Sunteți pe pagina 1din 85
BULETIN LUNAR IANUARIE 2012 Anul XX, nr. 219

BULETIN LUNAR

IANUARIE 2012

Anul XX, nr. 219

N O T Ă

Datele statistice utilizate sunt cele disponibile la data de 23 martie 2012.

Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmând a revizuite în publicaţiile ulterioare.

Sursa datelor statistice utilizate la realizarea gracelor şi a tabelelor a fost indicată numai atunci când acestea au fost furnizate de alte instituţii.

Reproducerea publicaţiei este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei.

Banca Naţională a României, Str. Lipscani nr. 25, cod 030031, Bucureşti tel. 021/312 43 75; fax 021/314 97 52

www.bnr.ro

ISSN 1584-0840

Cuprins

SINTEZA PRINCIPALELOR EVOLUŢII ECONOMICE ŞI DE POLITICĂ MONETARĂ ÎN LUNA IANUARIE 2012

5

Economia reală

5

Politica monetară

10

INDEX LEGISLATIV

12

Principalele acte normative cu caracter economic general şi din domeniul nanciar-bancar emise în luna ianuarie 2012

12

Principalele reglementări emise de BNR în luna ianuarie 2012

12

LISTA MATERIALELOR PUBLICATE ÎN BULETINELE LUNARE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

13

SECŢIUNE STATISTICĂ

15

SINTEZA PRINCIPALELOR EVOLUŢII ECONOMICE ŞI DE POLITICĂ MONETARĂ ÎN LUNA IANUARIE 2012

Economia reală

Ultimul trimestru al anului 2011 a marcat o nouă creştere în termeni anuali a PIB real (1,9 la sută). Avansul a fost însă sensibil mai lent comparativ cu cel din intervalul anterior, ca urmare a inversării de semn a dinamicii trimestriale în perioada curentă (-0,2 la sută, serie ajustată sezonier).

Comparativ cu trimestrul IV 2010, cererea de consum a populaţiei s-a majorat cu 1,8 la sută, dinamică inferioară cu 1,3 puncte procentuale celei aferente intervalului precedent. Cea mai pronunţată inuenţă pozitivă a fost exercitată de revigorarea achiziţiilor din reţeaua comercială.

În ceea ce priveşte consumul nal guvernamental, acesta şi-a

intensicat rata anuală de scădere (de la -0,6 la sută la -3,2 la sută

în trimestrul IV 2011).

Similar intervalului precedent, formarea brută de capital x a reprezentat componenta cea mai alertă a PIB (+10,3 la sută).

Ritmul de creştere s-a diminuat însă (cu 1,1 puncte procentuale),

în principal pe seama reducerii de peste 5 ori a dinamicii anuale

a lucrărilor de reparaţii capitale (până la circa 5 la sută) şi,

marginal, a decelerării avansului achiziţiilor de utilaje (inclusiv mijloace de transport cumpărate de companii şi instituţii) –

cu 0,5 puncte procentuale, până la +35,4 la sută. Celelalte categorii de cheltuieli au marcat ritmuri mai alerte de creştere, care au ajuns la 14,5 la sută în cazul lucrărilor de construcţii de obiective noi şi la 12,6 la sută în cel al altor investiţii.

În ceea ce priveşte cererea externă, volumul exporturilor de bunuri şi servicii şi-a atenuat rata anuală de creştere (de la 9,1 la sută la 4 la sută), decelerări de ritm observându-se atât pe relaţia cu Uniunea Europeană, cât şi pe segmentul extra-UE 1 . O frânare şi mai puternică (cu 7 puncte procentuale, până la 5,4 la sută)

a înregistrat dinamica reală a importurilor de bunuri şi servicii,

Indicatori macroeconomici

variaţie procentuală

ianuarie 2012/

ianuarie 2011

Producţia industrială Productivitatea muncii în industrie Comerţul cu amănuntul 1

Serviciile de piaţă prestate populaţiei 2 Comerţul exterior

- Export

- Import

ştigul salarial lunar mediu net

- Nominal

- Real

Preţurile de consum al populaţiei Preţurile producţiei industriale 3 Cursul de schimb mediu al leului faţă de euro 4

Rata dobânzii de referinţă (% p.a.) Rata şomajului înregistrat (%)

1,2

-2,3

10,2

-1,5

1,4

8,3

3,0

0,3

2,72

6,01

-1,9

ianuarie 2012

5,75

5,26

1) volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; 2) volumul cifrei de afaceri; 3) total, piaţa internă şi piaţa externă; 4) apreciere (+), depreciere (–). Sursa: INS, BNR

Utilizarea PIB

procente; faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior

 

Trim.III

Trim.IV

2011

2011

Produs intern brut Consum nal total Populaţie Administraţii publice Formarea brută de capital x Export de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii

4,4

1,9

2,8

1,4

3,1

1,8

-0,6

-3,2

11,4

10,3

9,1

4,0

12,4

5,4

Sursa: INS

1 În trimestrul IV 2011, avansul economic al UE25 a înregistrat o nouă atenuare (până la +0,6 la sută, jumătate din ritmul consemnat în intervalul precedent), evoluţie care a antrenat cvasistagnarea în termeni anuali a cererii de bunuri şi servicii din import. În ceea ce priveşte orientarea către pieţe extra-UE, datele din balanţa comercială relevă temperarea cu 6,6 puncte procentuale a dinamicii anuale a valorii exporturilor (până la +12,1 la sută).

Economia reală

pe fondul dependenţei pronunţate a exporturilor de achiziţiile din străinătate, dar şi al ritmului mai lent de creştere a cererii interne. În consecinţă, deşi importurile au rămas mai dinamice faţă de exporturi, trimestrul IV a marcat îngustarea ecartului de ritm dintre aceste două componente, evoluţie care s-a reectat în scăderea contribuţiei negative a cererii externe nete la creşterea economică (până la -0,7 puncte procentuale).

Formarea PIB

procente; faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior

 

Trim.III

Trim.IV

2011

2011

Produs intern brut Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Construcţii Comerţ, repararea autovehiculelor, depozitare şi HoReCa Informaţii şi comunicaţii Intermedieri nanciare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţice, servicii administrative şi suport Servicii publice Activităţi culturale şi alte servicii Valoarea adăugată brută total Impozite nete pe produs

4,4

1,9

22,1

3,1

4,8

2,0

5,7

5,7

2,2

0,9

0,5

1,7

-0,3

-0,8

0,7

0,4

5,3

1,3

-4,0

-3,1

-9,7

11,1

4,6

1,7

2,4

4,5

Sursa: INS

Din perspectiva ofertei, încetinirea ritmului anual al PIB real în trimestrul IV 2011 a fost imprimată, în principal, de „depăşirea” punctului de maxim al curbei descrise de agricultură (comparativ cu trimestrul III, dinamica anuală a VAB a scăzut de peste 7 ori, până la +3,1 la sută).

O in uenţă în acelaşi sens, dar de amplitudine mai scăzută, a fost

exercitată de industrie, dată ind reducerea ratei de creştere a VAB

la mai puţin de jumătate din cea consemnată în perioada anterioară

(până la +2 la sută). Temperarea cererii, atât pe segmentul autohton, cât şi pe cel extern, a generat e decelerări de ritm (în cazul producţiei de bunuri intermediare şi al celei de bunuri de capital, inclusiv mijloace de transport), e chiar restrângeri ale producţiei (după două trimestre de trenare, producţia de bunuri de consum a scăzut cu 4,1 la sută, cu contribuţia ambelor grupe de mărfuri – de uz curent şi de folosinţă îndelungată).

Contribuţia cea mai consistentă la creşterea economică a revenit construcţiilor (+0,7 puncte procentuale), VAB aferentă acestui sector majorându-se cu 5,7 la sută. Evoluţia s-a datorat ritmului mai alert de creştere a volumului lucrărilor pentru clădiri rezidenţiale şi proiecte de infrastructură şi a fost doar parţial estompată de inversarea traiectoriei segmentului nerezidenţial.

VAB aferentă serviciilor s-a majorat cu 0,5 la sută, dinamică similară celei din perioada iulie-septembrie 2011. Implementarea CAEN Rev. 2 în conturile naţionale permite o analiză mai detaliată a evoluţiei sectorului „servicii” (pe şapte activităţi, în loc de trei). Astfel, majoritatea segmentelor au consemnat creşteri ale VAB – intensicări de ritm în cazul serviciilor de comunicaţii şi în cel al activităţilor recreative (până la 1,7 şi respectiv 11,1 la sută); decelerări pe segmentele „comerţ, repararea automobilelor şi a articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi”, „tranzacţii imobiliare” şi „servicii tehnice şi administrative” (dinamica anuală a variat între +0,4 şi +1,3 la sută). Contracţii ale VAB au continuat să înregistreze două subsectoare – servicii nanciare şi servicii publice (cu 0,8 şi respectiv 3,1 la sută).

Economia reală

În luna ianuarie 2012, dinamica anuală a volumului producţiei industriale a revenit în teritoriu pozitiv (1,2 la sută), pe fondul evoluţiilor din sectorul prelucrător. Analiza în structură pe acest segment relevă faptul că tendinţa nu a fost generală, existând ramuri importante care au consemnat restrângeri ale activităţii. Astfel, dinamica anuală pozitivă a sectorului manufacturier (0,9 la sută) s-a datorat accelerărilor de ritm din industria de prelucrare a lemnului şi din ramurile producătoare de bunuri de capital: construcţii metalice, maşini şi echipamente, mijloace de transport rutier, susţinute în principal de cererea externă 2 . Evoluţii contrare au avut loc în industria de prelucrare a ţiţeiului, metalurgie şi mai pronunţat în industria chimică pe fondul unei cereri reduse, dar şi ca urmare a acţiunii unor factori conjuncturali:

majorarea costurilor cu utilităţile şi condiţiile meteo nefavorabile din ultima parte a lunii. Pentru perioada februarie-aprilie, aşteptările operatorilor industriali rămân relativ pesimiste, indicatorul de încredere calculat de DG ECFIN consemnând doar o uşoară atenuare a valorii negative (până la -1,3 puncte); în plus, prelungirea condiţiilor meteo nefavorabile şi în luna februarie a determinat restrângeri severe ale unor capacităţi de producţie pe fondul dicultăţilor în aprovizionarea cu materii prime.

Rata şomajului înregistrat a continuat să crească în luna ianuarie 2012 comparativ cu intervalul anterior (până la 5,3 la sută). Evoluţia nu este conrmată de dinamica lunară a numărului de angajaţi din economie (care a redevenit pozitivă), însă este posibil ca modicarea eşantionului de rme respondente la început de an să introdus unele distorsiuni în seria de date. Din perspectiva veniturilor, câştigul salarial mediu net pe economie şi-a atenuat dinamica anuală până la 3 la sută (faţă de 7,2 la sută în luna decembrie 2011), tendinţă regăsită în majoritatea activităţilor, dar mai accentuată în cazul sectorului bugetar, pe fondul manifestării unui efect de bază asociat majorării cu 15 la sută a salariilor din acest sector în ianuarie 2011.

Activitatea de comerţ şi servicii a consemnat un nou salt în luna ianuarie 2012 (până la circa 7 la sută, aproape dublu faţă de intervalul anterior), îndeosebi pe seama accelerării ritmului anual de creştere a achiziţiilor de mărfuri mai puţin auto (până la 10,2 la sută). Evoluţia s-a datorat în principal extinderii agresive a reţelei de hiper/supermarketuri şi a mărcilor proprii ale acestora, pe fondul modicărilor structurale ale comportamentului de consum, orientat din ce în ce mai mult spre produse ieftine – tendinţă vizibilă în special pe segmentul alimentar. O contribuţie

2 Relevată de evoluţia volumului cifrei de afaceri pentru piaţa externă de pe aceste segmente.

Produc ia industrial

procente; fa de luna similar din anul anterior

20

15

10

5

0

-5

-10

-15

-20

-25

similar din anul anterior 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 2007 2008
2007 2008 2009 2010 2011 total extractiv prelucr toare energie electric i termic , gaze,
2007
2008
2009
2010
2011
total
extractiv
prelucr toare
energie electric i termic , gaze,
ap cald i aer condi ionat
Sursa: INS
For a de munc
milioane persoane
procente
4,9
4,8
4,7
4,6
4,5
4,4
4,3
num r salaria i
4,2
4,1
rata omajului înregistrat
(scala din dreapta)
4,0
2007
2008
2009
2010
2011

Sursa: INS

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

Economia reală

Volumul cifrei de afaceri

100

80

60

40

20

0

-20

-40

-60

procente; fa de luna similar din anul anterior

2007 2008 2009 2010 2011
2007
2008
2009
2010
2011
similar din anul anterior 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: INS comer ul cu am nuntul

Sursa: INS

comer ul cu am nuntul cu excep ia autovehiculelor i a motocicletelor comer ul cu ridicata i cu am nuntul, între inerea i repararea autovehiculelor i a motocicletelor servicii de pia prestate popula iei

Balan a comercial

miliarde EUR 6 5 4 3 2 sold 1 export fob import fob 0 -1
miliarde EUR
6
5
4
3
2
sold
1
export fob
import
fob
0
-1
-2
-3
2007
2008
2009
2010
2011
Sursa: INS

Pre urile produc iei industriale pentru pia a intern

30

20

10

0

-10

-20

procente; fa de luna similar din anul anterior

2007 2008 2009 2010 2011
2007
2008
2009
2010
2011
similar din anul anterior 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: INS total extractiv prelucr toare energie

Sursa: INS

total extractiv prelucr toare energie electric i termic , gaze, ap cald i aer condi ionat

a revenit însă şi unor factori conjuncturali: înrăutăţirea condiţiilor meteo în a doua parte a lunii ianuarie a condus la dicultăţi în activitatea de transport, determinând astfel o creştere record a consumului de carburanţi (31,4 la sută). În ceea ce priveşte comerţul auto, volumul vânzărilor s-a restrâns comparativ cu perioada similară a anului anterior (-0,4 la sută), din cauza diferenţei în calendarul programului de reînnoire a parcului auto

– în ianuarie 2011 acesta se aa încă în derulare, spre deosebire de ianuarie 2012. O dinamică negativă s-a consemnat şi în

activitatea de prestări de servicii de piaţă către populaţie (-1,5 la sută), probabil şi ca urmare a scăderii activităţii turistice, afectată

de condiţiile meteo nefavorabile.

Potrivit datelor preliminare 3 , în luna ianuarie 2012 dinamica anuală a exporturilor a redevenit pozitivă, însă creşterea a fost modică (1,4 la sută). Analiza evoluţiei valorii cifrei de afaceri industriale aferentă pieţelor externe relevă creşteri ale valorii exporturilor în industria alimentară (o contribuţie în acest sens revenind şi reluării exporturilor de carne de porc către Uniunea

Europeană de la 1 ianuarie 2012), dar şi în industria de maşini şi echipamente, industria mijloacelor de transport rutier, industria de prelucrare a lemnului şi în cea de fabricare a mobilei.

O dinamizare s-a înregistrat şi în cazul importurilor, mult mai

pronunţată faţă de exporturi (până la 8,3 la sută). Aceste evoluţii,

coroborate cu faptul că în luna ianuarie 2011 s-a consemnat cea mai mică valoare a decitului comercial din ultimii 10 ani, au condus la majorarea acestuia de aproape 4 ori, până la 301 milioane euro.

În luna ianuarie 2012, rata anuală de creştere a preţurilor de producţie pentru piaţa internă a coborât la 5,4 la sută (-1,7 puncte procentuale comparativ cu decembrie), în principal

ca

efect al slăbirii cererii interne adresate sectorului prelucrător.

În

aceste condiţii, majorarea preţurilor la utilităţi 4 nu s-a reectat

în dinamica anuală a preţurilor de producţie, unii operatori industriali optând pentru închiderea unor capacităţi de producţie. Cele mai importante pierderi de ritm comparativ cu intervalul

precedent au fost înregistrate de bunurile intermediare, în principal cu aportul industriei chimice şi al celei metalurgice, şi

de cele de consum, pe seama evoluţiei industriei alimentare. O

dinamică anuală în scădere s-a consemnat şi în cazul bunurilor energetice; în esenţă pe seama unui efect de bază, aceasta rămânând cea mai alertă (8,2 la sută). Evoluţiile curente indică

3 INS.

4 Majorarea preţului gazelor naturale cu 5 la sută, începând cu 1 ianuarie 2012, precum şi creşterea preţului energiei electrice (pe fondul reducerii livrărilor companiei Hidroelectrica odată cu seceta din toamnă).

Economia reală

noi majorări de preţ în ramura de prelucrare a hidrocarburilor, asociate deprecierii monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, precum şi creşterii cotaţiei internaţionale a ţiţeiului, în contextul intensicării tensiunilor geopolitice în principalele ţări producătoare. În cazul bunurilor de capital, dinamica anuală nu s-a modicat comparativ cu intervalul precedent (3,8 la sută).

Procesul dezin aţionist reluat la mijlocul anului 2011 a continuat în intervalul analizat (rată anuală de creştere a preţurilor de consum de 2,72 la sută, faţă de 3,14 la sută în decembrie 2011). Tendinţa a fost observată la majoritatea componentelor, cea mai importantă contribuţie revenind accentuării deaţiei pe segmentul preţurilor volatile, dată ind traiectoria puternic ascendentă a acestora din prima parte a anului anterior. O atenuare a ritmului anual de creştere s-a consemnat şi în cazul indicelui CORE2 ajustat, însă ajustarea a fost de mai mică amplitudine (-0,1 puncte procentuale până la 2,27 la sută), în condiţiile deprecierii monedei naţionale – cu efecte pe componenta serviciilor libere.

Pre urile de consum al popula iei

procente; fa de luna similar din anul anterior 25 total administrate 20 volatile* 15 10
procente; fa de luna similar din anul anterior
25
total
administrate
20
volatile*
15
10
5
0
-5
-10
2007
2008
2009
2010
2011
* produse cu pre uri volatile: legume, fructe, ou ,
combustibili
Sursa: INS, calcule BNR

Politica monetară

Rata dobânzii de politic monetar

10,50

10,25

10,00

9,75

9,50

9,25

9,00

8,75

8,50

8,25

8,00

7,75

7,50

7,25

7,00

6,75

6,50

6,25

6,00

5,75

5,50

procente pe an 2009 2010 2011 5 7 feb. mai 1 aug. sep. iul. 5
procente pe an
2009
2010
2011
5
7
feb.
mai
1 aug. sep.
iul.
5
30
ian.
feb.
30
5 4 6 mar.
mai
3
6
nov.
ian.

În şedinţa din 5 ianuarie 2012, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la nivelul de 5,75 la sută, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit. Decizia autorităţii monetare de a continua ciclul de scădere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară iniţiat în noiembrie 2011 a fost motivată de consolidarea dezinaţiei corespunzător ritmului prognozat anterior de banca centrală – compatibil cu plasarea în luna decembrie 2011 a ratei anuale a inaţiei în apropierea punctului central al ţintei de

3 la sută ±1 punct procentual –, precum şi de reconrmarea perspectivei continuării decelerării inaţiei în lunile imediat următoare. Ambele evoluţii aveau ca suport accentuarea recentă şi viitoare a declinului în termeni anuali al preţurilor volatile ale produselor alimentare, manifestarea tot mai pregnantă, pe acest fond, a efectelor presiunilor dezinaţioniste ale amplului decit de cerere agregată, precum şi continuarea ajustării descendente a anticipaţiilor inaţioniste.

Valoarea negativă a poziţiei nete a lichidităţii instituţiilor de credit s-a restrâns în perioada de constituire a RMO 24 decembrie 2011 – 23 ianuarie 2012, sub inuenţa injecţiilor substanţiale de rezerve generate de operaţiunile Trezoreriei. În acelaşi timp, banca centrală a continuat să furnizeze lichiditate prin intermediul operaţiunilor repo cu scadenţa de o săptămână, efectuate prin licitaţii săptămânale, la rată xă de dobândă, în cadrul cărora ofertele băncilor au fost acceptate integral.

Ratele dobânzilor pe pia a monetar

25

20

15

10

5

0

procente pe an tranzac ii interbancare depozite atrase de BNR 2007 2008 2009 2010 2011
procente pe an
tranzac ii interbancare
depozite atrase de BNR
2007
2008
2009
2010
2011

În acest context, ratele dobânzilor pe termen foarte scurt ale pieţei monetare interbancare au consemnat un declin pronunţat, ajungând în apropierea ratei dobânzii la facilitatea de depozit. În debutul noii perioade de constituire a RMO, ele au revenit temporar la valori mai înalte (de aproximativ 4 la sută). Media randamentelor depozitelor interbancare şi-a accentuat astfel coborârea, ajungând la un nivel de 3,21 la sută (-1,83 puncte procentuale faţă de luna anterioară). La rândul lor, cotaţiile pe termen mai lung s-au situat în prima jumătate a lunii pe un trend descendent accentuat – sub inuenţa relativei relaxări a condiţiilor lichidităţii şi a reducerii ratei dobânzii de politică monetară –, menţinându-se apoi relativ stabile până la nele perioadei analizate; cotaţiile medii ROBOR3M au scăzut faţă de luna precedentă cu 0,79 puncte procentuale (la 5,51 la sută), iar

Politica monetară

cele pe 6 şi 12 luni au coborât cu 0,51 şi respectiv 0,43 puncte procentuale (la 6,15 la sută, respectiv 6,33 la sută).

Cursul de schimb leu/euro a consemnat o mişcare ascendentă în primele zile ale lunii ianuarie, evoluţia – similară celei înregistrate de cursurile de schimb ale zlotului şi forintului – ind consecinţa înrăutăţirii temporare a percepţiei investitorilor

asupra regiunii, datorată: (i) trenării reluării negocierilor dintre guvernul ungar şi FMI/UE în vederea semnării unui acord stand-by şi (ii) retrogradării de către agenţia Fitch a rating-ului de ţară al Ungariei la categoria sub-investment cu perspectivă negativă şi a rating-ului a patru mari bănci ungureşti. Episodul a fost de scurtă durată, uşoara temperare ulterioară a tensiunilor de

pe

piaţa nanciară globală şi regională având ca efect recuperarea

de

către monedele din regiune, inclusiv de către leu, a pierderii

suferite în raport cu euro. Ulterior, evoluţia ratei de schimb leu/ euro s-a disociat de cea a cursurilor de schimb ale monedelor

din regiune, care şi-au prelungit mişcarea descendentă; raportul

leu/euro a tins iniţial să revină spre plafonul atins în săptămâna anterioară, pentru ca în ultima decadă a lunii să se înscrie pe

o traiectorie cvasiliniară. Pe ansamblul perioadei analizate,

valoarea medie a cursului de schimb leu/euro a crescut cu 0,4 la sută comparativ cu luna anterioară.

Ratele dobânzilor practicate de bănci la creditele şi depozitele noi au consemnat evoluţii divergente din perspectiva celor două sectoare principale de clientelă nebancară. Astfel, rata medie

a dobânzii la creditele noi a continuat să scadă pe segmentul

populaţiei (-0,44 puncte procentuale, ajungând la 12,22 la sută),

dar s-a majorat pe cel al societăţilor nenanciare (+0,24 puncte procentuale, până la un nivel de 9,98 la sută), în principal ca efect

al unor schimbări în compoziţia uxului de credite 1 . La rândul ei,

rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale populaţiei

a sporit cu 0,19 puncte procentuale (până la 6,77 la sută);

în schimb, cea aferentă plasamentelor similare ale companiilor

s-a diminuat sensibil (-0,63 puncte procentuale, până la 5,15 la sută).

1 Ca urmare a reclasicării unor credite la categoria revolving.

2,80

3,00

3,20

3,40

Cursul de schimb al pie ei valutare ianuarie 2012 RON/ USD RON/ EUR 4 5
Cursul de schimb al pie ei valutare
ianuarie 2012
RON/
USD
RON/
EUR
4
5
6
9
10
11
12
13
16
17
18
19
20
23
24
25
26
27
30
31

4,15

4,25

4,35

4,45

25

20

15

10

5

0

Ratele dobânzilor practicate de institu iile de credit la creditele i depozitele în lei (contracte noi)

procente pe an

2007 2008 2009 2010 2011
2007
2008
2009
2010
2011
(contracte noi) procente pe an 2007 2008 2009 2010 2011 credite gospod rii popula ie credite

credite gospod rii popula ie credite societ i nefinanciare depozite la termen gospod rii popula ie depozite la termen societ i nefinanciare

INDEX LEGISLATIV

Principalele acte normative cu caracter economic general şi din domeniul nanciar-bancar emise în luna ianuarie 2012

Legea nr. 11 din 6 ianuarie 2012 modică Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital (M.O. nr. 20/10.01.2012).

Legea nr. 12 din 6 ianuarie 2012 aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2011 privind stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. (M.O. nr. 28/13.01.2012).

Ordonanţa Guvernului nr. 1 din 11 ianuarie 2012 modică şi completează unele acte normative din domeniul instituţiilor de credit (M.O. nr. 41/18.01.2012).

Ordinul nr. 3 din 13 ianuarie 2012 al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare aprobă Instrucţiunea nr. 1/2012 privind organismele de plasament colectiv monetare (M.O. nr. 63/26.01.2012).

Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 25 ianuarie 2012 modică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură scală (M.O. nr. 71/30.01.2012).

Ordinul nr. 107 din 30 ianuarie 2012 al ministrului nanţelor publice aprobă prospectele de emisiune ale certicatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii februarie 2012 (M.O. nr. 83/1.02.2012).

Principalele reglementări emise de BNR în luna ianuarie 2012

Circulara nr. 1 din 5 ianuarie 2012 stabileşte nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, valabil începând cu data de 6 ianuarie 2012, la 5,75 la sută pe an (M.O. nr. 13/6.01.2012).

Regulamentul nr. 1 din 9 ianuarie 2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi (M.O. nr. 49/20.01.2012).

Regulamentul nr. 2 din 9 ianuarie 2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit (M.O. nr. 49/20.01.2012).

Circulara nr. 2 din 10 ianuarie 2012 stabileşte rata dobânzii penalizatoare pentru decitele de rezerve minime obligatorii în moned ă na ţ ional ă începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie – 23 februarie 2012 (M.O. nr. 37/17.01.2012).

Circulara nr. 3 din 10 ianuarie 2012 stabileşte ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 decembrie 2011 – 23 ianuarie 2012 (M.O. nr. 37/17.01.2012).

Ordinul nr. 1 din 11 ianuarie 2012 aprobă Normele metodologice referitoare la modelele raportărilor periodice pentru necesităţi de analiză a stabilităţii nanciare, aplicabile instituţiilor de credit (M.O. nr. 55/24.01.2012).

Ordinul nr. 2 din 12 ianuarie 2012 modică şi completează Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 8/2006 privind procedurile de lucru referitoare la derularea operaţiunilor de piaţă monetară efectuate de Banca Naţională a României şi a facilităţilor permanente acordate de aceasta participanţilor eligibili (M.O. nr. 55/24.01.2012).

Ordinul nr. 3 din 12 ianuarie 2012 modică şi completează Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 7/2006 privind procedurile de lucru pentru derularea operaţiunilor cu certicate de depozit emise de Banca Naţională a României (M.O. nr. 58/24.01.2012).

Regulamentul nr. 3 din 12 ianuarie 2012 modică Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 1/2000 privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de Banca Naţională a României şi facilităţile permanente acordate de aceasta participanţilor eligibili (M.O. nr. 54/23.01.2012).

Circulara nr. 4 din 20 ianuarie 2012 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 10 ani de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro (M.O. nr. 112/13.02.2012).

LISTA MATERIALELOR PUBLICATE ÎN BULETINELE LUNARE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

Performanţele de ajustare externă ale României în anul 1999 (Buletin lunar nr. 1/2000)

Centrala Riscurilor Bancare (Buletin lunar nr. 2/2000)

Politica scală în trimestrul I 2000 (Buletin lunar nr. 4/2000)

Noul regulament privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de BNR şi facilităţile de creditare şi de depozit acordate de către aceasta băncilor (Buletin lunar nr. 5/2000)

Centrala Riscurilor Bancare – prezentarea activităţii în perioada februarie-septembrie 2000 (Buletin lunar nr. 9/2000)

Economia reală în anul 2000 (Buletin lunar nr. 12/2000)

Centrala Incidentelor de Plăţi (Buletin lunar nr. 2/2001)

Evoluţia sistemului bancar românesc (Buletin lunar nr. 7/2001)

Crearea Centrului de procesare şi distrugere a bancnotelor (Buletin lunar nr. 10/2001)

Evoluţia sistemului bancar românesc în anul 2001 (Buletin lunar nr. 1/2002)

Introducerea monedei unice – un proces încheiat cu succes (Buletin lunar nr. 2/2002)

Modi cări ale mecanismului rezervelor minime obligatorii (Buletin lunar nr. 6/2002)

Evoluţia sistemului bancar în anul 2002 (Buletin lunar nr. 12/2002)

Evoluţia sistemului bancar în semestrul I 2003 (Buletin lunar nr. 7/2003)

Evoluţia sistemului bancar în anul 2003 (Buletin lunar nr. 12/2003)

Evoluţia sistemului bancar în semestrul I 2004 (Buletin lunar nr. 7/2004)

Centrala riscurilor bancare (Buletin lunar nr. 8/2004)

Instituţiile de credit în anul 2004 (Buletin lunar nr. 1/2005)

Sistemul bancar şi activitatea de creditare în 2005 (Buletin lunar nr. 10/2005)

Sistemul bancar şi activitatea de creditare în 2005 (Buletin lunar nr. 1/2006)

Sistemul bancar şi activitatea de creditare în semestrul I 2006 (Buletin lunar nr. 6/2006)

Sistemul bancar şi activitatea de creditare în anul 2006 (Buletin lunar nr. 12/2006)

Sistemul bancar şi activitatea de creditare în semestrul I 2007 (Buletin lunar nr. 7/2007)

Instituţiile de credit în anul 2007 (Buletin lunar nr. 12/2007)

Instituţiile de credit în semestrul I 2008 (Buletin lunar nr. 7/2008)

Instituţiile de credit în anul 2008 (Buletin lunar nr. 1/2009)

Instituţiile de credit în semestrul I 2009 (Buletin lunar nr. 7/2009)

Instituţiile de credit în anul 2009 (Buletin lunar nr. 12/2009)

Instituţiile de credit în semestrul I 2010 (Buletin lunar nr. 6/2010)

Instituţiile de credit în anul 2010 (Buletin lunar nr. 12/2010)

Instituţiile de credit în semestrul I 2011 (Buletin lunar nr. 6/2011)

Instituţiile de credit în anul 2011 (Buletin lunar nr. 12/2011)

Secţiune statistică

Secţiune statistică

Cuprins

1. Principalii indicatori macroeconomici

18

2. Preţuri din economie

 

20

2.1. Preţurile de consum pe principalele mărfuri şi servicii

20

2.2. Preţurile producţiei industriale pe total, piaţa internă şi piaţa externă

21

3. Indicatori de politică monetară

22

3.1.

Operaţiunile monetare ale Băncii Naţionale a României

22

3.2.

Facilităţile permanente acordate instituţiilor de credit de către Banca Naţională a României

22

3.3.

Rezervele minime obligatorii

22

4. monetară

Baza

 

23

5. Bilanţurile monetare ale instituţiilor nanciare monetare

24

5.1. Bilanţul monetar al Băncii Naţionale a României

24

5.2. Bilanţul monetar agregat al altor instituţii nanciare monetare (instituţii de credit şi fonduri de piaţă monetară)

26

5.3. Bilanţul consolidat net al instituţiilor nanciare monetare (BNR şi alte instituţii nanciare monetare)

28

6. Masa monetară M3 şi contrapartidele acesteia

30

7. Structura depozitelor atrase şi a creditelor acordate de către instituţiile nanciare monetare pe tipuri de sectoare instituţionale

32

7.1. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali

32

7.2. Depozitele gospodăriilor populaţiei

33

7.3. Depozitele atrase de la societăţile nenanciare, instituţiile nanciare nemonetare, administraţia publică şi nerezidenţi

34

7.4. Creditul intern

 

36

7.5. Creditul acordat gospodăriilor populaţiei

38

7.6. Creditul acordat societăţilor nenanciare, instituţiilor nanciare nemonetare, administraţiei publice şi nerezidenţilor

39

8. Activele şi pasivele fondurilor de investiţii

40

8.1. Structura bilanţieră

 

40

 

8.1.1. Fonduri de piaţă monetară (FPM)

40

8.1.2. Fonduri de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară (FI)

40

8.2. Titluri de valoare deţinute, altele decât acţiunile

41

 

8.2.1. Fonduri de piaţă monetară (FPM)

41

8.2.2. Fonduri de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară (FI)

41

8.3. Acţiuni şi alte participaţii de capital deţinute

42

 

8.3.1. Fonduri de piaţă monetară (FPM)

42

8.3.2. Fonduri de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară (FI)

42

8.4. Acţiuni/unităţi de fond emise – Fonduri de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară (FI)

43

9. Situaţia activelor şi pasivelor bilanţiere ale instituţiilor nanciare nebancare înscrise în Registrul general

44

9.1. Structura bilanţieră în dinamică

44

9.2. Structura bilanţieră la 30 septembrie 2011 pe tipuri de instituţii nanciare nebancare înscrise în Registrul general

44

9.3. Credite acordate gospodăriilor populaţiei

45

9.4. Credite acordate societăţilor nenanciare, altor sectoare instituţionale şi nerezidenţilor

46

10. Ratele medii ale dobânzii practicate de instituţiile de credit

47

10.1. Depozite la termen în lei

47

 

10.1.1. Depozite existente în sold

47

10.1.2. Depozite

noi

47

10.2. Depozite la termen în euro

48

 

10.2.1. Depozite existente în sold

48

10.2.2. Depozite

noi

48

Secţiune statistică

10.3. Depozite în lei pe tipuri de depozite

49

10.3.1. Depozite existente în sold

49

10.3.2. Depozite noi la termen

49

10.4. Depozite în euro pe tipuri de depozite

50

10.4.1. Depozite existente în sold

50

10.4.2. Depozite noi la termen

50

10.5. Credite în lei

51

10.5.1. Credite existente în sold

51

10.5.2. Credite noi

51

10.6. Credite în euro

52

10.6.1. Credite existente în sold

52

10.6.2. Credite noi

52

10.7. Credite în lei pe tipuri de credite

53

10.7.1. Credite existente în sold

53

10.7.2. Credite noi

54

10.8. Credite în euro pe tipuri de credite

55

10.8.1. Credite existente în sold

55

10.8.2. Credite noi

56

11. Indicatori de risc bancar

57

11.1. Situaţia clasicării creditelor acordate de instituţiile de credit (persoane juridice române)

57

11.2. Principalii indicatori de prudenţialitate

58

11.3. Informaţii de risc bancar

59

11.4. Credite acordate şi angajamente asumate de instituţiile de credit

60

11.5. Credite acordate de instituţiile de credit

62

11.6. Restanţe mai mari de 30 de zile înregistrate de persoanele zice

63

11.7. Credite acordate şi angajamente asumate de IFN-urile înscrise în Registrul special

64

11.8. Credite acordate de IFN-urile înscrise în Registrul special

66

11.9. Situaţia instrumentelor de plată de debit refuzate

68

11.10. Situaţia titularilor de cont care au generat incidente de plată

68

12. Indicatori ai pieţei monetare

69

13. Indicatori ai pieţei valutare

70

13.1. Piaţa valutară interbancară

70

13.2. Cursuri zilnice pe piaţa valutară, ianuarie 2012

70

14. Indicatori ai pieţei de capital

71

14.1. Bursa de Valori Bucureşti – Piaţa reglementată

71

14.2. Bursa de Valori Bucureşti – Piaţa RASDAQ

71

15. Indicatori ai balanţei de plăţi şi poziţiei investiţionale internaţionale a României

72

15.1. Balanţa de plăţi

72

15.2. Principalii indicatori ai poziţiei investiţionale internaţionale

74

15.3. Poziţia investiţională internaţională

76

16. Indicatori ai administraţiei publice

77

Precizări metodologice

78

Simboluri folosite în tabele:

= lipsă date

= valoare nulă

0

= valoare subunitară mai mică decât 0,5

x

= nu este cazul

p.a.= pe an

c = condenţial (în cazul în care indicatorul se obţine din agregarea de date care provin de la maxim doi raportori)

Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile să nu corespundă sumei componentelor.

Secţiune statistică

1. PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI

(variaţie procentuală anuală, dacă nu se specică altfel)

Perioada

Produsul intern brut 1

Produc ia industrial 2

Productivitatea

Pre urile produc iei industriale 3

Investi ii realizate în economia na ional

Comer interior 2,4,5

Servicii de pia prestate popula iei 2,4,5

nominal (mil. lei; pre uri curente)

real

deflator

muncii în

cu am nuntul 6

autovehicule i motociclete 7

 

industrie 2

2007

416 006,8

6,3

13,5

10,3

11,9

7,58

20,9

20,4

70,8

9,6

2008

514 700,0

7,3

15,3

2,7

5,8

15,30

17,1

20,7

9,7

2,3

2009

501 139,4

–6,6

4,2

–5,6

11,9

1,87

–29,3

–10,3

–37,3

–15,6

2010

522 561,1

–1,6

6,0

5,6

17,8

6,33

–7,0

–5,3

–6,6

13,7

2011

578 551,9

2,5

8,1

5,6

4,3

8,93

9,2

–2,5

3,3

9,9

2010

T4

165 284,1

–1,0

5,6

6,3

12,7

8,49

–5,3

–8,2

4,8

17,7

2011

T1

105 129,1

1,7

8,6

11,4

13,8

10,70

–3,7

–5,6

5,0

7,2

T2

130 552,7

1,4

8,2

4,0

2,9

8,67

–6,5

–5,8

–2,9

6,0

T3

158 926,9

4,4

6,4

5,5

2,6

8,72

15,6

–2,7

10,9

14,5

T4

183 943,2

1,9

9,2

2,2

–0,9

7,71

22,1

3,7

1,5

11,4

2011

ian.

x

x

x

11,8

15,3

10,21

x

–7,2

9,4

6,2

feb.

x

x

x

12,9

15,1

10,86

x

–4,6

10,9

8,8

mar.

x

x

x

9,8

11,6

11,03

x

–5,3

–2,2

6,5

apr.

x

x

x

3,6

3,7

9,62

x

–3,6

–0,5

8,8

mai

x

x

x

7,4

6,2

7,97

x

–4,5

2,9

4,2

iun.

x

x

x

1,1

–0,8

8,42

x

–9,1

–10,1

5,5

iul.

x

x

x

1,4

–1,1

9,36

x

0,7

15,2

17,9

aug.

x

x

x

10,4

7,3

8,68

x

–3,8

10,1

14,6

sep.

x

x

x

5,6

2,1

8,14

x

–4,8

7,7

10,9

oct.

x

x

x

4,0

0,8

8,33

x

2,1

9,8

12,4

nov.

x

x

x

4,3

1,1

7,87

x

3,0

1,7

11,9

dec.

x

x

x

–2,3

–5,0

6,95

x

6,0

–7,0

9,9

2012

ian.

x

x

x

1,2

–2,3

6,01

x

10,2

–0,4

–1,5

Perioada

Comer exterior 8 (bunuri fob, mil. EUR)

Sold cont

Investi ii directe, net 8,9 (mil. EUR)

Num rul salaria ilor din economie (mii persoane)

Situa ia omajului 10

tigul salarial mediu în economie

Costul for ei de munc în economie 2,11

curent 8,9

num r total omeri înregistra i (mii persoane)

rata omajului înregistrat (%)

Export

Import

Sold

(mil. EUR)

brut

net

2007

29 549

47 371

–17 822

–16 713

7 049

4 885,3

367,8

4,1

21,8

20,3

19,9

2008

33 725

52 834

–19 109

–16 157

9 310

5 046,3

403,4

4,4

26,1

25,6

22,6

2009

29 084

35 955

–6 871

–4 915

3 554

4 774,3

709,4