Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV


PREGATIREA FIZICA IN JOCUL DE FOTBAL

Zadic Alexandru Grupa 204

Pregatirea fizica in jocul de fotbal

Pregatirea fizica este unul din factorii esentiali al jocului de fotbal. Competitiile actuale si mai ales cele viitoare cer si vor cere in continuare o pregatire deosebita sub toate aspectele, dintre care pregatirea fizica si factorul psihic se ridica la rangul de conditie. Jocul de fotbal se caracterizeaza astazi printr-o bogata activitate competitionala, la care, pe langa jocurile de campionat intern, li se adauga meciurile amicale sau oficiale si alte diverse competitii ocazionale.

Intensitatea efortului poate fi caracterizata ca variabila, mergnd de la cea mica si moderata pna la submaximala si chiar maximala, ca apoi jucatorul sa se bucure de pauze scurte dar foarte utile si pretioase, n vederea refacerii potentialului biologic periclitat uneori de epuizare.Antrenamentele si competitiile de fotbal solicita intens aparatul locomotor, sistemul nevos, aparatul cardiovascular al fotbalistilor care, la rndul lor, produc modificari morfologice si functionale favorabile. Prin modificarile imediate, de compensare, fotbalistii sunt capabili sa se adapteze prompt si cu mare eficienta cerintelor tot mai exigente ale jocului modern, n timp ce modificarile tardive (de antrenament) vizeaza cresterea potentialului biologic general al sportivilor, ridicarea capacitatii de efort si ntarirea sanatatii. Daca n fotbalul romantic al anilor '60 datele recoltate de la fotbalisti aratau ca fundasii aveau cea mai mare greutate, mijlocasii cea mai mare capacitate vitala si elasticitate toracica, iar atacantii dezvoltarea fizica cea mai mica sub toate aspectele, n fotbalul actual diferentele dintre posturi au disparut, iar indicatorii morfologici si functionali, pentru jucatorii de cmp, nu mai depind de postul n echipa. Datele medii ale jucatorului de fotbal (naltime 172 cm, greutate 70kg,capacitate vitala 4615cm3, prezentate de C. Alexandrescu , 1962) au cunoscut

si ele o mbunatatire semnificativa. La EURO 2000 jucatorii participanti au avut o medie de naltime de 180cm si o greutate de 76,5kg. Cum functioneaza sistemul respirator si circulator in pregatirea fizica a jucatorului. Un muchi ca s lucreze trebuie s i se furnizeze oxigen i glucoz. Aceast rspundere cade n sarcina sngelui. Sngele este foarte bine echipat pentru a asigura toate aceste funcii. n repaus, un juctor dispune de 6 litri de snge. Cnd traverseaz esutul pulmonar (mica circulaie) sngele se ntinde ca o pojghi pe o suprafa vast care poate atinge 75 -100 de metri ptrai. n acest caz sngele este separat de aer de un perete celular de o grosime f oarte, foarte subire i de aceea poate face schimbul de gaze ntre snge i alveolele pulmonare umplute cu aer. Hemoglobina este cea nsrcinat cu captarea oxigenului. Acidul lactic (un rezidiuu care provoac blocarea muchiului, rezultat n urma eforturilor maximale) este cedat aerului din plmni, deci este eliminat. Cu ct transportm mai mult snge (mai mult oxigen, capacitate pulmonar mare), deci circulaia este foarte mare, datoria de oxigen (acumulat n urma eforturilor maximale) se pltete mai repede i revenirea dup un efort maximal (eliminarea reziduurilor) este rapid. Modificrile fiziologice determinate de jocul de fotbal sunt influenate n ansamblul lor de unele aspecte generale, comune pentru toat echipa i anume: caracterul i metodica antrenamentului, condiiile meteorologice, starea terenului, raportul de fore i unele aspecte proprii anumitor juctori: starea sntii, nivelul pregtirii fizice generale, nivelul miestriei tehnice, volumul i intensitatea efortului depus, solicitarea sistemului nervos i a analizatorilor. Aparatul circulator este intens solicitat n timpul antrenamentului i jocului, deoarece cerinele n privina aprovizionrii cu oxigen a muchilor i a altor sisteme angrenate n efort este mare i reclam un transport de gaze i de substane energetice foarte intens. Frecvena cardiac n repaus este sczut i crete n urma antrenamentului i jocului n funcie de factorii amintii mai sus, atingnd valori ntre 180-190 bti pe minut; de obicei ns valorile nu depesc 160-180 bti pe minut.

Tipuri de efort in pregatirea fizica. Ca s pregtim motorul pentru solicitri maximale, trebuie s nelegem care este diferena ntre eforturile de tip aerob i anaerob (diferena dintre ulei, care asigur ungerea i benzin, care produce explozia). Antrenamentul aerob (nu creeaz datorie de oxigen) are ca efect, printre altele, dezvoltarea volumului inimii i vascularizarea muchilor si are ca rezultat mrirea nivelului energetic al corpului. Dezvoltarea rezistenei aerobe (puls sub 140 bti/minut) este imperios necesar pentru fotbalist, fiindc efortul specific din joc (efortul anaerob puls peste 180 bti/minut) i cere s aib un consum mare de oxigen, pe care el trebuie s-l acopere. Deci capacitatea aerob este necesar pentru a putea face eforturi maximale (anaerobe) ct mai nalte. Antrenamentul anaerob are ca efect pregtirea organismului pentru eforturi de intensitate maxim (sprinturi) i, dac acestea sunt de durat mai mare, face ca muchiul s nu mai primeasc oxigen suficient (deci exist o datorie de oxigen i atunci apare acidul lactic, un rezidiuu toxic, care blocheaz muchiul). n timpul jocului de fotbal ntlnim eforturile mixte (aerob + anaerob): organismul ia o parte din oxigenul care-i este necesar i o parte nu i-l ia (face datorie de oxigen) i atunci, cu ct capacitatea lui de efort aerob (capacitatea lui de absorbie a oxigenului) este mai mare, cu att cota care rmne neacoperit (datoria de oxigen) este mai mic. Deci creterea rezistenei reprezentat prin absorbia oxigenului (efortul aerob) are avantajul c n timpul eforturilor mixte se contracteaz o mai mica datorie de oxigen, la eforturi maximale (efort anaerob). Fr capacitate aerob mare nu se poate suporta n meci un nivel crescut al efortului. Factorul fizic se manifesta n jocul de fotbal prin eforturi superioare si repetari recuperabile pe fondul unor calitati fizice foarte bine dezvoltate. Forma specifica de solicitare n jocul de fotbal consta n succesiunea ntmplatoare a eforturilor de diferite intensitati si durate, separate prin pauze ale caror numar,moment de aparitie si durata, nu pot fi prevazute. Eforturile se efectueaza sub forma de alergari cu sau fara balon, sarituri n naltime sau lungime, caderi si ridicari, loviri ale balonului cu piciorul sau cu capul.nregistrarile actuale efectuate la echipe de valoare ridicata, au aratat ca un jucator parcurge n timpul celor doua reprize o distanta de circa 11-12 km Din acestia sunt parcursi n alergare cu viteza maxima (sprint) aproximativ 3km, adica 25%; cu viteza cuprinsa ntre mers si sprint 5-6 km, adica 50% si prin mers, restul de aproximativ 3km, adica 25%.Pauzele reprezentate de ntreruperea jocului din cauza iesirii balonului n afara terenului si a sanctiunilor dictate de arbitru, au o durata totala, de regula, de aproximativ 30 minute, n fotbalul de performanta.

Efortul specific jocului de fotbal este de tip mixt, deoarece se efectueaza pe baza energiei chimice eliberata att prin procese n care nu intervine oxigenul(calea anaeroba), ct si prin procese n desfasurarea carora oxigenul este indispensabil (calea aeroba). n joc 60% din efort aste aerob, 25% anaerob lactacid si 15% anaerob alactacid Activitatea este discontinua 60% din secventele de joc derulndu-se n mai putin de 15 secunde, iar 80% din secventele de pauza durnd mai putin de 15 secunde. Aspecte generale privind pregatirea fizica in fotbal Pregatirea fizica constituie un factor de baza al jocului si antrenamentului; prin ea se intelege dezvoltarea capacitatilor morfologice si functionale ale organismului, perfectionarea calitatilor fizice, insusirea priceperilor si deprinderilor de baza si speciale.Fotbalul actual reclama ca pregatirea sa fie desavarsita in asa masura, incat jucatorii sa suporte in conditii optime si fara repercusiuni eforturile mari ale jocului modern. Realizarea acestei cerinte este posibila numai in conditiile unei pregatiri fizice superioare, determinate de atingerea unui inalt nivel de dezvoltare a calitatilor fizice: viteza, forta, indemanare si rezistenta. Insemnatatea pregatirii fizice este astazi recunoscuta pe plan mondial. Ea constituie baza pe care se sprijina activitatea sportive. Jucatorul isi va putea valorifica in meci posibilitatile tehnico-tactice, calitatile morale si de vointa numai in masura in care pregatirea fizica il va ajuta in acest sens. Cu cat pregatirea fizica este ridicata la un nivel mai inalt, cu atat se pot asigura posibilitati mai mari de perfectionare a tehnicii avansate si a tacticii mederne. In acceptiunea actuala, pregatirea fizica cuprinde: a) Dezvoltarea fizica, cu cele doua aspecte ale sale: -dezvoltare somatica (talie, greutate, dezvoltarea musculaturii, raporturi armonioase intre diversele segmente ale corpului) ; -dezvoltarea functionala, prin care se intelege dobandirea unei ridicate capacitate de munca a organismului in vederea efectuarii unor eforturi intense si prelungite. Pregatirea fizica generala si pregatirea fizica speciala, cele doua laturi ale pregatirii fizice. Pregtirea fizic general sau multilateral

Prin pregtirea fizic general se urmrete asigurarea unei bune capaciti de lucru a organismului n timpul efortului, realizndu-se simultan intrarea mai rapid i mai uoar n forma sportiv, care s poat fi meninut un timp ndelungat. S. Avram Fotbal Exerciii pentru pregtirea fizic i tactic, Pregtirea fizic general, asigur: funcionale ale organismului, n general; mbogete fondul general de deprinderi motrice;

ramuri de sport. Dei, pregtirea fizic general are un caracter larg, aceasta se concepe specializat dup particularitile ramurilor de sport. Cu ct acestea sunt mai diferite, cu att mai diferit este i pregtirea fizic general. Funcia general pe care o are acest tip de pregtire fizic este de a asigura transferul pozitiv al antrenamentului spre zona specific, constituind totodat suport pentru coninutul ulterior al antrenamentului. Pregtirea fizic general se realizeaz cu mijloace i metode cu caracter general sau mprumutate din alte ramuri de sport. De pild, arunctorii de greutate, de disc, de sulia, i din alte ramuri i probe sportive, folosesc exerciii cu ngreuieri ntre 30% i 90% din capacitatea maxim efectuate cu vitez maxim a dezvolta fora exploziv; schiorii fonditi folosesc alergarea; scrimerii si halterofilii folosesc exerciii de suplee i de ndemnare. Pregatirea fizica generala urmareste sa asigure organismului o buna capacitate de lucru in timpul efortului. In acelasi timp, printr-o rationala si sistematica pregatire fizica generala, sunt realizate urmatoarele sarcini: -intarirea si mentinerea sanatatii jucatorilor, cresterea rezistentei organismului; -dezvoltarea si pregatirea corpului pentru activitati si miscari cu caracter aplicativ;

-perfectionarea formelor de manifestare a calitatilor fizice de viteza, forta, indemanare si rezistenta; -dezvoltarea generala a corpului, perfectionarea organelor si sistemelor corpului; -imbunatatirea deprinderilor motrice si o capacitate marita de adaptare la orice procedeu nou sau la orice situatie dificila de perfectionare a tehnicii si a actiunilor tactice; -obtinerea unui grad general de antrenament cat mai ridicat si intrarea mai usoara in forma sportiva. Pregatirea fizica speciala se caracterizeaza prin: Miscari care dezvolta si perfectioneaza calitatile fizice cerute de particularitatile tehnicii si tacticii jocului de fotbal. Aceste miscari se concretizeaza prin exercitii pregatitoare care dezvlota viteza, forta, indemanarea si rezistenta in conformitate cu cerintele speciale ale executarii corecte a procedeelor tehnice, dar in conditii specifice fotbalului. Exercitii specifice pregatitoare in tehnica si tactica fotbalului. Din aceasta categorie fac parte alergarile si sariturile specifice jocului, precum si exercitiile pregatitoare pentru toate procedeele tehnice. De exemplu, pentru perfectionarea miscarilor miscari laterale ale corpului, miscari de simulare a lovirii mingii etc. Asigurarea unei pregatiri fizice superioare, cerinta a conceptiei noastre de joc, se face numai daca la baza ei sta pregatirea fizica multilaterala. Aceasta se obtine prin imbinarea armonioasa a pregatirii fizice generale cu cea speciala. inselatoare se vor efectua

In concluzie fotbalul modern, ca i celelalte sporturi, presupune o cunoatere sub toate


aspectele a tuturor componentelor antrenamentului sportiv. Literatura de specialitate, are menirea s transpun teoretic ceea ce se realizeaz n practic i s arate cile ce trebuie urmate pentru a ajunge ntr-adevr la marea performan , pregtirea fizic a juctorilor de fotbal este premisa indispensabil a valorificrii capacitii de exprimare tehnico-tactice.