1

Tematica i coninutul proeictului

Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare a piesei pentru un program de fabricaie
de 700 buci/an.
1. Analiza constructiv-tehnologic a piesei i ntocmirea unui desen de execuie complet,
pe principiul indicrii tuturor elementelor de definire a formei i a condiiilor tehnice
de pe desen. Se va analiza rolul funcional, cu scoaterea in eviden a suprafeelor
principale i funcionale, tehnologicitatea formei, sistemul de cotare, materialul
utilizat.
2. ntocmirea i descrierea itinerarului tehnologic, n condiiile unei dotri tehnice
moderne. Itinerarul ntocmit se va prezenta sub form tabelar, cu schie de operaii
din care s rezulte bazarea i fixarea semifabricatului, ct i suprafeele care se
prelucreaz n operaia respectiv. Pe aceste schie se indic numai cotele principale
care se realizeaz.
3. Efectuarea calculelor tehnologice pentru 3 operaii (dup complexitate i necesitate).
Se vor calcula i prezenta sub form de tabele adaosurile de prelucrare, dimensiunile
intermediare, parametrii regimului de achiere i consumurile de energie.
4. ntocmirea schemelor de prelucrare (n special la operaia de strunjire CNC), lista cu
sculele utilizate n cadrul operaiei, planul de reglare a sculelor (dup caz) i a
programului CNC (dup caz) care se realizeaz maini-unelte CNC.
5. ntocmirea documentaiei tehnologice. 3 plane de operaii specifice, lista SDV-uri.
Desenele de operaie vor cuprinde schia proporional a piesei n forma ce o va avea
la sfritul operaiei, reprezentnd cu linii groase sau colorate suprafaa care se
prelucreaz n operaia respectiv; pentru unele poriuni care sunt mici se vor ntocmi
detalii mrite. Indicarea bazrii i fixrii n sistemul tehnologic. Cotarea tehnologic
pentru toate suprafeelee care se realizeaz n operaia respectiv (se admite trimiterea
la standarde i norme interne). Indicarea calitii suprafeelor care se prelucreaz.
Schie de detaliu, cotele tehnologice pentru filete, danturi, degajri etc. Condiii
tehnice referitoare la precizia de form i poziie care se cer la operaia respectiv.
Formularul planului de operaii care se va completa la toate rubricile.












2

1. MEMORIU TEHNIC

1.1. Scule achietoare. Generaliti.
Scula achietoare este acea parte a sistemului tehnologic cu ajutorul creia se
realizeaz nemijlocit ndeprtarea sub form de achii a surplusului de material dintr-un
semifabricat n vederea obinerii formei, dimensiunilor i calitii de suprafa,
prescrise prin documentaia tehnic, a unui organ de main. Suprafeele prelucrate
iau natere ca urmare a micrii relative dintre tiul sculei i semifabricat, realizat cu
ajutorul mainii-unelte.
Dezvoltarea tehnologiei construciilor de maini a condus la pefecionarea prelucrrii
prin achiere, n special datorit faptului c aceasta reprezint nc procedeul principal
prin care se pot realiza precizii nalte ale formei, dimensiunilor i netezimii suprafeelor, cu
toate c n domeniul celorlalte prelucrri de formare, ca: turnarea de precizie, tanarea,
ambutisarea i extrudarea, rularea, .a., s-au fcut progrese nsemnate. Astfel, n
ntreprinderile constructoare de maini i aparate, prelucrrile prin achiere reprezint peste
50 - 60% din totalul manoperei uzinale i respectiv din totalul manoperei de produs.
Se apreciaz c orice mbuntire realizat n construcia de scule achietoare
exercit o puternic influen asupra construciei de maini, asupra perfecionrii
proceselor tehnologice de fabricaie a organelor de maini n general. Totodat, faptul c
sculele achitoare se execut din materiale costisitoare, care, n unele cazuri, mpreun cu
manopera, reprezint pn la 10% din costul produselor executate, face ca ele s prezinte
interes nu numai n domeniul oarecum restrns al tehnologiei, ci i n planul economiei
naionale.
Sunt, aadar, pe deplin justificate preocuprile privind cretera produciei de scule
tipizate, standardizate sau speciale, ct i preocuprile privind crearea de noi scule cu
performane constructiv-funcionale superioare
n domeniul perfecionrii sculelor se manifest o serie de tendine, dintre care pot fi
menionate urmtoarele:
- mrirea capacitii achietoare a sculelor prin utilizarea de materiale i forme
constructive noi i prin raionalizarea condiiilor de exploatare; capacitatea de achiere
a oelurilor rapide, nalt aliate cu cobalt, vanadiu i molibden a fost sensibil mrit
prin ridicarea coninutului de carbon i respectiv duritii de la 62 - 65 HRC la72
HRC;
- performanele carburilor metalice uzuale au fost mbuntite considerabil prin
utilizarea carburilor elaborate sau acoperite cu titan pur. Rezultate interesante s-au
obinut prin utilizarea de scule cu noi tipuri de carburi de tantal i niobiu, care
asigur plcuelor o rezisten la incovoiere mrit, precum i o rezisten mai mare la
temperaturi ridicate ( c
0
1000 900 );
- utilizarea plcuelor mineralo-ceramice s-a extins ca urmare a rezolvrii
problemelor de prindere mecanic pe supori cu capacitate crescut de absorie a
vibraiilor; o larg utilizare au cptat-o la prelucrarea de finisare a materialelor
dure, cristalele i policristalele de diamant i nitrur cubic de bor ( Borozon, Elbor,
Cubonit ), care asigur sculelor respective o durabilitate de 30-35 ori mai mare
dect a carburilor metalice;
- economisirea de material special de scule, tendin realizat prin nlocuirea n special
a construciilor monobloc cu scule avnd numai partea achietoare din materiale
speciale de scule; la sculele de dimensiuni mari aceast tendin prezint mare interes,
deoarece construcia monobloc este neavantajoas, ducnd la risip de material
scump; construcia de scule cu partea achietoare detaabil trebuie preferat i n
3

cazul unor condiii grele de lucru, condiii la care se comport satisfctor
plcuele din carburi metalice;
- tendina de folosire pe scar larg a plcuelor de carburi meralice i
mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare i reglare a prii
achietoare a sculei;
- nlocuirea treptat a sculelor cu un ti prin scule cu tiuri multiple sau, n general,
cu posibilitatea utilizrii dup mai multe scheme de achiere;
O preocupare important a specialitilor din domeniul sculelor achietoare se refer
la perfecionarea metodologiilor de proiectare, n sensul creterii gradului de generalizare a
acestora pentru o gam larg de tipuri de scule, precum i adaptarea acestora la
posibilitile oferite de tehnica de calcul automat. n aceast direcie, n unele lucrri se
propune o scul generalizat, abstract, prin care se poate obine majoritatea sculelor
existente, ct i gsirea de noi scule achietoare, iar n alte lucrri, pe baza unor sisteme de
referin legate fie de anumite pri invariabile ale mainii-unelte sau piesei, fie de scula
achietoare, se ajunge la stabilirea unor relaii cu caracter general pentru determinarea
unghiurilor i a profilului prii achietoare a sculei, metode care deschid direcii noi
privind determinarea parametrilor ce intervin la proiectarea unei scule, n strns legtur cu
posibilitile reale de execuie i de control ale acesteia.
Dotarea i consumul de scule achietoare n industrie constituie un element important,
care atest nivelul tehnologic al acesteia.
Folosirea unor scule achitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o
important surs de reducere a preului de cost al prelucrrii.
Scula achitoare se constituie astfel ca o important parte a sistemului tehnologic
destinat prelucrrilor prin achiere. ntre parametrii consructivi-funcionali ai acestuia,
ndeosebi capacitatea energetic a mainii-unelte i capacitatea de achiere a sculei este
necesar s existe o compatibilitate, un echilibru reciproc, astfel ca puterea disponibil n
sistem s poat fi consumat de ctre scul n proces i invers, posibilitile oferite de
caracteristicile sculei s fie utilizate ct mai complet prin nivelul parametrilor funcionali ai
mainii-unelte. Cutarea permanent, pe diverse ci, a acestui echilibru ntre capacitatea
de achiere a sculei i capacitatea energetic a mainii-unelte a constituit mereu un
important factor de progres tehnic n acest domeniu al tehnicii.

1.2. Strunjirea. Genraliti.
Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai frecventa
utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.In constructia de masini
piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere insemnata, cele mai caracteristice fiind
arborii si bucsele, fapt care justifica raspandirea pe care o au in prezent prelucrarile prin
strunjire.
Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de
obicei de piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie
longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii principale.
Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si
interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului
cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale
permite si strunjirea altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea
suprafetelor sferice, daca miscarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara,
sau a suprafetelor profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si
transversala, rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei.
De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se
imprima sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si
4

o miscare radiala efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala,
patrata sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule
aschietoare.


1.3. Sisteme tehnologice folosite
Masinile-unelte pe care se pot realize aceste prelucrari sunt:strungurile, constrite intr-
o mare varietate de tipo-dimensiuni si anume:
- strunguri normale, caracterizate prin pozitia orizontala a axului principal si prin
universalitatea prelucrarilor care se pot executa pe ele;
- strunguri frontale, destinate prelucrarii pieselor cu dimensiuni mari(1000-4000 mm) si
lungimi mici(ca de ex: volanti, roti de curea etc)
- strunguri carusel,caracterizate prin pozitia verticala a arborelui principal si destinate
de asemenea prelucrarii pieselor cu diametre mari si lungimi mici
- strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avand 6-8 pozitii pentru prinderea unui
nr egal de port-scule necesare prelucrarii pieselor dintr-o singura prindere;ele sunt
destinate prelucrarii pieselor din bara, precum si semifabricatelor turnate sau forjate
de dimensiuni mici;
- strunguri cu mai mute cutite,destinate prelucrarii pieselor in productia de serie si
caracterizate de posibilitatea prelucrarii simultane a mai multor suprafete;
- strunguri automate(monoaxe sau multiaxe) la care dupa reglare, prelucrarea pieselor
se face complet fara interventia muncitorului;
- strunguri semiautomate, la care prelucrarea se reaizeaza automatizat, cu exceptia
prinderii semifabricatului si desprinderii pieselor prelucrate, care sunt facute de
muncitori;
- strunguri specializate, din grupa carora fac parte: strungurile de detalonare, strungurile
pt prelucrarea arborilor cotiti, pentru prelucrarea arborilor cu came, pentru decojirea
barelor, etc
- strunguri cu comanda numerica, prevazute cu un echipament CNC, la care prelucrarea
se excuta dupa un program realizat manual sau automat

5



1.4. Posibilitatea de prelucrare
Elementele regimului de aschiere la strunjire sunt:
- adancimea de aschiere t;
- avansul s
- viteza de aschiere v
In majoritatea cazurilor atat la strunjirile de degrosare cat si la finisare ,adaosul de
prelucrare se indeparteaza intr-o singura trecere deoarece in constructia de masini
actualmente se lucreaza cu adaosuri relative mici.
Pentru adaosuri de prelucrare simetrice adancimea de aschiere la strunjire se determina cu
relatia:

T= 2Ac/2 [mm]
unde :
2Ac adaosul de prelucrare pe diametrul pt. prelucrarea respective
In figura de mai jos sunt prezentate cateva pozitii necesare A0,A1,ale varfului
cutitului in miscarea sa de avans, la strunjirea longitudinala si nergularitatile din prima grupa,
sub forma zimtilor tringhiulari A0C0A1,A1C1A2,etc, de inaltime h=C1D1.Din figura se
vede ca avansul s a o rotatie se poate scrie conform relatiei:


Cutitul lat din figura se utlizeaza numai la treceri de finisare cu adoasuri de prelucrare
foarte mici in timp ce cutitul din figura urmatoare poate executa si treceri de degrosare.Pentru
ca la finisare sa se realizeze o netezire perfecta, fara urme urme de scula,este necesar ca
lungimea b a taisului secundar sa fie mai mare decat avansul cu care se lucreaza(b>s+0.5
mm).Dar, si lungimea mare a taisului secundar provoaca o crestere apreciabila a componentei
6

radiale a fortei de aschiere si in functie de rigiditatea sistemului tehnologic, poate duce la
aparitia vibratiilor.
In tabelul urmtor se prezinta ordinul de toleranta pentru o serie din abaterile posibile.


1.5. Uzura si durabilitatea sculelor aschietoare
In timpul utilizarii sculelor aschietoare configuratia acestora se modifica,datorita
solicitarilor la care sunt supuse de fortele de aschiere.in condiitile unui camp de temperatura
ridicate.Aceste modificari au drept consecinte pierderea partiala sau totala a capacitatii de
aschiere a sculei si deci iesirea lor din functiune.Cauzele scoaterii din functiune a sculelor
aschietoare sunt fie uzarea taisurilor aschietoare fie deterioarari sau distrugeri accidentale ale
partii active.
Indiferent de tipul si destinatia lor sculele utilizate in limitele regimurilor de aschiere
normale se uzeaza numai pe fata de asezare sau simultan pe fata de asezare si de degajare.
Uzura pe fata de asezare se manifesta sub forma unei tesiri de inaltime.in general in
luingul muchiei active a taisului aceasta inaltime este variabila, avand valoarea cea mai mare
in locul de intersectie a muchiei principale cu cea secundara.


Uzura pe fata de degajare apare sub actiunea abraziva a aschilor de curgere si se
manifesta sub forma unei scobituri, fiind plasata aproximativ parallel cu muchia principala de
aschhiere,lungimea acestei scobituri este egala cu lungimea active a taisului.In functie de
viteza de aschiere cu care se lucreaza poate exista o distanta intre muchia taisului si scobitura
formata de forta de degajare.
7

Forma sub care se manifesta uzura unei scule este influentata de natura materialului
prelucrat, de marimea avansului, si a vitezei de aschiere, astfel la prelucrarea materialelor
casante apare numai uzura pe fata de asezare deoarece aschiile fragmentate erodeaza fata de
degajare.
La aschierea materiaelor tenace sunt posibile ambele forme de uzura.
Gradul de uzura al unei scule poate fi exprimata prin parametrii liniari sau de masa.
Variatia uzurii in timp poate fi reprezentata prin asa numita curba caracteristica de uzura
care se obtine prin masurarea parametrilor uzurii la diferite intervale de timp.

































8

1.6. Descrierea masinii

Domeniul de utilizare
Strungul ales este un strung normal SN 250, este destinat prelucrarilor pieselor de
revolutie, in productie de serie mica si serie mijlocie.
Strungul SN 250 permite urmatoarele tipuri de prelucrari:
- strunjire cilindrica exterioara si interioara;
- strunjire frontala exterioar si interiora;
- strunjire conica exteriora si interiora;
- strunjire filete cilindrice si conice, exteriore si interiore;
- strunjire canale exteriore si interioare;
- strunjire profilata exteriora si interiora;
- centruire;
- gaurire;
- alezare;
- tarodare, etc.

Fixarea piesei
n functie de tipul prelucrarii si tipul piesei, baza de asezare a semifabricatului se prgateste in
prealabil pe o alta masina-unealta.
Fixarea semifabricatului in vederea prelucraii se poate face:
- in universal;
- in universal si varful papusii mobile;
- intre varfuri;
In cazul al terilea varful de antrenare se prinde direct pe conul arborelui principal sau n
universal, iar rotatia piesei se primeste de la o inima de antrenare.
Actionarea universalului si a pinolei papusii mobile se face hidraulic. Cursa bacurilor
universalului, reglata pentru un anumit diametru de prindere, este redusa. De aceea, in
general nu este posibila prelucrarea unei piese din mai multe prinderi, decat printr-un nou
reglaj al bacurilor.
Daca fixarea se face n universal si varful papusii mobile, este necesara o prelucrare a
portiunii ce va fi fixata n universal.
Scule si portscule
Scule utilizate la prelucrarile pe strungul SN 250 sunt cutite de strung pentru strunjiri
exterioare, bare de alezat, burghie, alezoare, tarozi, etc. Cutitele de strung utilizate sunt
armate cu placute din carburi metalice, lipite sau fixate mecanic.
Pentru prelucrari:
- exterioare se pot folosi cutite de strung cu sectiunea de 20x20 mm, fixata pe
partea frontala a capului revolver ;
- exterioare si interioare se pot utiliza cutite de strung cu sectiune de 25x25 mm,
fixate in portscula;
- exterioare se pot folosi bare de alezat fixate in portscula si poziionare cu doua
suruburi;
Pentru dimensiuni mici de bare de alezat sau burghie, alezoare, tarozi se folosesc reductii.
Caracteristici tehnice
Caracteristici principale:
9

- h=400...700 mm
- L=1000...1500 mm
- N=7.5 kW
Turatia axului principal, rot/min: 12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120; 150; 185; 230;
305; 380; 480; 600; 765; 955; 1200; 1500.
Avansul longitudinal, mm/rot: 0,06; 0,12; 0,24; 0,48; 0,96; 0,08; 0,16; 0,32; 0,64; 1,28; 0,10;
0,20; 0,40; 0,80; 1,60; 0,14; 0,28; 0,56; 1,12; 2,24; 0,16; 0,32; 0,72; 1,44; 2,88; 0,22; 0,44;
0,88; 1,76; 3,52.
Avansul transversal, mm/rot: 0,046; 0,092; 0,184; 0,368; 0,796; 0,059; 0,113; 0,226; 0,452;
0,904; 0,075; 0,15; 0,30; 0,60; 1,20; 0,101; 0,203; 0,406; 0,812; 1,624; 0,126; 0,253; 0,506;
1,012; 2,024; 0,17; 0,34; 0,68; 1,36; 2,72.

















10

2. MEMORIU DE CALCUL
2.1. Calculul adaosurilor de prelucrare
2.1. 1. Calculul adaosurilor de prelucrare pentru diametrul 35
a). Strunjire de finisare IT 10 (anterior strunjire de finisare IT 12)
160 =
zi
R [ m ] paramteru referitor la calitatea suprafeei [1, tabelul 4.5, pag. 217]
250 =
zi
S [ m ] - parametru referitor la calitatea suprafeei [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului [1, tabelul 4.6, pag. 218]
29 =
c
l [mm]
Curbarea local a semifabricatului va fi:
87 29 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
025 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
175 . 2 87 025 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag 218]
1 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 78 . 824 78 . 4 820 39 . 2 2 820
73 . 5 2 820 1 175 . 2 2 ) 250 160 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i zi zi pi

c
= + = - + =
= + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 100 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 10 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
78 . 924 100 78 . 824 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjirea de degroare) este :
924 . 36 924 . 0 40 2
max max
= + = - + =
p semfin fin
A d d [mm] [1, ex de calcul, pag 223]
se rotunjete la 36 =
fin
d [mm] ;
9 . 35 1 . 0 36
min
= = =
i fin fin
T d d [mm] ;
Strunjirea de degroare se va realiza la cota :
0
1 . 0
36

| [mm]

b). Strunjire de degroare IT 12 pentru diametrul
0
1 . 0
36

|
160 =
z
R [ m ] paramteru referitor la calitatea suprafeei [1, tabelul 4.5, pag. 217]
250 =
z
S [ m ] paramteru referitor la calitatea suprafeei [1, tabelul 4.5, pag. 217]
11

5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului [1, tabelul 4.6, pag. 218]
29 =
c
l [mm] (din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
87 29 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
05 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
35 . 4 87 05 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag 218]
1 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 92 . 828 92 . 8 820 46 . 4 2 820
92 . 19 2 820 1 35 . 4 2 ) 250 160 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i z z pi

c
= + = - + =
= + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 250 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 12 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
92 . 1078 250 92 . 828 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim nainte de strunjirea de degroare este :
078 . 42 078 . 1 41 2
max max deg
= + = - + =
p fin
A d d [mm] [1, ex de calcul, pag 223]
828 . 41 250 . 0 078 . 42
max deg min deg
= = =
i
T d d [mm] ;
se va alege un semifabricat conform STAS 791-80, bara 21MoMnCr12 cu dimensiunea
nominal
3 . 0
9 . 0
40
+

| ;
Adaosul de prelucrare pentru operaia de strunjire de degroare va fi :
922 . 2 078 . 37 40 2
1
= = = -
nom i nom i nom pi
d d A [mm] ;
2.1.2. Calculul adaosului de prelucrare pentru diametrul
0
013 . 0
25

|
a). Rectificare IT 9 (operaia anterioar strunjiire de finisare IT 10)
30 =
z
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
0 =
z
S [ m ] dup tratamentul termic se exclude din calcul [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului [1, tabelul 4.6, pag. 218]
22 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
12

66 22 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
03 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
98 . 1 66 03 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10,pag. 218]
0 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 96 . 63 96 . 3 60
98 . 1 2 60 0 98 . 1 2 ) 0 30 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i z z pi

c
= + =
= - + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 52 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 9 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
96 . 115 52 96 . 63 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim la aceast operaie va fi :
25
max
=
rec
d [mm] ;
Diametrul maxim la operaia anterioar este :
115 . 25 115 . 0 25 2
max _
= + = - + =
nom c rec fin str
A d d
se rotunjete la 2 . 25
max _
=
fin str
d [mm] ;
148 . 25 052 . 0 2 . 25
max _ min _
= = =
i fin str fin str
T d d [mm] ;
Strunjirea de finisare se va executa la cota :
0
052 . 0
2 . 25

| ;
b). Strunjire de finisare pentru cota
0
052 . 0
2 . 25

| IT 10 (operaie anterioar strunjire de
degroare IT 12)
63 =
zi
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
60 =
zi
S [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului [1, tabelul 4.6, pag. 218]
22 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
66 22 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
025 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
13

65 . 1 66 025 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag. 218
1 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 84 . 249 84 . 3 246 92 . 1 2 246
72 . 3 2 246 1 65 . 1 2 ) 60 63 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i zi zi pi

c
= + = - + =
= + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 84 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 10 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
84 . 333 84 84 . 249 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjirea de degroare) este :
533 . 25 333 . 0 2 . 25 2
max max
= + = - + =
p semfin fin
A d d [mm] [1, ex de calcul, pag 223]
se rotunjete la 25.6 [mm] ;
516 . 25 084 . 0 6 . 25
max min
= = =
i fin fin
T d d [mm] ;
Strunjirea de degroare se va realiza la cota :
0
084 . 0
6 . 25

| [mm]
c). Strunjire de degroare pentru diametrul de
0
084 . 0
6 . 25

| mm, IT 12
Pentru strunjirea de degroare se va calcula adaosul de prelucrare prin diferena fa de
strunjirea treptei vecine:
7 . 24 6 . 25 3 . 50 2
max max
= = = -
f sf nom pi
d d A [mm] ;
2.1.3. Calculul adaosului de prelucrare pentru diametrul
0
013 . 0
23

|
a). Rectificare IT 9 (operaia anterioar strunjiire de finisare IT 10)
30 =
z
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
0 =
z
S [ m ] dup tratamentul termic se exclude din calcul [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului [1, tabelul 4.6, pag. 218]
29 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
87 29 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
03 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
61 . 2 87 03 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10,pag.218]
14

0 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 22 . 65 22 . 5 60
61 . 2 2 60 0 61 . 2 2 ) 0 30 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i z z pi

c
= + =
= - + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 52 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 9 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
22 . 117 52 22 . 65 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim la aceast operaie va fi :
23
max
=
rec
d [mm] ;
Diametrul maxim la operaia anterioar este :
117 . 23 117 . 0 23 2
max _
= + = - + =
nom c rec fin str
A d d
se rotunjete la 2 . 23
max _
=
fin str
d [mm] ;
148 . 23 052 . 0 2 . 23
max _ min _
= = =
i fin str fin str
T d d [mm] ;
Strunjirea de finisare se va executa la cota :
0
052 . 0
2 . 23

| ;
b). Strunjire de finisare pentru cota
0
052 . 0
2 . 23

| IT 10 (operaie anterioar strunjire de
degroare IT 12)
63 =
zi
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
60 =
zi
S [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului [1, tabelul 4.6, pag. 218]
29 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
87 29 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
025 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
17 . 2 87 025 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag. 218
1 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 76 . 250 76 . 4 246 38 . 2 2 246
7 . 5 2 246 1 17 . 2 2 ) 60 63 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i zi zi pi

c
= + = - + =
= + = + + + = + + + = -

15

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 84 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 10 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
76 . 334 84 76 . 250 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjirea de degroare) este :
534 . 23 334 . 0 2 . 23 2
max max
= + = - + =
p semfin fin
A d d [mm] [1, ex de calcul, pag 223]
se rotunjete la 23.6 [mm] ;
516 . 23 084 . 0 6 . 23
max min
= = =
i fin fin
T d d [mm] ;
Strunjirea de degroare se va realiza la cota :
0
084 . 0
6 . 23

| [mm]
c). Strunjire de degroare pentru diametrul de
0
084 . 0
6 . 23

| mm, IT 12
Pentru strunjirea de degroare se va calcula adaosul de prelucrare prin diferena fa de
strunjirea treptei vecine:
7 . 19 6 . 23 3 . 43 2
max max
= = = -
f sf nom pi
d d A [mm] ;
2.1.4. Calculul adaosului de prelucrare pentru diametrul
1 . 0
1 . 0
20
+

|
a). Rectificare IT 9 (operaia anterioar strunjiire de finisare IT 10)
30 =
z
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
0 =
z
S [ m ] dup tratamentul termic se exclude din calcul [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului ; [1, tabelul 4.6, pag. 218]
35 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
105 35 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
03 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
15 . 3 105 03 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag.
218]
0 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 3 . 66 3 . 6 60
15 . 3 2 60 0 15 . 3 2 ) 0 30 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i z z pi

c
= + =
= - + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
16

] [ 52 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 9 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
3 . 118 52 3 . 66 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim la aceast operaie va fi :
1 . 20
max
=
rec
d [mm] ;
Diametrul maxim la operaia anterioar este :
218 . 20 118 . 0 1 . 20 2
max _
= + = - + =
nom c rec fin str
A d d
se rotunjete la 3 . 20
max _
=
fin str
d [mm] ;
248 . 20 052 . 0 3 . 20
max _ min _
= = =
i fin str fin str
T d d [mm] ;
Strunjirea de finisare se va executa la cota :
0
052 . 0
3 . 20

| ;
b). Strunjire de finisare pentru cota
0
052 . 0
3 . 20

| IT 10 (operaie anterioar strunjire de
degroare IT 12)
63 =
zi
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
60 =
zi
S [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului ; [1, tabelul 4.6, pag. 218]
35 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
105 35 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
025 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
62 . 2 105 025 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag. 218
1 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 6 . 251 6 . 5 246 80 . 2 2 246
86 . 7 2 246 1 62 . 2 2 ) 60 63 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i zi zi pi

c
= + = - + =
= + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 84 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 10 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
6 . 335 84 6 . 251 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
17

Diametrul maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjirea de degroare) este :
635 . 20 335 . 0 3 . 20 2
max max
= + = - + =
p semfin fin
A d d [mm] [1, ex de calcul, pag 223]
se rotunjete la 20.7 [mm] ;
616 . 20 084 . 0 7 . 20
max min
= = =
i fin fin
T d d [mm] ;
Strunjirea de degroare se va realiza la cota :
0
084 . 0
7 . 20

| [mm]

c). Strunjire de degroare pentru diametrul de
0
084 . 0
7 . 20

| mm, IT 12
Pentru strunjirea de degroare se va calcula adaosul de prelucrare prin diferena fa de
strunjirea treptei vecine:
6 . 19 7 . 20 3 . 40 2
max max
= = = -
f sf nom pi
d d A [mm] ;
2.1.5. Calculul adaosului de prelucrare pentru diametrul
0
013 . 0
16

|
a). Rectificare IT 9 (operaia anterioar strunjiire de finisare IT 10)
30 =
z
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
0 =
z
S [ m ] dup tratamentul termic se exclude din calcul [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului ; [1, tabelul 4.6, pag. 218]
29 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
87 29 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
03 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
61 . 2 87 03 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag.218]
0 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 22 . 65 22 . 5 60
61 . 2 2 60 0 61 . 2 2 ) 0 30 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i z z pi

c
= + =
= - + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 52 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 9 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
22 . 117 52 22 . 65 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim la aceast operaie va fi :
18

16
max
=
rec
d [mm] ;
Diametrul maxim la operaia anterioar este :
117 . 16 117 . 0 16 2
max _
= + = - + =
nom c rec fin str
A d d
se rotunjete la 2 . 16
max _
=
fin str
d [mm] ;
148 . 16 052 . 0 2 . 16
max _ min _
= = =
i fin str fin str
T d d [mm] ;
Strunjirea de finisare se va executa la cota :
0
052 . 0
2 . 16

| ;
b). Strunjire de finisare pentru cota
0
052 . 0
2 . 16

| IT 10 (operaie anterioar strunjire de
degroare IT 12)
63 =
zi
R [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
60 =
zi
S [ m ] [1, tabelul 4.5, pag. 217]
5 . 1 = A
c
[ m /mm] - curbarea specific a semifabricatului [1, tabelul 4.6, pag. 218]
29 =
c
l [mm](din desenul piesei) distana de la seciunea de prelucrat pentru care se
determina curbarea pn la captul cel mai apropiat;
Curbarea local a semifabricatului va fi:
87 28 5 . 1 2 2 = - - = - A - =
c c sf
l [ m ] [1, formula 4.2, pag. 213]
025 . 0 = k - coeficient de micorare a abaterilor spaiale ; [1, tabelul 4.8, pag 219]
Valoarea abaterilor spaiale remanente :
17 . 2 87 025 . 0 = - = - =
sf
k [ m ] [1, formula 4.10, pag.218]
1 =
i
c - eroarea de verificare a semifabricatelor pe strung; [1, tabelul 1.39, pag .81]
] [ 76 . 250 76 . 4 246 38 . 2 2 246
7 . 5 2 246 1 17 . 2 2 ) 60 63 ( 2 2 ) ( 2 2
2 2 2 2
min
m
S R A
i zi zi pi

c
= + = - + =
= + = + + + = + + + = -

[1, formula 3.1, pag 194]
] [ 84 m T
i
= - toleran pentru treapta de precizie 10 ; [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Adaosul nominal pentru strunjire este :
76 . 334 84 76 . 250 2 2
min
= + = + - = -
i pi nom c
T A A [ m ] [1, ex de calcul, pag 223]
Diametrul maxim nainte de strunjirea de finisare (dup strunjirea de degroare) este :
534 . 16 334 . 0 2 . 16 2
max max
= + = - + =
p semfin fin
A d d [mm] [1, ex de calcul, pag 223]
se rotunjete la 16.6 [mm] ;
516 . 16 084 . 0 6 . 16
max min
= = =
i fin fin
T d d [mm] ;
19

Strunjirea de degroare se va realiza la cota :
0
084 . 0
6 . 16

| [mm]

c). Strunjire de degroare pentru diametrul de
0
084 . 0
6 . 16

| mm, IT 12
Pentru strunjirea de degroare se va calcula adaosul de prelucrare prin diferena fa de
strunjirea treptei vecine:
4 . 5 6 . 16 22 2
max max
= = = -
f sf nom pi
d d A [mm] ;
2.1.6. Calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafeelor frontale la cota
5 . 0
0
235
+
= L
Suprafeele frontale de capt se prelucreaz prin frezare, operaia precedent fiind
debitarea pe fierstru circular.
] [ 200
1 1
m S R
i z i z
= +

; [1, tabelul 4.11, pag. 221]
] [ 45 . 0 45 01 . 0 01 . 0
1
mm D
i
= - = - =

; [1, ex de calcul, pag 225]

Adaosul minim pentru frezarea fetelor frontale este:
] [ 3 . 1 9 . 0 4 . 0 45 . 0 2 2 . 0 2 2 ) ( 2 2
1 1 1 min
mm S R A
i i z i z i
= + = - + - = - + + - = -

;
] [ 1300 m T
i
= - treapta 14 de precizie [1, tabelul 2.15, pag. 170]
Abaterile limit la lungimea de debitare sunt:
] [ 65 . 0 ] [ 650
2
1300
2
mm m
T
A
i
i
= = = = ; [1, ex de calcul, pag 225]
Adaosul nominal este
] [ 25 . 3 65 . 0 6 . 2 65 . 0 3 . 1 2 2 2
min
mm A A A
i i nom i
= + = + - = + - = - ; [1, ex de calcul, pag
225]
Lungimea nominal pentru debitare: [1, ex de calcul, pag 225]
| | mm L
nom
25 . 238 25 . 3 235 = + = ;
- se rotunjete la | | mm L
nom
239 = ; [1, ex de calcul, pag 225]
La debitare se va respecta cota:
65 . 0
065
239
+

.
Valoarea real (recalculat) a adaosului nominal este:
] [ 4 235 239 2 mm A
nom i
= = - ;
Pentru fiecare suprafa frontal adaosul este:
] [ 2 mm A
nom i
= ;
2.1.7. Calculul adaosurilor de prelucrare la centruire
] [ 25 . 1
2
5 . 2
2
mm
d
A
p
= = = ;
20

2.2. Calculul regimurilor de achiere i a normei tehnice de timp
2.2.1. pentru strunjire
- semifabricatul este din 21MoMnCr12 calit revenit 56-58 HRC;
- prelucrarea se face pe un strung normal SN 400x1500 care are urmtoarea gam de turaii:
12, 15, 19, 24, 30, 38, 46, 58, 76, 96, 120, 150, 185, 230, 305, 380, 480, 600, 765, 955, 1200,
1500; [2, tabelul 10.1, pag 264]
- pentru degroare se folosesc plcue din carburi metalice de forma rombic cu unghiul la
vrf de
0
45 (P20);
- pentru finisare se aleg plcue din carburi metalice P10;
a). strunjire de degroare
0
1 . 0
36

| (faza 1);
# Calculul regimului de achiere
] [ 3 . 4 2 mm A
nom pi
= - - adaosul de prelucrare;
] [ 15 . 2
2
3 . 4
2
2
mm
A
t
pi
= =
-
= - adncimea de achiere; [2, formula 4.4, pag 57]
Cod suport: DSBNR2525M15 [3, pag. A116]
Cod plcu: CNMG120416PM4225 [3, pag. A20]
[min] 90 = T - durabilitatea sculei achietoare; [2, tabelul 9.10, pag 161]
] / [ 4 . 0 rot mm s = - avansul; [3, pag. A362]
min] / [ 345 m v = - viteza de achiere; [3, pag. B122]
min] / [ 37 . 2440
45
345 1000 1000
rot
D
v
n =
-
-
=
-
-
=
t t
; [2, formula 4.5., pag. 57]
- din caracteristica mainii unelte se alege:
min] / [ 1500 rot n
r
= ; [2, tabelul 10.1, pag. 264]
- se recalculeaz viteza real de achiere:
min] / [ 05 . 212
1000
1500 45
1000
m
n D
v
r
r
=
- -
=
- -
=
t t
; [2, formula 4.6., pag. 58]
- verificarea puterii motorului electric:
- componenta principal a fortei de achiere: ] [ 160 daN P
z
= ; [2, tabelul 9.25, pag. 174]
- puterea real: ] [ 06 . 7
8 . 0 6000
05 . 212 160
6000
kW
v P
P
r z
r
=
-
-
=
-
-
=
q
; [2, formula 4.7, pag. 58]
- puterea motorului electric: ] [ 5 . 7 kW P
m
= ;
- randamentul motorului electric: 8 . 0 = q ;
21

< < 5 . 7 06 . 7
m r
P P prelucrarea se poate executa pe maina unealt aleas;
# Calculul normei tehnice de timp
- timpul de baz: [min]
2 1
i
n s
l l l
T
b
-
-
+ +
= ; [2, formula 4.8, pag. 58]
Unde: ] [ 7
2
mm
d D
l =

= ; [2, formula 4.9, pag. 59]

] [ 4 . 3 25 . 1
45
15 . 2
) 2 5 . 0 (
0
1
mm
tg tg
t
l = + = + =
_
; [2, formula 4.10, pag. 58]
] [ 5 0
2
mm l = ; [2, tabelul 12.1, pag. 345]
] / [ 4 . 0 rot mm s = ;
min] / [ 1500 rot n = ;
] [ 5 . 1 mm t = ;
treceri i
t
A
i
p
2 43 . 1
5 . 1
15 . 2
= = = = ;
[min] 043 . 0 2
1500 4 . 0
5 . 2 4 . 3 7
= -
-
+ +
=
b
T ;
- timpul de pregtire-ncheire: [min] 9 =
pi
T ; [2, tabelul 12.6, pag. 362]
- timpul ajuttor:
3 2 1 a a a a
t t t T + + = ;
unde: [min] 23 . 0
1
=
a
t - timp ajuttor pt comanda mainii; [2, tabelul 12.21, pag.361]
[min] 05 . 0
2
=
a
t - timp ajuttor legat de faz; [2, tabelul 12.22, pag. 362]
[min] 21 . 0
3
=
a
t - timp ajuttor pentru masurtori de control [2,tabelul 12.24, pag.357]
[min] 49 . 0 21 . 0 05 . 0 23 . 0
3 2 1
= + + = + + =
a a a a
t t t T ;
- timp de deservire tehnic:
[min] 00086 . 0 % 2 043 . 0 % 2 = - = - =
b dt
T T [2, tabelul 12.26, pag.362]
- timp de deservire organizatoric:
[min] 0053 . 0 % 1 ) 49 . 0 043 . 0 ( % 1 ) ( = - + = - + =
a b do
T T T ; [2, tabelul 12.26,pag.362]
- timp de odihn i necesiti fireti:
[min] 018 . 0 % 5 . 3 ) 49 . 0 043 . 0 ( % 5 . 3 ) ( = - + = - + =
a b on
T T T ; [2, tabelul 12.27,pag.365]



22

b). strunjire de finisare 35 | (faza 2);
# Calculul regimului de achiere
Cod suport: PCLNR2525M12 [3, pag. A116]
Cod plcu: CNMG120408PM4225 [3, pag. A20]
[min] 90 = T - durabilitatea sculei achietoare; [2, tabelul 9.10, pag 161]
] / [ 25 . 0 rot mm s = - avansul; [3, pag. A362]
min] / [ 290 m v = - viteza de achiere; [3, pag. B122]
min] / [ 46 . 2251
41
290 1000 1000
rot
D
v
n =
-
-
=
-
-
=
t t
; [2, formula 4.5., pag. 57]
- din caracteristica mainii unelte se alege:
min] / [ 1500 rot n
r
= ; [2, tabelul 10.1, pag. 264]
- se recalculeaz viteza real de achiere:
min] / [ 20 . 193
1000
1500 41
1000
m
n D
v
r
r
=
- -
=
- -
=
t t
; [2, formula 4.6., pag. 58]
- verificarea puterii motorului electric:
- componenta principal a fortei de achiere: ] [ 30 daN P
z
= ; [2, tabelul 9.15, pag. 166]
- puterea real: ] [ 20 . 1
8 . 0 6000
20 . 193 30
6000
kW
v P
P
r z
r
=
-
-
=
-
-
=
q
; [2, tabelul 9.25, pag. 174]
- puterea motorului electric: ] [ 5 . 7 kW P
m
= ;
- randamentul motorului electric: 8 . 0 = q ;
< < 5 . 7 20 . 1
m r
P P prelucrarea se poate executa pe maina unealt aleas;
# Calculul normei tehnice de timp
- timpul de baz: [min]
2 1
i
n s
l l l
T
b
-
-
+ +
= ;
Unde: ] [ 7
2
mm
d D
l =

= ; [2, formula 4.9, pag. 59]

] [ 75 . 1 25 . 1
45
5 . 0
) 2 5 . 0 (
0
1
mm
tg tg
t
l = + = + =
_
; [2, formula 4.10, pag. 58]
] [ 5 0
2
mm l = ; [2, tabelul 12.1, pag. 345]
] / [ 25 . 0 rot mm s = ;
min] / [ 1500 rot n = ;
] [ 5 . 1 mm t = ;
23

[min] 06 . 0 2
1500 25 . 0
5 . 2 75 . 1 7
= -
-
+ +
=
b
T ;
- timpul ajuttor:
3 2 1 a a a a
t t t T + + = ;
unde: [min] 23 . 0
1
=
a
t - timp ajuttor pt comanda mainii; [2, tabelul 12.21, pag.
361] [min] 05 . 0
2
=
a
t - timp ajuttor legat de faz; [2, tabelul 12.22, pag. 362]
[min] 21 . 0
3
=
a
t - timp ajuttor pentru masurtori de control [2, tabelul 12.24, pag.
357]
c). strunjire de degroare
0
04 . 0
25

| (faza 3);
# Calculul regimului de achiere
] [ 4 . 19 2 mm A
nom pi
= - - adaosul de prelucrare;
] [ 7 . 9
2
4 . 19
2
2
mm
A
t
nom pi
= =
-
= - adncimea de achiere; [2, formula 4.4, pag 57]
Cod suport: DSBNR2525M15 [3, pag. A116]
Cod plcu: CNMG120416PM4225 [3, pag. A20]
[min] 90 = T - durabilitatea sculei achietoare; [2, tabelul 9.10, pag 161]
] / [ 4 . 0 rot mm s = - avansul; [3, pag. A362]
min] / [ 345 m v = - viteza de achiere; [3, pag. B122]
min] / [ 91 . 5330
6 . 20
345 1000 1000
rot
D
v
n =
-
-
=
-
-
=
t t
; [2, formula 4.5., pag. 57]
- din caracteristica mainii unelte se alege:
min] / [ 1500 rot n
r
= ; [2, tabelul 10.1, pag. 264]
- se recalculeaz viteza real de achiere:
min] / [ 07 . 97
1000
1500 6 . 20
1000
m
n D
v
r
r
=
- -
=
- -
=
t t
; [2, formula 4.6., pag. 58]
- verificarea puterii motorului electric:
- componenta principal a fortei de achiere: ] [ 61 . 131 daN P
z
= se recorecteaz cu coeficentul
22 . 1 =
p
k n funcie de rezistena oelului;
] [ 5 . 160 22 . 1 61 . 131 daN P
c z
= - = [2, tabelul 9.15, pag. 166]
- puterea real: ] [ 24 . 3
8 . 0 6000
07 . 97 5 . 160
6000
kW
v P
P
r c z
r
=
-
-
=
-
-
=
q
; [2, formula 4.7, pag. 58]
- puterea motorului electric: ] [ 5 . 7 kW P
m
= ;
24

- randamentul motorului electric: 8 . 0 = q ;
< < 5 . 7 24 . 3
m r
P P prelucrarea se poate executa pe maina unealt aleas;

# Calculul normei tehnice de timp
- timpul de baz: [min]
2 1
i
n s
l l l
T
b
-
-
+ +
= ; [2, formula 4.9, pag. 59]
Unde: ] [ 22
2
mm
d D
l =

= ;
] [ 6 . 13 25 . 1
45
35 . 12
) 2 5 . 0 (
0
1
mm
tg tg
t
l = + = + =
_
; [2, formula 4.10, pag. 58]
] [ 5 0
2
mm l = ; [2, tabelul 12.1, pag. 345]
] / [ 4 . 0 rot mm s = ;
min] / [ 1500 rot n = ;
] [ 5 . 1 mm t = ;
treceri i
t
A
i
p
7 46 . 6
5 . 1
7 . 9
= = = = ;
[min] 037 . 0 7
1500 4 . 0
5 . 2 6 . 13 22
= -
-
+ +
=
b
T ;
- timpul ajuttor:
3 2 1 a a a a
t t t T + + = ;
unde: [min] 23 . 0
1
=
a
t - timp ajuttor pt comanda mainii; [2, tabelul 12.21, pag.
361] [min] 05 . 0
2
=
a
t - timp ajuttor legat de faz; [2, tabelul 12.22, pag. 362]
[min] 21 . 0
3
=
a
t - timp ajuttor pentru masurtori de control[2, tabelul 12.24, pag.
357]
[min] 49 . 0 21 . 0 05 . 0 23 . 0
3 2 1
= + + = + + =
a a a a
t t t T ;
- timp de deservire tehnic:
[min] 00075 . 0 % 2 37 . 00 % 2 = - = - =
b dt
T T [2, tabelul 12.6, pag. 362]
- timp de deservire organizatoric:
[min] 0052 . 0 % 1 ) 49 . 0 037 . 0 ( % 1 ) ( = - + = - + =
a b do
T T T ; [2, tabelul 12.26, pag.
362]
- timp de odihn i necesiti fireti:
[min] 018 . 0 % 5 . 3 ) 49 . 0 037 . 0 ( % 5 . 3 ) ( = - + = - + =
a b on
T T T ; [2, tabelul 12.27, pag.
365]
25

d). strunjire de finisare
0
052 . 0
2 . 23

| (faza 4);
# Calculul regimului de achiere
] [ 4 . 0 2 . 20 6 . 20 2 mm A
nom pi
= = - - adaosul de prelucrare;
] [ 2
2
4
2
2
mm
A
t
nom pi
= =
-
= - adncimea de achiere;
Cod suport: PCLNR2525M12 [3, pag. A116]
Cod plcu: CNMG120408PM4225 [3, pag. A20]
[min] 90 = T - durabilitatea sculei achietoare; [2, tabelul 9.10, pag 161]
] / [ 25 . 0 rot mm s = - avansul; [3, pag. A362]
min] / [ 290 m v = - viteza de achiere; [3, pag. B122]
min] / [ 79 . 4569
2 . 20
290 1000 1000
rot
D
v
n =
-
-
=
-
-
=
t t
; [2, formula 4.5., pag. 57]
- din caracteristica mainii unelte se alege:
min] / [ 1500 rot n
r
= ; [2, tabelul 10.1, pag. 264]
- se recalculeaz viteza real de achiere:
min] / [ 19 . 95
1000
1500 2 . 20
1000
m
n D
v
r
r
=
- -
=
- -
=
t t
; [2, formula 4.6., pag. 58]
- verificarea puterii motorului electric:
- componenta principal a fortei de achiere: ] [ 4 . 10 daN P
z
= se recorecteaz cu coeficentul
22 . 1 =
p
k n funcie de rezistena oelului;
] [ 68 . 12 22 . 1 4 . 10 daN P
c z
= - = [2, tabelul 9.15, pag. 166]
- puterea real: ] [ 25 . 0
8 . 0 6000
19 . 95 68 . 12
6000
kW
v P
P
r c z
r
=
-
-
=
-
-
=
q
; [2, formula 4.7, pag. 58]
- puterea motorului electric: ] [ 5 . 7 kW P
m
= ;
- randamentul motorului electric: 8 . 0 = q ;
< < 5 . 7 25 . 0
m r
P P prelucrarea se poate executa pe maina unealt aleas;

# Calculul normei tehnice de timp
- timpul de baz: [min]
3 2 1
i
n s
l l l l
T
b
-
-
+ + +
= ; [2, formula 4.9, pag. 59]
Unde: ] [ 22
2
mm
d D
l =

= ;
26

] [ 35 . 1 25 . 1
45
1 . 0
) 2 5 . 0 (
0
1
mm
tg tg
t
l = + = + =
_
; [2, formula 4.10, pag. 58]
] [ 5 0
2
mm l = ; [2, tabelul 12.1, pag. 345]
] / [ 25 . 0 rot mm s = ;
min] / [ 1500 rot n = ;
] [ 5 . 1 mm t = ;
treceri i
t
A
i
p
2 2
2
4 . 0
= = = =
[min] 016 . 0 2
1500 25 . 0
5 . 2 35 . 1 22
= -
-
+ +
=
b
T ;
- timpul ajuttor:
3 2 1 a a a a
t t t T + + = ;
unde: [min] 23 . 0
1
=
a
t - timp ajuttor pt comanda mainii; [2, tabelul 12.21, pag.
361] [min] 05 . 0
2
=
a
t - timp ajuttor legat de faz; [2, tabelul 12.22, pag. 362]
[min] 21 . 0
3
=
a
t - timp ajuttor pentru masurtori de control[2, tabelul 12.24, pag.
357]
[min] 49 . 0 21 . 0 05 . 0 23 . 0
3 2 1
= + + = + + =
a a a a
t t t T ;
- timp de deservire tehnic:
[min] 0032 . 0 % 2 016 . 0 % 2 = - = - =
b dt
T T [2, tabelul 12.6, pag. 362]
- timp de deservire organizatoric:
[min] 0038 . 0 % 1 ) 49 . 0 016 . 0 ( % 1 ) ( = - + = - + =
a b do
T T T ;
- timp de odihn i necesiti fireti:
[min] 0133 . 0 % 5 . 3 ) 49 . 0 016 . 0 ( % 5 . 3 ) ( = - + = - + =
a b on
T T T ;
Timpul unitar pe operaie se determin prin nsumare timpilor celor 4 faze ale operaiei:
pd at do dt a b u
T T T T T T T + + + + + =

;
unde: [min] 29 . 0 =
pd
T - timpul de prindere i desprindere a semifabricatului;
[min] 54 . 0 016 . 0 037 . 0 06 . 0 43 . 0
4 3 2 1
= + + + = + + + =
b b b b b
T T T T T ;
[min] 77 . 0 22 . 0 22 . 0 05 . 0 28 . 0
4 3 2 1
= + + + = + + + =
a a a a a
T T T T T ;
[min] 0184 . 0 0032 . 0 0128 . 0 00108 . 0 0014 . 0
4 3 2 1
= + + + = + + + =
dt dt dt dt dt
T T T T T ;
[min] 0169 . 0 0038 . 0 0086 . 0 00104 . 0 0035 . 0
4 3 2 1
= + + + = + + + =
do do do do do
T T T T T ;
[min] 0589 . 0 0133 . 0 030 . 0 00364 . 0 012 . 0
4 3 2 1
= + + + = + + + =
on on on on on
T T T T T ;
27

[min] 30 . 1 29 . 0 0589 . 0 0169 . 0 0184 . 0 77 . 0 54 . 0 = + + + + + =
u
T ;
Timpul normat pe operaie este:
[min] 3045 . 1
2000
9
3 . 1 = + = + =
n
T
T T
pi
u n
;
unde: [min] 9 =
pi
T - timpul de pregtire-ncheiere;
] [ 2000 buc n = - nr de buci din lot;
2.2.2. pentru centruire
- centruirea se realizeaz pe o main de gurit cu coloan G6 cu caracteristicile principale
6 . 0 , 6 = = N D i turaia axului principal cu urmtoarele valori: 1600, 2300, 4000, 4700,
6300, 10000 [2, tabelul 10.3, pag. 273]
- alegerea sculei achietoare (SANDVIK-COROMANT):
R840-0250-50-A0B [3, pag. E7]
- cod suport: C3-391.HMD-06 049 [3, pag. G75]
Alegerea regimului de achiere:
- adncimea de achiere este dat de adncimea de prelucrare pe raz:
] [ 25 . 1
2
5 . 2
2
mm
d
A t
p
= = = = ; [2, formula 5.20, pag. 76]
- avansul: ] / [ 05 . 0 rot mm s = ; [3, pag. E68]
- datorit faptului c avansul se realizeaz normal pe maina de gurit G6, nu este necesar
corecia avansului;
- viteza de achiere: min] / [ 80 m v = ; [3, pag. E68]
- turaia sculei achietoare: min] / [ 91 . 10185
5 . 2
80 1000 1000
rot
d
v
n =
-
-
=
-
-
=
t t
;
[2, formula 5.21, pag. 77]
- din caracteristica mainii-unelte se alege min] / [ 2300 rot n
r
= ; [2, tabelul 10.3, pag. 273]
- viteza de achiere real va fi: min] / [ 06 . 18
1000
2300 5 . 2
1000
m
n d
v
r
r
=
- -
=
- -
=
t t
;
[2, formula 5.21, pag. 77]

Stabilirea normei tehnice de timp
- se alge timpul operativ n funcie de diametrul sculei
[min] 81 . 0 =
op
T ; [2, tabelul 11.53,pag.319]
- se mai aleg urmtorii timpi:
28

- [min] 8 =
pi
T ; [2, tabelul 11.81, pag.343]
- timpul de deservire: [min] 064 . 0 % 81 . 0 % 8 = - = - = b T T
op d
;
- timpul de odihn i necesiti fireti: [min] 0064 . 0 % 8 81 . 0 % 8 = - = - =
on on
T T ;
- timpul normat pe operaie
[min] 942 . 0
2000
8
064 . 0 064 . 0 81 . 0
2000
= + + + = + + + =
pi
on d op n
T
T T T T
[2, formula 5.23, pag. 77]

2.2.3. pentru frezarea frontal si pana
- adncimea de achiere: ] [ 1 mm t = ;
- frezarea se face pe main de frezat universal FU1 1250x325, echipat cu cap vertical, care
are caracteristicile principale 5 . 7 , 400 , 320 1250 = = = N L x S , turaia axului pirncipal 30,
37.5, 47.5, 60, 75, 95, 118, 150, 190, 235, 300, 375, 475, 600, 750, 950, 1180, 1500 i
avansul mesei 19, 23.5, 30, 37.5, 60, 75, 95, 118, 150, 190, 235, 300, 375, 475, 600, 750,
950;
[2, tabelul 10.1, pag. 222]
- materialul piesei 21MoMnCr12 cu ] / [ 65
2
mm daN
r
= o ;
- lungimea de frezat: ] [ 37 . 141 45 mm d L = - = - = t t ;
- alegerea plcuei: R390-11 T3 08M-PM; [3, pag. D48]
- alegera suportului: R390-040C6-11M080; [3, pag. D42]
- nr de dini: ] int [ 4 i d z = ;
- avansul pe dinte: ] int / [ 10 . 0 e d mm s
d
= ; [2, formula 4.9, pag. 26]
- durabilitatea sculei: [min] 180 =
ex
T ; [2, tabelul 9.26, pag. 100]
- viteza de achiere: min] / [ 360 m v = ; [2, tabelul 9.37, pag. 107]
- coeficieni pentru corectarea vitezei de achiere:
81 . 0 =
vD
k - n funcie de diametrul frezei;
10 . 1 =
vB
k - n funcie de limea de frezat; [2, tabelul 9.37, pag. 310]
05 . 1 =
vZ
k - n funcie de numrul de dini;
06 . 1 =
vT
k - n funcie de durabilitatea frezei;
79 . 0 =
v
k - n funcie de materialul semifabricatului;
85 . 0 =
vS
k - in funcie de starea materialului semifabricatului;
29

- viteza de achiere corectat:
min] / [ 39 . 215
85 . 0 79 . 0 06 . 1 05 . 1 10 . 1 81 . 0 360
m
k k k k k k v v
vS v vT vZ vB D v cor
=
= - - - - - - = - - - - - - =
;
- turaia frezei: min] / [ 57 . 1523
45
39 . 215 1000 1000
rot
D
v
n
cor
=
-
-
=
-
-
=
t t
;
[2, formula 4.10, pag. 28]
- din caracteristica mainii alegem min] / [ 1500 rot n
r
= ; [2. tabelul 10.1, pag 412]
- viteza real de achiere va fi: min] / [ 64 . 169
1000
1200 45
1000
m
n D
v
r
r
=
- -
=
- -
=
t t
;
- viteza de avans: min] / [ 480 1200 4 1 . 0 m n z s v
r d s
= - - = - - = ;
- din caracteristica mainii alegem: min] / [ 450 m v
r s
= ; [2. tabelul 10.1, pag 222]
- verificarea puterii consumate la achiere:
] [ 05 . 7 85 . 0 3 . 8 kW P
c
= - = ;
- din caracteristica mainii-unelte ] [ 5 . 7 kW P
m
= ;
< < 5 . 7 05 . 7
m c
P P prelucrarea se poate executa pe aceast main;
Stabilirea normei tehnice de timp
- timpul de baz: [min]
2 1
i
v
l l l
T
s
b
-
+ +
= ;
unde: 37 . 141 = l ;
] [ 15
1
mm l = ; [2, tabelul 12.22, pag 345]
] [ 80
2
mm l = ;
] [ 2 treceri i = ;
[min] 05 . 1 2
450
80 15 37 . 141
= -
+ +
=
b
T ;
- timpi ajuttori:
[min] 03 . 0 '
1
=
a
t ; [2, tabelul 12.14, pag 353]
[min] 07 . 0 ' '
1
=
a
t ; [2, tabelul 12.21, pag
360]
[min] 02 . 0
2
=
a
t ; [2, tabelul 12.30, pag 375]
[min] 15 . 0
3
=
a
t ; [2, tabelul 12.31, pag
375]
30

[min] 016 . 0
4
=
a
t ; [2, tabelul 12.32, pag
376]
- timpul ajuttor: [min] 43 . 0 016 . 0 015 02 . 0 07 . 03 . 0 ' ' '
4 3 2 1 1
= + + + + = + + + + =
a a a a a a
t t t t t T ;
- timpul de deservire tehnic: [min] 057 . 0 % 5 . 5 05 . 1 % 5 . 5 = - = - =
b dt
T T ;
- timpul de deservire organizatoric:
[min] 017 . 0 % 2 . 1 ) 43 . 0 05 . 1 ( % 2 . 1 ) ( = - + = - + =
a b do
T T T ;
- timpul de odihn i necesiti fireti:
[min] 04 . 0 % 3 ) 43 . 0 05 . 1 ( % 3 ) ( = - + = - + =
a b on
T T T ;
- timpul de pregtire-ncheiere: [min] 5 . 29 9 5 . 2 18 = + + =
pi
T ; [2, tabelul 12.11, pag 351]
- timpul normat este:
[min] 49 . 0
2000
5 . 29
016 . 0 0054 . 0 0015 . 0 43 . 0 05 . 1 = + + + + + = + + + + + =
n
T
T T T T T T
pi
on do dt a b n

[2, formula 4.19, pag 29]

2.2.4. pentru rectificare
- prelucrarea se realizeaz pe o main de rectificat exterior tip W.M.W. cu distana ntre
vrfuri de 450 [mm], nalimea vrfurilor de 85 [mm], diametrul pietrei de 300 [mm],
numrul de rotaii al piesei 62.5 125; [2, tabelul 10.11, pag 228]
- materialul de prelucrat este 21MoMnCr12 cu ] / [ 65
2
mm daN
r
= o , lungimea de prelucrat
] [ 96 mm l = , lungimea piesei ] [ 235 mm L = i rugozitatea suprafeei prelucrate
] [ 8 . 0 m R
a
= ;
- prelucrarea se face cu avans longitudinal;
- alegem o piatr de rectificat cilindric plan cu dimensiunile 300x40x75 [mm];
- alegem: - material abraziv:
n
E ;
- granulaie:40; [2, tabelul 9.142, pag 182]
- duritate: I ;
- liant: C;
- stabilirea adaosului de prelucrare: ] [ 20 . 0 2 mm A
nom pi
= - ; [2, tabelul 9.6, pag 81]
- durabilitatea sculei: [min] 5 = T ; [2, tabelul 9.145, pag 183]
- adncimea de achiere: ] / [ 025 . 0 trecere mm t = ; [2, tabelul 9.148, pag 429]
31

- numrul de treceri: ] [ 4
025 . 0 2
20 . 0
2
2
treceri
t
A
i
nom pi
=
-
=
-
= ; [2, formula 5.1, pag 53]
- avansul longitudinal: ] / [ 20 40 5 . 0 5 . 0 rot mm B s
l
= - = - = ; [2, tabelul 9.148, pag 184]
- viteza de achiere: ] / [ 30 s m v = [2, tabelul 9.152, pag 186]
- turaia discului abraziv: min] / [ 1910
300
30 60000 60000
rot
D
v
n =
-
-
=
-
-
=
t t
;
[2, formula 5.2, pag 53]
- din caracteristica mainii alegem: min] / [ 2040 rot n
r
= ; [2, tabelul 10.11, pag 228]
- viteza real de achiere: ] / [ 04 . 32
60000
2040 300
60000
s m
n D
v
r
=
- -
=
- -
=
t t
;
[2, formula 5.3, pag 53]
- viteza de avans: min] / [ 10 m v
s
= se alege n funcie de: [2, tabelul 9.152, pag 186]
- avansul de ptrundere: ] / [ 025 . 0 trecere mm s
p
= ;
- avansul lonitudinal: B s
l
- = 5 . 0 ;
- diametrul de rectificat: ] [ 25 mm D
mediu
= ;
- min] / [ 82 . 203
25
10 1000 1000
rot
d
v
n
s
p
=
-
-
=
-
-
=
t t
; [2, formula 5.4, pag 53]
- din caracteristica mainii-unealt se alege min] / [ 250 rot n
r p
= ; [2, tabelul 10.12, pag 228]
- viteza longitudinal a mesei: min] / [ 5000 250 20 mm n s v
r p l l
= - = - = ;
[2, formula 5.6, pag 53]
- viteza longitudinal calculat se poate realiza pe maina-unealt aleas care permite reglarea
continu a vitezei mesei n limitele min] / [ 7 0 m ;
- verificarea puterii n funcie de: - min] / [ 62 . 19 m v
s
= ;
- ] / [ 20 rot mm s
l
= ;
- ] / [ 025 . 0 trecere mm s
p
= ;
se alege puterea efectiv ] [ 1 . 5 kW P
e
= care se corecteaz cu coeficienii
- 8 . 0
1
= k - n funcie de limea i duritatea piesei [2, tabelul 9.154, pag 228]
- 8 . 0
2
= k - n funcie de diametrul de rectificat;
] [ 26 . 3 8 . 0 8 . 0 1 . 5
2 1
kW k k P P
e r
= - - = - - = ; [2, formula 5.7, pag 54]
- piesa se poate prelucra pe maina-unealt aleas cu urmtorii parametri ai regiumului de
achiere: - adncime de achiere: ] / [ 025 . 0 rot mm t = ;
32

- numrul de treceri: ] [ 4 treceri i = ;
- viteza de achiere a discului abraziv: ] / [ 04 . 32 s m v
r
= ;
- avans longitudinal: ] / [ 20 rot mm s
l
= ;
- turaia discului abraziv: min] / [ 2040 rot n
r
= ;
- viteza de avans circular a piesei: min] / [ 62 . 19 m v
s
= ;
- turaia piesei: min] / [ 250 rot n
r p
= ;
- viteza longitudinal a mesei: min] / [ 5 m v
l
= ;
- puterea efectiv: ] [ 26 . 3 kW P
r
= ;

Stabilirea normei tehnice de timp
- timpul de baz: [min] k
t
h
n s
L
T
p l
b
- -
-
= ; [2, formula 5.10, pag 55]
unde: ] [ 244 40 3 . 0 252 ) 4 . 0 2 . 0 ( mm B l L = - = - = ; [2, tabelul 12.75, pag 408]
] [ 252 mm l = ;
] [ 40 mm B = ;
] [ 10 . 0
2
20 . 0
mm
z
A
h
p
= = = - avans de prelucrare pe raz;
] / [ 025 . 0 trecere mm t = - adncimea de achiere;
4 . 1 = k [2, tabelul 12.75, pag 408]
[min] 27 . 0 4 . 1
025 . 0
10 . 0
250 20
244
= - -
-
=
b
T ;
- timpi ajuttori:
[min] 20 . 0
1
=
a
t - pentru prinderea/desprinderea piesei; [2, tabelul 12.79, pag 411]
[min] 04 . 0
2
=
a
t - pentru apropierea sculei de pies; [2, tabelul 12.82, pag 415]
[min] 03 . 0
3
=
a
t - pentru cuplarea avansului longitudinal; [2, tabelul 12.82, pag 415]
[min] 03 . 0 '
3
=
a
t - pentru cuplarea turaiei piesei; [2, tabelul 12.82, pag 415]
[min] 37 . 0
4
=
a
t - pentru msurtori i control; [2, tabelul 12.83, pag 417]
- timpul ajuttor:
[min] 64 . 0 37 . 0 03 . 0 03 . 0 04 . 0 20 . 0 '
4 3 3 2 1
= + + + + = + + + + =
a a a a a a
t t t t t T ;
- timpul de deservire tehnico-organizatoric:
33

[min] 283 . 0
100
5 . 1 ) 84 . 0 98 . 0 (
100
98 . 0 3 . 1
100
5 . 1 ) (
1
=
- +
+
-
=
- +
+
-
= + =
a b
ec
b dt
do dt d
T T
T
t t
T T T ;
[2, tabelul 12.84, pag 417]
- timpul de odihn i necesiti fireti:
[min] 026 . 0 % 3 ) 64 . 0 27 . 0 ( % 3 ) ( = - + = - + =
a b on
T T T ;
- timpul de pregtire-ncheiere: [min] 17 7 10
2 1
= + = + =
pi pi pi
t t T ; [2, tabelul 12.86, pag 418]
unde: [min] 7
1
=
pi
t - timp de pregtire/ncheiere pentru prinderea ntre vrfuri
[min] 10
2
=
pi
t - timp pentru primire/predare documente i SDV-uri;
- timpul normat este:
[min] 09 . 1
2000
17
026 . 0 283 . 0 64 . 0 27 . 0 = + + + + = + + + + =
n
T
T T T T T
pi
on d a b n