DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor.  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile. 2 . distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine. cunoscând înclinaţiile copiilor. ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri. Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important.  înainte de derularea jocului de rol. ♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei. aptitudinile şi preferinţele participanţilor. conflictele care pot apărea între interpreţi etc.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit. prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret. respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat. însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile. să se discute cazuri asemănătoare. măsura în care se identifică cu el. La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol. modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit. participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare.  învăţătorul este cel care proiectează. ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate.scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale. ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup).  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă.

jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. Baiazid. “Stejarul din Borzeşti” de E. le-am distribuit status-urile şi rolurile. de D. “Scrisoarea III” de M. solii regelui geto-dacilor – Dromichete. tătarii.Popescu (Lisimach. Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc. la grădiniţa din apropierea şcolii. Exemple: “Darurile”. conduitelor şi comportamentelor. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor). În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. de P. Mitruţ. “Condeiele lui Vodă”. iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile. Mircea cel Bătrân. de învingere a unui adversar real sau imaginar. observatorii) etc. desigur respectând regulile jocului. Comes şi Brazdă. care au constat în simularea obţinerii unor performanţe.D. le-am comunicat scopul competiţiei. să identifice soluţii optime. în sala festivă în prezenţa părinţilor.Eminescu (solul. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. observatorii). 2.Camilar (Ştefăniţă. prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. moldovenii. să adopte strategii diverse. regele macedonean şi Murceneu. flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). Exemple: 3 . participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. În elaborarea strategiilor de lucru proprii.Almaş (Mircea cel Bătrân. În cadrul acestui tip de joc. Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă. observatorii). Stroe. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă.

scene din luptele dintre daci şi romani. Apollodor din Damasc”. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni). cât şi pe cei din grădiniţă. realizând astfel un mic muzeu. le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. din timp rolul de “ghid”. Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. De exemplu.E. 3. jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. la vizitarea “Grupului statuar Horia. “Vizitatorii” au venit cu întrebări. Astfel. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure.E. Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. Cloşca şi Crişan”. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a. termele. texte literare despre aceste personalităţi. hărţi şi imagini de pe Columnă. ei fiind “constructorii”. autorul (sculptorul Ion Vlasiu). au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian. un altul a fost Apollodor. Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. proporţiile (15 m înălţime). şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. ajutaţi şi de cei mici. Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974). “Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş. i-am distribuit elevei M. În dreptul monumentului “ghidul” M. Apollodor.a. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”. Decebal. materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). construcţii din marele For al lui Traian.simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii. iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. care se află în apropierea şcolii. temple pentru zei. 4 . Pentru aceasta. i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”. b. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi.

afectiv şi motric-acţional. corectă şi rapidă formare a convingerilor. 1995. Editura Didactică şi Pedagogică. 5 . Bucureşti. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. “actor”..  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. Bârzea. Arta şi ştiinţa educaţiei. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective. Bucureşti. În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat. 3.  această metodă ne-a permis o mai eficientă. Bucureşti. I. comportamentelor şi achiziţiilor. I. atitudinilor şi comportamentelor.  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol. vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv. Chateau. Copilul şi jocul.  interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră). Metode de învăţământ. 1998. “comportament de rol”. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor... Editura Didactică şi Pedagogică. întrucât solicită din partea noastră. “obligaţii de rol” etc.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora.a. unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă. Cerghit. a învăţătorilor.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”. Editura Didactică şi Pedagogică. pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi). C. 2. f.  am întâlnit elevi timizi. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei. “parteneri de rol”. “status”.

Petroman. 6 .. 2001 6. Didactica modernă.4. 1998.. D. G. Radu. Timişoara. M.. P. Editura Dacia. Editura Eurolit. (coord.). 1992. 5.. Educaţia noastră cea de toate zilele.. Ionescu. Văideanu. Bucureşti. Editura Politică. I. Drăgan.. I. Cluj. Mărgineanţu. Educaţia la frontiera dintre milenii.