETALE (Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, Prelucrarea si conservarea cartofilor, Fabricarea sucurilor de fructe si legume)
0 6 10 10 7 3 5 4 2 2 9 22 5 7
2 4 5 3 5 3 8 5 2 0 7 10 9 9 5
0 9 8
18 IF 28 B
8 3 4
Fig. 21 - Industria conservelor vegetale. Reparttia pe judete
Judet Vaslui Galati Teleorman Dolj Mun.Bucuresti Timis Botosani Iasi Buzau Constanta Cluj Olt Vrancea Arges Bacau Calarasi Bihor Giurgiu Alba Braila Ialomita Ilfov Prahova Suceava Brasov Mehedinti Satu Mare Covasna Dambovita Hunedoara Maramures Mures Neamt Tulcea Arad Bistrita-Nasaud Caras-Severin Gorj Harghita Salaj Sibiu Valcea
Nr. companii grasimi 25 22 22 13 12 11 10 9 8 7 6 6 6 5 5 5 4 4 3 3 3 3 3 3 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0
Industria alimentara - GRASIMI (fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare). Repartitia pe judete
Fig. 22 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria grasimilor
10 2 0 4 6 1 0 0 1 3 0 0 1 0 2 6 13 22 5 1 3
3 IF 12 B
3 9 1
25
0 11
1 2 8
22
3 5
Tabel 29 - Industria grasimilor. Reparttia pe judete
47
48
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR GRASE (fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare)
10 2 1 9 0 1 0 1 3 0 0 0 2 6 13 22 0 1 5 1 3
3 IF 12 B
3 0
4 6
25
0 11 2
6 8
22
3 3 5
Fig. 23 - Industria grasimilor. Reparttia pe judete
Judet Constanta Suceava Timis Maramures Mun.Bucuresti Bihor Botosani Tulcea Bistrita-Nasaud Sibiu Braila Mures Brasov Covasna Cluj Harghita Prahova Alba Arges Neamt Bacau Iasi Dolj Salaj Teleorman Buzau Ilfov Arad Galati Gorj Satu Mare Vaslui Olt Valcea Vrancea Dambovita Giurgiu Hunedoara Ialomita Calarasi Caras-Severin Mehedinti
Nr. Companii lactate 64 45 27 24 24 23 23 22 21 21 20 20 18 16 14 14 14 13 13 13 11 11 10 10 10 8 8 7 7 6 6 6 5 5 5 4 4 4 4 3 3 1
Industria alimentara - LACTATE (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, Fabricarea inghetatei). Repartitia pe judete
Fig. 24 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria lactatelor
23 6 10 23 14 24 21 14 20 11 6 45 11 13
7 27 3 4
13 21 16 18 8 6 1 5 10 10 5 13 4 14
8 IF 24 B
20
22
4 3
64
Tabel 30 - Industria lactatelor. Reparttia pe judete
49
50
23 6 24 11 10 13 14 20 11 6 23 14 21 45 7 13 21 3 6 1 5 10 10 5 4 13 4 14
8 IF 24 B
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR LACTATE (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, Fabricarea inghetatei)
27
16 18 8
20 4 3
22
64
Fig. 25 - Industria lactatelor. Reparttia pe judete
Judet Mun.Bucuresti Timis Dolj Bihor Prahova Cluj Constanta Mures Iasi Bacau Arad Arges Maramures Galati Brasov Buzau Hunedoara Alba Suceava Sibiu Neamt Olt Dambovita Satu Mare Mehedinti Valcea Botosani Gorj Braila Covasna Caras-Severin Bistrita-Nasaud Vrancea Teleorman Ilfov Harghita Salaj Vaslui Calarasi Tulcea Ialomita Giurgiu
Nr. companii moraritpanificatie 525 231 230 229 218 200 170 170 169 162 160 160 154 148 141 140 139 137 136 125 123 122 121 105 101 100 91 91 89 84 83 81 80 77 75 74 72 68 65 55 52 44
Industria alimentara - MORARIT-PANIFICATIE (Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie; Fabricarea produselor de morarit; Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie; Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare; Fabricarea amidonului si a produselor din amidon). Repartitia pe judete
Fig. 26 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria morarit-panificatie
91 105 72 229 200 154 81 74 170 162 68 136 169 123
160 231 83 139
137 125 84 141 80 140 6 101 122 230 77 100 160 121 218
75 IF 525 B
148
89
55
52 65
170
44
Tabel 31 - Industria morarit-panificatie. Repartitia pe judete
51
52
91 105 154 72 123 74 170 162 68 229 200 81 136 169 160 137 125 83 6 101 122 230 77 139 160 100 121 218
75 IF 525 B
Repartitia pe judete a fabricilor din MORARIT- PANIFICATIE (Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie; Fabricarea produselor de morarit; Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie; Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare; Fabricarea amidonului si a produselor din amidon)
231
84 141
80 140
148
89 52 65
55
170
44
Fig. 27 - Industria morarit-panificatie. Reparttia pe judete
Judet Mun.Bucuresti Ilfov Constanta Cluj Bihor Buzau Brasov Mures Prahova Timis Iasi Sibiu Maramures Braila Galati Arges Alba Valcea Dambovita Hunedoara Dolj Harghita Bacau Gorj Covasna Suceava Teleorman Arad Olt Neamt Vaslui Satu Mare Mehedinti Caras-Severin Vrancea Giurgiu Calarasi Bistrita-Nasaud Salaj Ialomita Tulcea Botosani
Nr. companii dulciuri, alte alim. etc. 140 52 36 29 28 27 25 24 23 22 21 20 19 16 15 15 15 14 14 13 13 12 12 10 10 9 8 8 7 7 6 6 6 6 5 5 5 5 4 4 3 2
Industria alimentara - DULCIURI, CEAI, ALTE ALIMENTE (Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.; Fabricarea zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea condimentelor si ingredientelor; Fabricarea de mancaruri preparate; Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice). Repartitia pe judete
Fig. 28 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria dulciuri, ceai, alte alimente.
2 6 4 28 29 19 5 12 24 12 6 9 21 7
8 22 6 13
15 20 10 25 27 10 6 7 13 8 14 15 14 23
52 IF 140B
15
16
4 5
36
Tabel 32 - Industria dulciuri, ceai, alte alimente. Repartitia pe judete
53
54
2 6 19 21 4 7 12 24 12 6 28 29 5 9 8 15 20 6 10 6 7 13 8 14 13 15 14 23
52 IF 140B
Repartitia pe judete a societatilor din domeniile: Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea altor produse alimentare.; Fabricarea zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea condimentelor si ingredientelor; Fabricarea de mancaruri preparate; Fabri carea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice
22
10 25 27
15
16 4 5
36
Fig. 29 - Industria de Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.; Fabricarea zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea condimentelor si ingredientelor; Fabricarea de mancaruri preparate; Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice. Reparta grafica pe judete.
Judet Mun.Bucuresti Ilfov Ialomita Timis Botosani Buzau Mures Covasna Vaslui Teleorman Maramures Dolj Olt Galati Cluj Calarasi Brasov Bihor Salaj Prahova Dambovita Arges Arad Vrancea Valcea Sibiu Satu Mare Neamt Braila Bistrita-Nasaud Bacau Alba Tulcea Suceava Mehedinti Iasi Gorj Caras-Severin Hunedoara Harghita Giurgiu Constanta
Nr. companii hrana animale 12 10 9 8 8 7 6 6 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0
Industria alimentara - HRANA ANIMALE (Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma; Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie). Repartitia pe judete
Fig. 30 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria de hrana pentru animale
8 2 3 4 4 5 2 0 6 2 2 1 0 1 1 4 5 5 3 3 3
10 IF 12 B
1 1 2
3 8
6 4 7
9 4
Tabel 33 - Industria de hrana pentru animale. Repartitia pe judete
55
56
Repartitia pe judete a fabricilor de hrana pentru animale
8 2 5 1 3 2 0 6 2 2 1 1 1 4 5 5 2 0 3 3 3
10 IF 12 B
1 2
4 4
3 8 4
2 7
2 9 4
Fig. 31 - Industria de hrana pentru animale. Reparttia pe judete
Judet Mun.Bucuresti Vrancea Prahova Timis Bacau Buzau Maramures Dolj Satu Mare Ilfov Harghita Bihor Constanta Valcea Mures Galati Sibiu Cluj Dambovita Iasi Arges Braila Alba Tulcea Brasov Neamt Arad Suceava Teleorman Vaslui Calarasi Covasna Hunedoara Bistrita-Nasaud Botosani Gorj Olt Salaj Caras-Severin Ialomita Mehedinti Giurgiu
Nr. companii bauturi 123 77 35 35 31 31 31 26 26 25 24 23 22 22 21 19 19 17 17 17 16 16 15 15 14 14 13 13 13 13 11 11 11 9 8 7 7 7 6 6 6 4
Industria alimentara - BAUTURI (Fabricarea berii; Fabricarea vinurilor din struguri; Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice; Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; Productia de ape minerale si alte ape imbuteliate).Repartitia pe judete
Fig. 32 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria de bauturi
8 26 7 23 17 31 9 24 21 31 13 13 17 14
13 35 6 11
15 19 11 14 31 7 6 7 26 13 22 16 17 35
25 IF 103 B
77
19
16
15
6 11
22
Tabel 34 - Industria de bauturi. Repartitia pe judete
57
58
Repartitia pe judete a fabricilor de bauturi
8 26 31 17 7 14 24 21 31 13 23 17 9 13
13 15 19 6 7 6 7 26 13 22 11 16 17 35 14
11
77 31 35
25 IF 103 B
19
16 6 11
15
22
Fig. 33 - Industria de bauturi. Reparttia pe judete
12.7 Preturi
Ascensiunea brusca si pronuntata a preturilor cerealelor si produselor alimentare a provocat ingrijorare si a accentuat preocuparile multor state, dar si a unor organisme internationale pentru soarta a milioane de oameni care traiesc la limita saraciei si sunt expusi pericolului malnutritiei si chiar foametei. In tarile membre UE, inflatia la produsele alimentare a atins cote alarmante, iar pentru consumatorii europeni acest avant al preturilor a fost agravat si de cresterile simultane ale preturilor energiei, care a afectat direct costurile de productie din industria alimentara, scumpind ingrasamintele, pesticidele, motorina, dar marind si costurile legate de procesare si transport. Indirect, cresterea rapida a pretului titeiului a marit cererea de biocombustibili, care la randul ei, a adancit deficitul de cereale. Toate aceste fenomene au impus, la nivelul UE, actiuni recente de atenuare a efectelor cresterilor de pret prin ajustari ale Politicii Agricole Comune: suspendarea in anul 2008 a obligatiei fermierilor de a nu cultiva 10% din suprafata arabila; suspendarea taxelor vamale la importul de cereale, cu toate ca aceasta masura ar putea sa aiba un impact limitat din cauza nivelului scazut al acestora; cresterea cu 2% a cotelor productiei de lapte, incepand cu 2008. Si in tara noastra grupa marfurilor alimentare a devenit grupa de produse cu o contributie determinanta la cresterea inflatiei.
Fig. 34 - Cresterea medie a preturilor pe total in anul 2010 fata de precedentele 12 luni (ianuarie 2009 - decembrie 2009) determinata pe baza IPC si cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum este de 6,1%.
59
12.8 Consumul
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 405 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 34 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii. In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Fig. 35 - Structura cheltuielilor totale de consum, pe destinatii, in trimestrul IV 2010
Profilul consumatorului din Romania

Putem face o analiza a profilului consumatorului roman in functie de categoria socio-profesionala, de ponderea cheltuielilor in cosul zilnic si de cantitatea de produse agroalimentare consmate comparativ in 1990 si 2010. Astfel, extrem de ingrijorator, doar o categorie socio-profesionalasalariatii sunt in proportie de 6 din 10 care isi pot acoperi cheltuielile din gospodarie in raport cu veniturile realizate. Somerii, pensionarii, agricultorii si lucratori pe cont propriu un isi pot acoperi intr-o proportie de 6 pana la 8 din 10 persoane din aceste catogorii. Cheltuielile dentro gospodarie in raport cu venitul realizat. Situatie cu atat mai ingrijoratoare cu cat, intre aceste categorii avem agricultorii si lucratorii pe cont propriu. Ca o medie generala, jumatate din gospodariile din Romania nu isi pot acoperi integral cheltuielile in raport cu veniturile realizate, cu influenta asupra tipului de produse agroalimentare consmate.
60
Categorii socio-profesionale salariati lucratori pe cont propriu agricultori someri pensionari total
Ponderea gospodariilor care, in raport cu venitul realizat fac fata cheltuielilor (%) 60,5 46,7 34,4 21,5 44,7 48,9 nu fac fata cheltuielilor (%) 39,3 53,3 65,6 78,5 55,3 51,1
Tabel 35 - Capacitatea gospodariilor din Romania de a-si acoperi cheltuielile prin veniturile realizate, in anul 20064
Categorii de cheltuieli
Gospodarii de: Total gospodarii 1997 2007 1104,7 48,2 6,8 20,1 3,9 11,0 4,5 Salariati 1997 115,6 58,1 9,5 14,4 1,6 7,9 3,9 2007 1456,2 43,4 7,9 20,4 2,2 13,7 6,6 Agricultori 1997 98,9 58,8 6,3 27,4 0,7 3,5 1,1 2007 779,4 65,5 5,8 15,2 1,9 6,3 2,6 RON lunar pe o gospodarie Someri 1997 89,5 63,3 7,7 15,3 1,3 6,3 2,3 2007 931,8 53,5 6,1 19,0 2,4 10,1 4,4 Pensionari 1997 81,7 59,4 5,3 23,7 2,8 4,1 1,8 2007 881,0 51,3 5,2 21,1 6,9 8,1 4,2
Cheltuieli totale de consum Alimente si bauturi Imbracaminte si incaltaminte Locuinta si inzestrare cu bunuri Medicamente si ingrijire medicala Transport si telecomunicatii Cultura, invatamant, educatie Alte cheltuieli pentru uz personal
96,9 58,8 7,5 19,3 2,0 6,0 2,7
procente
3,7
4,6
4,6
5,8
2,2
2,7
4,0
4,5
2,9
3,2
Tabel 36 - Venitul si consumul populatiei, 1997-20075
4 Coordonate ale nivelului de trai in Romania 5 Veniturile si consumul populatiei in anul 2006, INS, Cambir A., 2007
61
Astfel, ponderea cheltuielilor cu produse alimentare in cosul zilnic a oscilat in perioada 1997- 2007 intre aproximativ 60% si 50%, ceea ce inseamna ca in momentul aderarii Romaniei la spatiul comunitar, jumatate din venituri mergeau pe produse stricte de consum agro-alimnetar. Privind si analizand evolutia consumului de produse agroalimentare in perioada 1990- 2010 putem observa cresteri si scaderi ale consumului pentru anumite produse, ceea ce inseamna in primul rand o recalibrare si diversificare Principalele produse alimentare si bauturi Cereale si produse din cereale in echivalent boabe Grau, secara in echivalent boabe Porumb in echivalent boabe Orez in echivalent boabe Alte cereale in echivalent boabe Cereale si produse din cereale in echivalent faina Grau, secara in echivalent faina Porumb in echivalent malai Orez Cartofi Leguminoase boabe Legume si produse din legume in echivalent legume proaspete Tomate Ceapa uscata Varza Radacinoase comestibile Ardei Mazare verde Fasole verde Castraveti Alte legume Fructe si produse din fructe in echivalent fructe proaspete Mere Prune Caise - zarzare 62
a ponderii produselor agro-alimnetare in consumul zilnic al cetateanului roman. Este foarte cunoscut, perioada anilor 80 in Romania marcata de lipsuri mari la produse de baza precum carnea, ouale, produsele lactate si rationalizarea drstica a consumului de produse de panificatie si a asa numitului pachet lunar de alimente ce insemna o cota pe numar de persoana/ persoane din familie pentru produse precum zahar, ulei, faina, malai.
Unitati de masura Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg
Ani Anul 1990 213,6 170 40,3 3,3 : 152,5 127,5 21,7 3,3 59,4 3,9 110,8 44,1 12,2 22 7,4 7,5 4 1,3 3,3 9 59,5 27 5,8 2 Anul 2000 219,7 170,3 45,2 4,2 : 165,8 127,7 33,9 4,2 86,5 1,5 114,9 31,4 15 30,3 10,4 7,6 1,1 2 4,4 12,7 44,5 16,1 4,4 1,2 Anul 2010 199,6 162 34,7 2,8 0,1 150,4 121,5 26 2,8 98,2 2,8 147,1 37,8 18,6 40,1 12 11,7 1,2 2,2 7,5 16 63,3 21,3 4,8 1,2
Cirese - visine Piersici Struguri Fructe meridionale si exotice Alte fructe Pepeni Zahar si produse din zahar in echivalent zahar (inclusiv miere) Carne si produse din carne in echivalent carcasa Carne de bovine Carne de porcine Carne de ovine caprine Carne de pasare Alte feluri de carne Organe comestibile Grasimi vegetale si animale (greutate bruta) Grasimi de porcine (greutate bruta) Ulei comestibil (greutate bruta) Unt (greutate bruta) Margarina (greutate bruta) Grasimi vegetale si animale (100% grasimi) Grasimi porcine (100% grasimi) Ulei comestibil (100% grasimi) Unt (100% grasimi) Margarina (100% grasimi) Lapte si produse din lapte in echivalent lapte 3,5% grasime (exclusiv unt) Lapte si produse din lapte in echivalent lapte 3,5% grasime (exclusiv untul) Oua Peste si produse din peste in echivalent peste proaspat Vin si produse din vin Bere
Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg Kg echivalent 100% grasimi Kg echivalent 100% grasimi Kg echivalent 100% grasimi Kg echivalent 100% grasimi Kg echivalent 100% grasimi Kg Litri Bucati Kg Litri Litri
3 3 7,4 4,9 6,4 12,3 27,3 56,9 10,9 25,1 3,1 17,3 0,5 4,1 18,2 3 11,5 2,1 1,6 16,2 2,4 10,9 1,6 1,3 180,5 140,1 246 5,1 18,5 43,5
2,9 1,2 4,9 9,1 4,7 17,9 23 42,9 7,3 20,4 2,4 12,6 0,2 3,4 16,5 3,1 10,7 0,3 2,4 14,9 2,5 10,2 0,2 2 198,8 193 208 2,6 23,2 55
3,3 1,5 5,1 19,8 6,3 24,5 22,1 56,6 5,4 31,4 2,2 17,2 0,4 3,4 18,2 2,8 11,9 0,6 2,9 16,4 2,2 11,3 0,5 2,4 230,7 224 239 4,6 18,5 76,8
63
Bauturi alcoolice distilate (alcool 100%) Bauturi nealcoolice Consum total de alcool (alcool 100%)
Litri alcool pur (100%) Litri Litri alcool pur (100%)
3,2 18,9 7,6
1,8 51,3 7,3
1,6 154,7 7,4
Tabel 37 - Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare si bauturi
Astfel, fluctuatii mari in consum se pot observa pentru perioada 1990- 2010 la cereale, carne, legume proaspete si cartofi.
Fig. 36 - Evolutia consumului de legume
Consumul de legume proaspete si produse din legume in echivalent legume proaspete a crescut cu 32,77%. La cartofi insa, cresterea consumului a fost de peste 65% de la 59,4 kg / an la 98,2 kg/ an; aici putem gasi explicatii prin degradarea nivelului de trai dupa 1990 si lipsa unei piete de desfacere organizate a cartofului in Romania ceea ce a determinat un 64
astfel de consum la intalnirea pretului scazut la producator, al pretului angrosistului din marile orase si multitudinea de roluri pentru cartof in bucataria romaneasca; de neneglijat este si piata fastfood-urilor si a chips-urilor din cartofi, cu o crestere exponentiala dupa 1989, in mod deosebit in randurile adolescentilor.
Fig. 37 - Evolutia consumului de cereale
Scaderea usoara, in linie a consumului de cereale poate fi explicata in corectarea comportamentului de consum in Romania dupa 1989 prin reducerea usora a consumului de produse de panificatie in mod deosebit la mesele de seara si completarea aportului de substante din astfel de produse prin consum de produse similare precum paste, cartofi, etc.
Fig. 38 - Evolutia consumului de fructe
65
La fructe observam cateva fluctuatii ce pot fi explicate prin analiza comparata a mediilor economice romanesti imediat dupa 12989 si la 20 de ani dupa, trei ani de la aderarea in spatiul comn. Astfel, consumul de fructe exotice a crescut exponential cu peste 400%, a pepenilor cu usor peste 100%; au scazut in schimb consumul de mere, ceea ce poate fi explicat odata prin completarea acestui tip de consum cu fructe exotice, mrele fiind extrem de accesibile inainte de 1989 insa si prin prabusirea pietei traditionale romanesti pentru acest produs dupa 1989 si chiar prin renuntarea cultivarii in livezi mari a acestui pom fructifer.
Fig. 39 - Evolutia consumului de carne, grasimi si peste
La consumul de carne observam diferente mari in acesti 20 ani intre consumul de carne de porc si cel de carne de vita. Romania anului 2010 consuma carne de porc cu aproape 80 % mai mult insa consuma mai putina carne de vita unde avem o scadere de la 10.9 kg/an/ persoana la 5,4 kg/ an/ persoana.
Fig. 40 - Evolutia consumului de lapte, unt, margarina
66
O crestere a consumului observam si la lapte si produse lactate, de inteles avand in vedere privatiunile accesului la un astfel de consum pana in 1989. De asemenea sa un uitam, piata lactatelor si a produselor din lactate este in 2010 cu mult mai diversificata avand in vedere gama de sortimente pentru iarturi, sana, smantana, lapte batut, branzeturi si cascavaluri, etc.
Fig. 41 - Evolutia consumului de bauturi
In privinta consumului de bauturi nealcoolice si de bere, observam din nou o crestere exponentiala. Sa nu uitam, pana in 1989, Romania avea un consum de bere limitat strict la marcile comune, populare, de masa consmate strict cu marile evenimente in familie sau cele oferite de stat la 1 mai si 23 august. Dupa 1989 piata berii din Romania se diversifica, aparand sortimente noi precum cele de lux, non alcoolice, lemon. De asemenea, pana in 1989 piata bauturilor non alcoolice de tip fresh direct din fructe era inexistenta; gama sucurilor acidlate era limitata la sucurile din zmeura sau de tip brifcor, cele pe baza de cola fiind aproape inaccesibile consumului larg de tip social.
Fig. 42 - Evolutia consumului de zahar si oua
67
13. Concluzii
Industria alimentara europeana, la fel ca si cea romaneasca, se caracterizeaza prin fragmentare. Sunt doar cateva companii multinationale din Europa competitive la nivel mondial cu o mare varietate de produse, dar in rest, 99% din toate companiile din sectorul alimentar sunt de dimensiuni mici si medii (SMEs). Marimea pietei comune europene detine numeroase oportunitati pentru companii, dorindu-se cresterea productivitatii lor, prin utilizarea eficienta a economiilor de scara. Penuria de finante, lipsa de oportunitati in cercetaredezvoltare si dificultatile de accesare a materiilor prime sunt numai cateva din obstacolele principale care trebuie clarificate ca UE sa se pozitioneze mai puternic pe pietele internationale. Industria alimentara din UE trebuie sa urmareasca stimularea inovatiei si dezvoltarea noilor produse in vederea cresterii competitivitatii si prosperitatii generale. Toate acestea trebuie facute cu respectarea mediului inconjurator si garantarea accesului la materii prime agricole sigure. Dezvoltarea unui regim comercial care pune afacerile europene pe un teren de egalitate cu concurentii straini, precum si stabilirea unor acorduri preferentiale pentru a oferi industriei alimentare din UE un acces mai mare la pietele externe, sunt printre cele mai importante masuri ce se doresc implementate de catre autoritatile europene pentru a raspunde problemelor existente in prezent in acest sector. Nevoia de educare a consumatorului si de crestere a cunostiintelor acestuia privind impactul stilului de viata asupra sanatatii impune noi abordari ale industriei alimentare romanesti si largirea perspectivei imediate. Preferintele consumatorilor vor continua sa se schimbe, iar producatorii vor fi nevoiti sa lanseze noi categorii de produse, menite sa raspunda nevoilor create. La toate acestea se adauga constrangerile crizei economice de la nivel mondial, amprenta ei fiind simtita din plin de fabricile din sector, iar invadarea pietei cu produse comunitare mai ieftine si inexistenta unor masuri legislative protectioniste adecvate, nevenind in ajutorul producatorilor autohtoni. Proiectand imaginea industriei romanesti in orizontul viitorilor 3 ani, producatorii vad ca solutie indispensabila consolidarea acesteia. Numarul de actori din industria va scadea considerabil, lasand in acelasi timp insa, loc tendintei crescande din ultimii ani- aceea a dezvoltarii retailului de proximitate. Incepand cu anul 2010, decalajul dintre importuri si exporturi a inceput sa se dimnueze, inregistrandu-se o tendinta semnificativa de crestere a exporturilor, Ministerul Agriculturii si dezvoltarii Rurale sperand intr-o balanta pozitiva in 2016. Fara doar si poate, industria alimentara trece printr-un proces intensiv de schimbare, dictat nu numai de conditiile pietei si de situatia econmica mondiala, dar si de responsabilitatea sociala a companiilor.
68
14. Bibliografie
Cambir, A., Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei in anul 2006, Bucuresti, INS, 2007, p. 56. Mihailescu, A., Evolutii in sfera minimului de trai din Romania, in Calitatea Vietii, nr. 12, 4. 2006, p. 117131. Popovici, C., Veraart, R., van de Kerk, G., Indicele Societatii Durabile, Romania 2008, Romania catre o societate durabila, ANPM, SSF, 2008. Regnard, P., Population and Social Conditions, Minimum Wages 2008, Eurostat, Statistics in Focus, 2008, disponibil online la http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-105/EN/KS-SF-08-105-EN.PDF, 2008. Stoian, C., Bancile, acuzate ca nu dau credite fermierilor si franeaza dezvoltarea, http://www.zf.ro/eveniment/bancile-acuzate-ca-nu-dau-credite-fermierilor-si-franeaza-dezvoltarea-5008928/, 2009. Voineagu, V. (coord.), Starea sociala si economica a Romaniei, 20052006, Bucuresti, INS, 2008. 23 CONSUMUL POPULATIEI DIN ROMANIA IN ULTIMELE DOUA DECENII 273 *** Anuarul Statistic al Romaniei 1991...2008, Institutul National de Statistica, 1991...2008. *** Balanta de plati a Romaniei, INS, BNR, 20022009. *** Buletinul Statistic trimestrial de venituri si cheltuieli 19902008, INS, 1990...2008. *** Countries by income, Global Human Development Reports, http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2009/. *** Eurostat regional yearbook, Eurostat, disponibil online la http://epp.eurostat.ec. europa.eu/portal/page/ portal/eurostat/home, 2008. *** Evaluarea rapida a impactului crizei economice asupra saraciei in Romania, UNICEF, Banca Mondiala si MMFPS, 2010. *** Households Wealth and Debt Monitor, 20022009, CEE, (Raportul de monitorizare a starii economice a gospodariilor din Europa centrala si de est, Unicredit, disponibil online la http://www.bankaustria.at/en/19752.html), 2009. *** Indicele Gini, INS, Eurostat, disponibil online la http://www.demorg.mpg.de/cgi-bin/databases. *** Produsul intern brut al Romaniei, Global Human Development Reports, disponibil online la http://hdr.undp.org/en/ reports/global/hdr2009/. *** Romania Urbana, Incotro ne indreptam? Perceptii asupra situatiei actuale, Gallup, disponibil online la http://www. gallup.ro/download/RomaniaUrbana_1_directia.pdf, 2009. *** Satisfaction with life and public service delivery in EU 8+2 countries, World Bank, Regular Economic Report, disponibil online la http://siteresources.worldbank. Study Data & Trends of the European Food and Drink Industry 2010, CIAA Study Food: from farm to fork, Eurostat Newsletters Food for Life ETP, http://etp.ciaa.be/asp/index.asp Data base Eu food related projects: http://etp.ciaa.be/asp/links/research_result.asp http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/9919/1/sp07po03.pdf http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-30-08-339/EN/KS-30-08-339-EN.PDF http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/information_sources/fs_publications_en.htm# http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/vat_rates_en.pdf
69
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/competitiveness/index_en.htm http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/competitiveness/prices_monitoring_en.htm http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/dyna/enews/index.cfm#Food%20and%20Feed%20Safety http://www.fooddrinkeurope.eu/publications/category/reports/ http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/eu-market/processed-products/index_en.htm Images from: channelingmyself.com; actionpkg.com; dreamstime.com; genevalunch.com; pattie-tude.blogspot.com; cleopatraholdings.com; fr.toonpool.com; Romania in cifre, Institutul National de Statistica Comunicate de presa Institutul National de Statistica Date statistice obtinute de la Institutul National de Statistica Food for Life Romania- Viziunea 2020, IBA Surse internet: http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/index_ro.htm http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_en.htm http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/health_safety_work/data/database http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=22 http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/documente-cheie-249-articol.html http://osha.europa.eu/en/sector/agriculture http://osha.europa.eu/en/publications/reports/?b_start:int=0&-C= http://www.ciaa.eu/asp/documents/brochures.asp http://www.recolta.eu/rubrica/industria-alimentara/page/9/?nomo=true http://www.ziare.com/cautare/industria+alimentara http://www.euro.who.int/en/where-we-work/member-states/romania/publications2 http://www.who.int/countries/rou/en/ http://www.ispt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=41 http://www.cpss.ro/index.html/publications/sectionID_2/Public/health.html http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=182&Itemid=221 http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=202&Itemid=244 http://www.enwhp.org/workplace-health-promotion.html http://www.enwhp.org/european-toolbox.html http://www.ms.ro/?pag=57,http://www.protectiamuncii.ro/ro/statistics http://www.eurofound.europa.eu/ewco/cc/fs_romania.htm http://www.protectiamuncii.ro/ro/publications/publicatii_agentie.shtml http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/agriculture http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/horeca/accident_prevention.html http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_ro.htm http://www.eurofound.europa.eu/ewco/2008/04/RO0804019I.htm 70
http://www.mmuncii.ro/en/statistical-bulletin-190-view.html http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/p1e.html http://www.inspectmun.ro/RAPORT%20ANUAL/raport%20anual.html http://www.ilo.org/dyn/cisdoc/index_html?p_lang=e,http://laborsta.ilo.org/STP/guest http://www.ilo.org/dyn/natlex/natlex_browse.country?p_lang=en&p_country=ROM http://www.incsmps.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=43 http://www.evz.ro/detalii/stiri/vinul-romanesc-o-industrie-de-500-de-milioane-de-euro-842775.html http://www.standard.money.ro/articol_556/profit_dublu_la_karom_drinks__anul_trecut.html http://www.standard.money.ro/articol_77908/criza_alimentara_continua_sa_i_afecteze_pe_cei_mai_saraci__atentioneaza_banca_mondiala.html http://www.zf.ro/companii/industria-alimentara-in-2015-investitorii-straini-se-vor-uita-mai-atent-la-romania-si-vor-iesi-lacumparaturi-5490603/ http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cumparatorii-de-actiuni-la-producatori-de-ulei-sau-carne-protejati-de-scumpireaproduselor-8273469 http://www.gandul.info/financiar/romanii-mananca-si-beau-mai-putin-cu-10-industria-alimentara-produce-someri-in-pascu-restrangerea-consumului-sindicatele-se-asteapta-la-cresterea-importurilor-si-la-scumpiri-6882969 http://www.zf.ro/search?search=search-zf&q=industria+alimentara http://www.gandul.info/news/harta-alimentelor-in-romania-unde-se-gaseste-cea-mai-ieftina-mancare-7933888
71
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Produs n cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor i muncitorilor din industria alimentar din Romnia la Normativa de Siguran i Sntate la locul de munc Editat sub egida: Federaia Naional a Sindicatelor din Industria Alimentar Continutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei.
2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro

Analiza Ec.a in - Alim

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Ec.a in - Alim

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est

FEDERAIA NAIONAL A SINDICATELOR DIN INDUSTRIA ALIMENTAR

Analiza economica a industriei alimentare

Analiza economic a industriei alimentare

11.1 11.2 11.3 11.4

12. Industria alimentara ....................................................................................................... 31

13. Concluzii ......................................................................................................................... 68 14. Bibliografie...................................................................................................................... 69

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Industria alimentara in Uniunea Europeana

Analiza economic a industriei alimentare

2. Industria alimentara in piata comunitara

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Tabel 1: Principalii indicatori pentru industria alimentara

Tabel 2: Principalii indicatori, UE-27, 2005

Fig. 1 - Distributia cifrei de afaceri, a fortei de munca si valorii adaugate in subsectoare

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

3. Comertul Uniunii Europene

MERCOSUR Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay

Analiza economic a industriei alimentare

Tabel 4: Topul partenerilor comerciali ai UE

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Tabel 5: Topul comertului UE pe categorii de produse alimentare

Importuri 1563 324 4982 22260 5398 1640 5809 5447

Exporturi 2624 2512 1531 19791 3058 465 2181 1097

Net 1061 2188 -3452 -2467 -2340 -1176 -3627 -4350

Tabel 6: Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone)

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

4. Consumul produselor alimentare

% 13,1 9,1 22,9 13,2 8,5 33,2 100

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Tabel 8: Structura cheltuielilor de consum, 2007 (%)

Analiza economic a industriei alimentare

Zahar, gem, miere,

5. TVA-ul produselor alimentare

Tabel 9: rata TVA in UE, Iulie 2011

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

6. Distributia produselor alimentare

Tabel 10: Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene- 2010

Analiza economic a industriei alimentare

Tabel 11: Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

2009 237 214 159 122 109 65

238 236 242 214 157

Analiza economic a industriei alimentare

Fig. 3 - Grila salarizarii la nivel mondial (conform BBC, aprilie 2012)

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Fig. 4 - Ce considerati ca implica mancarea si o dieta, UE-25, 2005 (%)

Analiza economic a industriei alimentare

Fig. 5 - Suportul pentru produsele GM, 2005 (%)

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

Industria alimentara in Romania

Analiza economic a industriei alimentare

10. Pozitionarea mediului economic

Tara Slovacia Ungaria Bulgaria Polonia Cehia Moldova

Doing Business 2011 rating: 65 -7

Tabel 13: Rating Romania

Riscuri Profesionale Zero n Industria Alimentar

11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB

11.2 Fondul funciar

Fig. 6 - Fondul funciar din Romania

Analiza economic a industriei alimentare

11.3 Structura exploatatiilor agricole

Fig. 7 - Structura exploatatiilor agricole pe clase de marime, eligibile SAPS

Tabel 18 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010

Tabel 21 - Cifra de afaceri industria alimentara, 20092