DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

aptitudinile şi preferinţele participanţilor. 2 .  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor. La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol. modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit. distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine. este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup). ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate.scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale. Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă. însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit. ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii. respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat.  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare. conflictele care pot apărea între interpreţi etc. să se discute cazuri asemănătoare. prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret. ♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei.  învăţătorul este cel care proiectează. măsura în care se identifică cu el. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri. Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important. învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile.  înainte de derularea jocului de rol. cunoscând înclinaţiile copiilor.

“Condeiele lui Vodă”. le-am distribuit status-urile şi rolurile. 2. solii regelui geto-dacilor – Dromichete. În cadrul acestui tip de joc. Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc. iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile.Almaş (Mircea cel Bătrân. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. “Scrisoarea III” de M.Camilar (Ştefăniţă. Mircea cel Bătrân. “Stejarul din Borzeşti” de E. desigur respectând regulile jocului. flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). de învingere a unui adversar real sau imaginar. Comes şi Brazdă. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri.D. Mitruţ. Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. Baiazid. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. observatorii). să identifice soluţii optime. să adopte strategii diverse. Stroe. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă. participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric. observatorii). Exemple: 3 . moldovenii. În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1. În elaborarea strategiilor de lucru proprii.Eminescu (solul. prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. de D. jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor). conduitelor şi comportamentelor. le-am comunicat scopul competiţiei.Popescu (Lisimach. în sala festivă în prezenţa părinţilor. Exemple: “Darurile”. care au constat în simularea obţinerii unor performanţe. de P. la grădiniţa din apropierea şcolii. observatorii) etc. tătarii. regele macedonean şi Murceneu.

i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”. “Vizitatorii” au venit cu întrebări. construcţii din marele For al lui Traian. i-am distribuit elevei M. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”.a. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure. Apollodor din Damasc”. De exemplu.simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii. le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce. Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. 3. Apollodor. care se află în apropierea şcolii. hărţi şi imagini de pe Columnă. ajutaţi şi de cei mici. Decebal. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi. ei fiind “constructorii”. proporţiile (15 m înălţime). În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. “Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş. iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. texte literare despre aceste personalităţi. Pentru aceasta. scene din luptele dintre daci şi romani.E. b. Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974). Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. cât şi pe cei din grădiniţă. temple pentru zei. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni). materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. termele. 4 . la vizitarea “Grupului statuar Horia. În dreptul monumentului “ghidul” M. şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. realizând astfel un mic muzeu. un altul a fost Apollodor. Cloşca şi Crişan”. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian. autorul (sculptorul Ion Vlasiu). din timp rolul de “ghid”.E. Astfel.

. vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv.a. 3. Bucureşti. Chateau.  interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor. Editura Didactică şi Pedagogică.  am întâlnit elevi timizi. a învăţătorilor.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. Editura Didactică şi Pedagogică. 2. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor.. pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi). dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora. “status”. Arta şi ştiinţa educaţiei. 5 . “obligaţii de rol” etc.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”. “actor”. Cerghit.  această metodă ne-a permis o mai eficientă.  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. întrucât solicită din partea noastră. atitudinilor şi comportamentelor. Metode de învăţământ. Editura Didactică şi Pedagogică. I. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei.  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol. I. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Bucureşti. unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă. corectă şi rapidă formare a convingerilor. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective. Bârzea.. “comportament de rol”. “parteneri de rol”. comportamentelor şi achiziţiilor. afectiv şi motric-acţional. f. Copilul şi jocul. În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră). 1995. Bucureşti. 1998. C.

. I.. P. 6 . Petroman. D. Văideanu.. Ionescu. Drăgan. 5. 1992. I. Cluj. Timişoara. 2001 6. (coord. Educaţia noastră cea de toate zilele. Bucureşti. G. M. Didactica modernă. Editura Eurolit. Editura Politică.. 1998.4..). Editura Dacia. Educaţia la frontiera dintre milenii. Radu. Mărgineanţu..