DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

cunoscând înclinaţiile copiilor. modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. conflictele care pot apărea între interpreţi etc. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei. învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile. prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret. participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare.  învăţătorul este cel care proiectează. să se discute cazuri asemănătoare.  înainte de derularea jocului de rol.scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit. Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important. măsura în care se identifică cu el. respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat. El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor. La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol.  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. aptitudinile şi preferinţele participanţilor.  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup). Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă. ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri. ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii. 2 . ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate. distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine. însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile. ♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol.

care au constat în simularea obţinerii unor performanţe. Comes şi Brazdă. 2. Mircea cel Bătrân.Camilar (Ştefăniţă. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă. În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1. să identifice soluţii optime.Almaş (Mircea cel Bătrân. conduitelor şi comportamentelor. observatorii). Exemple: 3 . iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile. observatorii). de învingere a unui adversar real sau imaginar. de P. să adopte strategii diverse. participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric. tătarii. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. la grădiniţa din apropierea şcolii. flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). regele macedonean şi Murceneu. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. Stroe. observatorii) etc. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri. Mitruţ. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor). În cadrul acestui tip de joc. În elaborarea strategiilor de lucru proprii. le-am comunicat scopul competiţiei. Baiazid. jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc.Popescu (Lisimach. în sala festivă în prezenţa părinţilor. de D.Eminescu (solul. Exemple: “Darurile”. moldovenii. Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă.D. prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. “Condeiele lui Vodă”. “Scrisoarea III” de M. desigur respectând regulile jocului. solii regelui geto-dacilor – Dromichete. le-am distribuit status-urile şi rolurile. “Stejarul din Borzeşti” de E.

din timp rolul de “ghid”. Apollodor.E. care se află în apropierea şcolii. construcţii din marele For al lui Traian. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure. Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. termele. cât şi pe cei din grădiniţă. materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). Decebal. un altul a fost Apollodor. ei fiind “constructorii”. temple pentru zei. “Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş. “Vizitatorii” au venit cu întrebări. În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. 3. proporţiile (15 m înălţime). texte literare despre aceste personalităţi. Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. 4 . la vizitarea “Grupului statuar Horia. şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a. În dreptul monumentului “ghidul” M. realizând astfel un mic muzeu. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian. Astfel. Apollodor din Damasc”.a. i-am distribuit elevei M. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi. scene din luptele dintre daci şi romani. jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. Cloşca şi Crişan”. iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. Pentru aceasta. autorul (sculptorul Ion Vlasiu).simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii.E. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni). au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce. Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974). le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”. hărţi şi imagini de pe Columnă. Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”. ajutaţi şi de cei mici. b. De exemplu.

În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat. I. atitudinilor şi comportamentelor. “parteneri de rol”.  această metodă ne-a permis o mai eficientă. a învăţătorilor. C. Bucureşti. dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora. 1998.  am întâlnit elevi timizi.  interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor... BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 2. Bucureşti. corectă şi rapidă formare a convingerilor. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor. Copilul şi jocul. “status”. Bârzea. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective. I. Chateau.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”. Editura Didactică şi Pedagogică.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. Bucureşti.  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. 1995. vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră). “comportament de rol”. Editura Didactică şi Pedagogică. Arta şi ştiinţa educaţiei.a. Editura Didactică şi Pedagogică. “obligaţii de rol” etc. întrucât solicită din partea noastră. afectiv şi motric-acţional.. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei. “actor”. Metode de învăţământ. unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă. pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi).  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol. f. comportamentelor şi achiziţiilor. 3. 5 . Cerghit.

Petroman. Educaţia la frontiera dintre milenii. Editura Eurolit. Editura Politică. Cluj. Mărgineanţu. Ionescu. D. I. Didactica modernă. Văideanu.4. (coord.. 6 . I.. 1998. 2001 6. 1992. 5. Radu. G... Drăgan. Educaţia noastră cea de toate zilele.).. M. Bucureşti. Editura Dacia.. Timişoara. P.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful