Gospodina

de Elena Farago

Greu e când eşti gospodină! Uite, eu, cât sunt de mică, Iute-s ca o rândunică, Harnică-s ca o albină. Cum mă scol, cobor în grabă Colivia din perete, Să dau boabe la sticlete, Că-i un cântăreţ de treabă. Vreme multă nu-mi rămâne; Pisicuţa, de cu noapte, Miaună şi-mi cere lapte – Iar Grivei îmi cere pâine. Învăţ lecţiile toate La citit, la socoteală – Că doar n-o să plec la şcoală Fără lecţii învăţate! Cu păpuşa-i alt bucluc! Din şindrilă şi din beţe, Trebuie să-i fac pătuc După sobă să nu-ngheţe. Uf, ce mare-i bucuria Când sunt gata toate-n pripă! Nu stau locului o clipă… Tare-i grea gospodăria!

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful