CAPITOLUL 2 OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare. Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii: 1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de banci la banca centrala; 2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de corespondent create; 3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine. Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS). Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont. Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea de garantie.

2.1.1. Decontari intrabancare Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si

operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a platii. Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste urmatoarele documente interne: avizul de creditare atunci cand banca initiatoare este banca platitorului; avizul de debitare atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului.

Contabilizarea operatiunilor Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor: 111 Cont curent la BNR 341 Decontari intrabancare Contul 111 Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 Decontari intrabancare este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 341 Decontari intrabacare = 2511 Conturi curente / beneficiar

2.1.2. Decontari interbancare Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci sau in mod intermediat, prin casele de compensatii. 2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala. In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catre un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii. Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei de compensatii. In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare.

Contabilizarea operatiunilor Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea intrabancara: 111 Cont curent la BNR si 341 Decontari intrabancare. Specific decontarii prin casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare. In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca platitorului initiaza plata): a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:

2511 Conturi curente / platitor 2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR

111 Cont curent la BNR

2511 Conturi curente / beneficiar

b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului. Exemple de contabilizare: 1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea compensarii: 341 Decontari intrabancare 3. Incasarea la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar = 111 Cont curent la BNR

c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre sucursala unde are contul beneficiarul.

Exemple de contabilizare: 1. Efectuarea platii prin compensare: 2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR

2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului: 111 Cont curent la BNR 3. Incasarea la subunitatea beneficiarului: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar = 341 Decontari intrabancare

d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul. Exemple de contabilizare 1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii: 341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR

3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre subunitatea unde beneficiarul are contul: 111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare

4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar

2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor caracteristici: - se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci; - in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in zona in care functioneaza; - bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare; - se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile de stingere a datoriilor. Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi: conturi nostro acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand plasamente la acele banci; conturi loro sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse obtinute de la acele banci.

Contabilizarea operatiunilor Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin conturile: 121 Conturi de corespondent la banci (nostro) 122 Conturi de corespondent ale bancilor (loro)

Contul 121 Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul 122 Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca plati efectuate de aceasta. O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta, operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro. In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de fonduri spre sau de la centrala.

Exemple de contabilizare: 1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau 122 Conturi de corespondent ale bancilor = 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente

2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent: 2511 Conturi curente sau 2511 Conturi curente = 122 Conturi de corepondent ale bancilor = 121 Conturi de corespondent la banci

3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau = 142 Imprumuturi primite de la banci

122 Conturi de corespondent ale bancilor

142 Imprumuturi primite de la banci

2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R. Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite. Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a Romaniei: a. imprumut structural reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a scontului. b. imprumut de licitatie in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut, bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult. c. imprumut special este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor aflate in lipsa de lichiditate. d. imprumut lombard sau overdraft reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont, acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din fondurile proprii ale bancii.

Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi din grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei: Grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei 111 Cont curent la BNR 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR 1121 Imprumuturi structurale 1122 Imprumuturi de licitatie 1123 Imprumuturi speciale

1124 Imprumuturi lombard (overdraft) 117 Creante si datorii atasate 1171 Creante atasate 1172 Datorii atasate Contul 112 Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 Cont curent la BNR la primirea imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 Creante atasate si 1172 Datorii atasate. Exemple de contabilizare: 1. Imprumut de refinantare primit de la BNR: 111 Cont curent la BNR = 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR

2. Inregistrarea dobanzii de platit: 6011 Dobanzi la BNR 3. Plata dobanzii: 1172 Datorii atasate 4. Rambursarea imprumutului de refinantare: 112 Imprumut de refinantare de la BNR = 111 Cont curent la BNR = 111 Cont curent la BNR = 1172 Datorii atasate

2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la o rata a dobanzii negociata intre parti. Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii.

Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare: Grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare 141 Credite acordate bancilor 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 1412 Credite la termen acordate bancilor 1413 Credite financiare acordate bancilor 1417 Creante atasate 142 Imprumuturi primite de la banci 1421 Credite de pe o zi pe alta primite de la banci 1422 Credite la termen primite de la banci 1423 Credite financiare primite de la banci 1427 Datorii atasate

Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 Credite si imprumuturi interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 Imprumuturi primite de la banci) pe piata interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe urmatoarele analitice: - de pe o zi pe alta cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421); - la termen cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422); - financiare sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).

Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturi de pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia. Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417 Creante atasate si 1427 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta: 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 2. Inregistrarea dobanzii: 1417 Creante atasate = 7014 Dobanzi la credite acordate bancilor = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR 4. Rambursarea creditului: 111 Cont curent la BNR = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor = 1417 Creante atasate

5. Imprumut la termen primit de la o alta banca: 111 Cont curent la BNR = 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci

2.4. DEPOZITE INTERBANCARE In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancare reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resurse de la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte scurte Contabilizarea operatiunilor Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 13 Depozite interbancare: Grupa 13 Depozite bancare 131 Depozite la banci 1311 Depozite la vedere la banci 1312 Depozite la termen la banci 1313 Depozite colaterale la banci 1317 Creante atasate 132 Depozite ale bancilor 1321 Depozite la vedere ale bancilor 1322 Depozite la termen ale bancilor 1323 Depozite colaterale ale bancilor 1327 Datorii atasate

Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 Depozite la banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc: - depozite la vedere constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311 si 1321); - depozite la termen constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zi lucratoare (conturile 1312 si 1322); - depozite colaterale constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si 1323). Contul 131 Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand se creaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 Depozite ale bancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la lichidarea depozitului creat altei banci. Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.

Exemple de contabilizare: 1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca: 1312 Depozite la termen la banci 2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat: 1317 Creante atasate = 7013 Dobanzi de la conturile de depozit la banci = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea dobanzilor: 111 Cont curent la BNR 4. Lichidarea depozitului: 111 Cont curent la BNR 5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca: 111 Cont curent la BNR 6. Inregistrarea dobanzii de platit: 6013 Dobanzi la depozitele bancilor 7. Plata dobanzilor: 1327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1327 Datorii atasate = 1321 Depozite la vedere ale bancilor = 1312 Depozite la termen la banci = 1317 Creante atasate

8. Lichidarea depozitului: 1321 Depozite la vedere ale bancilor = 111 Cont curent la BNR

2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCARE Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite in pensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat. Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul unei livrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri: - titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate la cedant, dar mentionate pe numele cesionarului; - titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului. Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si titlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat.

Contabilizarea operatiunilor In contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din grupa 13 Valori primite sau date in pensiune: Grupa 15 Valori primite sau date in pensiune 151 Valori primite in pensiune 1511 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 1512 Valori primite in pensiune la termen 1517 Creante atasate 152 Valori date in pensiune 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 1522 Valori date in pensiune la termen 1527 Datorii atasate Contul 151 Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat la acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 Valori date in pensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor. In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

si 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile 1512 Valori primite in pensiune la termen si 1522 Valori date in pensiune la termen). Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 Creante atasate si 1527 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli. Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune: 1512 Valori primite in pensiune la termen 2. Inregistrarea dobanzii de incasat: 1517 Creante atasate = 7015 Dobanzi de la valorile pimite in pensiune = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR = 1517 Creante atasate

4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut: 111 Cont curent la BNR = 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta

5. Inregistrarea dobanzii de platit: 6015 Dobanzi la valori date in pensiune 6. Plata dobanzii: 1527 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1527 Datorii atasate

7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune: 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta = 111 Cont curent la BNR

2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se afla si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante sau indoielnice. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 Creante restante si indoielnice:

Grupa 18 Creante restante si indoielnice 181 Creante restante 1811 Creante restante 1812 Dobanzi restante 1817 Creante atasate 182 Creante indoielnice 1821 Creante indoielnice 1822 Dobanzi indoielnice 1827 Creante atasate

Conturile 181 Creante restante si 182 Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

Exemple de contabilizare: 1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 1811 Creante restante = 1412 Credite la termen acordate bancilor

2. Depozite la banci nerambursate: 1811 Creante restante 3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 1812 Dobanzi restante 4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 1817 Creante restante = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice = 1417 Creante atasate = 1312 Depozite la termen la banci

5. Rambursarea creantelor restante: 111 Cont curent la BNR 6. Incasarea dobanzilor restante: 111 Cont curent la BNR = 1812 Dobanzi restante = 1811 Creante restante

7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 111 Cont curent la BNR = 1817 Creante atasate

8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate: 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane 9. Creante restante devenite indoielnice: 1821 Creante indoielnice 10. Credit acordat devenit creanta indoielnica: 1821 Creante indoielnice = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor = 1811 Creante restante = 1811 Creante restante

11. Dobanzi restante devenite indoielnice: 1822 Dobanzi indoielnice = 1812 Dobanzi restante

12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice: 1827 Creante atasate = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

13. Creante indoielnice rambursate: 111 Cont curent la BNR = 1821 Creante indoielnice

14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 111 Cont curent la BNR = 1827 Creante atasate

15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1821 Creante indoielnice

16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1822 Dobanzi indoielnice

2.7. PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul acestora. Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:

Grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda.

Exemple de contabilizare: 1. Constituirea sau majorarea provizionului: 6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 2. Anularea sau diminuarea provizionului: 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7611 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7612 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda = 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda

2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE 2.8.1. Operatiuni de casa Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementari si structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si aduca propria contributie la rentabilitatea bancii. In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot intalnii urmatoarele tipuri de case bancare: a) case operative de incasari se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate. b) case operative de plati se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Casele operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute. c) case speciale sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in cadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;

d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori in principal operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora; e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii cumpara sau vand, in contrapartida cu lei romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice rezidente sau nerezidente. Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate. Contabilizarea operatiunilor: Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 Casa: Grupa 10 Casa si alte valori 101 Casa 102 Alte valori Contul 101 Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie. Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 Conturi de ajustare si sunt prezentate la capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual. In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie. Exemple de contabilizare: 1. Depunere de numerar: 101 Casa = 2511 Conturi curente

2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar: 101 Casa = 2532 Depozite la termen

3. Obtinerea de numerar de la BNR: 101 Casa 5. Obtinerea de numerar din cont: 2511 Conturi curente 6. Lichidarea unui depozit la vedere: 2531 Depozite la vedere 7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere: 2537 Datorii atasate 8. Sume depuse la BNR: 111 Cont curent la BNR Alti debitori diversi = 101 Casa Casa = 101 Casa = 101 Casa = 101 Casa = 111 Cont curent la BNR

2.8.2. Cecul Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita beneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul, cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca. Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la banca tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor existente in cont.

Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi: 1611 Valori de recuperat 2611 Valori de recuperat 3712 Valori primite la incasare 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare Contul 3712 Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti. Conturile 1611 Valori de recuperat si 2611 Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se foloseste contul 1611. Exemple de contabilizare:

la banca beneficiarului: 1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului: 3712 Valori primite la incasare = 2511 Conturi curente

2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare

3. Incasarea cecului la compensare: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare

4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului: 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare = 2511 Conturi curente

6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite la incasare

7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior: 111 Cont curent la BNR la banca platitorului: 1. Plata cecului: 2511 Conturi curente 2. Compensarea cecului la Casa de compensatii: 1621 Alte sume datorate 3. Cec refuzat temporar la plata: 2611 Valori de recuperat = 3716 Conturi indisponibile privind valorile la incasare = 111 Cont curent la BNR = 1621 Alte sume datorate = 1611 Valori de recuperat

5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat

2.8.3. Carti de plata Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca. Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic de transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete: 1. distribuitorul automat de numerar 2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar 3. terminalele la punctele de vanzare Contabilizarea operatiunilor Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. In exemple acest cont este 2511 Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarile prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageri de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 Alte stocuri si asimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, in corespondenta cu contul 101 Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu ajutorul cartii bancare.

Exemple de contabilizare: 1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie: 101 Casa = 2511 Conturi curente / card

2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent: 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente / card

5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM): 367 Alte stocuri si asimilate / ATM = 101 Casa

6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii: 2511 Conturi curente / card = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM

7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci: 3712 Valori primite la incasare = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM

10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul altei banci: 2511 Conturi curente / card 11. Inregistrarea dobanzii de plata: 6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate = 2611 Valori de recuperat

12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului: 25172 Datorii atasate = 2511 Conturi curente / card

13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare

14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare

15. Plata la banca clientului cumparator: 2511 Conturi curente / card = 111 Cont curent la BNR

2.9. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare. Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare. Cecul: definire, contabilizare, exemple. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336

9. a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d. e. 11. a. b. c. d. e.

Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211 Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061