Sunteți pe pagina 1din 22

Apare in fiecare marti

6,90 LEI/19,90MDL
NR.
\..J

I)

,I

\..J

II::
0
.!;(
N
Z
...:ir
ZVI
<CW
",II::
...0
£1:1(.)
:JW
VlZ
tt:!;(
011:: .
::!WZ
-C<C
~iii'"
(.)Z'"
!;(8~
Z_VI
_UoII::
I:i;WO
w!;(::!

.
CO- 1
Wa..~
l:i;ii:j(.)
Wl-!;( CHIRURGIA PLASTICA: Asista un lifting, pas eu pas
:J!!!C
Z>Z
VlW<c
:JII:::::E
. APARATUL REPRODUcATOR FEMININ: Cum
C IO
O:J(.)
II::I-W
a..:JII::
funetioneaza ~iee probleme pot aparea
I-:!!:W
VlI-'Z
WZ:J
(.)O<C
RAZELEX: 0 privire inauntrul toraeelui
<C(.)VI
. CUM CONTROLAM GLICEMIA:
~ Urmarirea nivelului glueozei in sange
u II MEDICINA REPRODUCTIVA:

ISSN 1791-6011
Stadiul preembrionar, sau ineeputul
formarii organelor
.s~~~~
~T' ~~~~~,
~

91177 17 cj 111601004 03
I)eAGOSTINI
v0~~
~
,<:-ftj "'<rv~
(;O<j
Interioru I
Aceasta publicatie contine informatii generale ~i nu
EDITIESAPTAMANALA
EDITURA,De AGOSTINIHELLASSRl
EDITOR,Petros Kapnistos
NUMARUL3

inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie MANAGERECONOMIC,Fotis Fotiou '-/


CORP'ULUI similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie
consultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic
MANAGEROEREDACTIE~I PROOUCTIE,Virginia Koutroubas
ADRESA,Vuliagmenis 44-46, 166 73 Atena
sau tratament, indiferent de simptome, Daca

UMAN prezentati orice fel de simptome, consultati medicul


curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabili
pentru nici un fel de prejudicii suferite de orice
MARKETINGMANAGER,Michalis Koutsoukos
PRODUCTMANAGER,Nasita Kortesa
COOROONA
TORDE PRODUCTIE,Carolina Poolidoo
MANAGERDISTRIBUTIE,Evi Bo,a
persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiile MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Dimitris pasakalidis

NuMARUL 3 - CUPRINS continute de aceasta publicatie. COOROONATOR


LOGISTICA~I OPERAT"' Antonis Lioumis

ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA,LeVart Y Line SRL


lMAGISTIcA TIPARIRE~I LEGARE,Niki Ekdotiki
DIRECTORDE PRODUqIE TlPOGRAFIE,Stelios Kritsotakis
PROCEDURIIN URGENTA:Tehnici de suturare a plagii RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toracelui DTP, RAY

-
Toate tipurile de plagi sunt tratate Intr-o sectie de Radiografia de torace este un instrument
urgente. Aceasta parte arata cum procedeaza echipa de diagnosticare foarte important, cerut frecvent IMPORTATOR,Media Service ZawadaS.R.L
medicala ~i urmare~te pas cu pas doua tipuri de suturi. de medici; pot examina astfel 0 arie vasta de afectiuni. Country Manager. Mariana Mihal!an
De Theo Welch ~i Pippa Keech. De Jonathan Spratt. Marketing Manager. Adina Bojica
Redactor. Gabriela Muntean
Consultant de spedalitate, Or. Simona Naooveaou
gin" '-111 ~
CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE: ~ Distribution Manager. Dan lordache
ADRESA,str. Louis Pasteur nr. 38, et.1, ap.S,sector 5,
Informatii generale ' CALOTA SI BAZA CRANIULUI Bumre,ti, Romania
Un chirurg estetician explica domeniul chirurgiei Calota cr~niana este partea care protejeaza creierul.
plastice, evidentiind 0 parte din operatiile care pot Baza craniului are un numar mare de orificii DISTRIBUITOR,Hiparion SA
Imbunatati aspectul corpului. Numerele viitoare vor - foramen - pentru vasele de sange, nervii cranieni
aborda mai pe larg unele aspecte mentionate acum.
De Dai Davies. ~i coloana vertebrala. De Barry Berkovitz. @ 2009 for OeAgostini Hellas
@ 1998Midsommec Books lid

~1(tI);l1!'i'!lm I ISSN 1791-6011

CHIRURGIE PLASTICA $1 REPARATORIE: CUM SE CONTROLEAZA GLICEMIA PretuL numereLor


Liftingul facial pas cu pas Nivelul glucozei In sange este controlat de 0 serie de
PretuL primuLui numar: 2,90 LE1/9,90 MOL
Liftingul facial este 0 operatie standard In chirurgia Pre!uL celui de-al doiLea numar ~i aL tuturor ceLorLaLte
procese. Daca nivelul este prea ridicat sau prea mic,
plastica. Poate fi facut la varste diferite ~i cu extindere numere: 6,9D LE1/19,90 MOL
poate indica 0 problema medicala, cum ar fi diabetul
diferita. Un chirurg celebru din Harley Street descrie 0 zaharat.De Mark Lambert. DrepturiLetuturor texteLorse ana sub copyright. Este
operatie standard, pas cu pas. interzisa reproducerea,stocarea, transmiterea sau
De Dai Davies.
utilizarea comerciaLaa materiaLeLor,sub orice forma, fara

C -&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK.. ..~ r~:~ ~;;'~r;f~~I~_lIm.1"f4~~!" II acorduLscris aLeditoruLui. Editoruli~i rezerva dreptul de a l


schimba ordinea pubLicariisubiectelor sau inLocuirea Lor.
PRIMA LUNA
APARATUL REPRODUCATORFEMININ: Credite Foto:
Odata cu implantarea blastocistului In uter, embrionul
Informatii genera Ie. 0 privire asupra sistemului incepe sa se formeze. Straturile de celule se dezvolta Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fata sau Spate
reproducator feminin ~i a modului cum funqioneaza. rapid, formand fundamentul tuturor partilor corpului. 3/2/F & S, Thea WeLch; 36121F,PhiLlip
Plus un rezumat al articolelor urmatoare. De Carole De Ricki Ostrov Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F,
Gilling-Smith. CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,

. CATALOG DE MEDICAMENTE - DE MONIQUEAURORA


BubbLes:41/1/S, NMSB, WTMPL, NMSB:56/1/F
& B,SPL:68/2/F& S, John Watney Photo Library,
NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings. NMSB; 79/3/S
RaLph T. Hutchings; 80/2/F & S, SPL; 81/3/F,
Petit/Format/NestLe/SPL, SPL: 81/3/B, SPL;
COLABORATORI 83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S
BAiSPL; 84/3/F BA. Eye 01Science/SPL. NMSB;
Hospital, Londra. Lucreaza,de Ricki Ostrov 84/3/S, SEM Unit, Royal Free Hospital SchooL of
EDITOR CONSULTANT asemenea,la Instituteof Cosmetic Ricki Ostrov, de origine americana, Medicine/WTMPL, NMSB.
ProfessorPeterAbrahamsMB,BS, and ReconstructivePlastic Surgery din stabilit In Marea Britanie, a publicat
FRCS(Ed), FRCR cadrul Spitalului Stanford,Londra. lucrari medicale §i de sanatate timp de Ilustratii,
ProfesorPeterAbrahams, MB,BS,FRCS peste 10 ani. A scris 0 serie de carti §i 41/1. 80/2, Sandie HilL
(Ed),FRCR, ProfesorulAbrahams este a colaborat la numeroase publicatfi. 68/2, Amanda Williams
Carole Gilling-5mith MA, PhD,
specialistin anatomie clinica,membruin MRCOG 68/2, 81/3, Diane Kinton
KigeziInternationalSchoolof Medicine,in Dr Gilling-$mith este specialist Paulette Pratt 1 83/2, Ann
In fertilitateasociat la Assisted Reputat scriitor §i editor pe teme
cadrulProgramului International
deMedicina medica/e, CU 0 experienta de peste
din Cambridge, specialistin medicina Conception Unit din cadrul Spitalului Pentru 0 mai buna deservire solicitati
20 de ani, lucriirile lui Paulette Pratt
Chelsea & Westminster.Ea efectueaza intotdeauna publieatia de la aeela~i

I]
generala,Membrual Colegiulu/ Girton, a aparut In numeroase reviste, carti
cercetari In domeniul medicinil punet de vanzare ~i informati
Cambridge, exam/nator la ColegiulRegalal §i enciclopedli din Marea Britanie §i
ChirurgifordinEdinburgh. Ascris0 seriede reproductive. Statele Unite. vanzatorul asupra intentiei de
lucraridereferintain anatomie. a eumpara ~i aparitiile urmatoare.
Monique Aurora MRCGp, DCH
Jonathan D Spratt MB, BChir
Theodor Welch MB, BS, FRCS (Cantab), MA (Cantab), FRCS (Eng),
Originara din Berna, Elvetia,Dr.Aurora Pentru orice informatie, lamurire
01. Welch preda de §apte ani chirurgia, practica In prezentmed/cina la Londra.
In Thailanda.A fost timp de 18 ani
FRCS (Glasg) Este interesatade sanatateafemeli §i sau comenzi de numere aparute
DrSpratteste medic radio/og cu
consultant al OepartamentuluiUrgente experientaIndelungatala Spitalul a copilulu/. anterior, sunati-nela tel.
§i Accidf?ntefa SpitalulNorthwick Park, Newcastle GeneralHospital,
Harrow. In prezentpreda anatomie Newcastle-upon-Tyne.
clinica la Cambridge.
Biblioraft
Nu ratatibibliorafturife (f/J Romania: (021) 40 10 888
Pippa Keech MBChB, MRCGp,
DRCOG
Dr Keech este medic generalist cu
Barry Berkovitz PhD
Dr Berkovitzeste conferentiar la i,"J
,""""",
CORPUlUI
UMAN
specialein careputeti
colectionaseriaInteriorul
CorpuluiUman!.
~ Moldova: (0022) 93 07 42
Pe langa pretul revistelor eomandate va trebui sa
Catedra de Anatomie §i Bialogie f Bibliorafturile
sunt
norma redusa In New Forest. Este, Umana de la King's College, Londra. aehitati rambnrs~ieontravaloareataxelorpo~tale;
de asemenea,scriitoare §i a publicat Este specializatIn anatomiefacia/a. I!~tlt disponibifela chio§curile
ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri, 10:00-18:00
diverse lucrari In British Medical I! deziarelapretulde
9,99LEI/45MbL.
Journal, Medical Mon/tor §i In Pulse. DeAgostin/ vaanunta
Mark Lambert BSc
Dai Davies FRCS dateledepubHcare' a
Mark Lambert este un experimentat bibHorafturiiorin
seriade
Mr Davies este consultant In chirurgie documentarist§i editor In domeniul reviste.
plast/ca la Charing Cross medicinli §i al biologiei umane.

I
URGENTE:CazuriIn urqenta

' /
Tehnicide suturare a plagii
Diferitele tipuri de cusaturi chirurgicale au roluri diferite d3nd e vorba
de a trata 0 plaga, depinzand de natura ranirii ~i de localizarea ei.
Cand cineva ajunge intr-o unitate
medicala cu 0 plaga adandi, prima grija
a personalului este sa opreasca sanger-
area. Odata facut acest lucru, rana va
fi cercetata pentru a stabili gravitatea
leziunilor. Medicul va decide asupra
conduitei terapeutice. Pentru plagi ce
necesita suturare (coasere), pacientului
i se va face anestezie locala, pentru a
amorji zona din jurul plagii. Apoi plaga
va fi cusuta.

CERCETAREAPLAGII
Candse cerceteaza 0 plaga, medicul are Tn
vedere faptul ca tesutul de dedesubt ar
putea fi afectat. a taietura pe obraz ar putea
afecta canalul salivar al glandei parotide, ce
conduce saliva Tngura. Plagile taiate, de pe
maini, de exemplu din zona Tncheieturii,pot
sectiona frecvent !?i tendoanele din zona,
,( astfel ca, Tnaintede a Tnchideplaga, trebuie
controlata mi!?carea mainii !?ia Tncheieturii
ei. Pot fi seqionate !?iterminatiile nervoase
mici din zona, de aceea, Tnaintede adminis-
trarea anestezicului, trebuie testata sensi-
bilitatea zonei.Mediculva controla daca zona
!?i-apast rat sensibilitatea!?i va lua 0 hotara-
"-../ re rapida privind vasele de sange afectate.
Acestea vor fi ligaturate, daca irigarea pielii
!?ia mu!?chilordin zona este buna, iar daca
nu, ele vor trebui refacute.
'--- 5:JJtyra Intrerullta
ACULCORESPUNZATOR
Pentru a trata 0 suprafata taiata, se folo-
se!?te un ac curbat, ascutit [triunghiularJ.
Acele cu varf mai putin ascutit [rotund) se
folosesc pe tesuturi delicate, cum ar fi
intestinele.
Materialele folosite la suturi se TmpartTn
resorbabile (care se vor absorbi si vor dis-
parea) !?i neresorbabile. Tn gen~ral. cel~
neresorbabile se folosesc pentru piele !?i
ele pot fi scoase dupa ce a trecut timpul
necesar, lasand cicatrici mai putin vizibile.
Zona fetei se vindeca repede a!?a ca firele
se scot, de obicei, dupa patru sau cinci zile. m
L!!.J
Pensa tine pielea in timf' Ceacul este
inserat cat mai aproape.posibil de
f21
I:!::.I
0 impunsiiturii simetricii se face pe
partea opusii a plagii, ca sii rezulte
Pentru plagile de la nivelul piciorului, firele marginea pliigii, dar nu atat de aproape 0 cusiitura cat mai curata, care sa lase
se tin !?itrei saptamani. incat firul sa taie pielea cand este legat. 0 cicatrice nedeformatii.

" /

Taietura lunga, provocata de 0 bucatii de stlcla


rJ1
L!!J Strangerea firului se va face astfel
incat marglnile sii nu riimanii neunite.
1'41 Nodul este plasat pe 0 parte a plagii,
L.:::J ca sa irite pielea cat mal putin sau deloc.
sparta, a fost curatii. S-a inchis cu 21 de suturi Dacii, insii, este prea stransii, ar putea Odatii ce rana s-a vindecat, fiecare fir
intrerupte (indlvlduale). sectiona sau necroza tesuturile. va fi scos.

(
I
I
I
SUTURARANILOR
Diferitele tipuri de rani au nevoie de diferite tipuri de v
suturi [cusaturiJ. Rolullor este intotdeauna de a opri
sangerarea, de a inchide rana, de a minimiza riscul
infectiei ~i de a reduce cicatricele.

Inainte de a coase 0 rana, aceas- te absoluta. Este 0 forma rapida


ta trebuie sa fie foarte bine de sutura, ideala pentru a Inchi-
curatata. Cusaturile separate, de plagile largi.
cunoscute ca $i cusaturi Intre- Alte trei tipuri de suturi pot fi
rupte, sunt folosite numai pe 0 folosite In situatii particulare.
rana curata; ele Inchid foarte Ranile In forma de crapatura,
eficient rana. Cand marginile neregulate, pot fi Inchise cu
unei rani sunt zdrentuite $i con- sutura In ..X" sau sutura In ..U",
tin murdarie sau materii straine, In timp ce perforatiile In struc-
ele trebuie Indreptate cu finete turi de tipul intestinelor, sunt
$i rana curatata, Inainte de a 0 frecvent Inchise cu un cerc de
coase. cusaturi, care se pot lega
Dad mU$chii sau structurile strans. Firele pot fi resorbabile
de sub rana au suferit leziuni - de obicei, se folose$te catgu-
importante, ele vor putea fi refa- tul, fa cut, In mod obi$nuit, din
cute cu fire resorbabile, care se intestin de porc - sau neresor-
dizolva In timp. babile, din matase, nylon,
0 rana poate fi suturata fie cu diver$i polimeri, sau din otel
mwlte cusaturi separate, fie cu 0 inoxidabil.
Taieturile cu lama pot fi destul nu sunt aparente. Odata
cusatura continua, sub cel mai de adanci ca sa poata ajunge la ce rana a fost curatata cu grija,
RANA LAsATA DESCHISA
superficial strat al pielii. Acest mu~chi/ de dedesubt. intreaga cusatura intrerupta ar fi cea mai
ultim tip de cusatura se nume$te Daca leziunea pielii e mai veche zona trebuie verificata pentru indicata, caci marginile plagi/
sutura continua subcuticulara. de $ase ore de la prezentarea la eventuale leziuni care sunt drepte.
tratament, sau dad a fost pro-
SUTURAINTRERUPTA
dusa prin mU$catura sau trau-
La Urgenta, metoda obi$nuita de
sutura este cea Intrerupta,
matisme prin strivire, este mai
bine sa nu se Incerce alipirea
'-' I
deoarece ranile sunt frecvent marginilor plagii In nici un fel, ci Marginileplagiisuntapropiatelntre steri-strip)supt 1t./tila{§i'ele§i nu
contaminate $i exista risc de sa se lase rana deschisa. ele, pentru a reduce sangerarea, traumatizea4iLpielealHnid un fel.
infectie. Dad se Intampla, din Ca metoda de precautie, se cicatricea§irisculdeinfectie,darele Cicatriceararnasavafi mai mica
nefericire, acest lucru, una sau Incepe tratamentul cu antibio- nutrebuiecusuteIn oricesituatie. decatdacaeleJ1i1s-arfi aplicat.
doua dintre cusaturi sunt desfa- tice, pentru a lupta Impotriva Dacaranaeste situataIntr-o zona . Un"lipici"special,
subformade
cute pentru ca rana sa se lar- infeqiilor, dar nimic nu poate ce nuestesupusatraqiLinilor- nu e spray, utilizat pentru acoperirea
geasca $i sa se elimine puroiul. Inlocui curatarea atenta a pla- 0 articulatie,de exemplu- §i este plagilor cu 0 peliculaprotectoare
Restul plagii ramane cusuta, gii $i eliminarea restului de destul de superficiala,atunci sunt transparenta,este0 altasolutiedea
altemodalitatiprincaresepot apro- uni marginileuneiplagisuperficiale.
fara niciun risc, $i poate fi lasata tesut mort [debridarea plagiiJ. pia marginileplagiicudestulapreci- In afara de 0 u§oarausturime la
sa se vindece normal. $i pentru Cu exceptia situatiei In care zie.AcestemetodesuntfolositeIn aplicare,folosirea adezivuluieste
plagile neregulate, cu margini rana este prea mare $i necesi- specialIn cazul copiilor, pentru a maiputindureroasa§itraumatizanta
zimtate, tot suturile Intrerupte ta grefa de piele, ea se va vin- preveni trauma fizica §i psihica decatsuturarea,In specialla copii.
sunt mai bune. deca In cele din urma, dar mult inutila. Peliculase dizolvaIn cateva zile,
mai Incet decat plagile sutura- Legareamarginilorplagiiscalpu- odatacu vindecareaplagii.
SUTURA SUBCUTICULARA
Sutura subcuticulara continua
te. In plus, daca 0 plaga nu este
suturata, sunt $anse mari ca
lui cufire de parcecrescde0 parte . Agrafele de metal sunt 0 alta
modalitate de a pastra marginile
§i dealtaa taietur!ieste de multeori
este folosita frecvent de chi- ea sa dud la forma rea unei 0 modalitateef1ci~nta dea rezolva0 plagiiIn contact,de§isuntmaiputin
rurgi dupa operatii, care sunt cicatrici mari, adesea cu Incre- .taieturasuperficiala. folosite In seqiile de urgentaale
efectuate In conditii de sterilita- tituri ale tegumentului. .. Bandeleteleadezive(numite spitalelor.

v
. 5e porne~te de la un capat al plagi/,
acul este infipt sub rana ~i iese
pe partea superficiala
a tegumentului.
II .
Acela~i tip de fir este folosit pe toata
lungimea rani/. Aceasta face ca afectarea
rani/sa fie minima ~icicatrizareaputin
evidenta.
II Odata suturata plaga in intregime,
se aplica benzi de steri-sUp,
pentru a pastra in contact
marginile plagi/.

I
r
CHIRURG : Plastica $Lrer!.aratorie
L .,..

@J
FOAlA1

'-' Pescurtdesprechirurgiaplastica
In fiecare an, din ce In ce mai multe persoane apeleaza la chirurgia estetica. Pornind de
la operatia de reconstructie a sanilor, trecand prin Indepartarea aluni!elor inestetice ~i
terminand cu tratamentul chirurgical al cancerului de piele, chirurgia estetica este una
dintre cele mai versatile ramuri ale medicinii.
Chirurgia plastid\ se refera, In prin-
cipal, la chirurgiapielii.A fost de-
I
I
in.aiote sIduDa
numita a~a, la Inceputul secolului,
de catre un chirurg german, care
vorbea despre schimbarea sau re-
construqia nasuluiunuipacient.Ela
numit-o rinoplastie (modelarea na-
suluil. De la aeest termen a derivat
denumirea de ..chirurgie plastica",
de~i,In ultimultimp, exista tendinta
de a vorbidespre aceasta specializa-
re ca fiindchirurgiereconstructiva.
Mediculplastician este interesat
In aeeeasi masura de ceea ce se In-
tampla s'ubpiele, ca ~ila suprafata.
Ace~tia sunt chirurgii cei mai spe-
cializati,capabili sa ereeze sani, sa
recompuna oasele ~i tendoanele In
cadrul operatiilor mainii,sa refaca
picioarele pacientului,In eazul unui
accident de ma~ina ~i sa repozitio-
neze mu~chii, nervii ~i pielea. Exista
putine parti din corp pe care chi-
'-' rurgul plastician sa nu poata lucra.
Aceasta supraspecializare a chirur-
giei se dezvolta eel mai rapid In SUA,
avand aproximativ 3 milioane de
pacienti In fiecare an. Oar chirurgia
plastica nu este folosita numai pen-
tru a opri proeesul de Imbatranire;
exista mai multe domenii, dupa cum
urmeaza:
.Tratamentul cancerelor[30%1 Inainte: devenind excesiv de preocupata de forma Dupa: Forma nasului a ramas, in esen(a, la fel, .dar
.Traumatismele precum loviturile nasului ei, aceasta pacienta s-a decis pentru nasul este semnificativ mai mic. Dupa opera(ie,
~iarsurilemainilor[30%] rinoplastie. Rinoplastia implica schimbarea formei se aplica plasturi sau aparatori de plastic, care sa
nasului, prin interiorul nasului, astfel incat sa nu imobilizeze oasele nasulul, posibil fracturate. Dupa
.Anomaliile eongenitale cum ar fi ramana nici un fel de cicatrice la exterior. Chirurgii aproximativ 10 zlle se indeparteaza plasturele, dar
..gura de lup" [40%] plasticieni utilizeaza programe complexe pe computer, efectul final (a~a cum se vede in Imagine) nu se va
.Chirurgia cosmetica (10%] pentru a arats paclentului cum se va schimba nasullui. ob(ine mai devreme de ~ase luni de la opera(ie.

CYJT1se ajurige La. un ~hiry£g plasticlan


Tn Romania a creseut In ultimii
ani numarul cabinetelor de chi- Imaginea construita pe
rurgie plastiea ~i reparatorie. computer poate ajuta
.1 pacientul sa vizualizeze
~ 0 parte din spitale au seqii
rezultatul dorit inainte de
de chirl!.rgie plastid ~i repa-
efectuarea interven(iei.
ratorie. In aceste seetii se ope-
Aceasta procedura se
reaza pacientii ce au nevoie de aplica in special in cazul
interventii reparatorii In urma opera(illor de san sau
unor accidente sau malfor- al rinoplastiilor.
matii congenitale. Majoritatea
cabinetelor private raspund
Insa solicitarilor personale
ale pacientilor, pastrand con- spectiv. Costurile ope-
\..... fidentialitatea, iar consultatia ratiilor estetice sunt
Sanii natural mari pot cauza stres ~i tratamentul sunt platite de semnificative ~i depind
atat fizic (de exemplu, dureri de de amploarea interven-
pacient. Acesta se adreseaza
spate) cat ~i psihic. Chirurgical,
medicilor fie la reeomanda- tiei, dar sunt mai mici
Ii se pot reduce dimensiunile.
Aceasta presupune mutarea rea altui pacient fie dupa ce a In Romania fata de cele
mamelonulul mai sus ~i eliminarea obtinut informatii pe Internet din tarile occidentale,
(esutului excedentar. privind cabinetul medical re- cu rezultate similare.
.. - ..
- ~ica ~i reg,a~ratorIe - ..

Siliconul are aceea§li


consistenta ca §Ii
Protezarea reprezinta Tnlocuirea barbatii oer §i ei, uneori, marirea v
unei parti lipsa,sau cu deficiente a de volum a pectoralilor.
grasimea corpului uman, corpului, cu un substitut artificial. . Pungile
desiliconsepuntem-
dar fngrijorarea privind Aproape orice parte a corpului porar §i sub pieleacapului, atunci
siguranta utilizarii lui poatefi protezata,existand nume. cand se urmeaza un tratament
i-a redus, din 1992,
folosirea. roasetipuri de proteza: pentru alopecie (chelie).
. Protezele
desansuntformate . Sfarcurile
artificiale
suntpurtate
din pungi de silicon, umplute cu de pacientii care au fost supu§i
gel, ser fiziologic sau uleiuri, §i nu unei interventii de reconstructiea
sunt folosite numai pentru femei; sanului sau' premergator unei
Chirurgii plasticieni pot apropia interventii de reconstructie a
urechile de cap sau Ie pot mic§lora, mamelonului.
dar fac §Iioperatii de protezare .Implanturile penienesunt facute
a urechii, ciind aceasta a fost din protezegonflabile, inseratein
pierduta fntr-un accident. corpii caverno§iai penisului.

REDUCEREA
RISCURILOR apeleze Lachirurgia estetica.
DezvoLtarea chirurgiei TnuLti- Totus;i, pentru ca ceLe mai
Riscul operator scade Tn fie-
mii ani a avut un efect spec- care an. In urma cu cativa ani, muLte operatii se fac Tn ca-
tacuLos asupra chirurgiei majoritatea pacientiLor avea binete private, costuriLe pot
limita adresabiLitatea.
reconstructive. Laparoscopia din loc gLobii ocuLari, nasul s;i . nevoie de anestezie generaLa,
a intrat Tn practica chirurgi- portiuni de tesut. Parti de te- Cu titlu strict arientativ,
0 perioada Lunga de spitaliza-
iata cateva casturi medii:
ei estetice pentru a efectua sut, alaturi de pielea ce LeTn- re s;i, deseori, s;edinte lungi
operatii de s;tergere a riduri- veles;te, pot fi revascuLarizate s;i dureroase de recuperare.
Lor de pe frunte. Endoscopia, de 0 artera sau vena noua, in- CircuLau Tn presa poves;ti Tn- . Lifting facial complet:
TnfnteLesuL general, evita in- trod usa prin microchirurgie spaimantatoare despre im- 3000eura
ciziiLe largi ale pielii. vascuLara. pLanturile cu siLicon exploda- . RemodeLarea nasului:
1000-1700euro
Progresele Tn anestezie au
perm is operatii mai Lungi s;i,
astfel, mai Laborioase. Mi-
0 metoda noua, importan-
ta, este tratamentuL cu laser.
Cateodata, liftinguL fetei la fe-
te, operatii care au dat gres; s;i
chirurgi nepregatiti.
Astazi Tnsa, datorita foLosi-
. Marirea sau mics;ararea
saniLar: 2500-4500 eura
crochirurgia a permis dez- meile ce vor sa scape de riduri rii pe scara Larga a anesteziei . Lipoaspiratiezonaabdo-
voltarea unei noi forme de menului: 800-1600eura
chirurgie reconstructiva. Tn
nu este necesar, eL putand fi
TnLocuit cu Laserterapie, care
Locale s;i datorita simpLificarii
proceduriLor, care pot fi Tnche- . Lipoaspiratiezonamem-
v
chirurgia maxilofaciaLa, de Tndeparteaza ridurile s;i aLte iateTn cateva ore, tot mai muL- brelor inferiaare: pana La
exemplu, chirurgii pot mis;ca imperfeqiuni ale pieLii. te persoane sunt tentate sa 3000euro
"'"
l!~$lir.e chi~u.rg i~DlastT~a.

Aceasta este 0 operatie


nepretentioasa. Un tub de
otel este introdus in tesutul
gras §i celulele sunt ~drobi-
te. Grasimea din interior
este aspirata; exista §i
metode mai sofisticate de a
efectua aceasta operatie,
precum ultrasunetele, lase-
rul §i caldura.

Multe femei care au avut


mastectomie doresc
reconstructia sanului §i
tehnicile au devenit tot
mai complexe. Unele
femei nu accepta nici un
fel de material artificial
pentru implant §i atunci
se folose§te pielea §i
tesutul gras de pe abdo- v
Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec- men. Aceasta procedura
tie subcut~nata §i tractiunea pielii. in prezent, da 0 senzatie mai natura-
anatomia fetei a fost mai atent analizata §i chitur- la, dar presupune 0 ope-
gii plasticieni nu se uita doar la piele, ci §i la ratie mai complexa.
tesuturile de sub ea. Un lifting facial este acum 0
procedura foarte complicata.
"" c:
FOAIA2

~
Liftingul facial pas cu pas
Soarele, fumatul, 0 dieta restrif=tiva ?i consumul constant de alcool,
toate lasa semne, de-a lungul anilor, pe fata noastra, dar un lifting facial
poate reduce 0 parte din efectele vizibile ale imbatranirii.
0 operatie de lifting facial redu-
ce semnele de pe fata ale pro-
cesului de inaintare in varsta.
Termenul cuprinde proceduri
diverse, de la simple incizii ~i
remodelarea pielii !?ia tesutului
adipos, pana la proceduri com-
plexe cu laser, care pot inde-
parta straturile de piele ridata.
Operatiile de lifting facial au de-
venit frecvente in ultimii ani. Tot
mai multe persoane apeleaza la
operatie din motive pur esteti-
ce, spre deosebire de cei care
vor sa corecteze 0 problema
medicala, de exemplu, paralizia
,; faciala. Acest fapt se poate da-
tora dorintei tot mai raspindite
de a arata cat mai "normal" cu
putinta. Tot mai multe persoane
resimt presiunea de a arata cat
mai tinere posibil. Unele dintre
ele nu pot face fata acestei pre-
siuni !?iatunci apeleaza la chi-
~
rurgia estetica.
CE IMPLICAOPERATIA
Tipul de lifting facial depinde de
ce dore!?te pacientulsa corecte-
ze. Operatia poate implica por-
tiunea superioara sau inferioara
a fetei, sprancenele, pleoapele,
nasul, maxilarul inferior ~i ga-
tul. Poate fi operata toata fata
sau numai parti din ea.
Odata cu schimbarea aspec-
tului, operatia poate cre!?te in-
crederea in sine.

Acest chirurg efectueaza unei


femei 0 operatie de lifting facial.
Chirurgul din dreapta tine 0
lampa, care furnizeaza lumina
concentrata pe zona pe care
lucreaza.

AproXimativ90% din pacientisunt fi paralizia faciala .pE:Jr.it~tfQaeeJl,


femei,de obiceiIntre40-60de ani, urmare a afectarii netvUluLperife-
dar numarul de barbati care se ric sau cea care poate uf.mau!'!ui

~
supun unui lifting facial este In
cre!?tere.Operatia se poate face
din numeroasemotive:
.
atac cerebral.
Stresul profesiei, cLl.mar Ii la
fotomodele, actritesaucei.careau
nevoie de un aspect facial nemo',
81ncredere In sine, pentru paci- dificat de trecereatimpului
entii ce au trecut printr-o criza . Pacienti In varstacarevorsa
existentiala,"poate un divort sau arate mai tineri, prin Indepartarea
0 alta trauma. "Iabei de gasca" din jurul ochilor,
'Pup~o paraliziefaciala,cum ar sau prin Intinderea obrajilor.

I
--
- -- -
-
... 51 [e. j
CONSULTATIA r" - -~ ... ~
.,
..d
In timpul primei consultatii, medicul L
sUi doar de vorba cu pacientul s;i,de
obicei, Ii da pliante, carti ~i alte ma-
II Lifting in zona fruntii s;i a '-'
teriale informative, pecare acesta sa sprancenelor
le ia acasa. Pacientului i se va expli- 0 operatie endoscopicain care
ca procedura in esenta s;irezultatele pielea este ridicata ~i trasa in sus,
realiste la care se poate as;tepta. spre cap. Aceasta face ca sprance-
Cea mai importanta informatie nele sa fie ridicate ~i sa se reduca
care va fi furnizata pacientului este incretiturile, prin slabirea contrac-
ca liftingul facial nu opres;te proce- tiei mu~chilor. 0 varianta nechirur-
sul de imbatranire, el doar reduce gicala se face prin injectarea de
unele din efectele vizibile ale aces- botox, 0 toxina ce cauzeazaparali-
tuia. Multi pacienti pot fi dezamagiti zia mu~chilor.
de rezultate daca nu sunt informati
complet asupra procedurii. Inainte
de a doua consultatie, pacientului i
se fac fotografii. Dupa 0 luna, paci-
II Se indeparteaza pielea in
exces s;i depozitele de grasi-
entul se prezinta iar la chirurg s;ii se me de pe pleoapa superioara. Tn
arata pas;iicare vor fi urmati in cazul pleoapa inferioara se face 0 incizie
lui, la efectuarea interventiei. Pana ~i se indeparteaza grasimea in
in acest moment, pacientul a avut exces.
timp sa citeasca literatura indicata
s;isa ia in considerare toate aspec-
tele pe care le implica operatia. II Liftingul subperiostal
Mai frecvent folosit la pacien-
COMPLICA TilLE tii mai tineri, este 0 procedura

Pacientulva fi informat intotdeauna endoscopica de ridicare a regiunii


de mijloc a fetei, prin ridicarea peri-
asu~ra co'mplicatiilor posibile. Aces-
tea includ: ostului oaselor fetei din zona.

. Cicatrici s;iumflaturi. Firele sunt


scoase la 5-10 zile de la operatie.
Cicatricile sunt urate s;iumflatu- .. Liftingul SMAS
Se elibereaza
chii subiacenti de pe ligamentele
pielea s;i mus;-

rile dureroase.$i unele s;icelelalte


se estompeazacateva saptamani din profunzime. Pielea este ridicata
mai tarziu. ~i tesutul subiacent musculoapone- v
. Hematoamele. Se pot forma sub vrotic repozitionat, pentru a da
piele, necesitand drenaj sub obrajilor 0 noua forma.
anestezie.
. Afectarea nervilor. Zona obraji- n Reducerea fetei
lor, cea din jurul urechilor sau iii a. se foloses;te tratamentul cu
alte zone, vor fi amortite. Foarte laser pentru indeparta straturi
rar pot fi afectati nervii motori foarte fine de piele;
din zona gurii sau a sprance- b. grasimea este indepartata prin
nelor. - ~~ incizii foarte mici in gura.
.......
-.. 5'j\(ifgqs~raIifQc:e~..~. - -
Tehnica Explicatii Aplicatii Procedura Complicatii
Lifiting prin Pielea ~i mu~chii se desprind De la gura in sus: sprancene Doua incizii in piele; Umflaturile dureaza pana la
endoscopie de pe os cu un endoscop cu cazute Iriduri de expresiel. endoscopul ~i intrumentele opt saptamani; se schimba
[laparoscopiel fibra optica ~i instrumente cu liniile de la gura la nas; trec prin ele. Periostul forma ochilor.
maner lung. recomandata pentru pacientii subiilfent este ridicat.
mai tineri.

Blefaroplastie Tndepartarea excesului de Chirurgia pleoapei; pacientii Se face 0 taietura in cuta Firele se scot dupa cinci zile;
piele ~i grasime de pe zone orientali pot opta pentru 0 pleoapei superioare, iar umflaturile si vanataile
mici. cuta adaugata la pleoapa pielea ~i grasimea sunt raman 10 de; inchiderea
superioara, pentru un aspect indepartate. La fel pentru ochilor poate fi dificila.
occidental. pleoapa inferioara.

Chirurgia cu laser Reconstructia stratului Se pot indeparta riduri, Impulsuri luminoase Ro~eata poate persista 2 sau
superficial al pielii prin incretituri, petele vasculare indreptate spre piele [numai 3 luni; rezultate diferite de la
pulsuri intense de lumina. congenitale. cateva celule in adancime); pacient la pacient; poate sa
lumina tonifica ~i tesutul apara hiper- sau
conjunctiv. hipopigmentare.
v
Pielea si tesuturile Reduce liniile de la nas spre Se fac incizii adanci in piele Zone intinse de amorteala
LiftingSMAS subiac~nie [sistemul gura, gu~a, obrajii ~i falcile ~i stratul musculoapone- persistenta; pe termen lung,
musculoaponevroticl cazute. vrotic; ambele sunt apoi rezultatele sunt foarte bune.
trase in sus. trase ~i repozitionate pe
structurile de dedesubt.

I
~
Opera~iapropr,u-zisa FOAIA~

ISTORIC DE CAZ
Exista doua tipuri prindpale de
candidat pentru opera\ia estetica
de lifting facial. In primul rand
sunt femeile [dar nu numai elel
care doresc modificari estetice.
Tn general, ele !?tiu exact ce do-
resc, ca rezultat final, !?i anume
sa arate mai tinere, mai sanatoa-
se sau mai in forma. Poten\ialul
padent este bine informat asu-
pra procedurilor pe care Ie impli-
ca opera\ia, poate din experien\a
personala anterioara, !?iare a?-
teptari realiste.
Al doilea tip de candidat este 0
persoana care are pu\ine infor-
ma\ii despre ce implica procedu-
ra?i se bazeaza pe chirurg pentru
informare ?i incredere. $i ea are

I
convingerea ca un lifting facial
i-ar imbunata\i calitatea vie\ii ?i
i-ar creste increderea in sine.
fnainte
-
Tn ac~st caz, dna McAllister, 0
Dupa ce a vazut efectele
femeie de 52 de ani, director de chirurgiei plastice pe 0 prietena,
companie, s-a gandit la opera- dna McAllister a decis sa faca 0
Fa de lifting de ceva vreme ?i, in vizita unui chirurg ca sa discute
sfar?it, incurajata de 0 prietena, posibilitatea de a face un lifting
a apelat la un chirurg plastician pentru obraji, sprancene ljIigat.
particular, pe care aceasta i I-a
Dupa
\.J recomandat. Dupa 0 consulta\ie Doua luni mai tarziu, dupa ce
completa la chirurg, dna McAllis- umflaturile ljIivaniitiiile s-au retras,
ter s-a decis asupra unui lifting dna McAllister este complet
al sprancenelor, blefaroplastie ?i vindecata ljIifoarte multumita de
liftingul obrajilor?i al gatului. efectul operatiei.

9:00 a.m. Sosirea, marcajul~i opera~ia por~iuniisuperioare a fe~ei


9:00 a.m. Sosirea, marcajul §i opera-
tia portiunii superioare a fetei.
9:15 a.m. Dupa ce a fost internata
In spital, dna McAllister este prega-
tita pentru operatie. Prirnul pas este
marcarea unor linii pe fata, pentru a
indica ce incizii se vor face §i ce zone
vor fi corectate.
9:30 a.m. Se administreaza intrave-
nos anestezic general §i, foarte repe-
de, dna McAllister este incon§tienta.
9:40 a.m. Se fac primele incizii pe
piele. Administrarea de clonidina re-
duce tensiunea §i scade durerea. Se
administreaza §i un anestezic local,
injectabil, pentru a ajuta recuperarea
postoperatorie, iar adrenalina admi-
nistrata reduce sangerarea §i permite
incizii precise.
9:50 a.m. Prima procedura este
ridicarea sprancenelor, prin en-
doscopie, care dureaza In jur de
45 de minute.
10:35 a.m. Chirurgul Incepe sa lu-
creze pe zona ochilor, Indepartand
~ grasimea §i pielea In exces de pe
pleoapa.

Dupa ce s-au trasat liniile pe fata,


chirurgul fndeparteaza parul de
pe fata pacientei ljIifj injecteaza
un anestezic localla nivelul fetei.
-
j

11:40 a.m. Liftingul fetei ~i al gatului


Dupa ce a operat a ora la nivelul 'J
pleoapelor, chirurgul trece acum la
gat.
11:40 a.m. EIface a incizie prin pieIe,
care Ii permite accesul catre mu§chiul
pielos al gatului (platisma), care se In-
tinde de la clavicula, pana la unghiul
mandibular.
11:50 a.m. Platismaeste"agatat"In
spatele urechilor, de ambele parti,
pentru a strange pielea gatului §i a
diminua aspectul de barbie dubla

Chirurgul disecii cu grijii pielea Aici se vede disectia initialii subcutanatii ~i


giitului. Dupii aceasta mu~chiul ridicarea pielii obrazului descoperii straturile
platisma va fi intins ~i reata~at. musculoaponevrotice de dedesubt.

'-, v
12:05 p.m. Liftingul obrazului ~i repozitionarea tesutului adipos
Dupa ce a modificat gatul, chirur-
gul opereaza pe zona obrajilor.
Pornind dintr-o parte, face a inci-
zie In jos, In fa\a urechii iar grasi-
mea este mutata mai sus, pe oase-
Ie pome\ilor. Fiecare parte dureaza
cam a ora.
2:05 p.m.
Odata operatia Incheiata, dna
McAllister este mutata In salonul
de recuperare. Ea va ramane In
spital pentru cel pu\in a noapte,
eventual mai multe.

Straturile SMAS sunt disecate de Tesuturile SMAS mobilizate sunt trase in sus,
pe glanda parotidii din fata urechii, pentru repozitionare ~i vor fi ata~ate de os.
ramificatiile nervului facial sunt Aceasta este procedura cea mai directii
protejate in straturile mai profunde. de a remodela fata.

I
~
- - Ap~atur r:ePlod ucj,.tQ.t:.femmin-
- _MED!.k1NA REPRODUC.5,Rlli -1Capitolu~-
-~~
~
FOAIA1
v Informa!iigenerale
Corpul femeii sufera multe schimbari de-a lungul vietii. Sistemul sufera
transformari hormonale ~i fizice majore In fiecare luna, fiind complet
modificat de sarcina ~i apoi de menopauza, ce survine la varsta mijlocie.

teminin~"--
Cele mai importante organe
sexuale din corpul femeii sunt Qr.ganele ~er.od.!JdHoare
ovarele. Al1Huri de trompele
uterine (tuburile fallopieneJ,
uterul, colul uterin ;;i vaginul
alcatuiesc organele sexuale
feminine, prezente Inca de la
na;;tere. Ovarele sunt respon-
sa bile de secretia hormonilor
sexuali - In particular estro-
gen - care duce la dezvoltarea
caracterelor sexuale feminine
secundare, In timpul puber-
tatii. Acestea cuprind modifi-
I
carile formei corpului, mari-
rea sanilor ;;i aparitia ciclului Ovarele
Ligamentul ovarian
menstrual. Tesut de legatura ce
Principalul organ sexual
une~te ovarele de partea
feminin, care elibereaza superioara a uterului
CICLUL MENSTRUAL hormonii ~i ovulele, la fiecare
In fiecare luna, ovarele elibe- ciclu lunar. Sunt douii ovare,
reaza un ovul, care strabate fiecare pe cate a parte a
uteruJui, fiecare continand Uterul
trompa uterina In jos spre uter,
u gata de a fi fecundat de sper-
mil/oane de foliculi, in care
se formeaza ovulele.
Un organ in forma de
para, in care se fixeaza
matozoid. Rezerva de ovule ovulul fecundat ~i in care
este prezenta In ovare, Intr-o embrionul se dezvolta
formaimatura- de ovocite- Cervixul (eoluf)
pana la stadiul de nou-
Inca de la na;;tere. Ciclul men- nascut.
0 deschidere ingusta intre
strual este procesul prin care vagin ~i uteroSe large~te pentru
ovocitul se matureaza, for- a permite trecerea copilului
mand ovulul ;;i,In acela;;i timp, la na~tere. Endometrul
cuprinde modificarile fiziolo- Stratul mucos ce invele~te uterul pe
gice ale uterului, In care mu- dinauntru. In timpul cicluiui menstrual se
coasa se congestioneaza, prin impregneaza cu sange, pregatindu-se
Vaginul pentru ovul. Daca fecundarea nu a
vascularizare, pentru a gazdui
Un canal muscular ce duce la coJul avut lac, endometrul se distruge ~i este
embrionul. Acest proces are eliminat, acesta este "ciclul".
uter/n. Peretii vag/nului sunt flexibili
loc cu aproximatie In fiecare (pentru a permite trecerea nou-
luna [variind de la femeie la
nascutului) ~i acoperiii cu
femeie), Incepand cu menarha, 0 membrana mucoasa lubrifianta.
sau prima menstruatie, Intre Aciditatea acestui strat este
varsta de 11;;i 13 ani. a bariera impotriva infectiilor.
'(

-- n ---rrolyl,ginecolog-YluL -=--- -~- --

i~n
Ginecologul este specializatIn specific. Atunci cand considera
bolile legate de sistemul de re- ca pacienta are nevoie de teh-
producere pe care le fac numai nici specifice de investigare,
fetele ;;ifemeile. medicul de familie a trimite la
De;;i problemele uzuale pot ginecolog, Ginecologul sau un
fi tratate ;;ide medicul de fami- membru al echipei de medici
'II!iI
~
J ~ lie, ginecologul este acela care speciali;;ti din spital, va indi-
va acorda ajutor ;;i tratament ca investigatiile adecvate ;;i va
v Dupii ce discutii cu pacienta,
urma un plan terapeutic, in-
clusiv interventia chirurgicala,
pentru a af/a cum se simte daca se impune.
aceasta liIiciind apar
simptomele, ginecologul Odata tratamentul facut, pa-
cienta va fi trimisa la medicul
palpeazii abdomenul, pentru a
controla zonele dureroase. Apoi de familie, pentru a fi luata In
urmeazii examinarea internii sau evidenta, sau va fi mentinuta sub
un numiir de alte teste. observatie de medicul ginecolog.

I
'_C"',~,-~,W' -"""-~""~"~- -""-",~-,~~""="".,,_U"-,',,,,W,,~.,h_~,_m',',~=,~C='_M_'

~_H_,-,~~~>=__M.5,D tQ!JtA- R ~p B_QQ1J G,,~.~ 11; ~P-,2[~J u_Lre,g[Q,Q9S_9J.9


r fe m -, --
_'h__- ~~,~ -
specific
Tehnicile de investigatie §i tra- III Laparoscopul I,
/ '-, 'I
Chirurgii folosese
tament al bolilor specifice apa- Un endoscop conceput pen- un laparoscop \.-/
ratului reproductiv feminin tru a vizualiza cavitatea pelvia- introdus
avanseaza rapid §i speciali§tii na, printr-o mica incizie In prin peretele
au la dispozitie 0 gama larga abdomen,
abdominal, pentru
! de metode §i tehnologiL a reeolta un ovul.
III Citoscopul
l1li Examinarea cu ultrasunete a
Un endoscop cu Ientile tele-
. regiunii pelviene scopice pentru diagnosticul §i
to investigatiecare evalueaza tratamentul bolilor tractului
i 1esuturile din pelvis (cum ar fi urinar.
ifibromul uterin) §i diagnosti-
I cheaza chisturile §i tumorile,
i Prin laparoseop se viid
!II Colposcopul ovarele siiniitoase ~i
iu~maresc
instr~ment cu
Imagmea, pentru a
Ientile ce trompa uterinii. Ovarele
sunt sferele rotunde, de
I controla Inveli§ul vaginal §i al euloare albii sus ~i jos.
colului uterin, Trompa uterinii este tesutul
"0", ,___M '-'--'--' h'" ~ ,~,- -
CESEPOATEINTAMPLA
0 femeie poate ajunge la gineco-
log, din proprie initiativa sau cu
trimitere pentru:
[f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J
II1II Durereabdominalasau pelvia-
na # Sindromul ovarelor polichistice, In care
II1II Ciduri dureroase, cu sangera- ovarele sunt afectate de dezechilibrul
re mare sau neregulate hormonal, poate duce la infertilitate.
Fibroame [tumori benigne ale
II1II Aceasta se Intampla din cauza tulburarii
tesutului muscular uterinJ, cau- ovulatiei normale, Seqiunea de fata va
zandfrecventdurere$isangerare arata unele aspecte ale bolii §i ale altor
menstruala masiva,
_)1 PUR1Qs,AFECTIUN1
afeqiuni care pot Impiedica 0 femeie sa
ramana Insarcinata,
u
Cel putin zeeela suta din soliei-
Uirilede eonsultatie se datoreaza
durerii pelviene intense, Investi-
gatiile nu determina Tntotdeauna \

0 cauza specifica, astfelTneat nu


Tntotdeauna este prescris trata- 1£91LE ~§! 4 'j
men!.
Infertilitateala femeie poate
PROBLEMELECE POTFI avea numeroase cauze, Daca
sunt tratabile, exista 0 serie de
--- REZOLVATE
INCLUD:
modalitati prin care femeia
II1II Endometrita. 0 afectiune Tn poate ramane gravida. Recolta-
care micidepozitede tesut similar rea ovulelor, prin laparoscopie,
cu eel al mucoasei uterine - en- este 0 procedura chirurgicala
dometrul, se dezvoltaTnovare, Tn care scoate ovulele din ovar,
trompele uterine, sau oriunde al- pentru a fi fertilizate in vitro (In
tundeva Tnpelvis. Dezvoltarea lui afara corpului), Tn situatiile In
care fecundarea naturala nu
poate duce la dismenoree (men-
struatie dureroasaJ, dar poate fi este posibila.
tratata cu medicamente sau chi-
rurgical.
II1IISindromul ovarelor polichisti-
ce, Una din cinci femei care sunt
examinate cu ultrasunete la nive- -- ..:-., --------
lul pelvisului, sufera de aceasta
disfunctie hormonala a ovarelor. !!! lIN~~fl!LLEPELVIENE:
IQAIA1QJ
Poate duce la probleme ale cidu-
lui menstrual sau la infertilitate, Histerosalpingografia este 0
cu aparitia acneei, a pilozitatiicor- procedura de investigare
porale exeesive$ia obezitatii, radiografica (imagini cu raze
X) pentru examinarea uteru- /
II1II Cancerul de col uterin, Progra-

mele de depistare constauTntr-un lui §i a trompelor uterine.


Este 0 metoda recomandata
\-;
test simplu (Babe$-PapanicolauJ
cand se suspecteaza anumi-
a carui efectuare e gratuita cu tri- te afeqiuni Tn aceasta zona.
mitere la ginecolog de catre medi-
eul de familie, Daca se suspectea-
za aparitia celulelor canceroase
se fac investigatii suplimentare.

-~----

I
ENCICLOPEDIA MEDICALA
ATLASUL CORPULUI

,
r-"
\
Caleta si
. baza craniului
FOAIA3

\".J Calota sau bolta Bolta cranianii Bolta cranianii


Exterior Interior
craniana este portiunea
Posterior
superioara a craniului, Tuberozitatea
parietalii -
ce inconjura s;i protuberanta pe
lateralele craniului
protejeaza creierul. "~' --
~
Sutura sagitalii-
,( une§te cele doua
Cele patru oase ce formeaza ca- ~ Vertex - varful oase parietale
lota sunt: osul frontal, cele doua ~ capului
oase parietale ;;i 0 portiune din ).
osuloccipital.
Aceste oase sunt formate :::{.
,, - Osul plat
printr-un proces in care mem- parietal
branele de tesut conjunctiv, / - format din !rei
,"
initial moale, se osifica [se in- straturi: stratul
taresc) ;;i formeaza substanta ~Osul intern, diploe §i
~ parietal - ~', stratul extern
osoasa, fara a trece prin stadiul

\
":'
os pereche
intermediar de cartilaj, a;;a cum
pe ambele parti '.'
se intampla cu celelalte oase ale ale craniului .
craniului.
.,

~,
Punctele de interes ale calotei Sutura
coronarii
sunt: Santuri
- une§te osul
. suturasagitala,ceseintinde 'footal co 001'" pentru vasele
longitudinal de la sutura lamb- doua oase meningee
doida de la spatele capului, ca- parietale mijlocii - permit
trecerea vaselo£
tre sutura coronara Sutura coronalii prin meninge.
. vertexul[punctulcelmaiinalt) - trece printre catre creier
craniului; zona centrala cea mai osul frontal §i
oasele parietale
\
ridicata de pe sutura sagitala
. distantadintreceledouatu- Creasta frontalii
berozitati parietale este partea
- protuberanta
cea mai lata a craniului a osului frontal in
. naturacomplexa
prin care Osul frontal ....; cavitatea craniana
oasele se articuleaza, care per- - formeaza partea
anterioara a boltei
mite 0 marire substantiala a
§i fruntea ~ Aceste zone
craniului, in perioada de cre;;-
tere, furnizand in acela;;i timp
rezistenta;;i stabilitate craniului
---- 'iiiI se pot palpa
u~or sub piele
adultului. Anterior
III!'
r' . ~., II
II.- .,JII- .... "'" ~ui -
Din cauza modului unic in care craniului, rezultata din stenoza i'- --
se dezvolta oasele craniului
I
[inchiderea prematuraJ a suturii
- creierul in cre;;tere forteaza sagitale
suturile ;;i distanteaza oasele . Brahicefalia
ducelaformarea
- orice defect, fie in structura unui craniu scurt, spatele capu-
oaselor, fie in modulin care se lui este plat, cauzat de stenoza
articuleaza, poate duce la modi- bilaterala a suturii coronale
ficari dramatice ale formei ca- . Plagiocefalia,
in carecapul
pului ;;i ale aspectului copilului. are aspect distorsionat, asime-
Cazurile rare in care suturile tric, este cauzata de stenoza
se sudeaza prematur [articula-
tiile devin fixe ;;i inchid craniul
inainte de a se opri cre;;terea
.
unei singure suturi coronale
Oxicefalia produce modificari
prin alungirea craniului, cu pro-
creieruluiJ, se numesc cranio- iectie inainte, in general datora-
stenoze. Acest fapt reduce dras- ta fuziunii premature a suturilor
tic capacitatea creierului de a se coronale ;;i sagitale. Un copil cu oxicefalie prezintii Acest biirbatprezintii semne clare de
extinde in direqiile permise, in Tulburarile in forma rea osoa- circumferinta cranianii proeminentii brahicefalie- un cap mare, tuguiat,
mod normal, de suturi. sa pot duce ;;i ele la deformarea in fatii §i subdezvo/tatii in spate. cu ochi exottalmici, proeminenti -ca
Cu toate acestea, creierul craniului. Acondroplastia [na- Malformatia poateafecta vederea. urmare a suturii coronale '
continua sa creasca, in orice di- nism al intregului corp) duce
rectie posibila, modificand for- la afectarea cartilajului 0505. Hidrocefalia Iprezenta de li- ;;i maduva. Acest fapt duce la
ma normala a capului, in functie Aceasta face ca oasele de la chid la nivelui creierului) este marirea crnniuiui din interior,
de ce sutura este afectata: baza craniului sa fie scurtate, in 0 boala grava. cauzata de pro- prin presiunea intracraniana
. Scafocefaliaeste 0 forma timp ce bolta se dezvolta normal ductia in exces a lichidului cefa- mare, exercitaUi ;;i asupra cre-
alungita, in forma de barca, a [oasele late nefiind afectateJ. lorahidian ce inconjura creierul ierului.
ENCICLOPEDIA MEDICALA
;\{;AT LAS U.L COR P U I:.U I

Bazacraniutui v
Aceasta vedere inedita a craniului este luata 'de jos. Se poate vedea mandibula
S;iorificiul prin care trece coloana vertebrala.
Oasele aflate in zona mediana a ba- Fosa incisiva - prin ea
se ajunge la riidacina Sutura palatina mediana -
zei craniului [osul etmoid, sfenoid ;;i
caninului. une:;;tecele doua apofize palatine
0 parte a occipitalului] se dezvolta ale maxilarelor.
diferit de cele ce alcatuiesc bolta Apofiza palatina a
craniana. Ele provin dintr-o struc- maxilarului
tura cartilaginoasa ce se dezvolta in Lama orizontala
stadiile precoce, proces numit osifi- a osului palatin -
care endocondraU3. formeaza, impreuna
Maxilarele superioare sunt cele cu apofiza palatina
doua oase pe care se afla dintii de a maxilarului,
palatul duro Vomerul
sus, de 0 parte ;;i de alta a liniei
- desparte
mediane. Apofiza palatina a maxi- cavitatile nazale
larului;;i partile orizontale ale osu-
lui palatin formeaza palatul duro Osul sfenoid

Orificiul
DEFECTELEBOLTEIPALATINE oval Orificiul spinoasa
0 bolta despicata apare c13ndstruc- Tuberculul
turile ce-o alcatuiesc nu se unesc, faringian - pe care
cum ar trebui, inainte de na;;tere, se insera mu:;;chii
forrnandu-se a fanta in bolta pala- faringelui
tina. Aceasta duce la comunicarea Orificiul Orificiul
dintre cavitatea bucala ;;i cavitatile jugular stilomastoidian
nazale. Dadi fanta se prelunge;;te
la nivelul maxilarului superior, ea Orificiul occipital
va deveni aparenta sub forma unei - prin care maduva
despicaturi in buza de iepure, la ni- spinarii se une:;;te
velul buzei superioare. Acest defect
poate fi insa corectat chirurgicalin
cu creierul
v
~antul
mod semnificativ. mastoidian
Copiii cu palatul ingust ;;i dintii Creasta Orificiul
incalecati pot beneficia de proteze occipitala mastoidian
ortodontice adaptate, care maresc externa
treptat tensiunea de-a lungulliniei
longitudinal mediane a palatului.
Dupa un numar de luni, marginile
suturii sunt fortate sa se departeze, ~ Protuberanta ~ Acestezone
ceea ce permite cre;;terea de as nou
~ occipitalaexterna IiififI se pot palpa u§or
sub piele
;;i producerea unui spatiu suplimen-
tar pentru cre;;terea dintilor.

Forameneeste pluralulc
men, careInseamn,agau1,
~ deschidere.
Aceste deschideriformeazt
canale prin oasele cral'Jjtil
mit arterelor ~i
perechi) sa intre ~isa iasa di
craniana,
I Alte canale mai mici ~i mai I
late leaga venele externe al
cu cele interne. Ele se numesc
emisare.Aceste ciHde trecere pot p
mite raspandirea unei infectii de
exteriorul craniului catre interior,
ce agraveazainfectia.
Aceastii fotografie de detaliu aratii
jumiitatea stangii a fosei craniene u
mediane (una dintre ce/e trei depresiuni
ale suprafetei cavitiitiicraniene),
de /a interior,fi patru foramene:
1.foramen spinosum, 2. foramen
~
~
ova/e, 3. foramen /acerum, 4. foramen
magnum.
ENCICLOPEDIA MEDICALA
FIZIOLOGIE

"--'
Cumse controleaza glicemia
Zaharul reprezinta a importanta sursa de energie pentru organism; el exista In mod
naturalln sange, sub forma de glucoza. Echilibrul corect al nivelurilor de glucoza In
sange este vital ~i el este reglat de hormonii secretati de pancreas.

Glucozaeste un glucid simplu,


vital pentru functia creierului ROlul.E2-ncreasulu,- - J

;;i 0 importanta sursa de ener-


gie pentru restul organismului.
Duodenul Pancreasul
Glucoza este depozitata In or- Primapartea intestinului .I .,.. 0 glanda situata in spatele
subtire. ~r.ime~te bila din .' stomacului. Este formata
ganism sub forma de glicogen
- lanturi lungi de molecule de
glucoza, ce se gasesc In ficat ;;i
canalulbihar§Isucuri
~reatlce. E~telocul ,/
~.. -":. I .
.'
l din cap, istm, corp §i co ada,
care toate con\in celule ce
Incare se desfa§oara secreta sucurile pancreatice
0 mare
Inmu;;chi - care este transpor-
tat In organism prin sange.
Exista un nivel natural al
parte din
procesul de
digestie.
r
?J necesare digestiei. Glanda
produce §i hormoni, care
tree direct in sange.

--
glucozei In organism, dar cand
mand\m sau cand nu mancam
destul, acest nivel se modifica.'
Nivelul acestor modificari este :---
7~~;;~~ ..,..- Coada
reglat In pancreas de hormoni.
PANCREASUL I Canal pancreatic

Pancreasul este 0 glanda alun-


gita, albicioasa, cu lungime de
'-' aproximativ 20-25 cm, care se
afla In spatele portiunii inferi-
- - ""-
Corpul !.~/ .
Canal pancreatic
oare a stomacului ;;ieste conec-
tata la duoden. Produce enzime
care se varsa In duoden printr-
un canal ;;icontribuie la digestia
Istmul
~ J
0 serie de forma\iuni tubulare,
care dreneaza sucurile
pancreatice. Canale Ie trim it
sucurile pancreatice in
alimentelor. Oar acesta nu este duoden, dar hormonii produ§i
de celulele endocrine ale
singurullui rol.
pacreasului nu intra in aceste
Portiunea digestiva a pancre- canale, ci tree direct in sange.
asului reprezinta aproximativ
90%din pancreas. Tnjur de cinci
la suta sunt celule care produc
hormoni care regleaza nivelul
glucozei In sange: insulina ;;i
glucagonul.
Aceste celule ..endocrine", INSULINA Productia de insulina
cunoscute ;;i ca ..insule", sunt mai este controlata de un
Exista tipuri diferite de celule
adunate In grupuri, In interiorul alt hormon, somatostatina.
pancreatice, fiecare fiind res-
pancreasului. Spre deosebire de ponsabila de producerea unui Aces~ este secretat ca ras-
majoritatea secretiilor pancre- hormon diferit. Insulina este puns la nivelurile crescute
asului, hormonii nu intra In ca- secretata de celulele beta din ale altor hormoni ;;i aqio-
nalul ce se varsa In duoden, ele insulele pancreatice. Un nivel neaza prin Incetinirea pro-
trec direct In fluxul sanguin. scazut al secretiei exista per- ductiei de insulina.
manent, dar daca cre;;te nivelul
GLUCAGONUL
glucozei in sange, celulele sunt
IGl;uco:~adin~~ni§Je stimulate ;;i produc mai multa Glucagonul este secretat de
insulina. Daca nivelul glucozei celulele alfa ale insulelor
Nivelul ideal al glicemiei este
scade, produqia de insulina pancreatice. Aceste celule
intre 70-110 mg/100ml. Dupa sunt stimulate de nivelu-
masa este normal ca glicemia scade ;;i ea.
sa creasca pentru cateva ore, Insulina aqioneaza asupra rile scazute de glucoza din Sub microscop, celulele
dar nu ar trebui sa fie mai mare anumitor celule din organism, sange. Hormonul determina endocrIne seamiinii cu ni!}te
~ de 180 mg. Orice depa§ire a printre care celulele musculare, conversia glicogenului, In spe- insule, de unde !}ldenumirea
cial a celui din ficat, In glucoza, de insule pancreatice. Sunt
acestei valori se nume§te hiper- hematiile ;;i celulele adipoase.
cunoscute !}i sub numele de
glicemie. Orice scadere a valorii Cand nivelul insulinei cre;;te, care este eliberata In sange. De- "insulele Langerhans'~ dupii
sub 70 este descrisa ca hipogli- aceste celule sunt obligate sa termina ficatul, mu;;chii ;;i alte numele medlcului german
cemie. absoarba mai multa glucoza din celule din organism sa produca Paul Langerhans. Aceste
sange, pe care 0 folosesc pentru glucoza din alti compu;;i din or- celule produc hormonll
a produce energie. ganism, cum ar fi proteinele. insulinii !}iglucagon.

I
Valori anormale ale glicemiei v
Pentru mentinerea sanatatii este necesar un
echilibru al glicemiei. 0 scadere a valorii glucozeiin
sange poate duce la transpiratii profuze, confuzieSii
chiar coma. 0 creSitereduce la boala numita diabet.

Incapacitatea pancreasului de a La persoanele cu predispozi-


secreta insuLina suficienta duce tie, diabetul poate fi declan?at de
la diabet zaharat. Lipsa insulinei 0 serie de factori, cum ar fi ex-
face ca ceLuleLesa nu poata ab- punerea la frig ?i umezeala, su-
sorbi glucoza, care, ca efect, se prasolicitarea?i depresia, dar cel
acumuLeazain sange. Din cauza mai frecvent de infec!ii, in special
ca mu?chii nu mai pot absorbi virale.
glucoza, ei sLabesc?i incep sa se Simptomatologia include slabi-
atrofieze. ciune, pierdere in greutate, sen-
Nu se ?tie cauza exacta a inca- za!ie intensa de sete ?i productie
pacita!ii pancreasuLui de a pro- crescuta de urina. Mai pot sa apa-
duce insulina, dar de multe ori ra constipa!ie ?i uscaciunea gurii
diabetul este a boala de familie. ?i a pielii. Majoritatea pacien!ilor
De obicei, diabetul se instaLeaza nu au aLtecomplica!ii, dar diabe-
treptat, Lavarsta mijLocie, iar cei tul poate afecta inima, arterele ?i Nivelul glucozei In sange poate If/i schimbii culoarea,
nervii; diabeticii sunt mai predis- fi miisurat cu 0 trusii simplii. de la galben, la negru f/i de la alb,
suptapoderali prezinta un risc
Se folosef/te un dispozitiv pentru la albastru Inchis, In functie
suplimentar. pu;:;iLacataracta. a Intepa degetul f/i sangele este de cantitatea de glucozii din
Totu?i, boala poate sa apara ?i In cazuri extreme, pacien!ii pot ap/icat pe 0 bandeletii de test, sange. in acest caz, nivelul
la copii, caz in care debutul tinde face pneumonie tuberculoasa sau numitii strip. La capiitul stripului este normal. Nivelurile crescute
sa fie brusc. coma diabetica. sunt douii tipuri de reactivi, care pot indica diabet.

\...I
Diabetul nu poate fi anticipat, Injectiile trebuie fa cute cu
prevenit sau vindecat. Totu?i, eL precau!ie, caci excesul de insu-
poate fi controlat, cu tratament Lina duce la hipoglicemie, care
corespunzator. La pacien!ii mai se manifesta prin transpira!ii,
in varsta aceasta poate insemna neliniste si tulburari de com-
doar mese regulate ?i pastrarea porta~ent. Tn cazuri extreme
dietei cu aport scazut de carbo- pacientul poate parea beat; in
hidra!i, recomandata de medic. acest moment ajutorul medical
Medicul mai poate recomanda se impune, pentru ca exista risc
pastile care sa mareasca efectul de coma.
insulinei prezente in sange.
Tn cazuri severe e necesara Diabeticii If/i administreazii
administrarea insulinei. Aceasta singuri insu/ina, intramuscular,
pentru a regia nivelul g/icemiei.
trebuie administrata injectabil, Dacii existii deficit de insu/inii se
a data sau de doua ori pe zi, caci impune administrarea ei regulatii
administrata oralse distruge. pentru a evita coma f/i decesul.

,..,..... ".}. -.4>,.~,

0 lipsa a aportului ali- .:- '~¥-." Aportul alimentar duce


mentar duce la scaderea la cre~terea nivelului de
glucozei din sange, dar ",-scade
Nivelul de i~SUli~ glucoza, ceea ce Inseam- ~re~te
Nivelul in~uline~
organismul reactioneaza na ca nevoia de glucagon
prin cre~terea
normal de glucagon.
nivelului
in
'v' e mai mica ~i organismul
opre~te productia. Cu cat
~
acela~i timp, acest nivel nivelul glucozei In sange e
scazut al glicemiei duce mai mare, cu atat mai mult
la scaderea productiei de este stimulata producerea
insulina, stimuland trans- de insulina, care, la randul v
formarea glicogenului In ei, cre~te cantitatea de
glucoza. glucoza ce intra In mu~chi.

I
ENCICLOPEDIA MEDICALA
ETAPELE VIETII

'-"
Prima luna
Odata ee blastoeistul se fixeaza ferm In peretele uterin, Ineepe stadiul preembrionar
S;iIneep sa se dezvolte toate sistemele majore ale eorpului uman. Tn luna a patra,
sehimbarile rapide, due la formarea unui embrion ee poate fi reeunoseut.

,/

' /

Primele patru saptamani dupa Capul este la stinga acestul embrion


trec Tn centrul
Tn virsta de 28 de saptamini.
fecundarereprezinta 0 perioada grupului de ce-
Majoritatea organelor {ii sistemelor
de dezvoltare rapida. cand toate s-au format deja, iar inima a Tnceput lule. Tn timp ce
organele majore ~isistemele or- sa batao Viitoarea maduvase se multiplica,ele
ganismului Tncepsa se formeze. Tngroa{ia Tn stratul interior.
se grupeaza for- 1
Organele complexe ce vor sus- mand linia primi-
tine cre~terea Tntimpul sarcinii . Mezodermul va duce la for- tiva, sau primul ax
- incluzand placenta, cordonul marea scheletului, a tesutului al trupului.
ombilical ~i sacul amniotic - se Odilta cu forma-
conjunctiv, a sistemului circu-
formeaza ~iele acum. rea liniei primitive din.
lator, a sistemului urogenital, ~i
majoritatii mu~chilor scheletici celulele ectoderm ice,
CELULELE
GERMINALE ~inetezi. acestea T~imodifica forma,
Tn timpul stadiilor precoce ale Ectodermul ~i endodermul se devenind mai rotunde ~i se
implantarii, se dezvolta trei ti- dezvolta TntimpulTncare blasti- Tmpra~tieTnainte,formand celu-
lele mezodermice. Aceasta sectlune aratif un
puri de celule [celule germinale!. cistul se implanteaza Tnperetele embrlon de 28 de zile, Tnconjurat
Acesteavor forma,Tnfinal,em-
brionul.
uterin. Mezodermul apare mai 0 parte din aceste celule vor
forma, la final, sisteme vitale,
de corion -membrana ce if
tarziu,Tn saptamana a treia. invele,te de la Implantare {ii care,
. Ectodermul va forma tesuturi- Initial, celulele germinale nu precum sistemul muscular ~i mal tirziu, va forma placenta.
le ~iorganele sistemului nervos, iau 0 forma care sa indice Tnce sangele. Altele formeaza coarda Vilozltatile care ancoreaza
inclusivcreierul, precum ~itesu- parte va fi capul. dorsala, un grup de celule care corlonul de peretele uterin sunt
vizlbile in jur.
turile de pe suprafata corpului, se dezvolta de-a lungul partii
precum pielea ~iparul. SAPTAMANAATRElA posterioare a embrionului, ca
\ / . Dinendoderm se dezvolta mu- Tntimpul saptamanii a treia Izi- 0 tija centrala de sustinere. Tn capata 0 forma mai lunguiata,
coasa tractului gastrointestinal, lele 15-21], 0 parte din celulele dezvoltarea fireasca, aceasta va de para. Capul embrionului va
ficatul, pancreasul, glanda tiroi- ectoderm ice, Tnzona ce va de- forma maduva spinarii. fi format Tnpartea mai larga, iar
da, precum ~i mucoasa aparatu- veni partea din spate a corpului, Tot Tn timpul saptamanii a partea inferioara a coloanei ver-
lui respirator, vezica ~iuretra. T~i modifica forma ~i pozitia. Ele treia, masa de celule rotunjita, tebrale spre polul mai ascutit.
ENCICLOPEDIA MEDICALA
"-""-"""-~-~"-"-"""~.,.
ETAPELE VIETII~,~
~S1p-far1la'
n.a4~]ezvom fe_a. ~ Dezvoltarea a nexelor em brio-
nare
~ant neural. Marginile ~antului,
crestele neurale 5e apropie una
22 de zile Sacul a.mniotic, membrana pro- de alta ~i se unescoFormand tu-
Cefufefe tree prin
modifieari rapide in a (vedere din spate)
Neuroporul rostal
tectoare din jurul embrionului, bul neural. Tubul neural merge ' /
- Capat cranial
patra saptamiina de fa neinchis al tubului Incepe sa se formeze. De~i este catre capul embrionului, unde
feeundare. Aeesta este neural, din care se extrem de mica In acest stadiu, un pliu larg, vizibil, va cre~te,
ineeputuf perioadei va forma capul mai tarziu se va umple cu lichid formand creierul. Cre~terea se
embrionare. La sfiir~ituf amniotic ~i va adaposti copilul ~i face ~i spre Inapoi, unde se va
saptamiinii, embrionuf Somite - grupuri placenta. Tesutul corionic, care forma maduva spinarii.
poate fi reeunoseut de celule pe se va transform a In placenta se
ambele parii ale dezvolta ~i el. Stratul corionic BATAILE IN1MII
corzii dorsale (9irei
spinarii)
este cel mai superficial strat Ca rezultat al curbarii ce duce la
de celule ale blastocistului. Se forma rea unui cap ~i a unei cozi,
Neuroporul caudal ata~eaza ferm de mucoasa ute- 0 inima rudimentara, de forma
- Capat caudal rina prin vilozitati, mici proiectii tubulara, se dezvolta In a patra
neinchis al tubului care se adancesc In tesutul ce saptamana. Curbarea aduce
neuralla "coada" formeaza peretele uterin. Vilozi- grupurile de celule mezoder-
25 de zile
embrionului. tatile sunt Inconjurate de sange mice, ce initial erau pozitionate
Neuropolul rostal - matern ~i ajuta la 5chimbul de anterior, catre 0 pozitie interna,
incepe sa se inchida oxigen, nutrienti ~i prod use de ce corespunde pieptului embri-
Placoda otica - din excretie. onului. Tntimpul celei de-a pa-
care se va forma Tot In aceasta etapa se dez- tra saptamani, aceste celule se
urechea. volta ~i cordonul ombilical, din- unesc la mijloc, acolo unde se
Sac Yolk tr-un mugur. formeaza intestinele. Ele for-
Primordiul cordului
. sacul vitelin, sac meaza un spatiu circular, care
- Partea proeminenta SAPTAMANAA PATRA
mezodermic, captu9it cu din care se va forma devine apoi un tub.
endoderm. Aduce nutrienii inima. Tn timpul celei de-a patra sap- Tn timp ce arcurile branhiale
la ernbrion. "'-..l
tamani Izilele 22-28] embrionul - pliuri de tesut ce 'lor forma
Mezodermul dezvolta grupuri segmentate maxilarele ~i alte structuri ale
Cordonul - Partea de mijloc de celule mezenhimale, numite capului ~i gatului - se dezvolta,
ombilical - 27 de zile din care se vor forma somite. Acestea sunt perechi, tubul este Impins In jos, In piept.
coniine artera 9i intestinele de fiecare parte a corzii dorsa- Acesta formeaza 0 protuberanta
vena ombilicala, Foseta otica - dezvoltata din le, grup de celule ce 'lor forma evidenta In partea interna a em-
ce transportii. placoda otica. ~ira spinarii. Somitele se vor brionului: cordul primitiv. Tncepe
nutrienii
9i oxigen catre
transforma In cartilaje, celule sa functi9niJk~ aproape imediat, '--.J
Arcurile bran hi ale - iesut care nervoase, oase ~i mu~chi. Impingand celulele sanguine
embrion.
, va forma structurile capului 9i
nou formate de-a lungul embri-
ale gatului SCHIMBAR\LE CORlU Dnului. car<o ",;to> ,nca ,ngropat,n
Sacul vitelin - treptat DORSALE peretele uterin.
este incorporat in corpul Coarda dorsala sufera schim-
p embrjonuJuL Ai Tf MDDJFJCARJ
carr, as((ec fr1ca( ar1Umr(e lOr1e de
celule ectoderm ice vor forma In Tncep sa se formeze vasele de
cele din urma sistemul nervos. sange In afara embrionului.
Placenta - se Iipe9te de peretele
uterin, 9i se leaga de embrion prin Celulele din aceasta zona Incep Unele formeaza 0 retea vasta
cordonul ombilical. sa formeze 0 adancitura, numita In peretele sacului vitelin, care
asigura hranirea embrionului In
stadiile initiale. Altele formea-
za vena ~i artera ombilicala din
cordonul ombilical, care une~te
em brio nul de placenta. Ambele
vase sunt cai esentiale pentru
liutrielitii ~i oxigeliul care 'lor
asigura cre~terea rapida a em-
brionului.

Dina patra saptamana de de~ol


re, embrionul se masoara lri lungh
me. Dacaeste masurat de la.un
capat la altul, dimensiunile sunt:
. Prima saptamana dupa fecuOda" ,I

re: stadiul preembrionar: 0,15 mm ~

lungime 'I
. A doua saptamana: stadiul pre-'
embrionar: 0,36-1 mm lungime.
. A treia saptamana: stadiul pre- ~
embrionar: 1,25-1,50mm lungime.
. Sfar§itul celei de--a patra sapta-
mani: embrionul are In jur
de 4--5 mm lungime.
M -i'fecte .
A c i d n a l i dix:ic
~ Date generaLe seclindare. DENUMIRI UZUALE »
Obi§nuite
Mictral, Negram, Uriben n-.
Acidul nalidixic apaifine chinolonelor,
familie de antibiotice. A fost prima
8 Senzariide gre81ii,varsaturi
8 Diaree TIP DEMEDICAMENT c..
chinolona sintetizata. A doua generarie 8 Spuzeala Antiacid :J
de chino lone, de tip II, sunt fluorchi-
nolonele, §i aqioneaza intr-un spectru
8 Moliciune
81cter
QJ
--
mai larg, In special asupra Pseudomo-
TIPULMEDICAMENTULUI
nas aeruginosa.
Mai pu~inobi§nuite
8 Sensibilitatela lumina
Antibiotic
c..
-.
8 Dureride cap
..Reaqii psihotice,de exemplu DlSPONIBILSUB
><
-.
depresii FORMADE: n
Interac~ioneaza cu:
.Wafarina - administrarea
Granule,tablete,suspensielichida .........
A:ctiune, concomitentiipoatecre§terisculde SEELiBEREAZADOARCU ~
hemoragie -.
Acidul nalidixic este un bactericid §i ., Antacid - poate reduce absorb~a
PRESCRIPTIE
MEDICALA n~

~~
acidului nalidixc
aqioneaza prin inhibarea sintezei
ADN-uluimicrobian. ...,
QJ
--
8 Convulsij = potaparea busc; z
8 Copii ""' nu Ii se administreaza celor CD
cu varste mai mici de trei luni;
. Afec~unihepatice- nu se adminis-
. Infeqiile tractului urinar - acidul nalidixic se
administreaza pentru tratarea infecfiilor u§oare ale
lC
...,
treaza celor diagnosticari cu porfirie;
8Analize de sange - daca se adminis-
tractului urinar. Nu este un antibiotic de linia Intai, QJ
din cauza posibilelor sale reaqii toxice, In special
.3
treaza pe 0 durata mai lunga de doua
saptamani, se recomaoda analize de In cazul administrarii de lunga durata. Acum exista
sange pentru ca pot scadea anumite medic"mente mai purin nocive, pentru infeqii mai
v"lori; complicate. c
. Sarcina . In plus, un procent de doi pana la 14 la suta ...,
-.
'-'
- se poate administra medi-
Acidul nalidixic este un antibiotic.
Se folose§te frecvent pentnJ tratarea
camentul doar In al doilea si al treilea
trimestru de sarcina, nu In primul;
dintre pacienri dezvolta In timpul tratamentului
organisme rezistente la acid nalidixic.
C'"
infect ii/or u~oare ale tractufui urinar inferior. CD
:J
Alla urinal Date generale »--
NUME ORIGINAL Allopurinolul inhiba forma rea de acid uric,
--
Zyloric un produs de degradare din rinichi, excre- 0
tat prin urina. Nivelurile constant crescute "'C
TIP DE MEDICAMENT ale acidului uric duc la complicarii precum C
\/

, Inhibitor enzimatic
pietrele la rinichi §i guta (depunere de
cristale de acid uric In resuturile moi §i In
...,
-.
PREZENTARE articularii). :J
Tablete
0--
NUMAI CU RETETA
Un atac acut de gutii se manifestii
printr-o articulatie rO$,ie;caldii, umf1a~ii
.........
(a~a cum apare dl1getul ariitat In N
imagine). Se intAmplii eel mai frecvent
la degetul mare de la picior.
'< --
0
1<1 ~urT}tunctioneaz,!
...,
-.
n
Allopurinolul este un produs de . Asigurareaunui aport adecvatde
lichide.
sinteza care inhibii enzimele (prote-
Allopurinolul se administreaza oral pentru a reduce ine care accelereaza reactiile din . Prudenra In administrarea allopuri-
nivelul de acid uric In sange §i In resuturi. Adminis- organism) responsabile de p'roduqia nolului la pacienrii cu leziuni de ficat
de acid uric. sau rinichi.
trarea medicamentului poate precipita un atac de
. Allopurinolul nu este un tratament

v
guta, a§a ca lalnceputul tratamentului este indicatii
folosirea unui "ntiinflamator (cum ar fi Naproxen),
care se va continua pe parcursul a trei luni.
.-
!~ct~_.secundar~J
.. ""'.. ""d',,')
pentru atacurile de guta, dar trebuie
continuat daca apareun atac in timpul
tratamentului.
Allopurinolul se administreaza frecvent pacienrilor
. Iritarii (daca acestea apar, se Intre- . Atacurile acute de guta trebuie tra-
cu afeqiuni renale sau pietre la rinichi (din acid
uric). Doza standard este de 0 tableta pe zi. rupe tratamentul) tate cu medicarie adirionala, antiin-
. Tulburari gastrointestinale flamatorie.
»
3-. NUME ORIGINAL
Utilizare
\J
0 CordaroneX Medicatiaantiaritmicaestefolosita pentrua . Amiodarona duce uneori la produce-
a. TIP DEMEDICAMENT trata pacientii cu ritm neregulat,prin con-
trolul sau corectarea unui ritm cardiac
rea de microdepozite in cornee, care
QJ Antiaritmic
anormal, de exemplu in cazul bolilor de
suntinsa reversibilelaintrerupereatrata-
mentului. Aceste depozite afecteazarar
.., PREZENTARE inima. vederea,dar §oferii pot fi orbiti de lumi-
0 Tablete, solu}ie intravenoas- nile farurilor noaptea.
:J . Existaposibilitatea
unorreactiitoxice
la nivelul pielii, dacapacientiice iau ami-
QJ NUMAI CU RETETA odaronase expun la soare.Eisunt sfatu-
.......... iti sa previnaexpunerea§i safoloseasca
n0
..,
a.
QJ
~~ Amiodaronaactioneazaasuprapotentiale-
lor electrice ale sistemului de conducere
al inimii, modificandritmul §i regularizand
contractiamusculara.
creme cu protectie solara.
.Amiodarona contine iod §i poate pro-
duce disfunctii tiroidiene. Disfunctia
poatefi atatin pluscat §iin minusfata de
normal§i necesitatratamentspecial.
. Amiodarona poate produce 0 reactie
inflamatoriein plaman,cu tuse §i scurta-
..,
0 Amiodarona este folosita in primul rand
pentrutratamentultahicardiei(bataicardi-
. Varstnicii, cei cu istorie de insuficienta
cardiaca,afectarerenalasau anumite boli
rea respiratiei.

:J acerapide),in specialin sindromulWolff- de sange ar trebui sa foloseascacu pru-


CD Parkinson-White.Aceastaeste0 afectiune dentaamiodarona.
congenitala a cordului, cauzata de un .Administrarea intravenoasapoatecauza
>< defectal transmiteriiimpulsurilorelectrice
ale inimii, ce duce latulburariin contractia
0 scaderemoderata§itemporaraa tensiu-
nii arteriale.
miocardului. . Estecontraindicata
la gravide§i la
Amiodaronapoatefi folosita§iin tratamen- mamele care alapteaza"ja pacientii cu -
Gu~ii umfliiturii
tul batailor neregulateale inimii (cu origi- sensibilitatela iod §i cei ce sufera de dis- a giitulul
functii tiroidiene. cauzatii de 0
neain diferite parti ale inimii),in cazulin
carealte medicamentenu sunt eficiente. .. Nu este recomandatinqcazurilein care hlperfunctle
conducereaelectricain inimaesteblocata. tlroldlanii.
Oricum,tratamentulnu se initiazadecatla
Tratamentul
indicatiamediculuispecialist. . Serecomandaefectuareadeteste hepa-
poate fl
Avantajul amiodaroneieste ca nu reduce tice §i tiroidiene in tratamentelede lunga
durata. chlrurglcal sau
contractilitateamu§chilorinimii. medlcamentos. \ /

» Amitri . tiLina
3
,..... NUME ORIGINAL Date generale
..,
-. Lentizol, tryptizol Amitriptilina este un antidepresivtriciclic Creste nivelul anumitor
cu un efecttranchilizantbland,folosit oca-
"'C TIP DEMEDICAMENT neurotransmitatori [hormoni din creierl.
,..... Antidepresiv
zional §i pentru nevralgii (de exemplu Nu este intele's exact mecanismul prin
dupazonazoster)§iin tratamentulinconti- care aceasta cre~tere este convertita apoi
,..- PREZENTARE nenteiurinarela copii. in efect antidepresiv.

:J Tablete,forma lichida, injectii

QJ NUMAI CU RETETA
..........
r
CD
:J
,.....
-.
N
~~~ Amitriptilina este folosita de obicei in tra-
tamentul depresiei, in special in cazurile
care necesita sedare. Alte antidepresive
triciclice au efect sedativ mai redus. Paci-
. Stareapacientuluitrebuieatent
monitorizatapentrua depistaorice
tendintadesuicid.
.'5e prescrie dozaminima,cad exista
pericoluldesupradozaj.
.. 0 ameliorarea simptomatologieieste
0
,..- . Pot sa aparatulburari de ritm cardiac§i
blocajein conducereaimpulsuluielectricla
entii agitati §i anxio§i tind sa raspunda
mai bine la compu§ii cu efect sedativ, in
timp ce cei apatici §i retra§i raspund mai
a~teptatadupacel putin douasaptamani
detratament.Tratamentultrebuie
continuatcel putin4-6 luni dupadisparitia

-I
..,
nivelul inimii,in specialla pacientiicu afec-
tiuni cardiacepreexistente.
bine la antidepresivele cu efect sedativ
redus,
simptomelor.Dacatratamentuleste
intrerupt preadevreme,e probabilca
. Somnolenta,uscaciuneagurii, vederein Antidepresivele triciclice, precum amitrip- sifl'lptomatologiasa reapara.In cazul
'< ceata, constipatie §i retentie urinara sunt
catevadin problemelecare pot sa apara.
tilina, sunt eficiente in tratamentul bolii recurentelor,terapiatrebuiecontinuata.
.0 atentiesuplimentarasevaacorda
"'C . Intreruperea
depresive, forma severa §i medie, in spe-
bruscaa antidepresivelor cial cand se asociaza cu tulburari psiho- celor cuafectiunicardiace,epilepsie, ~
,.....
-. poate produce simptome gastrointestina; motorii §i fiziologice, precum pierderea afectareaficatului,boaU:itiroidiana,
N Ie, ameteala,anxietate§i nelini§te.Trata; apetitului §i tulburari de sornn. glaucom~i la femeileinsarcinatesaucele
mentul ar trebui oprit treptat,intr-un inter- Unele preparate triciclice sunt eficiente §i carealapteaza,precum~i la persoanelein
0
,..- val de patru saptamani. in tratamentul "atacurilor de panica".