Ciprian

Carbohidraii or fi ei energie instant, dar s le ordonm un pic : 1. Amidonul coninut de cereale este un polimer al glucozei. Intr destul de repede n snge. Asta nseamna o secreie mare de insulin. Sunt suficiente studii care demonstreaz c insulina blocheaz arderea grsimilor. Secreia mare de insulina duce automat la hipoglicemie. Iar interesul este s i menii glicemia constant, pentru a avea energie. 2. Combinaia de lapte cu cereale. De ce a vrea s amestec carbohidrai rapizi cu grsimi i proteine? O prjitur are aceeai combinaie de ingrediente. n plus, fitaii din cereale reduc digestibilitatea proteinelor. Studiul aici : http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23107545 3. Glutenul i lectinele coninute de cereale, sunt niste antinutrieni, crora le datorm inflamaiile (principala cauz a bolilor coronariene), bolile autoimune, ba se pare c glutenul chiar crete rezistena la insulin, primul pas spre diabet. Studii aici : http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23253599 i aici : http://www.mdpi.com/20726643/5/3/771 . Vorbind cu un diabetolog, am ntrebat de ce naiba nu se recomand tuturor oamenilor s mnnce precum un diabetic : proteine de calitate, grsimi i puini carbohidrai compleci, dar nu din cereale, ci din legume. Pentru c atunci nu ar mai fi attea cazuri de sindrom metabolic i de diabet. Rspunsul m-a siderat : eu am nvat s tratez efectul, nu cauza. 4. D-i aceluiai om, la aceeai or, ntr-o diminea lapte cu cereale i n alt diminea dou ou fierte, ceva telemea (de preferin maturat pentru a avea un coninut ct mai mic de lactoz) i nite unc slab, cum ar fi cea de curcan. i vezi cnd li se face foame. O s observi c foamea va apare cu cel puin o or mai trziu la cel de-al doilea i va avea i mai mult energie. De ce? Secreia mic de insulin. 5. O ntrebare personal : ai fost vreodat gras?

In teorie, nutritia se bazeaza pe faptul ca absorbtia gresita a alimentelor cauzeaza degenerarea tesuturilor, de aceea combinarea corecta a alimentelor este importanta pentru un metabolism

aproape de perfectiune. Exista cateva reguli de baza pe care le vom dezvolta mai jos, care sunt general valabile. Sigur, exista si vor exista mereu exceptii de la regula, intotdeauna am sustinut echilibrul si am spus ca trebuie sa ii dai corpului ce iti cere, dar in limite. Nu trebuie sa fii strict cu tine, nu trebuie sa o dai in excese si nici sa devii foarte paranoic in ceea ce priveste alimentatia. Nu toi se vor balona daca se alimenteaza incorect. Sigur, e important sa te hranesti in primul rand. Infometarea inseamna boala, infometarea poate fi un pas spre obezitate, desi pare paradoxal. Inainte de toate, hai sa vedem cat dureaza aproximativ digestia alimentelor: * 0 15 min. : apa * 15 30 min. : sucuri din legume si fructe crude, majoritatea fructelor in stare cruda * 40 min. 2.5 ore : legumele crude, verdeturi, germeni si vlastari in stare cruda, avocado, legume gatite * 1.5 4 ore: ulei, cereale, fasole, naut, linte, cartofi, legume amidonoase * 2 4 ore: nuci, seminte crude * 4 10 ore sau mai mult: diverse tipuri de carne, peste, crustacee, lactate procesate Asadar, intr-o ordine aleatorie haideti sa vedem cateva reguli de baza in combinarea corecta a alimentelor. 1. Apa e importanta. Consuma cel putin 2,5 litri de apa zilnic, te va ajuta nu doar la digestie ci si la buna functionare a intregului organism. Nu se bea apa niciodata in timpul mesei si nici imediat dupa masa, deoarece dilueaza sugurile gastrice si inhiba digestia. Atentie! Am vorbit de consumul a 2,5 litri de apa, nu alte lichide! Sucurile, oricat de naturale ar fi ele nu au acelasi efect ca si apa. Aceste sucuri pot fi tratate ca alimente, chiar ca mese separate, nicidecum ca apa. 2. Fructele se consuma pe stomacul gol. Fructele contin foarte multi nutrienti necesari corpului, contin vitamine si minerale indispensabile organismului. Desi multi sunt obisnuiti sa consume fructe ca si desert dupa masa, recomandat este sa fie consumate cu aproximativ 30 minute inaintea mesei sau la doua ore dupa masa. Zaharul, fructoza si dextroza inhiba secretia sucurilor gastrice. 3. Legumele fara amidon pot fi combinate cu orice alta grupa de alimente (carne, branzeturi, nuci, seminte, grasimi si uleiuri etc) fibrele alimentare din legume cresc senzatia de satietate asadar nu ezita sa asociezi o salata de cruditati la alimentul preferat. 4. Legumele care contin amidon nu se combina cu alimente bogate in proteine. Pentru digerarea legumelor si cerealelor sunt necesare enzime alcaline, pe cand pentru digerarea proteinelor este necesar acidul clorhidric. Astfel, acesta va inhiba enzimele alcaline si legumele si cerealele vor fi tinute mai mult in stomac si vor intra in putrefactie si fermentatie, ducand astfel la indigestii si balonari.

5. Stomacul nu poate digera doua alimente concentrate in acelasi timp alimente concentrate sunt toate alimentele inafara de legume sau fructe. Asadar e de evitat combinatia a doua tipuri de proteina la aceeasi masa. Spre exemplu carne si branza sau carne si leguminoase. 6. Alimentele grase (unt, untura, uleiuri, slanina etc) nu se combina nici cu proteinele si nici cu alimentele bogate in amidon. Alimentele grase se asociaza corect doar cu vegetalele. 7. Este de preferat ca laptele sa fie baut gol, fara a fi asociat cu alte alimente. Desi este inca o controversa atunci cand vine vorba de lapte, desi in continuare unii sustin ca este gresit consumul laptelui ca adult, exista foarte multi care consuma in continuare. Printre ei ma numar si eu :). Dar este de preferat sa fie consumat la o masa, fara a fi combinat cu alte alimente. 8. Fructele acide (citrice, mere, fructe de padure) si cele dulci (banane, pere, mango etc) nu se combina. De asemenea fructele acide se pot combina intre ele (spre ex portocale si grapefruit) dar cele dulci trebuie consumate un singur fel odata (spre ex se consuma doar banane). 9. Combinatia intre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri, etc) si grasimi (unt, sunca, smantana, etc) este interzisa. Atentie! Nu trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie consumate la momente diferite. 10. Nu este recomandata combinatia intre carbohidrati si proteine. 11. Combinatia intre proteine si grasimi este acceptata, uneori recomandata. 12. Alimentele bogate in amidon (paine, cereale, cartofi, orez, paste etc) se combina corect cu leguminoasele (fasole, mazare, linte, naut etc). 13. Proteinele animale (carne, peste, oua, branzeturi) se combina corect cu legumele sarace in amidon (spanac, rosii, castraveti, ardei, broccoli, varza etc). Proteinele animale nu se combina in niciun caz cu alimentele bogate in amidon (ex friptura cu piure sau cartofi prajiti, peste cu orez etc) si nici cu grasimile deoarece va rezulta un bol alimentar indigest. Daca totusi vrei sa mannci proteine combinate cu grasimi (ex branza cu smantana), adauga si o salata. Vegetalele contrabalanseaza efectul inhibitor pe care il au grasimile asupra digestiei proteinelor. 14. Nucile si alunele se consuma separat, necombinate, in cantitati mici deoarece sunt alimente foarte calorice. Contin multe grasimi esentiale si multi aminoacizi esentiali in stare simpla. Ele tonifieaza organele si ajuta la constructia corpului. Nucile in special, pot ajuta pe cei slabi sa creasca in greutate, daca au absorbtia buna si nu au alte probleme de digestie. Nucile si semintele se combina bine cu legumele fara amidon si cu fructele uscate. Intr-o salata in care s-au folosit nuci, sau un dressing de nuci, este de preferat sa nu se mai foloseasca si ulei, deoarece nucile contin uleiuri naturale. Nucile si semintele se combina mai bine cu legumele crude decat cu cele gatite. 15. Unii recomanda renuntarea consumarii mai multor feluri de mancare la o masa, tocmai pentru a evita combinarea incorecta a alimentelor si pentru a avea un control mai mare asupra aportului caloric. Se recomanda a se tine cont de ordinea administrarii alimentelor, in functie de

complexitate. Ordinea este urmatoarea : sucuri din fructe, sucuri din legume, fructe, legume, legume gatite la aburi sau cuptor, nuci, seminte, cereale, lapte + oua + carne, alte alimente foarte procesate. Acestea sunt cateva reguli general valabile. Sunt extrase din diferite studii si articole, sunt spuse/scrise de antrenori personali si nutritionisti din intreaga lume. As fi ipocrit sa spun ca le respect pe toate cele de mai sus. Cati dintre voi nu ati consumat clasica masa in familie de duminica (felul 1 supa, felul doi sarmalute, felul 3 piure + friptura + salata, desert)? Sigur, am intotdeauna grija sa nu consum mizerii mari si sa nu fac excese, dar recunosc, nu combin intotdeauna corect alimentele. Mereu ii ofer corpului ce imi cere, cu limitele de rigoare. Cum am spus intotdeauna, nu sunt adeptul exceselor dar nici strictetilor prea mari. Nimeni, niciodata nu iti poate spune ce e mai bine pentru tine, decat propriul organism. Asculta-ti intotdeauna corpul, ofera-i ce iti cere, dar cu limita! Hraneste-te corect, complet si inteligent. Fa miscare, iubeste si traieste viata cu pasiune, in limite decente! 1.Mananca mai des! Daca vrei sa slabesti sanatos, ar trebui sa mananci la fiecare 3 ore. Asta ajuta la cresterea ratei metabolice, si la arderea unei cantitati mai mari de grasime. In plus, nu o sa mai ai probleme cu foamea. Imparte numarul de ore cat esti treaz la 3, si o sa obtii numarul de mese aproximativ pe care ar trebui sa il consumi, pe zi. Multi experti spun ca nu trebuie sa mananci NIMIC dupa 7 sau 8 seara. Eu zic ca poti, daca mananci ce trebuie si cat trebuie (mancare sanatoasa, nu chipsuri si ciocolata). 2.Proteina la fiecare masa! Iti recomand sa consumi proteina la fiecare masa, daca vrei o slabire mai rapida. Proteina beneficiaza de asa numitul efect termic (practic, cam 30% din caloriile proteice pe care le mananci, se consuma pentru digestie). Pe scurt, consumi mai multa energie ca sa digeri alimentele bazate pe proteine. Ca bonus, proteina te ajuta sa iti pastrezi masa musculara acumulata, atunci cand ai o alimentatie hipocalorica (mananci mai putine calorii decat consumi, zilnic). 3.Legumele este secretul!:) Bunica ta avea dreptate: Mananca legume! Pe langa faptul ca regleaza tranzitul intestinal (prin cantitatea ridicata de fibre), sunt pline de vitamine si minerale. Atunci cand te antrenezi intens, in corp se elibereaza asa numitii radicali liberi. Prin consumul de legume, corpul are noi arme de a lupta impotriva acestor radicali, antioxidantii.

In plus, o dieta in care mananci o cantitate mare de proteina va creste aciditatea din sange, care trebuie neutralizata prin actiunea alcalina a legumelor. 4.Mananca mancaruri intregi! Stiu un prieten care avea o regula: Daca bunicii mei nu ar recunoaste acest aliment drept mancare, nu il mananc! Incearca sa consumi cat mai multe alimente intregi, formate dintr-un singur ingredient: carne, oua, lapte, legume, fructe, nuci/seminte, etc. Poti sa vezi schimbari instant in felul in care arati si te simti, daca inlocuiesti alimentele procesate, cu alimentele intregi de mai sus. 5.Sincronizarea nutrientilor! E foarte important sa stii sa combini alimentele, si momentul potrivit din zi in care sa le consumi. Uite cam cum ar trebui sa arate un plan alimentar zilnic: Mic dejun: Proteina+Carbohidrati Complecsi+Legume Gustarea de dimineata: Proteina + Grasimi sanatoase Pranz: Proteina + Carbohidrati Complecsi+Grasimi sanatoase + Legume Gustarea de dupa-amiaza: Proteina + Grasimi sanatoase Cina: Proteina + Grasimi sanatoase + Legume Inainte sa adormi: O proteina cu absorbtie lenta (lactate) Daca te si antrenezi (la sala sau acasa), poti bea un shake proteic facut dintr-o pudra proteica din zer si carbohidrati simpli (dextroza) 6.Bea destula apa! Stiu ca stii ca trebuie, dar sigur nu o faci. Ar trebui sa consumi cel putin 2 litri de apa zilnic. Ai grija, nu inseamna ca poti sa bei 2 litri dimineata si gata. Ar trebui sa ai mereu o sticla de apa cu tine. Nu numai ca te hidratezi, dar te ajuta si la reducerea foamei (chiar daca, cu 6 mese pe zi, n-ar trebui sa ti se faca foame). 7.Fa-ti un plan strategic! Cea mai grea parte despre mancatul sanatos este sa te asiguri ca respecti cele 6 reguli de mai sus. Aici intervine pregatirea si organizarea. Poate ca stii ce TREBUIE sa mananci, dar, daca nu il ai la indemana, mananci ceva total nesanatos. Incearca sa iti gatesti mancarea in avans, de preferat in cantitati mai mari. Daca pleci de acasa, ai grija sa iei cu tine gustari sanatoase si o sticla cu apa. Pregatirea e 80% din succes.

8.Tine un jurnal alimentar! Tim Ferris (probabil ai auzit de el), a facut un experiment simplu. Inainte sa manance sau sa bea ORICE, ii facea alimentului/bauturii o poza cu telefonul mobil. Numai acest mic truc l-a ajutat sa slabeasca cateva kilograme intr-o luna (prin faptul ca nu mai manca inconstient, ci era fortat sa iasa din modul de masa si sa isi dea seama ce urmeaza sa manance). Imagineaza-ti cat de mult te poate ajuta un jurnal alimentar, in care sa scrii tot ce mananci si bei intr-o zi. O sa ai o REVELATIE! Concluzie Urmeaza cele 8 reguli de alimentatie de mai sus, si o sa obtii un corp suplu, fara grasime. In plus, o sa ai mai multa energie, si o sa fii mult mai sanatos.

Bazele nutritiei, piramida si compozitia alimentelor (tabel complet)

19.06.2011 | 1:23 AMNutriie, WELLNESS18

Am luat decizia de a scrie acest articol in urma cererilor multora dintre voi si in urma multitudinii de intrebari legate de bazele nutritiei: Vreau mai mult carbo, ce sa consum? sau Vreau alimente mai putin bogate in carbohidrati si care sa contina mai multa proteinaCe recomanzi? Cred ca majoritatea dintre voi a vazut cel putin o data in viata o forma a piramidei de mai sus. Am vazut ca si pe unele pungi de chipsuri exista o astfel de piramida. Toate recomanda la fel: consumul regulat de legume, paste fainoase, cereale integrale, consumul ocazional de fructe, peste (fructe de mare), nuci, seminte si dulciuri pe baza de cereale sau fructe si consumul ocazional de produse lactate, oua si carne rosie. Sigur ultimele triunghiuri ale piramidei se mai schimba intre ele, important e ca la baza piramidei stau carbohidratii, iar in varful ei proteinele si grasimile.

Nu vreau sa intru in detalii prea tehnice, nu vreau sa va incarc cu tot felul de denumiri. Incerc pe cat posibil sa fac un articol complex, dar usor de inteles de oricine, nu doar de sportivii de performanta. Toata lumea stie si peste tot este recomandat ca pentru o viata sanatoasa trebuie sa consumam zilnic cel putin doi litri de apa. Apa, nu lichide cum spun unele campanii de pe la tv, ca lichid este si bere si degeaba bag cate 4 litri pe zi in mine :)). Hrana noastra cea de toate zilele, alimentele pe care le bagam in noi zilnic contin apa si macronutrienti / micronutrienti, in proportii diferite. Probabil unii nu stiu ce sunt macro si micronutrientii. Pe scurt: macronutrientii sunt carbohidratii (glucidele), proteinele si grasimile (lipidele), iar micronutrientii sunt suplimentele gen vitamine si minerale. Trebuie sa retinem ca glucidele (recte carbohidratii) sunt principala sursa de energie pentru organism, proteinele sunt importante pentru buna functionare si integritatea structurala a organismului si contrar unor idei chiar si lipidele (grasimile) sunt necesare corpului uman, aceste ajutand la protectia si buna functionare a organelor. Cam asta e treaba cu macronutrientii. Micronutrientii, adica vitaminele si mineralele se gasesc in majoritatea alimentelor, insa se cam duc datorita prepararii lor, de aceea toata lumea recomanda legumele si fructele pentru vitaminizare. Contrar credintei populare, vitaminele si mineralele nu au valoare energetica, degeaba iei un pumn de pastile si ai impresia ca vei primi energie si vei putea sa duci o zi de munca pana la capat desi nu ai dormit noaptea trecuta :). Vitaminele si mineralele au un rol important pentru corpul omenesc: acela de a ajuta la buna desfasurare a reactiilor biochimice din corp, de a asigura mersul normal al uzinei omenesti Buun, acum ca am inteles (sper) cum e treaba cu macro si micronutrientii, cu carbohidratii si proteinele, probabil ca o sa intrebati ceva de genu da ba, da concret care alimente sunt bune si care nu? Care contin mai multe proteine si care contin mai multi carbohidrati? Pai norocul meu si al vostru este ca sunt destul de bine documentat in sensul asta si las mai jos o lista maricica, cu principalele alimente pe care le consumam si cu cantitatile continute de proteine, grasimi, apa si carbohidrati. Bonus: calorii continute ;). Cifrele sunt informative, pot fi diferente mici intre ce prezint mai jos si ce scrie pe eticheta :). Sunt exprimate in grame la 100 de grame de produs. Asadar, avem mai jos alimentele grupate pe categorii: Produse lactate: - lapte de vaca integral: 87% apa; 3,5 proteine pe suta de grame; grasimi 3,6 g %; carbohidrati 4,8 g% si 67 calorii. - lapte de vaca partial degresat: 88% apa; 3,5 proteine g%; 2 g% grasimi; 4,9 carbohidrati g%; 53 calorii. - lapte de vaca batut: 88% apa; 3,5 proteine g%; 3,6 g% grasimi; 3,9 g% carbo; 64 calorii. - iaurt gras: 90 % apa; 3,2 g% proteine; 3,2 g% grasimi; 3 g% carbohidrati; 55 calorii. - iaurt slab: 92% apa; 3,3 g% proteine; 0,1 g% grasimi; 3,9 g% carbohidrati; 30 calorii. - branza grasa de vaca: 90% apa; 13 g% proteine; 9 g% grasimi; 4,5 g% carbohidrati; 156 calorii.

- branza slaba de vaca: 75% apa; 17 g% proteine; 1,2 g% grasimi; 3 g% carbohidrati; 97 calorii. - telemea de vaca: 57 % apa; 17 g% proteine; 17,2 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 243 calorii. - telemea de oaie: 55 % apa; 17 g% proteine; 20 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 270 calorii. - cascaval: 50 % apa; 25 g% proteine; 19 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 283 calorii. - branza topita grasa: 55% apa; 20 g% proteine; 20,3 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 271 calorii. Continui cu produsele din carne si derivate din carne, pastrez ordinea apa, proteine, grasimi, carbohidrati si calorii, deci scriu doar cifrele (da stiu, uneori sunt lenes :D): - carne de vaca slaba: 74, 21, 3, 0, 118. - carne de vaca grasa: 74, 22, 35, 0, 226. - carne de porc slaba: 72; 20,4; 6,3; 0; 143. - carne de porc grasa: 49, 15, 35, 0, 388. - carne de oaie slaba: 72; 20; 6,5; 0; 144. - carne de oaie grasa: 54; 17; 28; 0; 331. - carne de miel: 62, 18, 20, 0, 260. - carne de gaina slaba: 73, 20, 5, 0, 128. - carne de gaina grasa: 70; 19; 9,5; 0; 167. - carne de pui de gaina: 70,4; 20,1; 10,2; 177. - carne de curcan: 65,8; 24,5; 8,5; 0; 179. - carne de rata: 75; 19,6; 6; 0; 136. - carne de caprioara: 76; 20; 1,9; 0; 100. - carne de iepure: 75; 22; 1,3; 0; 98. - carne de mistret: 74; 22; 2,4; 0; 114. - ficat de bovine: 72; 20; 5; 4; 146. - ficat de porc: 72; 19; 6; 3; 146. - limba de bovine: 68,4; 16; 15; 0,4; 207. - rinichi de bovine si de porc: 76; 18; 3; 0; 122. - creier de bovine: 78; 10,5; 9; 0; 127. - parizer, crenvurst, polonez: 61; 10,1; 26,6; 0; 289. - salam de sibiu: 24,1; 26,5; 43,1; 0; 312. - salam de vara: 27; 20; 17; 0; 579. - muschi tiganesc: 50,5; 21,6; 26,3; 0; 333. - sunca presata: 52, 18,4; 26,8; 0; 324. - pate de ficat: 76,1; 8,7; 12; 3,2; 160. Continuam in aceeasi ordine cu peste si preparate din peste: - crap: 77 % apa; 18,9 g% proteine; 2,8 g% grasimi; 0 carbohidrati; 104 calorii. - salau: 78,4; 19,5; 0,4; 0; 83. - stiuca: 79,4; 19,1; 0,4; 0; 82. - somon: 63,5; 16,8; 18,8; 0; 244. - morun: 76,2; 17,5; 4,7; 0; 115. - nisetru: 67,7; 18,5; 17,3; 0; 237. - hering: 70; 18; 10; 0; 167. - macrou: 73; 22; 10; 0; 183.

Trecem mai departe la oua: - ou de gaina integral: 72; 14; 12; 0,6; 171. - galbenus de ou de gaina: 52; 16; 32; 0,3; 364. - albus de ou de gaina: 86; 13; 0,2; 0,5; 57. Mergem mai departe, avem legume proaspete: - Ardei gras verde: 93,5; 1,1; 0,2; 2,5; 17. - Ardei gras rosu: 90,2; 1,3; 0,4; 7,3; 39. - Cartofi noi: 82,5; 1,7; 0,2; 17,4; 80. - Cartofi maturi: 76,4; 2,0; 0,2; 19; 38. - Castraveti: 94,3; 1; 0,15; 3,9; 19. - Ceapa verde: 95,3; 1; 0,2; 3,5; 20. - Ceapa uscata: 89,5; 1,5; 0,2; 8; 40. - Ciuperci: 88,4; 5; 0,2; 2,3; 35. - Conopida: 91,6; 2,8; 0,5; 3,9; 30. - Dovlecei: 93,7; 0,9; 0,3; 3,2; 18. - Fasole verde boabe: 89; 2; 0,1; 5,7; 33. - Mazare verde boabe: 71; 8; 0,2; 14; 96. - Morcovi: 87,5; 1,5; 0,5; 8,8; 45. - Pastarnac: 80; 1,4; 0,3; 15; 72. - Patrunjel radacini: 78; 1,1; 0,5; 10; 53. - Patlagele rosii 94; 1,1; 0,8; 43; 25. - Praz: 88; 2,3; 0,4; 9,9; 54. - Ridichii de luna: 94,8; 0,6; 0,1; 3,8; 19. - Ridichii de iarna: 94; 1,3; 0,1; 4,9; 26. - Salata verde: 94,2; 1,9; 0,3; 2,9; 22. - Salata rosie: 87; 1,3; 0,1; 9; 43. - Spanac: 90,1; 3,5; 0,3; 2; 25. - Telina radacini: 87; 1,4; 0,3; 5,9; 33. - Urzici: 80; 7,9; 0,7; 7,1; 63. - Usturoi: 61,9; 7,2; 0,2; 26; 137. - Varza alba: 91,7; 1,3; 0,2; 5,8; 33. - Varza Bruxells: 84; 4; 0,5; 7; 50. - Varza rosie: 90,5; 1,9; 0,2; 5,6; 3. Legume conservate: - Conopida in apa (conserve sterilizate): 95; 0,9;0; 1,5; 10. - Dovlecei in apa (cons.sterilizate): 94; 1,8; 0,5; 2,5; 22. - Fasole verde obisnuita (cons.sterilizate): 94; 1,4; 0,4; 2,5; 18. - Fasole verde (cons. sterilizate): 95; 1; 0,4; 2; 16. - Fasole verde fina (cons.sterilizate): 84; 1; 0,4; 2; 16. - Mazare verde boabe (cons.sterilizate): 81; 6,5; 0,5; 10; 72. - Mazare fina (cons.sterilizate): 83; 6,5; 0,4; 8; 67. - Ghiveci in bulion: 84; 1,4; 0,5; 3,7; 26. - Tomate in bulion: 93; 1,7; 0,4; 3,1; 23. - Vinete in bulion: 95; 1,0; 0,5; 1,5; 15.

- Ghiveci in ulei: 93; 2,0; 8,0; 4,2; 100. - Vinete in ulei: 80,5; 1,8; 8,0; 2,4; 92. - Tocana de legume: 88; 1,0; 6,0; 3,1; 73. - Tomate umplute cu orez: 82; 1,5; 8,0; 7,0; 109. - Spanac cu orez: 85; 2,0; 8,0; 2,0; 91. - Bulion de tomate: 80; 3,6;0; 11,6; 62. - Pasta de tomate: 70; 5,4; 0; 15,4; 85. Legume murate: - Castraveti in otet: 95,5; 0.6; 0; 1,5; 9. - Gogosari intregi in otet: 92,5; 0,7; 0; 3,0; 15. - Gogosari taiati rondele: 92,5; 0,8; 0; 2,6; 14. - Salata de sfecla rosie: 88,5; 1,0; 0; 8,2; 38. - Salata de varza rosie: 93; 1,0; 0; 3,0; 16. - Varza acra: 20,1; 1,2; 0; 3,3; 16. Am terminat cu legumele, trecem la fructe proaspete: - Banane: 75; 1,3; 0,6; 13,4; 66. - Caise: 85; 1; 0; 18; 57. - Capsuni: 90; 1; 1; 9; 50. - Cirese: 80; 1; 0,3; 18; 81. - Coacaze: 92; 1,5; 0,6; 10,2; 54. - Fragi de padure: 87; 1,3; 1; 9,8; 54. - Grape-fruit: 89; 0,5; 0,2; 6,5; 30. - Gutui: 82; 0,6; 0,3; 14,2; 63. - Lamai: 86; 0,9; 0,7; 6,2; 36. - Mandarine: 88; 0,8; 0,1; 8,7; 40. - Macese: 71; 4,1; 1,7; 21,8; 107. - Mere: 81; 0,8; 0,5; 15,1; 67. - Mure: 81; 1,6; 1,4; 1; 77. - Pepeni galbeni: 94; 0,6; 0,1; 5; 26. - Pepeni verzi: 91; 0,5; 0,1; 5,4; 25. - Pere: 83; 1,0; 1,0; 16,0; 79. - Piersici: 89; 1,0; 0; 10; 45. - Portocale: 87; 0,8; 0,2; 10,1; 47. - Prune: 79; 0,6; 0,1; 21; 89. - Struguri: 81; 2,1; 1,7; 18; 98. - Visine: 83; 1,1; 0,6; 14; 69. - Zmeura: 84; 1,0; 1,0; 14; 71. Fructe uscate: - Caise fara samburi: 20; 5,2; 0,4; 68; 304. - Curmale cu samburi: 19; 1,9; 0,6; 74; 310. - Mere: 13; 1,0; 1; 55; 239. - Pere: 24; 2,4; 0,4; 70; 300. - Piersici: 24; 3; 0,6; 69,4; 302.

- Prune cu samburi: 20; 2,5; 0,5; 71; 306. - Smochine: 26; 4,3; 1,3; 58; 267. - Stafide: 17; 2,5; 0,5; 71; 306. Sucuri de fructe si legume: - Suc nat. de mere: 82,2; 0,09; 0; 17,4; 72. - Suc nat. de mere concentrat: 29,5; 0,5; 0; 64,4; 266. - Suc de pere: 83,6; 0,02; 0; 14,1; 57. - Suc de prune: 85,9; 0,09; 0; 13,7; 56. - Suc de zmeura: 87,2; 0,16; 0; 12,3; 51. - Suc de struguri: 79,5; 0,13; 20,0; 83. - Suc de tomate: 93; 1,0; 0; 5,0; 2. Compoturi: - Compot de caise: 85; 0,5; 0; 14,1; 59. - Compot de cirese: 82; 0,4; 0; 15,5; 65. - Compot de gutui: 82; 0,1; 0; 17,2; 70. - Compot de mere: 82; 0,3; 0; 17,5; 73. - Compot de pere: 79; 0,2; 20,5; 85. - Compot de piersici: 84; 0,6; 0; 16,1; 66. - Compot de prune: 82; 0,4; 0; 15,3; 64. - Compot de visine: 82; 0,4; 0; 15,5; 65. Gemuri: - Gem de caise: 25; 0,65; 0; 58; 240. - Gem de piersici: 21; 0,64; 0; 58; 240. - Gem de prune: 25; 0,62; 0; 39; 244. - Gem de zmeura: 20; 0; 0; 60; 246. - Gem de visine: 24,1; 0,88; 0; 60; 250. - Gem de capsuni: 23; 0,34; 0; 38; 239. - Gem de gutui: 22; 0,35; 0; 38; 239. - Dulceata de trandafiri: 18,8; 0; 0; 58; 278. - Dulceata de caise: 29,5; 0,74; 0; 70; 290. - Dulceata de visine: 34; 0,77; 0; 68; 282. Am terminat cu fructele si tot ce tine de ele, trecem la produse derivate din cereale: - Paine de grau alba: 42,0; 7,5; 0,4; 52; 247. - Paine de grau intermediara: 43,0; 7,5; 0,7; 48; 234. - Paine de grau neagra: 44,4; 8,4; 1,2; 48; 242. - Paine de secara: 40,2; 12,4; 1,7; 67,7; 344. - Paine graham: 0; 9,1; 1,0; 51,0; 256. - Cornuri, chifle simple: 33,5; 8,2; 0,4; 57,1; 271. - Chifle cu material: 32,0; 8,2; 4,4; 61,6; 327. - Faina de grau extractie 75%: 14,5; 11,8; 1,4; 72; 336. - Faina de grau extractie 85%: 14,5; 11,2; 1,4; 71; 349. - Faina de secara: 14; 9,5; 1,5; 72; 343.

- Faina de porumb: 14; 9,6; 1,5; 72,1; 351. - Gris: 4; 9,4; 0,9; 75,9; 358. - Paste fainoase obisnuite: 12,5; 5,6; 1; 75,9; 360. - Paste fainoase cu ou: 11,8; 10,2; 2,2; 79,1; 366. - Biscuiti: 6; 8,2; 9,5; 74; 337. Fructe oleaginoase: - Arahide: 8; 25,5; 44,5; 15,7; 584. - Alune curatate: 6; 12; 63; 17; 705. - Alune in coaja: 4; 8,7; 33,8; 11,7; 408. - Arahide: 8; 9,3; 44,5; 15,7; 584. - Castane: 8; 10,7; 69,5; 400. - Masline negre: 52; 20; 35; 7,2; 437. - Masline verzi: 41; 12,5; 10; 8,1; 177. - Nuci: 5; 21; 59; 3,7; 65. - Nuci de cocos: 8; 8,4; 48,8; 29,9; 598. - Seminte de dovleac: 7; 28; 47,4; 5,1; 572. - Seminte de floarea-soarelui: 8; 14,7; 32,3; 14,5; 420. - Fistic: 4; 22,3; 54; 13,8; 650. Grasimi animale si vegetale, uleiuri: - Smantana preambalata: 63,4; 2,5; 30; 3,1; 302. - Smantana varsata: 65; 2,5; 29,5; 3; 297. - Unt: 15; 6; 74,1; 2; 721. - Untura de porc: 0,2; 0,2; 99,6; 0; 927. - Untura de gasca: 0,3; 0,5; 99; 0; 923. - Ulei floarea-soarelui: 0,06; 0; 100; 0; 930. - Ulei soia: 0; 0; 100; 0; 930. - Margarina: 16,5; 825; 0; 767. Produse zaharoase: - Zahar: 0,1; 0; 0; 100; 410. - Glucoza: 23; 0; 0; 73; 320. - Amidon: 0; 0; 0; 83; 340. - Lactoza: 0; 0,2; 0; 99; 407. - Miere de albine: 18; 0,5; 0,2; 81; 336. - Caramele cu lapte: 0; 0; 0; 83; 340. - Caramele cu fructe: 3; 0; 0; 96; 394. - Caramele cu miere: 6,2; 5,7; 0,1; 82; 360. - Caramele cu rom: 7; 3,7; 5; 84; 406; - Dropsuri: 5,4; 6,4; 6,5; 81; 422. - Dropsuri cu lapte: 1,3; 0; 0; 98,5; 403. - Drajeuri: 1,3; 2,3; 2; 95; 417. - Bomboane: 1,2; 0; 0; 99; 405. - Bomboane de ciocolata: 0,9; 7; 33,8; 66,3; 547. - Praline: 8; 3; 15; 73; 450.

- Batoane ciocolata cu capsuni: 16,8; 2,5; 14,6; 46,8; 420. - Sirop de visine: 34; 0,4; 0; 84; 264. - Sirop de zmeura: 28; 0,009; 0; 70; 288. - Ciocalata de menaj: 6,5; 27,5; 62; 536. - Ciocolata cu lapte: 1,3; 6,9; 40; 51; 609. - Ciocolata cu vanilie: 1; 5,1; 33,1; 58,9; 570. - Halva din floarea-soarelui: 3,7; 18,8; 31,5; 45; 546. - Cacao praf: 5,2; 23,4; 20,2; 40,2; 449. - Nuga: 1; 9; 35; 54; 575. - Martipan: 13,8; 9,3; 28,5; 46,7; 496. Bauturi alcoolice: - Bere: 90; 0,6; 4,4; 4; 50. - Tuica: 0; 0; 40; 0; 250. - Rom: 56; 0; 43,9; 0,1; 312. - Vin: 0; 0; 7,5; 0,2; 53. - Whisky: 0; 0,01; 42,2; 0,1; 301. Cam asta este compozitia alimentelor generale pe care le folosim zilnic, in diferite combinatii. Va aduc aminte in cazul in care v-ati pierdut printre numere si cifre. Avem 5 numere. Ele reprezinta in ordine: apa, proteine, grasimi, carbohidrati, calorii. Aceste date sunt furnizate de specialistii de la Institutul Parhon si sunt mai mult de ordin informativ. O baza de date mai detaliata, dar americana/engleza gasiti AICI. Acum ca stiti cam ce contine fiecare aliment pe care il mancati nu va ramane decat sa va aranjati dieta in functie de asta. Retinem ca daca vrem sa slabim reducem cantitatea de carbohidrati & kilocalorii si evident, facem miscare. Sper ca v-am lamurit acum cum e cu bazele nutritiei si compozitia alimentelor. Daca da, dati si voi un like la pagina ASTA :D. Multumesc!