DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile. măsura în care se identifică cu el. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei.  învăţătorul este cel care proiectează. La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol. aptitudinile şi preferinţele participanţilor. ♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol. conflictele care pot apărea între interpreţi etc. El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor. participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare. ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit. ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate. 2 .scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale. să se discute cazuri asemănătoare.  înainte de derularea jocului de rol. distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine. Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă. ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii. modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit. prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret.  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup).  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat. cunoscând înclinaţiile copiilor. învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile.

Almaş (Mircea cel Bătrân. jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. să adopte strategii diverse. Exemple: 3 . Comes şi Brazdă. “Condeiele lui Vodă”. iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile. flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă. de D. “Scrisoarea III” de M. În cadrul acestui tip de joc. Baiazid. desigur respectând regulile jocului. observatorii). le-am distribuit status-urile şi rolurile. În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc. 2. participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric. solii regelui geto-dacilor – Dromichete.D. Mitruţ. de P. prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. le-am comunicat scopul competiţiei.Eminescu (solul. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri. moldovenii. “Stejarul din Borzeşti” de E. să identifice soluţii optime. de învingere a unui adversar real sau imaginar. observatorii). De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor).Camilar (Ştefăniţă. în sala festivă în prezenţa părinţilor. Exemple: “Darurile”. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. Stroe. În elaborarea strategiilor de lucru proprii. observatorii) etc. care au constat în simularea obţinerii unor performanţe. tătarii.Popescu (Lisimach. Mircea cel Bătrân. la grădiniţa din apropierea şcolii. regele macedonean şi Murceneu. conduitelor şi comportamentelor.

materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. i-am distribuit elevei M. care se află în apropierea şcolii. termele. le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure. Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. autorul (sculptorul Ion Vlasiu).E. jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. În dreptul monumentului “ghidul” M. 3. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi.E. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a. temple pentru zei. i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”. Decebal. b. ei fiind “constructorii”. au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce.a. construcţii din marele For al lui Traian. hărţi şi imagini de pe Columnă. scene din luptele dintre daci şi romani. proporţiile (15 m înălţime). Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974). texte literare despre aceste personalităţi. Astfel.simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii. Apollodor din Damasc”. ajutaţi şi de cei mici. “Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş. Apollodor. un altul a fost Apollodor. Cloşca şi Crişan”. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”. realizând astfel un mic muzeu. iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. din timp rolul de “ghid”. “Vizitatorii” au venit cu întrebări. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian. la vizitarea “Grupului statuar Horia. şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. cât şi pe cei din grădiniţă. De exemplu. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni). Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. 4 . Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. Pentru aceasta.

 interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor. Bucureşti. “status”. corectă şi rapidă formare a convingerilor.  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi). Bârzea. Editura Didactică şi Pedagogică. “comportament de rol”. atitudinilor şi comportamentelor. C.. întrucât solicită din partea noastră. Bucureşti. a învăţătorilor. Bucureşti.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. 1995. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective. În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat.a. “parteneri de rol”. Editura Didactică şi Pedagogică.  am întâlnit elevi timizi. Chateau.. comportamentelor şi achiziţiilor.  această metodă ne-a permis o mai eficientă. 5 . “obligaţii de rol” etc. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor. Cerghit. Arta şi ştiinţa educaţiei. 1998.  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol. I. f. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră). vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Metode de învăţământ. afectiv şi motric-acţional.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”.. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei. 2. 3. unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă. “actor”. Editura Didactică şi Pedagogică. I. dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora. Copilul şi jocul.

Editura Dacia. I. Bucureşti. G. Drăgan. 6 .. Cluj. I.. 1992. Editura Politică. 2001 6.4.). Educaţia la frontiera dintre milenii. D.. 1998. Mărgineanţu. Timişoara.. Ionescu. Petroman.. Editura Eurolit. Didactica modernă. P. 5. (coord. Educaţia noastră cea de toate zilele. Văideanu. M.. Radu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful