DESPRE JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING

)
ÎN LECŢIILE DE ISTORIE LA CLASA a IV-a Învǎţǎtoare Ecaterina Fodorean Liceul Teoretic „Nicolae Bǎlcescu”,Cluj-Napoca Profesor Vasile - Viorel Toşa Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”,Cluj-Napoca JOCUL DE ROLURI (ROLE PLAYING) reprezintă o formă de aplicare şi utilizare în învăţământ a psihodramei – metodă creată de J.B.Moreno în anul 1921 şi intrată în circulaţie mai ales după anul 1934. Jocul de roluri este o metodă didactică voluntară care vizează formarea comportamentului uman pornind de la simularea interacţiunii (funcţii, relaţii, activităţi) ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin distribuirea la elevi a unui set de status-uri precizate şi relaţionate între ele. Fiecare este un actor care primeşte şi interpretează un rol scris sau creează unul nou. Jocul de roluri are următoarele avantaje: 1) permite manifestarea deprinderilor practice, exprimarea ideilor şi sentimentelor prin simularea unei experienţe reale de viaţă; 2) elevii îşi formează abilităţi, atitudini, sentimente, convingeri; 3) elevii se implică, acţionează şi interacţionează cu ceilalţi; 4) participanţii la joc observă modul corect sau incorect de comportare al lui sau a celorlalţi în anumite situaţii; 5) pe parcursul jocului elevii îşi modifică conduita şi îşi asumă responsabilităţi; 6) jocul de roluri oferă copiilor posibilitatea de a-şi explora experienţa de a extrage învăţăminte din ea şi de a face faţă unor situaţii noi şi dificile în mod mai eficient pentru că au avut posibilitatea de a se fi întâlnit cu ele; 7) elevii învaţă să răspundă spontan şi adecvat unei situaţii; 8) ei primesc un feed-back despre comportamentul şi experienţa lor. În proiectarea, pregătirea, utilizarea jocului de rol am parcurs următoarele etape metodice: ♦ identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare din jocul de rol şi care să corespundă obiectivului urmărit, respectiv comportamentelor, competenţelor, abilităţilor etc. pe care elevii trebuie să şi le însuşească în urma interpretării rolurilor; ♦ modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului: situaţia de simulat este analizată din punct de vedere al status-urilor şi tipurilor de interacţiuni implicate, reţinându-se pentru scenariu numai aspectele esenţiale, respectiv status-urile şi rolurile cele mai importante care servesc la definirea unui model interacţionat. Apoi am elaborat

1

♦ alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţele jocului de rol. respectiv distribuirea rolurilor şi familiarizarea participanţilor cu sarcinile de realizat. La această dezbatere au participat şi “observatorii” jocului de rol.  în cadrul acestei activităţi trebuie să se creeze o atmosferă plăcută de lucru care să-i stimuleze pe interpreţi pentru a evita blocajele lor cognitive şi emoţionale. conflictele care pot apărea între interpreţi etc. prin urmare el va trebui să urmărească cu atenţie fiecare interpret. este recomandat să se organizeze exerciţii pregătitoare (individuale sau de grup). ci şi pe cele pe care le aşteaptă de la parteneri. Pentru fiecare participant am descris amănunţit status-ul şi rolul pe o fişă. El trebuie să aibă în vedere o serie de cerinţe metodice care să asigure eficienţa procedeului:  în distribuirea status-urilor şi rolurilor. Rolul învăţătorului în utilizarea jocului de rol este deosebit de important. însă am dat prioritate interpreţilor pentru a ne comunica ceea ce au simţit interpretând rolurile.  fiecare interpret trebuie să cunoască nu numai comportamentul şi conduitele proprii ( pe care le va adopta în cadrul jocului de rol). modul în care îşi asumă sau interpretează rolul primit.  învăţătorul este cel care proiectează. organizează şi conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. participanţii fiind lăsaţi să îşi conceapă propriul mod de interpretare. distribuirea rolurilor a fost prestabilită de mine.  participanţii trebuie să fie ajutaţi să nu se abată de la rolul primit. ♦ dezbaterea cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor în care nu s-au manifestat comportamentele aşteptate. aptitudinile şi preferinţele participanţilor. să se discute cazuri asemănătoare. ♦ învăţarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fişei. învăţătorul trebuie să ia în considerare aspiraţiile. măsura în care se identifică cu el. 2 . ♦ interpretarea rolurilor de către toţi participanţii.  înainte de derularea jocului de rol.scenariul propriu-zis care a fost valorificat în instruire şi care a fost mult simplificat situaţiei reale. cunoscând înclinaţiile copiilor.

Baiazid.Eminescu (solul. observatorii).D. Stroe. conduitelor şi comportamentelor.Camilar (Ştefăniţă. “Scrisoarea III” de M. de învingere a unui adversar real sau imaginar. În cadrul acestui tip de joc. să adopte strategii diverse. care au constat în simularea obţinerii unor performanţe. Mircea cel Bătrân.Popescu (Lisimach. Mitruţ. la grădiniţa din apropierea şcolii. Comes şi Brazdă. Aceste activităţi au fost organizate în afara clasei. de P. participanţii au ales situaţiile pe care doreau să le joace în urma lecturii unor texte cu conţinut istoric. “Condeiele lui Vodă”. observatorii). În organizarea jocului de roluri am practicat următoarele variante: 1. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. participanţii au fost distribuiţi în perechi de câte două persoane sau în microgrupuri. În elaborarea strategiilor de lucru proprii. în sala festivă în prezenţa părinţilor. jucătorii dintr-un grup au fost nevoiţi să ţină cont de prestaţia adversarului. fiecare parte străduindu-se să impună soluţia considerată cea mai eficientă. prin acţiunile organizate am urmărit ca un joc de rol să fie interpretat de mai multe ori în aceeaşi categorie de elevi pentru a asigura astfel însuşirea şi automatizarea deprinderilor. “Stejarul din Borzeşti” de E. regele macedonean şi Murceneu. le-am distribuit status-urile şi rolurile. iar nouă ne-a revenit sarcina să prezentăm detaliile situaţiei generale şi rolurile posibile. Exemple: 3 . flăcăul care confecţiona “condeie” şi observatorii). desigur respectând regulile jocului. observatorii) etc. să identifice soluţii optime. Elevii au fost puşi să aleagă între variabilele posibile de joc. Pentru a crea atmosfera epocii am procurat costume de la Teatrul Naţional sau şi-au confecţionat copiii costumele cu ajutorul părinţilor sau bunicilor. moldovenii. Exemple: “Darurile”. 2.Almaş (Mircea cel Bătrân. De un real succes s-au bucurat jocurile de competiţie ( de obţinere a performanţelor). Aceste mici scenete au fost interpretate în clasă. tătarii. de D. solii regelui geto-dacilor – Dromichete. le-am comunicat scopul competiţiei.

În dreptul monumentului “ghidul” M. b. De exemplu. construcţii din marele For al lui Traian. iar ceilalţi copii au fost organizaţi în microgrupuri. i-am pus la dispoziţie “Ghidul oraşului ClujNapoca”. Pentru aceasta. Apollodor din Damasc”. din timp rolul de “ghid”. într-o sală de grădiniţă din apropierea şcolii am proiectat o activitate ipotetică “vizitarea construcţiilor realizate de arhitectul roman şi inginerul militar din epoca lui Traian. temple pentru zei. Apollodor. Un elev a interpretat rolul împăratului Traian. termele. Pentru buna reuşită a acestui joc am mobilizat elevii şi am amenajat la grădiniţă un mini-muzeu cu portretele lui: Traian. folosind cuburile de la grădiniţă şi jocurile LEGO aduse de acasă de elevi. i-am distribuit elevei M. un altul a fost Apollodor. proporţiile (15 m înălţime). Astfel. 4 . hărţi şi imagini de pe Columnă.simularea strategiilor şi tehnicilor unor bătălii. a războaielor – le-am organizat în cadrul orelor de Educaţie fizică sau când am ieşit în parc sau la pădure. 3. cu completări şi au corectat greşelile strecurate în explicaţiile “ghidului”. Cloşca şi Crişan”. scene din luptele dintre daci şi romani. “Vizitatorii” au venit cu întrebări. care se află în apropierea şcolii.a. realizând astfel un mic muzeu. jocul de-a ghidul şi vizitatorii a fost practicat în nenumărate rânduri. “Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” ş.E. au “construit” podul de peste Dunăre cu 20 de stâlpi uniţi prin arce. ajutaţi şi de cei mici. Activitatea a fost deosebit de reuşită antrenând atât elevii clasei a IV-a. În cadrul jocurilor de rol cu caracter specific am practicat următoarele activităţi: a. materialul din care sunt realizate sculpturile (bronz). Astfel de jocuri am organizat şi la monumentele: “Statuia lui Baba Novac”. simbolul motivelor geometrice de pe piatră (motive tradiţionale din Munţii Apuseni). texte literare despre aceste personalităţi. Decebal. şi pe un tub din carton am lipit imagini de pe Columnă. le-a oferit “vizitatorilor” explicaţiile necesare. cât şi pe cei din grădiniţă.E. ei fiind “constructorii”. autorul (sculptorul Ion Vlasiu). la vizitarea “Grupului statuar Horia. Ea a trebuit să se documenteze asupra anului “dezvelirii” monumentului (1974).

 interacţiunile dintre participanţii la joc permit autocontrolul eficient al conduitelor. Bucureşti. întrucât solicită din partea noastră. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. pe lângă aptitudini pedagogice speciale şi aptitudini regizorale şi actoriceşti (aici fiind uneori nevoiţi să apelăm la regizori sau actori de la Teatrul Naţional sau Teatrul de Păpuşi). corectă şi rapidă formare a convingerilor. comportamentelor şi achiziţiilor. unii elevi considerând această activitate facilă şi chiar puerilă.  am întâlnit elevi timizi. Arta şi ştiinţa educaţiei. În încheiere ne simţim obligaţi să amintim şi dezavantajele sau dificultăţile pe care le-am sesizat utilizând această metodă:  este dificil de aplicat. atitudinilor şi comportamentelor. Metode de învăţământ.  uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol. 5 . “actor”. “obligaţii de rol” etc. 3.  proiectarea şi pregătirea activităţii didactice bazate pe utilizarea jocului de rol.Valorificarea eficientă a acestei metode presupune stăpânirea de către învăţător a conceptelor de “rol”. f. Vom prezenta în continuare câteva valenţe instructiv-educative ale jocului de rol:  punând elevii în situaţia de a relaţiona între ei. a solicitat din partea noastră un efort deosebit şi timp (deşi activitatea didactică efectivă durează relativ puţin – aproximativ o oră). Cerghit. Bucureşti. Copilul şi jocul. Chateau. afectiv şi motric-acţional. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. “comportament de rol”. a învăţătorilor. C. vom reuşi să-i activizăm din punct de vedere cognitiv.  această metodă ne-a permis o mai eficientă.  dramatizările organizate au generat anumite situaţii problematice. 1995. I. “status”.. “parteneri de rol”. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică.a. Prin astfel de activităţi este stimulată acţiunea elevilor şi se pot realiza cu multă uşurinţă o serie de obiective.. dar i-au sprijinit pe elevi în înţelegerea complexă a situaţiei create şi au determinat participarea activă a acestora. I. Bârzea. 1998. 2. la care s-au manifestat blocaje emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor..

Editura Eurolit. Ionescu...4. 2001 6. I. 6 . Bucureşti. 1998. Didactica modernă. Radu.. Văideanu.. 1992. M. Cluj. (coord. 5. Educaţia la frontiera dintre milenii. I. G. P.. Editura Dacia. D. Mărgineanţu. Editura Politică.. Drăgan.). Educaţia noastră cea de toate zilele. Petroman. Timişoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful