DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

 învăţătorul este cel care proiectează. învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile. respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat. participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei. distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine. cunoscând înclinaţiile copiilor. însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile.  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri. ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate. conflictele care pot apărea între interpreţi etc. La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol. ♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol. Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important. El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit.scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale. să se discute cazuri asemănătoare. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii.  înainte de derularea jocului de rol. măsura în care se identifică cu el. prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret.  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă. aptitudinile şi preferinţele participanţilor. 2 . este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup). modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit.

tătarii. în sala festivă în prezenţa părinţilor. “Condeiele lui Vodă”. iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile. să identifice soluţii optime. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. Stroe. le-am comunicat scopul competiţiei.D. jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc. “Stejarul din Borzeşti” de E. participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric. Mitruţ. de învingere a unui adversar real sau imaginar. 2. la grădiniţa din apropierea şcolii. Mircea cel Bătrân. “Scrisoarea III” de M. regele macedonean şi Murceneu. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor). conduitelor şi comportamentelor. În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1.Popescu (Lisimach. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri. observatorii). desigur respectând regulile jocului. Exemple: 3 .Almaş (Mircea cel Bătrân. care au constat în simularea obţinerii unor performanţe. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. moldovenii. În elaborarea strategiilor de lucru proprii. solii regelui geto-dacilor – Dromichete.Eminescu (solul. flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). Comes şi Brazdă. de D. Baiazid. În cadrul acestui tip de joc. de P.Camilar (Ştefăniţă. observatorii). Exemple: “Darurile”. să adopte strategii diverse. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. observatorii) etc. Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă. le-am distribuit status-urile şi rolurile. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă.

“Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş. proporţiile (15 m înălţime). iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. ei fiind “constructorii”. au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce. materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). ajutaţi şi de cei mici. Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. Apollodor. De exemplu. Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974). scene din luptele dintre daci şi romani. la vizitarea “Grupului statuar Horia. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure. care se află în apropierea şcolii. texte literare despre aceste personalităţi. autorul (sculptorul Ion Vlasiu). un altul a fost Apollodor. În dreptul monumentului “ghidul” M. termele. cât şi pe cei din grădiniţă. şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. din timp rolul de “ghid”. jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”. 4 . le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi. În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a. construcţii din marele For al lui Traian. temple pentru zei.a. 3. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni).simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii. Pentru aceasta. b. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian.E. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”. i-am distribuit elevei M. realizând astfel un mic muzeu. Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. “Vizitatorii” au venit cu întrebări.E. Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. Decebal. Astfel. Apollodor din Damasc”. Cloşca şi Crişan”. hărţi şi imagini de pe Columnă.

pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi).  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. corectă şi rapidă formare a convingerilor. 1995. f. Metode de învăţământ. comportamentelor şi achiziţiilor. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. a învăţătorilor. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. afectiv şi motric-acţional. Copilul şi jocul. Chateau. atitudinilor şi comportamentelor. I.  interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor. Bucureşti. unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă. 3. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei. “actor”.. C. dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora. “parteneri de rol”. 1998. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor.. Arta şi ştiinţa educaţiei. Editura Didactică şi Pedagogică.a. 5 . I.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”. vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv. Bârzea. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective.  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol.  această metodă ne-a permis o mai eficientă. În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat.. “comportament de rol”. Cerghit. 2. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră). Editura Didactică şi Pedagogică. “obligaţii de rol” etc.  am întâlnit elevi timizi.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. “status”. întrucât solicită din partea noastră. Bucureşti.

P.4. Editura Eurolit. 1992.. 2001 6. I. D. Radu. I. Ionescu. Bucureşti... 5. 6 . Mărgineanţu. G. 1998. (coord. M. Educaţia la frontiera dintre milenii.).. Educaţia noastră cea de toate zilele. Editura Dacia. Petroman. Didactica modernă. Cluj. Editura Politică. Timişoara.. Drăgan. Văideanu..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful