P. 1
Jocul de Roluri

Jocul de Roluri

|Views: 9|Likes:
Published by Petru Ionascu
role playing
role playing

More info:

Published by: Petru Ionascu on Jun 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2014

pdf

text

original

DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret. respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat. ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii. ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate.scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale. măsura în care se identifică cu el.  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei. El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit. cunoscând înclinaţiile copiilor. învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine.  învăţătorul este cel care proiectează. conflictele care pot apărea între interpreţi etc. Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important.  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. aptitudinile şi preferinţele participanţilor. Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă. să se discute cazuri asemănătoare. 2 . ♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol. participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare.  înainte de derularea jocului de rol. ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri. este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup). însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile. modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit.

D. observatorii) etc. observatorii). să adopte strategii diverse.Almaş (Mircea cel Bătrân. de P. le-am comunicat scopul competiţiei. 2. jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri. conduitelor şi comportamentelor. Mitruţ. Exemple: 3 . flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. “Condeiele lui Vodă”. tătarii. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. Mircea cel Bătrân. de învingere a unui adversar real sau imaginar. desigur respectând regulile jocului. regele macedonean şi Murceneu. Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă. “Stejarul din Borzeşti” de E. Baiazid. moldovenii. Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. să identifice soluţii optime. În elaborarea strategiilor de lucru proprii. de D. Comes şi Brazdă. în sala festivă în prezenţa părinţilor. participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric.Camilar (Ştefăniţă.Eminescu (solul. În cadrul acestui tip de joc. Stroe. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. care au constat în simularea obţinerii unor performanţe. le-am distribuit status-urile şi rolurile. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă. la grădiniţa din apropierea şcolii. În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor). observatorii). Exemple: “Darurile”.Popescu (Lisimach. solii regelui geto-dacilor – Dromichete. “Scrisoarea III” de M.

Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. Apollodor din Damasc”.E. 3. le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. ei fiind “constructorii”. hărţi şi imagini de pe Columnă. scene din luptele dintre daci şi romani. În dreptul monumentului “ghidul” M. “Vizitatorii” au venit cu întrebări.a. Decebal. Astfel. Apollodor. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”. b. i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”. la vizitarea “Grupului statuar Horia. cât şi pe cei din grădiniţă. termele.simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii. i-am distribuit elevei M. materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). Pentru aceasta.E. În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. temple pentru zei. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure. iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce. Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. 4 . din timp rolul de “ghid”. un altul a fost Apollodor. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a. Cloşca şi Crişan”. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni). proporţiile (15 m înălţime). care se află în apropierea şcolii. texte literare despre aceste personalităţi. Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian. “Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş. realizând astfel un mic muzeu. ajutaţi şi de cei mici. autorul (sculptorul Ion Vlasiu). construcţii din marele For al lui Traian. şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974). De exemplu.

comportamentelor şi achiziţiilor. 1998. 2. “obligaţii de rol” etc. Copilul şi jocul. f. Metode de învăţământ.. a învăţătorilor. Bucureşti. Bucureşti.. Arta şi ştiinţa educaţiei.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”. Bucureşti. C. I. I. “actor”. 1995.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat. întrucât solicită din partea noastră. Editura Didactică şi Pedagogică. “comportament de rol”. Editura Didactică şi Pedagogică.  am întâlnit elevi timizi. atitudinilor şi comportamentelor. corectă şi rapidă formare a convingerilor.  interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor.  această metodă ne-a permis o mai eficientă. dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora. 3. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv.  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol. Cerghit. 5 .a. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră). unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor. “parteneri de rol”..  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. Bârzea. Editura Didactică şi Pedagogică. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective. Chateau. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei. pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi). “status”. afectiv şi motric-acţional.

6 .. Editura Dacia. Radu. Didactica modernă.. Educaţia la frontiera dintre milenii.. G.4.. 2001 6. 1998. P.). Ionescu. Educaţia noastră cea de toate zilele. D. Drăgan. Mărgineanţu. I. 5. Editura Politică. Văideanu. Timişoara. M.. 1992. Cluj. Bucureşti. Petroman. (coord. Editura Eurolit.. I.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->